Anatomie

Aspecte semiologice

Anatomie

Actul deglutiţiei 3 momente importante:transferul bolului alimentar din cavitatea

bucală în esofag;transportul bolului de-a lungul esofagului;evacuarea acestuia în stomac;

ROLUL ANAMNEZEI valoare sporită în afecţiunile esofagului completând

examenul clinic de cele mai multe ori sărac;Vârsta şi sexul

- la copii -anomalii congenitale : stenoză

-înghiţire accidentală de corpi străini;la adult -esofagite caustice; -esofagite de reflux;la vârstnici -neoplasm esofagian (♂ fumători);

Antecedente personale patologice

boli generale : -boli endocrine -anemiile

ciroza hepatică

boli psihice

sindroame emetizante → Mallory-Weiss

Condiţii de viaţă şi muncă

alimente la temperaturi extreme (foarte calde, foarte reci);

tahifagia;utilizarea excesivă a condimentelorbăuturi carbogazoase, grăsimi excesive →

obezitate → RGE

SIMPTOME ÎN BOLILE ESOFAGULUIDisfagia = Simptomul cel mai caracteristic şi

mai comun în suferinţele esofagiene organice sau funcţionale.

= Înghiţire (deglutiţie) dificilă şi constă din senzaţia subiectivă de încetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian;

- provine din greacă: dis=dificicultate şi phagis=alimentaţie

Clasificarea disfagiei după modalitatea de instalare

Disfagia acută apare brusc, fără o suferinţă prealabilă. constă din senzaţia de oprire a bolului alimentar,

cu imposibilitatea reluării deglutiţiei, acompaniată uneori de fenomene dramatice: senzaţie de suficare, de moarte iminentă.

Cauze: suferinţă funcţională :spasmul esofagian pe

esofag indemn suferinţă organică esofagiană anterioară

nemanifestată clinic până în momentul respectiv

Disfagia cronică are o evoluţie intermitent progresivă, uneori

paradoxală, impune investigaţii paraclinice pentru elucidarea cauzei

Cauze: - afecţiuni organice : cancere, stricturi,

diverticoli, esofagite (peptice, caustice, infecţioase);

- afecţiuni funcţionale: spasmul esofagian difuz sau localizat;

Durerea toracică de origine esofagianăPoate îmbrăca 3 aspecte :

- pirozis (senzatie de arsura) - odinofagie (durere la înghiţire) - durere spontană

Pirozisul senzaţia de arsură retrosternală cu iradiere în direcţia orală, exacerbare în poziţia aplecat înainte sau după prânzuri abundente;

Odinofagiaîmbracă un caracter de arsură sau constricţie,

este mai intensă decât pirozisul, iradiază adesea în regiunea infrascapulară. În timpul nopţii apare datorită înghiţirii salivei;

Durerea spontanănu îmbracă un caracter de arsură şi nu se

asociază cu deglutiţia, punand mari probleme de diagnostic diferenţial cu durerea anginoasă.

apare datorită contracţiei spastice a esofagului realizand aşa-numita colică esofagiană.

colica esofagiană este localizată substernal, iradiază posterior în regiunea interscapulară, uneori în regiunea cervicală, mandibulară sau în braţe. Atacurile pot dura între 10 minute şi 5 ore. Prezenţa disfagiei poate orienta asupra originii esofagiene a durerii.

Regurgitaţia fenomen pasiv ce se poate datora refluxului conţinutului

gastric în esofag sau al conţinutului esofagian în faringe; nu este precedată de greaţă şi nu este acompaniată de

efortul de vomă.

Consecinţe - aspiraţia traheală în timpul nopţii → infecţii pulmonare

recurente de tipul pneumoniei,fenomene astmatiforme

Cauze -achalazie;-reflux gastro-esofagian (RGE);-tulburări de motilitate (sclerodermie, DZ);

Aspiraţiafluidelor în laringe şi trahee se datorează

malformaţiei sau tulburărilor funcţionale ale sfincterului esofagian superior ( SES)

şi a musculaturii hipofaringiene.Consecinţe → crize de tuse → infecţii respiratorii;

SialoreeaHipersalivaţia mai accentuată în obstrucţiile esofagiene din stenozele esofagiene de diverse etiologii:

- Esofagite postcaustice- Tumori esofagiene benigne sau maligne

Examenul clinic general

facies în icoană bizantină– sclerodermie;manifestări cutanate : -erupţii -paloare : sindroame anemice;stare de nutriţie : scădere ponderală →

denutriţie, deshidratare, carenţe vitaminice, protidice;

edeme carenţiale (stadii avansate);

Examenul obiectiv al esofagului

Examenul clinic al esofagului este sărac Inspecţia şi palparea pot pune în evidenţă

diverticulii esofagieni superiori (diverticolul Zenker) ce se caracterizază prin proeminenţe localizate în regiunea cervicală sau supraclaviculară care:

cresc în volum după fiecare alimentaţie, scad după regurgitare, acompaniat de-un zgomot

hidroaeric,se deplasează vertical în timpul deglutiţiei pot fi goliţi prin palpare sau masaj;

EXPLORAREA PARACLINICĂ A ESOFAGULUI

Examenul radiologicRadiografia pe gol :Radiografia cu substanţă de contrast (sulfatul de bariu, produşi iodaţi în suspiciune de fistule)

Radiografie standard CT, RMN;

Examinarea fără substanţă de contrast

modificări intraluminale şi ale pereţilor: -aer - nivele hidroaerice - îngroşarea pereţilor - prezenţa de calcificări

- corpi străini

Examinarea cu substanţă de contrast 1. modificări morfologice2. modificări funcţionale

Spasmul esofagian etajatsindromul Barsony

caracterizat prin contracţii simultane, simetrice cu caracter circular, care dau esofagului în ansamblu un aspcet moniliform/ şirag de mărgele.

Cardiospasmul (achalazia) megaesofagul

idiopatic cu apariţia unui esofag mult dilatat printr-o strâmtare la nivel inferior cu caracter regulat, axial, filiform, pe-o distanţă foarte scurtă.

Diverticulul congenital sau dobândit O formă particulară o reprezintă diverticulul Zenker, localzat la nivelul peretelui posterior al esofagului în dreptul vertebrei C6.

Diverticulul Zenker

Diverticulii esofagieniDiverticulii pot avea diverse localizări, forme şi mărimi.Majoritatea au localizare toracică apărând fie prin mecanism de:

tracţiune care trădează procese inflamatorii de vecinătate,

pulsiune, cu aspect regulat , ce apar datorită creşterii presiunii intraluminale

Stenoza esofagiană Frecvent postcaustică apare ca

o stenoză unică situată în 1/3 inferioară, are caracter axial, fiind vizualizabilă pe-o distanţă mare. Trecerea de la esofagul normal spre cel patologic se face progresiv.

Stenoza este filiformă, cu margini regulate şi dilataţie suprastenotică cu mărime direct proporţională cu vechimea stenozei.

Neoplasmul esofagian

forma vegetantă

forma ulcerată

forma infiltrativă

Explorarea endoscopică a esofagului

endoscopia esofagiană şi echoendoscopia permit:

vizualizarea diferitelor tipuri de leziuni prelevalarea unui fragment bioptic cu

examen citologic şi histopatologic consecutiv

manevre endoscopice terapeutice (extracţie de corpi străini, dilatări, plasarea de stenturi-endoproteze);

ESOFAG NORMAL MACROSCOPIC

ESOFAG ASPECT ENDOSCOPIC NORMAL

Examenul histopatologicpune în evidenţă leziuni microscopice : -inflamaţii( specifice şi nespecifice) , -ulceraţii, -leziuni dispazice,tumori;

Aspecte histologice în esofagite

Explorări funcţionale esofagienemanometria esofagiană constă din măsurarea

presiunii în diferitele zone esofagiene cu ajutorul unor sisteme speciale

pH-metria esofagiană -are valoare deosebită în documentarea refluxului esofagian.Tehnica se bazează pe determinarea ph-ului esofagian cu ajutorul unui electrod de ph care efectuază măsurători la diferite nivele.

Monitorizarea Holter permite aprecierea următorilor parametri:

-numărul episoadelor de reflux care depăşesc 5sec.

- perioadele zilei în care apare refluxul -durata celui mai lung episod de reflux - durata medie a episoadelor de reflux.

Ph-metrie, monitorizare Holter: aspect normal

SINDROMUL ESOFAGIANCuprinde:- Suferinte functionale: tulburari de motilitate- Suferinte organice: diverticuli, inflamatii,

tumori

SEMIOLOGIA ESOFAGITELOR Definiţie: Esofagitele sunt inflamaţii

acute sau cronice ale mucoasei având diverse etiologii.Esofagitele sunt actualmente clasificate utilizînd o scală pe criterii endoscopice şi histologice.

Examenul histopatologic are o contribuţe diagnostică definitorie

Esofagitele acute

Infecţioase : -bacteriene; -fungice; -virale : herpes, HIV, CMV; Chimice : -caustice; -RGE; Agenţi traumatici sau fizici -după intubaţie nazo-gastrică; -alimente foarte calde/foarte reci; bolus

alimentar ↑; -iradiere intraluminală (neoplasm esofagian);

Explorari paraclinice in esofagita caustica

ESOFAGITA DE REFLUX

Definiţie:Esofagita de reflux( ER) se defineşte ca un proces inflamator consecutiv acţiunii agresive a refluatului gastric în esofag care se manifestă adesea pe fondul scăderii factorilor locali de apărare ai mucoasei esofagiene.

SEMIOLOGIA DIVERTICULILOR ESOFAGIENI

Definiţie: Diverticulul esofagian este o pungă dezvoltată din peretele esofagului, care conţine toate straturile acestuia şi delimitează o cavitate care comunică liber cu lumenul esofagian.

Diverticolul esofagian : -adevărat; -fals (lipsit de stratul muscular);Topografie: -cervicali (faringo-esofagiene);

-toracici

După mecanismul de producere: -diverticuli : -de pulsiune (↑presiunea

intraesofagiană); -de tracţiune

Neoplasmul esofagian boală malignă cu prognostic foarte rezervat,

deoarece se descoperă tardiv (latenţă clinică lungă);

15 % dintre cancerele digestive, incidenţa în creştere;

♂/♀ = 3/1; apare mai frecvent după 50 ani;predomină în mediul rural, categorii sociale

defavorizate (alcoolism, tabagism, carenţe alimentare);

Neoplasmul esofagianFactorii de risc:-fumatul de ţigarete + consumul de alcool → determină inflamaţia

esofagului → displazie;-factori alimentari : -consumul scăzut de vitamine A, C, B

- ingestia de carcinogeni alimentari: -excesul de nitrozamine (conservanţi,

îngrăşăminte chimice); -opiacee -toxine fungice din murături-factori fizici ce determină leziuni ale mucoasei -lichide excesiv de fierbinţi; -expunerea la radiaţii ionizante (iradiere

mediastinală pentru boala Hodgkin, neo sân.); -expunere la Az, Be;-factori infecţioşi : virali (Papilomavirus);-factori genetici;

Neoplasmul esofagianClinic : sindrom esofagian;

Disfagia prezentă 90 % are caracter progredient:

- iniţial intermitentă, minimă, pentru alimentele solide, adesea neglijată de bolnav ( diagnostic tardiv)

-ulterior permanentă, inclusiv la lichide cu modificarea obiceiurilor alimentare (consumă mai multe lichide, mănâncă mai încet, mestecă îndelung alimentele);

La apariţia disfagiei neoplasmul depăşeşte 2/3 circumferinţă.

Regurgitarea – semnifică prezenţa stenozei strânse; se acompaniază de eructaţii, sughiţ, halenă fetidă, sialoree;

Durerile : sediu toracic: -anterior; -posterior;

Scăderea ponderală marcată → caşexie.Este datorată disfagiei şi anorexiei cu semnificaţie prognostică negativă;

.HDS frecvent ocultă

Neoplasmul esofagian: Semne tardive

Prin invadarea mediastinului apar:

-disfonia (pareză a nervului recurent stâng);

-tuse şi infecţii bronşice prin invaddarea traheei şi bronşiilor;

Perforaţia esofagului → mediastinită

Neoplasmul esofagianExamenul obiectiv furnizează elemente clinice în

stadiile avansate -starea de nutriţie precară: denutriţie → caşexie;-paloare cu tentă teroasă, edeme carenţiale;-în localizarea esofagiană cervicală, se poate

depista o masă palpabilă, ştergerea crepitaţiilor laringiene, semnele unei pareze unilaterale a corzilor vocale;

-în stadii avansate : -adenopatie supraclaviculară (semnul Virchow-Troisier);

-hepatomegalie tumorală (metastaze hepatice);

Neoplasmul esofagianDiagnosticul : elemente clinice : -anamnestice; -examen obiectiv( sărac);b) paraclinice:

Neoplasmul esofagianEndoscopia digestivă şi echoendoscopia

se efectuează de primă intenţie la orice disfagie, chiar minimă;

Pune în evidenţă o leziune vegetantă, adesea ulcerată, dură, neregulată, sângerând cu uşurinţă. Uneori stenoză infiltrativă ce nu poate fi depăşită cu endoscopul.

prelevarea de biopsii seriate (10 eşantioane !).

Neoplasmul esofagian, aspect macroscopic

Neoplasmul esofagian, macro şi endoscopic

Neoplasmul esofagian:aspect microscopic HE, obiectiv mic

Neoplasmul esofagian:aspect microscopic HE, obiectiv mare

Va multumesc!