Esofagul Curs 4
-
Upload
rr123456789 -
Category
Documents
-
view
56 -
download
5
description
Transcript of Esofagul Curs 4
Anatomie
Aspecte semiologice
Anatomie
Actul deglutiţiei 3 momente importante:transferul bolului alimentar din cavitatea
bucală în esofag;transportul bolului de-a lungul esofagului;evacuarea acestuia în stomac;
ROLUL ANAMNEZEI valoare sporită în afecţiunile esofagului completând
examenul clinic de cele mai multe ori sărac;Vârsta şi sexul
- la copii -anomalii congenitale : stenoză
-înghiţire accidentală de corpi străini;la adult -esofagite caustice; -esofagite de reflux;la vârstnici -neoplasm esofagian (♂ fumători);
Antecedente personale patologice
boli generale : -boli endocrine -anemiile
ciroza hepatică
boli psihice
sindroame emetizante → Mallory-Weiss
Condiţii de viaţă şi muncă
alimente la temperaturi extreme (foarte calde, foarte reci);
tahifagia;utilizarea excesivă a condimentelorbăuturi carbogazoase, grăsimi excesive →
obezitate → RGE
SIMPTOME ÎN BOLILE ESOFAGULUIDisfagia = Simptomul cel mai caracteristic şi
mai comun în suferinţele esofagiene organice sau funcţionale.
= Înghiţire (deglutiţie) dificilă şi constă din senzaţia subiectivă de încetinire sau oprire a bolului alimentar pe traiectul esofagian;
- provine din greacă: dis=dificicultate şi phagis=alimentaţie
Clasificarea disfagiei după modalitatea de instalare
Disfagia acută apare brusc, fără o suferinţă prealabilă. constă din senzaţia de oprire a bolului alimentar,
cu imposibilitatea reluării deglutiţiei, acompaniată uneori de fenomene dramatice: senzaţie de suficare, de moarte iminentă.
Cauze: suferinţă funcţională :spasmul esofagian pe
esofag indemn suferinţă organică esofagiană anterioară
nemanifestată clinic până în momentul respectiv
Disfagia cronică are o evoluţie intermitent progresivă, uneori
paradoxală, impune investigaţii paraclinice pentru elucidarea cauzei
Cauze: - afecţiuni organice : cancere, stricturi,
diverticoli, esofagite (peptice, caustice, infecţioase);
- afecţiuni funcţionale: spasmul esofagian difuz sau localizat;
Durerea toracică de origine esofagianăPoate îmbrăca 3 aspecte :
- pirozis (senzatie de arsura) - odinofagie (durere la înghiţire) - durere spontană
Pirozisul senzaţia de arsură retrosternală cu iradiere în direcţia orală, exacerbare în poziţia aplecat înainte sau după prânzuri abundente;
Odinofagiaîmbracă un caracter de arsură sau constricţie,
este mai intensă decât pirozisul, iradiază adesea în regiunea infrascapulară. În timpul nopţii apare datorită înghiţirii salivei;
Durerea spontanănu îmbracă un caracter de arsură şi nu se
asociază cu deglutiţia, punand mari probleme de diagnostic diferenţial cu durerea anginoasă.
apare datorită contracţiei spastice a esofagului realizand aşa-numita colică esofagiană.
colica esofagiană este localizată substernal, iradiază posterior în regiunea interscapulară, uneori în regiunea cervicală, mandibulară sau în braţe. Atacurile pot dura între 10 minute şi 5 ore. Prezenţa disfagiei poate orienta asupra originii esofagiene a durerii.
Regurgitaţia fenomen pasiv ce se poate datora refluxului conţinutului
gastric în esofag sau al conţinutului esofagian în faringe; nu este precedată de greaţă şi nu este acompaniată de
efortul de vomă.
Consecinţe - aspiraţia traheală în timpul nopţii → infecţii pulmonare
recurente de tipul pneumoniei,fenomene astmatiforme
Cauze -achalazie;-reflux gastro-esofagian (RGE);-tulburări de motilitate (sclerodermie, DZ);
Aspiraţiafluidelor în laringe şi trahee se datorează
malformaţiei sau tulburărilor funcţionale ale sfincterului esofagian superior ( SES)
şi a musculaturii hipofaringiene.Consecinţe → crize de tuse → infecţii respiratorii;
SialoreeaHipersalivaţia mai accentuată în obstrucţiile esofagiene din stenozele esofagiene de diverse etiologii:
- Esofagite postcaustice- Tumori esofagiene benigne sau maligne
Examenul clinic general
facies în icoană bizantină– sclerodermie;manifestări cutanate : -erupţii -paloare : sindroame anemice;stare de nutriţie : scădere ponderală →
denutriţie, deshidratare, carenţe vitaminice, protidice;
edeme carenţiale (stadii avansate);
Examenul obiectiv al esofagului
Examenul clinic al esofagului este sărac Inspecţia şi palparea pot pune în evidenţă
diverticulii esofagieni superiori (diverticolul Zenker) ce se caracterizază prin proeminenţe localizate în regiunea cervicală sau supraclaviculară care:
cresc în volum după fiecare alimentaţie, scad după regurgitare, acompaniat de-un zgomot
hidroaeric,se deplasează vertical în timpul deglutiţiei pot fi goliţi prin palpare sau masaj;
EXPLORAREA PARACLINICĂ A ESOFAGULUI
Examenul radiologicRadiografia pe gol :Radiografia cu substanţă de contrast (sulfatul de bariu, produşi iodaţi în suspiciune de fistule)
Radiografie standard CT, RMN;
Examinarea fără substanţă de contrast
modificări intraluminale şi ale pereţilor: -aer - nivele hidroaerice - îngroşarea pereţilor - prezenţa de calcificări
- corpi străini
Examinarea cu substanţă de contrast 1. modificări morfologice2. modificări funcţionale
Spasmul esofagian etajatsindromul Barsony
caracterizat prin contracţii simultane, simetrice cu caracter circular, care dau esofagului în ansamblu un aspcet moniliform/ şirag de mărgele.
Cardiospasmul (achalazia) megaesofagul
idiopatic cu apariţia unui esofag mult dilatat printr-o strâmtare la nivel inferior cu caracter regulat, axial, filiform, pe-o distanţă foarte scurtă.
Diverticulul congenital sau dobândit O formă particulară o reprezintă diverticulul Zenker, localzat la nivelul peretelui posterior al esofagului în dreptul vertebrei C6.
Diverticulul Zenker
Diverticulii esofagieniDiverticulii pot avea diverse localizări, forme şi mărimi.Majoritatea au localizare toracică apărând fie prin mecanism de:
tracţiune care trădează procese inflamatorii de vecinătate,
pulsiune, cu aspect regulat , ce apar datorită creşterii presiunii intraluminale
Stenoza esofagiană Frecvent postcaustică apare ca
o stenoză unică situată în 1/3 inferioară, are caracter axial, fiind vizualizabilă pe-o distanţă mare. Trecerea de la esofagul normal spre cel patologic se face progresiv.
Stenoza este filiformă, cu margini regulate şi dilataţie suprastenotică cu mărime direct proporţională cu vechimea stenozei.
Neoplasmul esofagian
forma vegetantă
forma ulcerată
forma infiltrativă
Explorarea endoscopică a esofagului
endoscopia esofagiană şi echoendoscopia permit:
vizualizarea diferitelor tipuri de leziuni prelevalarea unui fragment bioptic cu
examen citologic şi histopatologic consecutiv
manevre endoscopice terapeutice (extracţie de corpi străini, dilatări, plasarea de stenturi-endoproteze);
ESOFAG NORMAL MACROSCOPIC
ESOFAG ASPECT ENDOSCOPIC NORMAL
Examenul histopatologicpune în evidenţă leziuni microscopice : -inflamaţii( specifice şi nespecifice) , -ulceraţii, -leziuni dispazice,tumori;
Aspecte histologice în esofagite
Explorări funcţionale esofagienemanometria esofagiană constă din măsurarea
presiunii în diferitele zone esofagiene cu ajutorul unor sisteme speciale
pH-metria esofagiană -are valoare deosebită în documentarea refluxului esofagian.Tehnica se bazează pe determinarea ph-ului esofagian cu ajutorul unui electrod de ph care efectuază măsurători la diferite nivele.
Monitorizarea Holter permite aprecierea următorilor parametri:
-numărul episoadelor de reflux care depăşesc 5sec.
- perioadele zilei în care apare refluxul -durata celui mai lung episod de reflux - durata medie a episoadelor de reflux.
Ph-metrie, monitorizare Holter: aspect normal
SINDROMUL ESOFAGIANCuprinde:- Suferinte functionale: tulburari de motilitate- Suferinte organice: diverticuli, inflamatii,
tumori
SEMIOLOGIA ESOFAGITELOR Definiţie: Esofagitele sunt inflamaţii
acute sau cronice ale mucoasei având diverse etiologii.Esofagitele sunt actualmente clasificate utilizînd o scală pe criterii endoscopice şi histologice.
Examenul histopatologic are o contribuţe diagnostică definitorie
Esofagitele acute
Infecţioase : -bacteriene; -fungice; -virale : herpes, HIV, CMV; Chimice : -caustice; -RGE; Agenţi traumatici sau fizici -după intubaţie nazo-gastrică; -alimente foarte calde/foarte reci; bolus
alimentar ↑; -iradiere intraluminală (neoplasm esofagian);
Explorari paraclinice in esofagita caustica
ESOFAGITA DE REFLUX
Definiţie:Esofagita de reflux( ER) se defineşte ca un proces inflamator consecutiv acţiunii agresive a refluatului gastric în esofag care se manifestă adesea pe fondul scăderii factorilor locali de apărare ai mucoasei esofagiene.
SEMIOLOGIA DIVERTICULILOR ESOFAGIENI
Definiţie: Diverticulul esofagian este o pungă dezvoltată din peretele esofagului, care conţine toate straturile acestuia şi delimitează o cavitate care comunică liber cu lumenul esofagian.
Diverticolul esofagian : -adevărat; -fals (lipsit de stratul muscular);Topografie: -cervicali (faringo-esofagiene);
-toracici
După mecanismul de producere: -diverticuli : -de pulsiune (↑presiunea
intraesofagiană); -de tracţiune
Neoplasmul esofagian boală malignă cu prognostic foarte rezervat,
deoarece se descoperă tardiv (latenţă clinică lungă);
15 % dintre cancerele digestive, incidenţa în creştere;
♂/♀ = 3/1; apare mai frecvent după 50 ani;predomină în mediul rural, categorii sociale
defavorizate (alcoolism, tabagism, carenţe alimentare);
Neoplasmul esofagianFactorii de risc:-fumatul de ţigarete + consumul de alcool → determină inflamaţia
esofagului → displazie;-factori alimentari : -consumul scăzut de vitamine A, C, B
- ingestia de carcinogeni alimentari: -excesul de nitrozamine (conservanţi,
îngrăşăminte chimice); -opiacee -toxine fungice din murături-factori fizici ce determină leziuni ale mucoasei -lichide excesiv de fierbinţi; -expunerea la radiaţii ionizante (iradiere
mediastinală pentru boala Hodgkin, neo sân.); -expunere la Az, Be;-factori infecţioşi : virali (Papilomavirus);-factori genetici;
Neoplasmul esofagianClinic : sindrom esofagian;
Disfagia prezentă 90 % are caracter progredient:
- iniţial intermitentă, minimă, pentru alimentele solide, adesea neglijată de bolnav ( diagnostic tardiv)
-ulterior permanentă, inclusiv la lichide cu modificarea obiceiurilor alimentare (consumă mai multe lichide, mănâncă mai încet, mestecă îndelung alimentele);
La apariţia disfagiei neoplasmul depăşeşte 2/3 circumferinţă.
Regurgitarea – semnifică prezenţa stenozei strânse; se acompaniază de eructaţii, sughiţ, halenă fetidă, sialoree;
Durerile : sediu toracic: -anterior; -posterior;
Scăderea ponderală marcată → caşexie.Este datorată disfagiei şi anorexiei cu semnificaţie prognostică negativă;
.HDS frecvent ocultă
Neoplasmul esofagian: Semne tardive
Prin invadarea mediastinului apar:
-disfonia (pareză a nervului recurent stâng);
-tuse şi infecţii bronşice prin invaddarea traheei şi bronşiilor;
Perforaţia esofagului → mediastinită
Neoplasmul esofagianExamenul obiectiv furnizează elemente clinice în
stadiile avansate -starea de nutriţie precară: denutriţie → caşexie;-paloare cu tentă teroasă, edeme carenţiale;-în localizarea esofagiană cervicală, se poate
depista o masă palpabilă, ştergerea crepitaţiilor laringiene, semnele unei pareze unilaterale a corzilor vocale;
-în stadii avansate : -adenopatie supraclaviculară (semnul Virchow-Troisier);
-hepatomegalie tumorală (metastaze hepatice);
Neoplasmul esofagianDiagnosticul : elemente clinice : -anamnestice; -examen obiectiv( sărac);b) paraclinice:
Neoplasmul esofagianEndoscopia digestivă şi echoendoscopia
se efectuează de primă intenţie la orice disfagie, chiar minimă;
Pune în evidenţă o leziune vegetantă, adesea ulcerată, dură, neregulată, sângerând cu uşurinţă. Uneori stenoză infiltrativă ce nu poate fi depăşită cu endoscopul.
prelevarea de biopsii seriate (10 eşantioane !).
Neoplasmul esofagian, aspect macroscopic
Neoplasmul esofagian, macro şi endoscopic
Neoplasmul esofagian:aspect microscopic HE, obiectiv mic
Neoplasmul esofagian:aspect microscopic HE, obiectiv mare
Va multumesc!