Electroencefalograma (EEG)

Electroencefalografie

Tehnica electrofiziologica prin care se inregistreaza activitatea electrica de la nivelul structurile cerebrale prin montarea electrozilor: La nivelul scalpului ( EEG) La suprafata cortexului (Electrocorticograma) In profunzimea structurilor cerebrale

(Electrograma)

Electroencefalograma

Istoric: 1875 Richard Caton – ECG la soarece si maimuta 1924 Hans Beger – EEG, activitate electrica cerebrala,

modificarea acesteia in diferite stausuri functionale ale creierului: somn, anestezie, hipoxie, boli cerebrale (ex. Epilepsia)

1934 Adrian si Matthews –unde cerebrale, ritm alfa, oscilatii regulate 10-12 Hz

1953 Aserinsky and Kleitmean descriu REM sleep

Electroencefalograma

In momentul excitarii sinaptice a neuronilor (piramidali) se creaza o diferenta de potential intre soma si dendrita determinand aparitia unui flux electric. Suma fluxuri electrice de la acesti neuron creaza potentiale electrice care pot fi inregistrate cu ajutorul encefalografului.

Traseul inregistrat este denumit encefalograma

Aceste sunt denumite si unde cerebrale dar exista obiectii ale mai multor neurofiziologi pentru ca: Sunt slab corelate cu activitatea cerebrala Creierul nu conduce unde electrice Nu sunt masurati curenti electrici, mai de

graba diferenta de potential

Tehnica

-Electrozi cu medii conductive

-Amplificatori si filtre

- Convertor analog/digital

-Aparat de inregistrat

Electrozi Trei tipuri de electrozi:

Electrod activ Electrod de referita Electrod de masa

Configuratie (montaj) : Minima: 1 electrod activ,

1 electrod de referita si 1 electrod masa

Maxima: “multi-channel” poate fi compusa din 128-256 de electrozi activi

Standardizat 1958: 21 de electrozi activi in sistemul 10-20

Amplificare si filtrare

Amplificare 100-100000: Semnalul trebuie amplificat pentru a putea fi vizualizat, inregistrat si convertit

digital Trebuie sa fie selectiva cu separarea semnalului de zgomotul de fond

Se filtreaza semnalul analog pentru eliminarea in mod uzual : “Zgomotul de fond” ex. Semnale de la reteaua de alimentare 50- 60Hz si

alte frecvente “urbane” ( se elimna frecventele peste 40 Hz sau din intervalul 50-60Hz)

Semnale cu frecventa joasa determinata de biopotentialele fiziologice (ex. Respiratia)

Protectie pentru: Supratensiune tranzitorie a echipamentului, pacientului sau al curentului de

alimentare

Convertor analog/digital

Transformarea semnalului analog in semnal digital Impartirea semnalului in parti cu perioada de timp fixa Transformare digitala a fiecarei parti in reprezentare

digitala Rezolutia de conversie este determinata de cea mai mica

amplitudine care poate fi modelata. (obisnuit 212=4096 care permite inregistrarea unui potential minim posibil de 0,5μV)

Se realizeaza o filtrare suplimentara a semnalului prin metode liniare si nonliniare

Aplicatii

Monitorizare stare de alerta, coma si aparitia mortii cerebrale;

Localizare leziuni cerebrale ca: tumori cerebrale, AVC, ischemie cerebrala, traumatisme;

Testarea cailor aferente (PEV, PEA, PES) Controlul anesteziei Investigare epilepsie: Testarea efectelor medicamentelor antiepileptice; Monitorizare dezvoltare cerebrala; Investigare somn – somn si boli asociate.

Ritmuri normale EEG

Frecventa intre 0,5-26 Hz

Sunt impartite pe baza frecventei in 4 tipuri

Amplitudinea variaza cu fiecare tip

alfabetateta

delta

Ritm alfa si beta

deschide ochi

Ritm alfa:

-7,5 – 13 Hz

-Este mai evident in regiunile posterioare

-Conditii: ochi inchisi si relaxare

-Ritm major la adulti in stare de relaxare

Ritm beta:

-14-30 Hz ( >14 Hz)

-Este mai evident in regiunile frontale

-Conditii: activitate mentala (ex. calcul, gandire, ochi deschisi)

-Ritm al activitatii rapide

alfa beta

Ritm delta si theta

Ritm theta:

-3,5 – 7 Hz

-Activitate lenta

-Distributie generalizata

-Normal: la copii sub 13 ani si la adulti in somn stadiul 2

-Patologic: apare focal in leziuni subcorticale si difuz in leziuni profunde pe linia mediana, leziuni difuze corticale sau encefalopatii metabolice

Ritm delta:

-Sub 3 Hz

-Normal si dominant in stadiile 3 si 4 de somn

-Dupa varsta de 1 an

-Patologic: focal in leziuni subcorticale si difuz in leziuni profunde pe linia mediana, leziuni difuze corticale sau encefalopatii metabolice

Artefacte

-Legate de pacient:

-Orice miscare a corpului

-Transpiratie

-Puls

-EKG

-Miscarea ochilor

-Legate de apartura:

-Intreruperea conductantei firelor

-Miscarea electrodului

-Prea multa pasta sau electrod uscat

-Baterie descarcata

Unde normale dar atipice

Lambda –POSTS

Complexe K

Unde V

Fusuri de somn

Variante normale de EEG Ritm psihomotor (ritm armonic

theta)

Varfuri Wicket

Ritm Mu (en arceau)

Varfuri mici ascutite ale somnului (BETS/SSS)

Ritmul de 6 si 14 HZ

vârf-undă 6Hz (varfuri si unde fantoma)

T

D

C

FP

EEG – somn

Durata si succesiunea ritmurilor in perioada de somn

Stadiu I

Stadiu II

REM

Stadiu III-IV

Stadii EEG, EOG, EMG in somn Stadiul 1

Activitate alfa diminuata voltaj scazut asociata cu activitate sedusa 3-7 Hz (unde theta)

Miscari oculare lente, miscari musculare moderat scazute Stadiul 2

Activitate redusa cu frecvente mixte, se asociaza complexe K cu fusuri de somn de 12-14 Hz

Miscari oculare lente, rare, miscari musculare moderat scazute Stadiul 3 si 4

Unde delta cu propotie sub 50% (stadiul 3) si peste 50% I stadiul 4 Miscari oculare lente, rare, miscari musculare scazute

REM Ritm cu activitate rapida cu frecvente mixte (somn desincronizat) Miscari oculare rapide, in oglinda, miscari musculare absente

Stadii ale starii de somn

Stadii 1-4, REMPolisomnografie, REM

EEG

EOG

EKG

Epilepsia grand mal

Epilepsia petit mal