Dimitrie CANTEMIR

Dimitrie

DESCRIEREA MOLDOVEI

CANTEMIR

Colec\ie ini\iat[ =i coordonat[ de Anatol Vidra=cu =i Dan Vidra=cuConcep\ia grafic[ a colec\iei: Vladimir Zmeev

Coperta =i ilustra\iile: Emil Childescu

REFER IN|E I STORICO-L ITERARE:

Ariadna Camariano-Cioran,I. L[z[rescu, I. L[udat, Nestor Camariano,

George C[linescu, Pompiliu Constantinescu, Magdalena Popescu, Nicolae Iorga, Sextil Pu=cariu,

I. Pervain, Alexandru Piru, Algeria Simota,Leonida Maniu, Ecaterina |ar[lung[,

P. P. Panaitescu.

Dimitrie Cantemir

Textele au fost reproduse dup[: Dimitrie Cantemir.Descrierea Moldovei. Traducere de Petre Pandrea.

Colec\ia „Biblioteca =colarului“. Grupul editorial „Litera“, 1997.Notele de subsol apar\in`nd lui Dimitrie Cantemir sunt notate cu*,

iar cele numerotate cu cifre au fost reproduse dup[ edi\ia ap[rut[ sub]ngrijirea lui Constantin M[ciuc[, Editura Tineretului. Bucure=ti, 1967.

Textul, cu excep\ia particularit[\ilor de limb[ (de epoc[)=i de stil ale autorului, respect[ normele

ortografice ]n vigoare.

Editura „Litera Interna\ional“O.P. 33; C.P. 63, sector 1, Bucure=ti, Rom`nia

tel./fax (01) 3303502; e-mail: info@litera.ro

Grupul Editorial „Litera“str. B. P. Hasdeu, mun. Chi=in[u, MD-2005, Republica Moldova

tel./fax +(3732) 29 29 32, 29 41 10, fax 29 40 61;e-mail: litera@litera-publishing.com

Prezenta edi\ie a ap[rut ]n anul 2001 ]n versiune tip[rit[=i electronic[ la editura „Litera Interna\ional“ =i

Grupul Editorial „Litera“.Toate drepturile rezervate.

Editori: Anatol =i Dan Vidra=cuRedactor: Tudor PalladiCorector: Petru Ghencea

Tehnoredactare: Cristina Rusu, Marin Popa

Tiparul executat la Combinatul Poligrafic din Chi=in[uComanda nr. 11309

CZU 821.135.1-3C 19

Descrierea CIP a Camerei Na\ionale a C[r\iiCantemir Dimitrie

Descrierea Moldovei/Dimitrie Cantemir; col. ini\. =i coord. Anatol =i DanVidra=cu; conc. gr. col. /Vladimir Zmeev; cop. =i ilustr. / Emil Childescu —Ch.: Litera; Bucure=ti: Litera Int., 2001 (Combinatul poligrafic). — 256 [p.] —(Bibl. =colarului; nr. 221).ISBN 9975-74-367-6ISBN 973-8358-20-0821.135.1-3

ISBN 9975-74-367-6 © LITERA INTERNA|IONAL, 2001ISBN 973-8358-20-0 © LITERA, 2001

Descrierea Moldovei

CUPRINS

Tabel cronologic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

IPA R T E A G E O G R A F I C {

Capitolul I. Despre numele cel vechi =i cel de acum al Moldovei . . . 12Capitolul al I I - lea. Despre a=ezarea Moldovei, despre hotarele

ei cele mai vechi =i cele noi =i despre clim[ . . . . . . . . . . . . . . . . 16Capitolul al I I I - lea. Despre apele Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20Capitolul al IV- lea. Despre \inuturile =i t`rgurile de ast[zi din

Moldova . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26Capitolul al V-lea. Despre mun\ii =i mineralele Moldovei . . . . . . . . 43Capitolul al VI-lea. Despre c`mpiile =i p[durile Moldovei . . . . . . . . 47Capitolul al VII- lea. Despre animalele s[lbatice =i domestice . . . . 52

IIPA R T E A P O L I T I C {DESPRE OR~NDUIREA DE STAT

Capitolul I. Despre felul de c`rmuire a |[rii Moldovei . . . . . . . . . . 58Capitolul al I I - lea. Despre alegerea domnilor ]n Moldova . . . . . . . 64Capitolul al I I I - lea. Despre obiceiurile vechi =i noi la ]nsc[unarea

unui domn al Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 76Capitolul al IV- lea. Despre ]nt[rirea domnilor . . . . . . . . . . . . . . . . . 97Capitolul al V-lea. Despre scoaterea din scaun a domnului . . . . . 103Capitolul al VI-lea. Despre boierii din Moldova =i st[rile lor . . . . . 111Capitolul al VII- lea. Despre oastea moldoveneasc[ . . . . . . . . . . . 125Capitolul al VII I - lea. Despre obiceiurile cur\ii domne=ti . . . . . . . . 129Capitolul al IX-lea. Despre v`n[torile domne=ti . . . . . . . . . . . . . . 136Capitolul al X- lea. Despre ]ngrop[ciunea domnilor . . . . . . . . . . . 139

Capitolul al XI- lea. Despre legile |[rii Moldovei . . . . . . . . . . . . . . 141Capitolul al XII- lea. Despre divanul de judecat[ al domnului

=i al boierilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143Capitolul al XIII - lea. Despre veniturile vechi =i cele de acum

ale Moldovei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150Capitolul al XIV-lea. Despre tributul =i pe=che=urile pe care

Moldova le pl[te=te Por\ii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154Capitolul al XV-lea. Despre boierimea moldoveneasc[ . . . . . . . . . . 159Capitolul al XVI-lea. Despre ceilal\i locuitori ai Moldovei . . . . . . . 168Capitolul al XVII-lea. Despre n[ravurile moldovenilor . . . . . . . . . 175Capitolul al XVIII- lea. Despre obiceiurile de la logodn[ =i de

la nunt[ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 184Capitolul al XIX- lea. Despre obiceiurile de ]ngrop[ciune la

moldoveni . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 190

IIID E S P R E C E L E B I S E R I C E + T I

+ I A L E } N V { | { T U R I I } N M O L D O VA

Capitolul I . Despre religia moldovenilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194Capitolul al I I - lea. Despre tagma bisericeasc[ . . . . . . . . . . . . . . . . 203Capitolul al I I I - lea. Despre m[n[stirile din Moldova . . . . . . . . . . 208Capitolul al IV-lea. Despre graiul moldovenilor . . . . . . . . . . . . . 211Capitolul al V-lea. Despre literele moldovenilor . . . . . . . . . . . . . 216

Referin\e critice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 220

TABEL CRONOLOGIC

1673 La 26 octombrie, se na=te Dimitrie, cel de-al doilea fiu al lui ConstantinCantemir, serdar, =i al Anei, dup[ numele de fat[ Bant[=. Viitorul domnal Moldovei, tat[l, provenea dintr-o vi\[ de r[ze=i din \inutul F[lciului.Femeie distins[ =i cult[, mam[-sa era nepoata doamnei Anastasia,nevasta lui Duca-vod[. Celebrul c[rturar va purta numele n[na=uluis[u, Dumitra=co Cantacuzino, domnul din acea vreme al \[rii.Tot ]n acest an, con=tient de misiunea sa =i de necesitatea introdu-cerii limbii rom`ne ]n biseric[, mitropolitul Dosoftei tip[re=te laUniev Psaltirea ]n versuri.

1678 Decedeaz[ mama lui Antioh =i a lui Dimitrie Cantemir. TronulMoldovei este ocupat de c[tre Gheorghe Duca pentru a treia oar[.Domnitorul ]l trimite pe Cantemir capuchehaie (ca reprezentant)al s[u pe l`ng[ }nalta Poart[.

1685 La 15 iunie, Cantemir cu ajutorul domnului |[rii Rom`ne=ti, +er-ban Cantacuzino, urc[ la tronul Moldovei, lu`nd numele de Con-stantin. Domnul ]ncredin\eaz[ educa\ia fiilor s[i c[rturarului grecIeremia Cacavelas.Dimitrie va ]nv[\a greaca, latina =i slavona.Miron Costin, preocupat de originea poporului rom`n =i de conti-nuitatea elementului roman ]n Dacia, scrie monumentala sa oper[De neamul moldovenilor, din ce \ar[ au ie=it str[mo=ii lor.

1688 La v`rsta de 15 ani Dimitrie este trimis ostatec de c[tre tat[l s[u ]n capitalaImperiului Otoman, unde studiaz[ la Academia Patriarhiei Ortodoxe,bucur`ndu-se de profesori renumi\i prin „pietatea =i =tiin\a lor“. Aicivine ]n contact cu literaturile clasice =i cu filosofia neoaristotelic[. Deunde =i orientarea substan\ial[ a spiritului s[u creator spre preocup[rile=tiin\ifice. De remarcat de asemenea c[ t`n[rul principe, paralel cuaprofundarea cuno=tin\elor ]n domeniul limbilor greac[, latin[ =islavon[, ]nva\[ totodat[ limbile turc[, arab[ =i persan[. }n acela=i r`ndse aprofundeaz[ ]n studiul istoriei, folclorului =i a muzicii turce=ti. Prinaceasta Dimitrie Cantemir devine de fapt primul nostru orientalist.Are loc un eveniment epocal ]n cultura rom`n[ =i ]n istoria limbiirom`ne: se tip[re=te Biblia de la Bucure=ti, fapt pentru care amanifestat o deosebit[ grij[ +erban Cantacuzino.

Descrierea Moldovei

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

}n ziua de 26 octombrie se stinge din via\[ domnul |[rii Rom`ne=ti.Tronul \[rii va fi ocupat de Constantin Br`ncoveanu, nepotul lui+erban Cantacuzino =i du=manul Cantemire=tilor.

1690 Constantin Cantemir, ]n speran\a apari\iei unui concurs de ]mprejur[rifavorabile de eliberare a \[rii de sub jugul turcesc, ]ncheie la Sibiu untratat secret de alian\[ ]ntre Moldova =i Curtea de la Viena.

1691 Ioan Sobieski, regele Poloniei, intr[ ]n vara acestui an, cu o=tirea sa]n Moldova, ocup`nd partea de nord. Rezisten\a d`rz[ opus[ de om`n[ de o=teni du=manului devine legendar[. Fra\ii Costin, Velicicohatmanul =i Miron cronicarul, fiind acuza\i de tr[dare, suntdecapita\i din porunca lui Constantin Cantemir. Re]ntors de cur`nd]n \ar[, beizadeaua Dimitrie asist[ la execu\ia lui Velicico. Dup[ aceeadomnul va regreta mult acest sacrilegiu pus la cale de c[tre IordacheRuset. Rusete=tii de aici ]ncolo de\in conducerea Moldovei.

1693 La 13 martie, Constantin Cantemir moare. Boierii ]l a=az[ ]n scaunulliber al \[rii pe Dimitrie. Din cauza intrigilor =i a banilor lui Br`n-coveanu ]i este refuzat[ confirmarea Por\ii, fapt care ]l face, dup[ treis[pt[m`ni de domnie, s[ reia drumul Constantinopolului.

1695 O dat[ cu mazilirea lui Constantin Duca, pe tronul Moldovei urc[Antioh Cantemir. El se va afla la domnie p`n[ ]n toamna anului1700. Dimitrie ]n acest timp este reprezentantul (capuchehaia)domnului la Poart[.

1679 Principele moldovean asist[ la Zenta la ]nfr`ngerea tragic[ a arma-telor turce=ti de c[tre o=tile austriece conduse de Eugen de Savoia.

1698 La Ia=i apare prima lucrare a lui Dimitrie Cantemir Divanul sauG`lceava ]n\eleptului cu lumea, sau Giude\ul sufletului cu tru-pul ]n grece=te =i ]n rom`ne=te.

1699 Aflat pentru scurt[ vreme ]n Moldova, Dimitrie se c[s[tore=te cufiica lui +erban Cantacuzino, Casandra. Astfel cap[t[ o motivaretemeinic[ =i g`ndul nestr[in p`n[ atunci de a ocupa scaunul |[riiRom`ne=ti. De unde, temerile =i du=m[nia lui Br`ncoveanu atingpunctul culminant.

1700 Antioh Cantemir, ]n urma intrigilor =i a banilor lui Br`ncoveanu,este mazilit. Domnul este ]nlocuit cu Constantin Duca. Dimitrie sestabile=te la Istanbul. }mpreun[ cu familia, ocup[ casa construit[dup[ propriile lui planuri.Antim Ivireanul scoate la Snagov Floarea darurilor. Tot ]n acest aneste ]ntemeiat[ Academia de +tiin\e de la Berlin, membru al c[reiava fi ales ]n 1714 =i la „comanda“ c[reia va scrie ulterior celebra saoper[ Descrierea Moldovei.

1700—1705 Cantemir ]n aceast[ perioad[ de mare efervescen\[ cre-atoare scrie urm[toarele opere: Sacrosanctae scientiae indepin-

Descrierea Moldovei

gibilis imago (Imaginea =tiin\ei sacre cu neputin\[ de zugr[vit),Compendi olum universae logices institutionis (Compendiu de-spre sistemul logicei generale), Ioannis Baptistae van Helmont,Physices universalis doctrina (}nv[\[tura general[ despre fizic[a lui I. B. van Helmont), Tarifu ilmi musiki ala vegni maksus(Explicarea muzicii teoretice pe scurt) =i Istoria ieroglific[. Elemarcheaz[ trecerea autorului de la preocup[rile de natur[ specu-lativ[ la cele cu un pronun\at =i preponderent caracter sociopolitic.

1703 Constantin Duca este mazilit. Cu sprijinul Rusete=tilor =i al luiBr`ncoveanu, Mihai Racovi\[ se urc[ ]n scaunul domnesc al Moldovei.

1705 Antioh Cantemir ocup[ pentru a doua oar[ tronul Moldovei. Preocupatde g`ndul de a se ]ndep[rta de Rusete=ti, domnul ]ncearc[ s[ se ]mpace cuCostine=tii. }n acest scop ]l nume=te vornic pe Nicolae Costin, fiul cronica-rului. Rela\iile dintre fra\ii Antioh =i Dimitrie devin foarte reci.

1709 Condus[ de Petru cel Mare, armata rus[ ob\ine o mare victorie laPoltava contra o=tirilor suedeze, comandate de Carol al XII-lea.

1710 Noiembrie Dimitrie Cantemir urc[ la tronul Moldovei. Ion Neculce,vestitul cronicar de mai t`rziu, devine omul de ]ncredere al domnului.

1711 Aprilie La Luck se ]ncheie un tratat de alian\[ ]ntre Moldova =iRusia. Potrivit lui, Rusia se angajeaz[ s[-l ajute pe D. Cantemir ]nlupta pentru lichidarea suveranit[\ii turce=ti.La 20 mai Cantemir ]i cheam[ pe moldoveni, printr-o proclama\ie,s[ se ridice cu armele ]mpotriva domina\iei turce=ti.}n seara zilei de 23 iunie, Petru cel Mare, \arul Rusiei, sose=te la Ia=i,primit fiind cu mult[ c[ldur[ de c[tre boieri =i poporul de r`nd.8—12 iulie }n b[t[lia de la St[nile=ti armatele turce=ti ]nving o=tirilealiate ale celor dou[ state. D. Cantemir se refugiaz[ ]n Rusia, stabil-indu-se ]n |inutul Harkovului. |arul rus ]i confer[ titlul de „prealuminat principe al Rusiei“.

1713 Moare Casandra, so\ia lui D. Cantemir, ]n v`rst[ de treizeci de ani.1714 D. Cantemir este ales membru al Academiei din Berlin.

La 15 august, Constantin Br`ncoveanu =i cei patru fii ai s[i suntdecapita\i din ordinul sultanului Ahmed al III-lea.

1714—1716 Foarte rodnic[ sub raport =tiin\ific =i literar, perioada dat[e remarcabil[ pentru D. Cantemir prin scrierea lucr[rilor: Monar-hiarum physica examinatio (Interpretarea natural[ a monarhi-ilor), Descriptio Moldaviae (Descrierea Moldovei), Incrementaatque decrementa aulae othomanicae (Cre=terea =i descre=tereaCur\ii Otomane), Vita Constantini Cantemyrii (Via\a lui Con-stantin Cantemir) =i Sistema religiei mahomedane.

1717 }ncepe lucrul la cea mai erudit[ crea\ie a sa intitulat[ Hroniculvechimei a romano-moldo-vlahilor. Istoria rom`nilor ]n aceast[

Dimitrie Cantemir

lucrare de sintez[ este tratat[ =i examinat[ ]ntr-un context univer-sal impun[tor.

1719 Peste =ase ani de la trecerea ]n nefiin\[ a Casandrei, D. Cantemir serec[s[tore=te la Moscova cu t`n[ra principes[ Anastasia Trube\koi,av`ndu-i ca na=i pe \ar =i pe \arin[.

1721 La 20 februarie D. Cantemir, printr-un ucaz al lui Petru cel Mare,este numit „consilier secret =i membru al Senatului“.

1722 D. Cantemir ]l ]nso\e=te pe \ar, ]n calitate de specialist ]n problemeleOrientului, ]n compania sa ]mpotriva Persiei.

1723 La 21 august D. Cantemir intr[ ]n lumea celor drep\i.1769—1770 Beschreibung der Moldau, ]n „A. F. Büching’s Magazin für

die neue Historie und Geographie“, 2 vol., Hamburg, 1769—1770.1771 Historisch-geografisch und politische Beschreibung der Moldau, nebst

dem Leben des Verfassers und eine Landkarte, Frankfurt und Leipzig.1789 Istoriceskoe, geograficeskoe i politiceskoe opisanie Moldavii v

jizni socinitelia, s neme\kogo perevel Vasilii Lev=in, Moscova.1825 Scrisoarea Moldovei, de Dimitrie Cantemir, domnul ei (traducere

de banul Vasile V`rnav) — Monastirea Neam\ul.1851 Descrierea Moldovei. Prezentare din via\a Prin\ului Dimitrie

Cantemir de C. Negruzzi. Edi\ia a II-a, Ia=i.1868 Scrisoarea Moldovei (Reeditat[ la anul 1868 de c[tre T. Boldur

L[\escu) — Ia=i.1872 Descrierea Moldovei (traducere de A. Papiu Ilarian =i Iosif Hodo=)

— ]n Operele principelui Demetriu Cantemir, tip[rite de Soci-etatea Academic[ Rom`n[, vol. I, II, Bucure=ti.

1909 Descrierea Moldovei ]n colec\ia „Biblioteca pentru to\i“, nr. 507,Bucure=ti.Descrierea Moldovei (cu o noti\[ introductiv[ de Miron Nicule-scu), ]n „Biblioteca Socec“, nr. 10-11, Bucure=ti.

1923 Descrierea Moldovei. Traducere de Giorge Pascu. Edi\ia a II-arev[zut[ =i completat[ cu indice, 1938.

1942 Descrierea Moldovei (traducere de Gh. Adamescu), Bucure=ti.1956 Descrierea Moldovei (traducere de P. Pandrea cu o prefa\[ de acad.

C. I. Gulian) — E.S.P. L.A. „Biblioteca pentru to\i“. Reedit[ri ale respec-tivei traduceri au urmat ]n 1961, 1965, 1967, 1973, 1976, 1981.

1973 Descrierea Moldovei. Traducere de Gh. Gu\u, Editura Academiei Ro-m`ne, Bucure=ti. Lucrarea este ]nso\it[ de o Introducere, semnat[ deMarina Holban, de un comentariu istoric de N. Stoicescu, de un studiucartografic, apar\in`nd lui Vintil[ Mih[ilescu, de un Indice ]ntocmit deIoana Constantinescu =i de o not[ asupra edi\iei de D. M. Pippidi.

IP A R T E A G E O G R A F I C {

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L I

DESPRE NUMELE CEL VECHI+I CEL DE ACUM AL MOLDOVEI

Toat[ \ara pe care o numim ast[zi Moldova, precum =i \inu-turile ]nvecinate dinspre asfin\it, au fost st[p`nite la ]nceput desci\i1, care cuceriser[ aproape trei p[r\i ale lumii, cu toate c[,dup[ obiceiul lor str[mo=esc, ei nu aveau a=ez[ri statornice. Pel`ng[ feluritele numiri date de hoardele care s-au perindat pecursul vremii, grecii i-au numit pe locuitorii acestor \inuturi c`ndge\i, c`nd daci. Sub st[p`nirea romanilor s-a statornicit numireade daci.

Dup[ ce acest popor pierdu pe regele Decebal, biruit deviteazul Nerva Traian, =i a fost parte nimicit2, parte risipit]ncoace =i ]ncolo, ]ntreaga \ar[ pe care o locuia a fost pref[cut[]n provincie roman[, p[m`ntul fiind ]mp[r\it cet[\enilor ro-mani, dup[ care s-a deosebit ]n trei p[r\i: m[rgina=[, de mijloc=i muntoas[.

}n cea dint`i se cuprindea o parte din Ungaria de ast[zi =iValahia, ]n a doua Transilvania, iar ]n cea de pe urm[, cea maimare parte a Moldovei noastre, a=ezat[ ]ntre Dun[re =i Prut,]mpreun[ cu \inuturile de la hotar ale Valahiei. }n epocaurm[toare, c`nd Imperiul roman a ]nceput s[ decad[, barbarii —=i anume sarma\ii, hunii =i go\ii — au pustiit Moldova de maimulte ori =i au silit pe coloni=tii romani s[ fug[ ]n mun\i, ca s[caute loc de ad[post ]mpotriva cruzimii lor, ]n partea mun-

1 Popula\ia geto-dac[ nu f[cea parte din neamul sci\ilor. Dup[ opiniaspeciali=tilor, confuzia a fost preluat[ de autor din P. Cluverius.

2 De=i nu se afirm[ c[ ]ntreaga popula\ie geto-dac[ a fost nimicit[, ceeace ar fi fost o eroare, din texte nu reiese c[ etnogeneza poporului nostru sebazeaz[ at`t pe popula\ia b[=tina=[ existent[ c`t =i pe coloni=tii romaniadu=i ]n aceste locuri.

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

toas[ a Maramure=ului1. Dup[ ce au vie\uit acolo c`teva sutede ani, ap[ra\i ca ]ntr-o cetate natural[, cu voievozii =i legilelor, deoarece popula\ia s-a ]nmul\it peste m[sur[, Drago=, unfiu al voievodului lor Bogdan, se hot[r] ]n cele din urm[ c[treanul ()2 s[ cuteze un mar= peste mun\i, spre r[s[rit, ]nso\it la]nceput numai de trei sute de oameni, ca =i cum ar pleca lav`n[toare. Pe drum d[du din ]nt`mplare peste un bou s[lbatic,numit de moldoveni zimbru, =i, tot gonindu-l, ajunse la poalelemun\ilor.

C`nd c[\eaua lui de v`n[toare, c[reia-i zicea Molda =i pecare o iubea foarte mult, se repezi ]nt[r`tat[ asupra fiarei, bou-rul se azv`rli ]ntr-un r`u, unde s[ge\ile ]l uciser[; dar =i c[\eaua,care s[rise ]n ap[ dup[ fiara fug[rit[, fu luat[ de undele repezi.

}ntru pomenirea acestei ]nt`mpl[ri, Drago= fu cel dintì carenumi acest rù Moldova, iar locul unde se petrecuser[ acestea]i d[du numele de Roman, dup[ numele semin\iei sale =i lu[ca stem[ a noului s[u principat capul bourului. Dup[ aceea,c`nd cercet[ \inuturile ]nvecinate =i g[si c`mpuri roditoare cuape ]mbel=ugate, t`rguri, cet[\i ]nt[rite, dar p[r[site de locui-tori, povesti alor s[i despre ceea ce descoperise, ]ndemn`ndu-is[ pun[ st[p`nire pe p[m`ntul acesta at[t de roditor. Oameniitineri din neamul lui Roman ]=i urmar[ domnul de bun[voie =i,cu bucurie, trecur[ mun\ii ]mpreun[ cu el, ]n cete mari, a=e-z`ndu-se dup[ aceea ]n \inuturile aflate ]ntr-un chip at`t deminunat, iar pe Drago=, cel care le aflase, ]l numir[ cel dintìdomn al \[rii noi. }ntoars[ ]n acest chip st[p`nitorilor de odini-oar[, \ara ]=i pierdu, odat[ cu legile trase din dreptul civil ro-man, =i numele dacic =i latinesc =i at`t str[inii, c`t =i locuitoriiei ]n=i=i ]i ziser[ Moldova, dup[ apa Moldei.

Dar nici aceast[ numire n-a r[mas peste tot, c[ci turcii,care p[trundeau adesea cu oaste prin Moldova, c[tre \[rile

1 }n timpul migra\iilor, daco-romanii nu s-au retras cu to\ii ]n Mara-mure=. Cea mai mare parte a popula\iei a r[mas locului, continu`ndu-=iexisten\a =i convie\uind cu valurile migratorilor. Numai a=a se explic[ asi-milarea acestora pe teritoriul unde se g[se=te ast[zi poporul rom`n.

2 Cronicile consemneaz[ anul 1359.

Descrierea Moldovei

vecine ocupate de d`n=ii ]n Europa, au dat moldovenilor mai]nt`i numele de akvlach*. Apoi, c`nd Bogdan, dup[ voia ceadin urm[ a tat[lui s[u +tefan cel Mare, le-a ]nchinat \ara, turcii,obi=nui\i s[ numeasc[ \[rile supuse dup[ numele domnitorilor,au ]nceput s[-i zic[ Bogdan; totu=i vechiul nume s-a p[strat ]nlimba t[t[reasc[, vecinii din partea cealalt[, le=ii =i ru=iinumindu-i pe moldoveni valahi, adic[ val=i sau italieni, iarvalahilor care locuiesc ]n mun\i zic`ndu-le munteni, adic[oameni de peste munte.

* Mai bine ak-iflak, adic[ valahi albi, spre deosebire de kara-iflak(vlach), valahii negri, care sunt locuitorii Valahiei.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L I I - L E A

DESPRE A+EZAREA MOLDOVEI,DESPRE HOTARELE EI CELE MAI VECHI

+I CELE NOI +I DESPRE CLIM{

Moldova se ]ntinde ]n l[\ime de la 44o 54´ p`n[ la 48o =i 51´.Lungimea ei este nehot[r`t[ dar cei mai mul\i geografi a=az[marginea ei apusean[, care atinge Transilvania, la 45o 39´; cap[tulei dinspre r[s[rit, care face un unghi ascu\it la Akerman, numit[de locuitori Cetatea Alb[, ]l socotesc la 53o 22´.

Fiindc[ o parte a \[rii este muntoas[, =i anume cea dinspreTransilvania, iar cealalt[ este =es, anume cea dinspre Ucrainale=easc[, Basarabia =i Dun[re, clima nu este la fel peste tot.Partea muntoas[ are v`nturi reci, dar cu at`t mai s[n[toase;cea de la =es, mai c[lduroase, dar mai pu\in prielnice s[n[t[\ii.

Cu toate acestea, fa\[ de alte \[ri mai c[lduroase, nu seprea cunosc molime ]n Moldova. Din c`nd ]n c`nd, arareori]ns[ izbucnesc ciuma =i frigurile rele. Experien\a a ar[tat c[ciuma nu se st`rne=te din aer stricat; s-a b[gat de seam[ c[ eap[trunde pe acele meleaguri uneori din \ara le=easc[, undeeste mult mai iute, alteori din Egipt ori |arigrad, adus[ decor[biile care arunc[ ancora la Gala\i.

Frigurile rele sunt aici cu totul de alt fel dec`t ]n celelalte\[ri europene. }ndeob=te sunt foarte aprige =i aproape ca ciu-ma, ]nc`t cei care sunt lovi\i de ele mor, cea mai mare parte,p`n[ ]n a treia zi, pu\ini tr[iesc p`n[ ]n a =aptea zi =i foartepu\ini ]=i dob`ndesc iar[=i s[n[tatea.

Aceast[ boala este at`t de molipsitoare, ]nc`t oamenii setem de ea mai mult dec`t de cium[ =i se feresc p`n[ =i de celmai bun prieten, dac[ a fost lovit de boal[.

C[ locuitorii nu ajung la o v`rst[ prea ]naintat[ e de vin[,ori clima nes[n[toas[, ori felul de trai, ori chiar vreo sl[biciunefireasc[ a puterii lor. Rareori g[se=ti pe cineva de =aptezeci de

CUPRINS

Descrierea Moldovei

ani =i aproape deloc de optzeci de ani. }n schimb sunt s[n[to=icea mai mare parte a vie\ii =i pu\in[tatea acesteia le este r[spl[tit[de lipsa bolilor (care ne r[pesc ]n bun[ parte fericirea vie\ii), iartimpul pe care ]l au de tr[it, ]l petrec ]n plin[ putere. S-a b[gat deseam[ c[ \[ranii ajung la o v`rst[ mai ]naintat[ dec`t boierii saudec`t cei ce tr[iesc ]n desf[tare =i ]n via\[ u=oar[.

Rareori se simt acele cutremure de p[m`nt care tulbur[bucuriile vie\ii ]n mai toate \[rile c[lduroase, =i ]nc[ nu s-apomenit ca vreun munte sau t`rg s[ fi fost pustiit de cutremur.

Moldova n-a avut acelea=i hotare ]n toate vremurile, c[ci]ntinderea ei este c`nd mai mare, c`nd mai mic[, dup[ stareade ]n[l\are sau de c[dere a \[rii. Voievodul +tefan, zis celMare, a pus-o ]n hotarele pe care le avem ast[zi.

Spre miaz[zi s-a ]ntins ]n toate vremurile p`n[ la Dun[re,cea mai mare ap[ din Europa, =i mai departe, p`n[ la gura aces-teia, prin care se vars[ ]n Marea Neagr[ l`ng[ Chilia, numit[ ]nvechime Lycostom. Spre r[s[rit se ]ntindea din vremuri str[vechip`n[ la Marea Neagr[; iar ]n vremile mai noi, c`nd turcii aucucerit cu armele Basarabia =i Benderul, s-a str`mtat ]n aceast[parte. +i, dup[ cum se vede limpede din hart[, ast[zi hotarulMoldovei este pe Prut, de la gura lui p`n[ la satul Traian, iar deacolo p`n[ la valul lui Traian, peste r`ul Botna, =i, ]n linie dreapt[,p`n[ la gura r`ului B`cul, care se vars[ ]n Nistru.

Spre miaz[noapte Nistrul, numit de turci Turla, desparteMoldova de Lehia =i de t[tarii din Ociacov. Malul acestuia seafl[ sub st[p`nirea Moldovei numit[ p`n[ la Hotin, de acolo olinie dreapt[, pe Prut =i Ceremu=, f[cea hotarul acestui \inut;apoi, prin vitejia lui +tefan cel Mare, a fost luat[ =i provinciade l`ng[ Podolia p`n[ la gura r`ului Serafine\, trec`nd ]nst[p`nirea moldoveneasc[; =i a=a apele Nistrului, Serafine\ului,Colacinului =i Ceremu=ului adunate laolalt[ fac ast[zi hotarulde miaz[noapte al Moldovei unde se afl[ C`mpulungul Rus-tean* (Campus longus ruthenus).

* Acesta a fost numit astfel, fiindc[ acolo s-au a=ezat rutenii, care seaflau sub st[p`nirea le=easc[.

Dimitrie Cantemir

+i spre apus Moldova este, ]n zilele noastre, cu mult mai]ntins[ dec`t odinioar[. C[ci ]nainte de +tefan cel Mare mun\iicare o ]nconjoar[ \ineau de Transilvania =i \ara era mai ]ngust[]n partea aceasta. }ns[ pentru c[ prin vitejia acestui voievod,Matei, regele Ungariei, a fost biruit de mai multe ori, iar transil-v[nenii au fost alunga\i ]nd[r[t, ace=tia au fost nevoi\i astfels[-=i cate ]n ]nvoieli sc[parea de pagube =i mai grele. Dup[condi\iile de pace scrise de ]nvoieli, ungurii au dat to\i mun\iiprin care sunt desp[r\ite cele dou[ provincii =i au poruncit aces-tor \inuturi, a=ezate ]ntre rùrile ce se vars[ ]n apa Moldovei, s[se supun[ st[p`nirii moldovene=ti. De aceea s-a tras o linie dela izvoarele Ceremu=ului spre izvoarele Sucevei, Moldovei,Bistri\ei =i Trotu=ului p`n[ la rùl Milcov =i s-a pus ca hotar]ntre cele dou[ \[ri. }nainte de acestea, Siretul =i Trotu=ul erausocotite drept hotar c[tre Valahia, dup[ aceea ]ns[, tocmaiprin vitejia lui +tefan cel Mare, \inutul Putnei a fost ad[ugatMoldovei, a=a ]nc`t ast[zi rùrile Milcov =i Siret despart celedou[ \[ri, iar partea de la miaz[zi este ]nchis[ de Dun[re.

}nl[untrul acestor hotare, Moldova are o ]ntindere de 237ceasuri de mers sau 711 mile italiene=ti. }nainte de ocupareaBasarabiei de c[tre oastea turceasc[ =i t[t[reasc[, avea o ]ntin-dere de 247 ceasuri de mers sau 822 mile italiene=ti.

Vecinii Moldovei sunt: spre apus, transilv[nenii =i valahii,spre miaz[noapte le=ii, iar spre r[s[rit =i miaz[zi, turcii.

Cu to\i ace=tia, moldovenii au avut mult de furc[, ap[r`ndu-=ilibertatea, lucru despre care un scriitor leah, vrednic de crezare,scrie (Orichovius, Annal, 5 ad annum 1552):

„Ace=tia (moldovenii) nu sunt cu mult deosebi\i de italieni,prin firea lor, prin limb[ =i obiceiuri; sunt oameni s[lbatici =ifoarte viteji =i, cu toate c[ st[p`nesc o \[r[ foarte mic[, nu seafl[ alt neam care s[ arate at`ta vitejie =i cinste ]n r[zboaie,s[ ]nfrunte =i s[ bat[ mai mul\i vr[jma=i dimprejur sau s[ seapere mai bine c`nd este atacat“ =i el spune mai departe:

„Sunt at`t de viteji, ]nc`t s-au r[zboit =i au ]nvins du=manidin toate p[r\ile, care ]i atacau ]n acela=i timp. C[ci +tefan

Descrierea Moldovei

care a domnit ]n Dacia ]n vremea str[mo=ilor no=tri, a biruitaproape ]n aceea=i var[, ]ntr-un r[zboi greu, pe Baiazid al tur-cilor, pe Matei al ungurilor =i pe Ioan Albert al le=ilor.“

}n cele din urm[, c`nd \ara c[zu sub puterea turcilor, n-amai avut de purtat alte r[zboaie, ]n afar[ de acelea ]nceputedimpreun[ cu turcii, deoarece aveau acum aceia=i prieteni =idu=mani ca =i ace=tia.

Numai t[tarii din Stepa Nogaic[, pe care turcii ]i a=ezaser[]n Basarabia, au tulburat Moldova, chiar ]n vremuri de pace,cu desele lor n[v[liri =i au adus-o la s[r[cia ]n care o vedem =iast[zi.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L I I I - L E A

DESPRE APELE MOLDOVEI

Nu se poate afla nic[ieri ]n vreo alt[ \ar[ c`t Moldova demic[, at`tea ape =i natura ]mpodobit[ cu asemenea locuriminunate ca aici. O str[bat patru mari ape navigabile: Dun[rea,Nistrul, Prutul =i Siretul.

Cu toate c[ Dun[rea ud[ numai o f`=ie a \[rii, aflat[ ast[zisub st[p`nirea voievodului moldovean, ea aduce \[rii cele maimari foloase. C[ci pe de o parte ]ng[duie cor[biilor negu\[tore=tiale feluritelor neamuri s[ arunce ancora ]n Gala\i, iar pe dealt[ parte d[ putin\[ moldovenilor s[-=i aduc[ m[rfurile pe Prutspre Constantinopol =i spre alte cet[\i de la Marea Neagr[,aduc`ndu-le un c`=tig ]nsemnat.

Despre apele =i bog`\iile ascunse ]n apa aceasta nu vomvorbi, deoarece al\ii ]naintea noastr[, descriind Germania =iUngaria, au spus tot ce era de spus.

}n Dun[re se vars[ Prutul, numit mai ]nainte Hierasus, dePtolemeu Gerasus, de Ammianus Parota, iar vechii greci Pyre-tus, care izvor[=te din mun\ii Transilvaniei, numi\i de cei vechiCarpa\i, ce sunt hotar ]ntre aceast[ \ar[ =i Lehia =i str[bate]ntreaga Moldov[. Are apa cea mai u=oar[ =i mai s[n[toas[,cu toate c[ este cam tulbure din pricina nisipului pe care ]lduce cu ea; numai c`nd o la=i s[ stea ]ntr-un pahar, nisipulcade la fund =i atunci ai apa cea mai limpede. Pe c`nd =edeam]n Moldova am f[cut o ]ncercare =i am g[sit c[ o cantitate deo sut[ de dramuri este mai u=oar[ cu treizeci de dramuri dec`taceea=i cantitate de ap[ luat[ din alte r`uri.

+i Siretul este un r`u al Moldovei, venind dinspre hotarul eide sus, dinspre Lehia, curge c[tre miaz[zi =i se vars[ ]n Dun[re

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

prin dou[ guri. E un r`u lat =i ad`nc, ]ns[, fiind ]nconjurat dintoate p[r\ile de p[duri =i mun\i, iar pe alocuri ]mpiedicat devaduri, p`n[ acum nu s-a putut ]nc[ deschide pretutindeni ocale pentru cor[bii.

Nistrul numit odinioar[ Tyras, de c[tre scriitorii greci mainoi Dinastris, iar de c[tre turci Turla, ud[ o mare parte a Mol-dovei spre miaz[zi =i apus; este prea cunoscut =i nu socot detrebuin\[ s[ spun mai mult despre el. Vreau s[ amintesc numaic[ turcii ]=i duc toate proviziile de r[zboi de la Constantinopolpe Marea Neagr[, pe acela=i fluviu p`n[ la Bender, mai ]naintevreme chiar p`n[ la Cameni\a, iar ast[zi p`n[ la Hotin. Dealtfel, are o ap[ foarte limpede, dar grea =i foarte v[t[m[toares[n[t[\ii omului. Se vars[ ]n Marea Neagr[ la Bielgorod sauCetatea Alb[.

Al[turi de acestea, Moldova mai este udat[ =i de alte apemai mici. }n Siret se vars[ B`rladul, care curge prin \inutulTecuciului, de la r[s[rit spre apus =i se une=te cu Siretul maijos de satul +erb[ne=ti; Suceava, care a dat numele scaunuluide odinioar[ al \[rii; Moldova, despre al c[rei nume am vorbit]n primul capitol; Bistri\a, care izvore=te din mun\ii transilv[neni=i are un curs at`t de repede, ]nc`t smulge =i t`r[=te cu eabolovanii grei din mun\i; Trotu=ul este un r`u tot at`t de re-pede, ale c[rui izvoare se afl[ nu departe de ale Bistri\ei.

}n Prut se vars[ Ceremu=ul, care face hotarul dintre Lehia =iMoldova, iar mai jos Jijia.

}n Nistru se vars[ R[utul, care face o balt[ la Orhei =i, ]nmijlocul acesteia, un ostrov foarte pl[cut; Botna, pe jum[tate]n st[p`nirea t[tarilor din Bugeac.

Moldova are nenum[rate p`raie; vrem s[ pomenim aici pecele mai ]nsemnate ale c[ror nume le-am putut afla.

}n Siret se vars[ B[nila, Molni\a, +omuzul mic =i mare,Valea Neagr[, Faraon, R[c[t[u, Gerul Sohului, Milcov =i Put-na, care se unesc am`ndou[ =i li se zice Sire\el, adic[ Siretulcel mic.

Suceava ]=i spore=te apele cu Sucevi\a, Solca =i Solone\.

Descrierea Moldovei

}n Moldova se vars[ Humorul, Slatina, Neam\ul, R`=ca,Topoli\a =i Valea Alb[.

Cu Bistri\a se une=te Crac[ul.Trotu=ul prime=te Tazl[ul S[rat =i cel[lalt Tazl[u, Oituzul,

Ca=inul, Valea Seac[ =i Valea Rea.B`rladul spore=te cu p`raiele B`rl[de\ul, Socov[\, Vilna,

Rebricea, Vaslui, Vasluie\, Racova, Crasna, Lohan, Docolina,Hoblana, Horiata, Smila Tutova, Berhoci, Zeletin, Corad.

Ceremu=ul se na=te din Ceremu=ul Alb, Ceremu=ul Negru =iPutila.

}n Jijia se vars[ +ubana, Sitna, Miletin, Bahlui, Bahluie\,Sirca.

Prutul duce cu el apele: Colacin, Cosman, Cuciur, Ciuhur,Ba=eu, Corovia, Caminca, C[ld[ru=a, Jijia, G`rla Mare, De-lea, Valea Mare, Valea Br[tuleni, Mojna, Nirnova, C[lm[\ui,L[pu=na, Str`mba, S[rata de Apus =i S[rata de R[s[rit, Ghigi-eci, Larga =i Ilan.

}n Nistru se vars[ r`urile moldovene=ti Serafine\ul, a c[ruigur[ formeaz[ col\ul de miaz[noapte al Moldovei, Ciorna,Ichiel, B`cov[\, I=nov[\, B`cul.

R[utul prime=te Solone\ul, Ciuliucul Mare, Ciuliucul Mic=i Ciuliucul Mijlociu, Dobru=a, Cula =i Cog`lnic, Cahulul, Sal-cia =i Ialpuhul, care se afl[ ]n Moldova =i Basarabia, sporescDun[rea. Dintre cele trei din urm[, numai Ialpuhul curge f[r[contenire, celelalte sunt mai mult st[t[toare dec`t curg[toare.Cog`lnicul nu are nici m[car un izvor al lui =i nu poate fisocotit r`u dec`t abia dup[ ce cad ploile de toamn[; ]n vre-mea verii seac[ =i arat[ ca o groap[, din care pricin[ vitelet[tarilor din Bugeac pier foarte adesea de sete.

Moldova nu duce lips[ de lacuri, cum nu duce lips[ de r`uri.Dintre numeroasele lacuri, pe care natura sau ]ndem]narea

omului le-au scos la iveal[, cinci se cuvine ]ndeosebi s[ fiepomenite.

I. Brate=ul, aflat[ ]ntre Prut =i Siret, l`ng[ t`rgul Gala\i, areo mil[ italieneasc[ =i jum[tate ]n l[\ime =i dou[ mile ]n lun-

Dimitrie Cantemir

gime. Nu are izvoare, ci numai o g`rl[ mic[ =i nu prea ad`nc[,numit[ Prute\ =i c[reia apa ]i vine din Prut, dar numai c`ndacesta cre=te din ploile mai mari sau mai mici; ]n vremeacealalt[, g`rla r[m`ne uscat[ =i uneori aduce lacului putrezi-ciune. Dar, la ]nceputul prim[verii, c`nd Dun[rea cre=te dinpricina z[pezilor topite, nu numai c[ ]mpinge Prutul, ]nd[r[t,ci umple peste m[sur[ tot lacul cu ap[ proasp[t[ =i cu pe=te pecare locuitorii ]l pescuiesc f[r[ osteneal[, atunci c`nd apelese trag ]nd[r[t*.

II. Lacul Orheiului, care se formeaz[ din r`urile R[ut =iCula l`ng[ t`rgul cu acela=i nume, este lung de =ase mile =i latde dou[ mile. Lungimea =i l[\imea i le spore=te o iez[tur[ pecare voievodul Vasile Lupu Albanezul a poruncit s[ se fac[acolo ca s[ opreasc[ apele =i s[ ridice mori folositoare. }nmijlocul lui se afl[ un ostrov nu prea mare, dar unde s-a s[ditvi\[ de vie, de soi foarte bun =i pomi cu road[ de tot felul.

III. Lacul Dorohoiului =i-a luat numele de la t`rgul deal[turi; se afl[ nu departe de izvorul r`ului Jijia =i trebuie s[ fiepomenit pentru bel=ugul de pe=te.

IV. Lacul Cola=in, la grani\a Poloniei, trebuie pomenit maicu seam[ fiindc[ din partea sa dinspre miaz[noapte =i apusizvor[sc dou[ r`uri, Cola=inul =i Serafine\ul, care fac hotaruldintre Moldova =i \ara le=easc[ ]ntre Nistru =i Prut.

V. Cel mai din urm[ =i cel mai vestit dintre toate esteLacul lui Ovidiu, numit de locuitori Lacul Ovidiului, a=ezatl`ng[ Akerman — Alba Iulia — ]n Basarabia, cunoscut mai cuseam[ din pricina numelui s[u, fiindc[ se zice, c[ acolo a fostsurghiunit ]n s[r[cie vestitul poet roman Ovidius. Se vars[ ]nNistru, nu departe de gura acestuia, printr-o albie destul de]ngust[, dar care este ]mpresurat[ de mla=tini at`t de numeroa-se =i ]ntinse, ]nc`t nu po\i ajunge la maluri cu piciorul cale dedou[ mile italiene=ti. Peste acestea duce un pod, care socotinddup[ felul zidirii lui, trebuie s[ fie foarte vechi: c[ci ]ns`=i

* Se pare c[ lacul Brate= este ]nsemnat cu numele mai vechi Brytolagi,care este pomenit de Bonfinius.

Descrierea Moldovei

tr[inicia lucr[rii, c`t =i m[rimea pietrelor din care este alc[tuitdovedesc aceasta cu prisosin\[.

Toate aceste ape curg[toare =i st[t[toare pe care le-ampomenit mai sus sunt pline de pe=ti de soi: cu osebire p`raielecare coboar[ de la munte au pe=tii cei mai gusto=i (c[roralocuitorii le zic p[str[vi, lostri\e =i lipani), pe care c[l[re\ii ]iaduc vii pentru masa voievodului ]n zilele de post.

Izvoare minerale s[rate, de leac, Moldova nu are deloc saunu s-au aflat p`n[ acum poate fiindc[ se crede c[ ]n apelePrutului sunt destule leacuri ]mpotriva tuturor bolilor*.

* Nu numai moldovenii zic c[ Lacul Ovidiului a fost numit dup[ poet, ci=i vecinii lor, le=ii, =i mai cu seam[ Sarnicius, ]n a sa Descriere a Polonieipare s[ aib[ aceea=i p[rere ca =i ei. El spune c[ gura Nistrului se afl[ ]napropierea Lacului Ovidiu, ]ntre Hypanis (la al\ii Axiacum) =i Nistru. Sevede pe acolo un zid, ]ncheiat cu scoabe de plumb, care merge ]n marejum[tate de mil[. Vezi cap. IV.

C[ Ovidiu a fost azv`rlit ]n s[r[cie ]n Sarma\ia, ]n cetatea Tomoss, ospune el ]nsu=i:

Ne mea Sarmaticum contegat ossa solum.1

Iar ]n satul Isaccea se afl[ o piatr[ de morm`nt ridicat[ cu siguran\[ dec[tre un leah:

Hic situs est vates, quem divi Caesaris iraAugusti patria cedere iussit humo.Saepe miser coliut patriis occumbere terrisSed frusta; hunc illi fata dedere locum.2

Sarnicius, Annal, lib. 2.c.4 et vlt.1 P[m`ntul sarmatic s[ nu acopere oasele mele.2 Aici zace poetul c[ruia m`nia lui

Cezar August i-a poruncit s[ plece din patrie.S[rmanul, adesea a voit s[ moar[ pe p[m`ntul str[mo=ilor,Dar zadarnic; destinele i-au h[r[zit poetului locul acesta.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L I V - L E A

DESPRE |INUTURILE +I T~RGURILEDE AST{ZI DIN MOLDOVA

}n vremurile de demult Moldova era ]mp[r\it[ ]n trei p[r\i:cea de jos, cea de sus =i Basarabia, ]n care se num[rau, luatela un loc 23 de \inuturi mai mici.

Dar ]n vremurile care au trecut, c`nd Basarabia c[zu subst[p`nirea turcilor =i, prin tr[darea voievodului Hero sau Aron,Benderul cu patru \inuturi le fur[ date ]n m`n[, voievozilorMoldovei nu le-au mai r[mas dec`t 19 \inuturi =i ]nc[ niciacestea ]ntregi.

Moldova de Jos, numit[ de c[tre locuitori |ara de Jos, cu-prinde 12 \inuturi mai mici, care se numesc jude\e sau \inuturi.La mijloc se afl[:

1. |inutul Ia=ilor; ]n el se afl[ Ia=ii, pe r`ul Bahlui, la 4 milemai sus de v[rsarea lui ]n Prut. Acesta este scaunul \[rii. +tefancel Mare l-a mutat de la Suceava la Ia=i1, pentru ca astfel s[-=ipoat[ ap[ra \ara mai bine chiar din mijlocul ei ]mpotriva ata-curilor turcilor =i t[tarilor, fiindc[ vedea bine c[ nu-i era lesnes-o fac[ din Suceava, care se afl[ mult mai departe de hotaruldinspre turci. Mai ]nainte t`rgul fusese doar un sat de r`nd,unde se a=ezaser[ abia trei sau patru familii, =i care avea omoar[ st[p`nit[ de un morar b[tr`n, Ioan, sau cum i se ziceacu un diminutiv, Ia=ii2.

Voievodul a vroit s[ dea numele acestui om t`rgului pecare ]l cl[dea =i mai ]nt`i a poruncit s[ se zideasc[ o biseric[

1 +tefan cel Mare st[tea ]ntr-adev[r uneori la Ia=i, dar ora=ul a devenitcapital[ abia ]n timpul lui Alexandru L[pu=neanu.

2 Cu toate cercet[rile f[cute p`n[ azi, nu s-a aflat ]nc[ o explica\iesatisf[c[toare pentru numele ora=ului Ia=i.

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

]nchinat[ sf`ntului Nicolae =i care este ast[zi biserica cea mare;dup[ aceea a poruncit s[ se cl[deasc[ =i palate pentru d`nsul=i pentru boieri. Voievodul Radu a poruncit s[ fie ]mprejmuitcu ziduri; urma=ii s[i l-au ]nfrumuse\at cu alte podoabe =i cucl[diri publice, a=a fel ca ast[zi num[r[ mai mult de patruzecide biserici, durate parte din piatr[, parte din lemn, cele maimulte destul de frumoase.

Cu cincizeci de ani ]nainte, c`nd s-a f[cut o num[r[toare,s-au aflat ]n el 12.000 de case, dar ]n vremile care urmar[ afost at`t de pustiit de p`rjoluri dese =i de n[v[liri ale t[tarilor =ile=ilor, ]nc`t abia a treia parte a sc[pat nev[t[mat[. }n afar[de curtea domneasc[, care adun[ bog[\ii din ]ntreaga \ar[, semai afl[ totdeauna aici =i mitropolitul Moldovei, cu toate c[nu poart[ numele de mitropolit al acestui ora=, ci al Sucevei,scaunul de odinioar[. }n Ia=i nu se afl[, ce e drept, dec`t unprotopop, despre care vom vorbi pe larg mai jos.

2. Spre apus, acest \inut se ]nvecineaz[ cu T`rgul Frumosal C`rlig[turii, dup[ cum spune numele, un t`rg frumos. Seafl[ la opt ceasuri de drum de la Ia=i spre Suceava =i tot pe r`ulBahlui. Nu este nimic vrednic de luat ]n seam[ dec`t c[ esteun t`rgu=or destul de frumos, cu un palat domnesc de piatr[,peste care este pus un p`rc[lab, cum i se zice ]n limba \[rii.

Mai departe, spre apus se ]ntinde ]n lung:3. |inutul Romanului, cel dint`i pe care cetele din neamul

lui Roman, ]ntoarse din Transilvania, l-au luat ]n st[p`nire dup[n[v[lirea lui Batie, d`ndu-i iar[=i numele cel vechi.

}n acest \inut, acolo unde se ]nt`lne=te Siretul cu Moldova,se afl[ Romanul*, peste care domnul a pus doi p`rc[labi.

Mul\i cred, dar nu to\i, c[ aici trebuie s[ fi desc[lecat la]nceput p[m`ntenii no=tri, dup[ ce s-au ]ntors. C[ci nu departede aici, pe malul de r[s[rit al Siretului, se arat[ un alt loc,

* La Bonfinius, Forum romanorum, un t`rgu=or scaun al unei arhie-piscopii.

Descrierea Moldovei

numit =i ast[zi de c[tre locuitori Smedorova =i se zice c[ aiciar fi fost cea dint`i =i cea mai mare cetate. Este sigur c[, mult[vreme dup[ aceea, +tefan cel Mare a ]nnoit =i adus iar[=iaceast[ cetate la vechea ei faim[, dar dup[ mul\i ani Petru,poreclit Rare=, nu =tiu din ce pricini, a nimicit-o =i a dat po-runc[ locuitorilor s[ se trag[ ]n t`rgul Roman.

Cu acesta, ]n josul \inutului Ia=ilor =i al C`rlig[turii, se ]nve-cineaz[:

4. |inutul Vasluiului, ]n care se afl[:Vaslui, la 12 ceasuri de drum de Ia=i, pe drumul spre Dun[re.

T`rgul se afl[ la gura r`ului Vaslui, unde acesta se vars[ ]nB`rlad =i a fost ]n r[stimpuri scaunul voievozilor, ale c[ror pa-late d[inuie p`n[ ast[zi. Obl[duirea acestuia s-a dat unuip`rc[lab de Vaslui, dup[ ce Ia=ii a fost ales scaun.

5. |inutul Tutova, numit a=a dup[ rùl Tutova, care pares[-l taie ]n dou[ prin mijloc. Scaunul lui este B`rladul, a=ezatpe rùl cu acela=i nume. Odinioar[ B`rladul era foarte mare;acum ]ns[ este pustiit =i i s-au r[pit toate frumuse\ile. Eleste scaunul vornicului de |ara de Jos, care porunce=te ]nMoldova de Jos, dar slujba lui o ]ndeplinesc doi vornici maimici, fiindc[ el trebuie s[ urmeze necontenit curtea. Ladep[rtare de o mil[ italieneasc[ ]n jos, pe malul rùlui, sev[d r[m[=i\ele unei cet[\i foarte vechi, numit[ ast[zi Ce-tatea de P[m`nt, adic[ ora= de p[m`nt. Nu s-au g[sit nicitemeliile vreunei case, nici vreun izvod din care s[ se poat[afla cu siguran\[ de cine a fost zidit[. N-au mai r[mas ]npicioare dec`t ziduri de p[m`nt; b[nuiesc c[ au fost ridi-cate odinioar[ de c[tre locuitorii \[rii pentru a st[vilin[v[lirile t[t[r[=ti.

6. |inutul Tecuciului se ]nvecineaz[ la apus cu B`rladul.Este destul de ]ntins, dar nu are nimic deosebit, ]n afar[ det`rgu=orul Tecuci, a=ezat pe apa B`rladului, la opt ceasuri dedrum de la B`rlad spre Gala\i =i care nu are ziduri. Este scaunul

Dimitrie Cantemir

s[rac a doi p`rc[labi, c[rora le este dat[ ]n seam[ obl[duireaacestui \inut.

Spre apus, pe malul Siretului, se afl[:7. |inutul Putnei, care, pare-se, ]=i trage numele de la r`ul

Putna* ]n el se afl[ t`rgu=orul Foc=ani, a=ezat pe Milcov, lahotarul cu Valahia, al c[rui staroste c`rmuie=te \inutul. Adjud,un t`rgu=or ne]nsemnat, se afl[ mai sus, pe Siret.

La poalele mun\ilor Vrancea, ]n apropiere de Mira, o m[n[stirecare este o dovad[ a evlaviei r[posatului voievod ConstantinCantemir, se g[sesc ruinele unei cet[\i str[vechi; totu=i nu se poateafla nici o m[rturie nici despre vremea c`nd a fost zidit[, nicidespre cel ce a ]n[l\at-o. Locului ]nsu=i locuitorii ]i zic Cr[ciuna.

Pe cel[lalt mal al Siretului, ]ntre Dun[re =i Prut, se afl[:8. |inutul Covurluiului. +i-a luat numele de la Valea Covur-

luiului, care, de=i se ]ntinde cale de opt ceasuri de mers, etotu=i mereu seac[ =i numai arareori se umple cu ap[. Aici secade s[ pomenim Gala\ii, un t`rg care nu bate la ochi prin-tr-o arhitectur[ frumoas[ sau prin m[rime, dar este t`rgul celmai vestit al ]ntregii Dun[ri. De dou[-trei ori pe an sosesc acinu numai cor[bii din porturile M[rii Negre, din Crimeia, dinTrapezunt, Sinope, |arigrad, ci =i din Egipet =i chiar cor[biidin Barbaria1, care pleac[ de aici ]nc[rcate cu lemn dinMoldova, cu stejar, corn, brad, precum =i cu miere, cear[,sare, unt, silitr[ =i gr`u, din care to\i locuitorii Moldovei tragmari foloase.

Nu departe de aici, la gura dinspre r[s[rit a Siretului, sev[d ruinele unei cet[\i foarte vechi, numit[ ast[zi de locuitoriGherghina. C[ aceast[ cetate a fost zidit[ pe vremea lui Tra-ian se poate dovedi cu monezile dezgropate din d[r`m[turi,ca =i cu o lespede de marmur[ ]n care st[ s[pat:

* }n vechime a mai fost o cetate cu acela=i nume, din care s-au maip[strat ruine, aflate acolo unde ]n vechea Dacie era cetatea Poloda.

1 Numele ce se d[dea, pe atunci, Africii de Nord.

Descrierea Moldovei

IMP. CAESARI DIV. FILIO NERVAE. TRAIANO. AGVSTO.GERM. DACICO. PONT. MAX. FEL. B. DICT. XVI. IPM. VI.CONS. VII. P. P. CALPVRINIO PVBLIO. MARCO. C. AVRE-LIO. RVFO.

Mai sus de aceasta, pe Prut se afl[:9. |inutul F[lciu, ]n care F[lciu este un t`rgu=or destul de

frumos, a=ezat pe Prut. C[ aici a fost c`ndva scaunul taifalilorm-au ]ncredin\at urmele unei cet[\i foarte vechi, care se afl[nu departe de acolo =i pe care le-am descoperit eu ]nsumi. Amcitit odat[ ]ntr-un manuscris al istoriei lui Herodot c[ pe Prut,cale de trei zile de la Dun[re, locuia neamul r[zboinic al tai-falilor, care ]=i zidise o cetate foarte mare. Fiindc[ n-am g[sitnic[ieri ]n acele locuri vreo ruin[, am trimis c`\iva oameni,care cuno=teau bine locurile, ]n codrii de pe Prut, s[ caute denu g[sesc cumva semne din care s-ar putea cunoa=te cevasigur despre a=ezarea acestei cet[\i. C`nd s-au ]ntors ]nd[r[t,mi-au povestit c[ au v[zut ]n codrii de nep[truns care se afl[spre apus, pe o ]ntindere de cinci mile italiene=ti, de-a lungulr`ului, temeliile unor ziduri =i turnuri cl[dite din piatr[ ars[,care, de=i pe c`mpul din jur nu se afl[ nici o ruin[, au ]nf[\i=areaunui cerc alungit.

}n afar[ de acestea, p[rerea mea este ]nt[rit[ =i de numireade ast[zi a acestui \inut, fiindc[ asem[narea numelui ne faces[ credem c[ F[lciul se trage din Taifalia.

Departe, ]nl[untrul \[rii, se afl[ Hu=i, un t`rgu=or, dar scaunal unui episcop, altfel prin nimic deosebit, ]n afar[ de b[t[lia]n care Petru cel Mare, st[p`n al ]ntregii Rusii, cu oaste pu\in[,a \inut piept viteje=te, timp de patru zile, atacurilor des ]nnoiteale turcilor, ]n 1711.

}n apropiere de acest loc se vede o movil[ mare, ridicat[de m`n[ omeneasc[, numit[ de t[tari Han |epe=i, adic[ movilahanului, iar de c[tre locuitori Movila R`b`i. Asupra ivirii eisunt mai multe p[reri. Unii zic c[ un han t[t[r[sc a fost nimicitcu ]ntreaga lui oaste de c[tre moldoveni =i ]ntru pomenire s-ar

Dimitrie Cantemir

fi ridicat aceast[ movil[; al\ii povestesc c[ o regin[ scit[, nu-mit[ Rabie, a fost ucis[ ]n acest loc, pe c`nd ie=ise cu oastea]mpotriva sci\ilor a=eza\i ]n Moldova =i a fost ]ngropat[ aici deoamenii s[i. Ce e adev[rat sau minciun[ ]n aceasta nu cutezs[ scot din ]ntunericul at`t de ad`nc al acestei legende.

Spre miaz[noapte, cu \inutul F[lciului se m[rgine=te:10. |inutul L[pu=nei. De acesta \inea pe vremuri Tighina,

numit[ de c[tre turci Bender, o cetate foarte ]nt[rit[ odinioar[=i pe care turcii au ]nt[rit-o =i mai mult acum. Se afl[ pe Nis-tru, iar ]n vremea noastr[ este locul de sc[pare al regelui sue-dez, fugar dup[ b[t[lia de la Poltava.

Turcii au ]mpresurat adesea, zadarnic, cetatea ]nainte dea o supune; =i ceea ce n-au putut atinge prin for\[, au dob`nditprin viclenie =i prin tr[darea voievodului Hero, numit de c[tremoldoveni Despotul. C[ci, dup[ ce acesta fu gonit din \arasa de c[tre boieri din pricina tiraniei =i a cruzimilor s[v`r=ite]mpotriva moldovenilor, a fugit la sultanul turcesc, c[ruia i-af[g[duit c[, dac[ ]l va ajuta s[ se ]ntoarc[ ]n \ar[, va da ]nm`na o=tirilor sale Benderul at`t de mult n[zuit, ]mpreun[ cudou[sprezece sate, d[ruindu-i-le spre st[p`nire ve=nic[. Sul-tanul, c[ruia acest plocon ]i fu pe plac, l-a a=ezat din nou ]nscaun, iar pentru osteneala sa =i-a luat cetatea cea mai ]nt[rit[a ]ntregii \[ri =i pav[za cea mai puternic[ ]mpotriva le=ilor =it[tarilor. Din aceast[ pricin[ scaunul \inutului este ast[zit`rgu=orul L[pu=na, a=ezat pe r`ul cu acela=i nume, unde seafl[ doi p`rc[labi, pu=i acolo de voievod =i care se ]ngrijescde treburile \inutului.

}n afar[ de acestea se mai afl[ aici Chi=in[ul, un t`rgu=orde mai mic[ ]nsemn[tate, a=ezat pe r`ul B`cul.

La mic[ dep[rtare se z[re=te un =ir de pietre foarte mari,a=ezat ]n linie dreapt[ ]n a=a chip, de parc[ ar fi fost puse]nadins acolo de m`na omului; numai c[ at`t m[rimea ]ns[=i apietrelor, c`t =i lungimea =irului lor nu ne ]ng[duie s[ credema=a ceva. C[ci unele dintre ele sunt ]n patru col\uri, lungi detrei p`n[ la patru co\i, iar =irul lor se ]ntinde peste Nistru p`n[

Descrierea Moldovei

la Crimeia. }n graiul \[rii, acestea poart[ numele de CheileB`cului =i norodul de jos le socoate ca o izvodire a duhurilornecurate, care s-au ]n\eles ]ntre ele s[ astupe drumurile B`cului.

Sigur este c[ unii voievozi s-au ostenit s[ astupe albia acestuir`u, care curge ]n bun[ parte printre mun\i, pentru a preface]ntr-un iaz locurile din jur, ce nu foloseau dec`t ca f`nea\[, darlucrul n-a putut fi dus niciodat[ p`n[ la cap[t.

Mai sus de acesta, pe Nistru, se afl[:11. |inutul Orheiului. Numele ]i vine de la cetatea Orhei,

a=ezat[ pe r`ul R[ut, care nu e prea mare, dar cu toate acesteae frumoas[ =i are cu prisosin\[ tot ce este trebuitor vie\ii omului.Lacul Orheiului, care e a=ezat ]n apropiere de acesta spre r[s[rit,=i ostrovul minunat din acest lac, despre care am mai vorbit ]ncapitolul al III-lea, ]i d[ hran[ din bel=ug. Pe malul dinspre apusal lacului, ]n mijlocul codrilor de=i, se v[d urmele unei cet[\ivechi, numit[ de locuitori Orheiul vechi. Judec`nd dup[ a=ezareaei, pare s[ fie cetatea Petrodava din Dacia veche1.

Cel din urm[ \inut care se ]ntinde ca o f`=ie de-a lungulmalului Nistrului este:

12. |inutul Soroca. Scaunul s[u este Soroca, numit[ mai]nainte Alchionia, a=ezat[ ]n c`mp, l`ng[ coline, pe Nistru,destul de mic[, dar foarte ]nt[rit[, dac[ \inem seama de vre-mea ]n care a fost cl[dit[. Are un zid ]n patru col\uri, foartetare, ap[rat de turnuri ]nalte =i este cl[dit din piatr[ de cremenece se g[se=te din bel=ug pe colinele dimprejur.

Fiindc[ dup[ pierderea Benderului, Soroca a ajuns cetateacea mai de seam[ ]mpotriva Lehiei, voievodul a a=ezat aicidou[ c[petenii de oaste, ca s-o apere.

Lipsa de lemne =i de ap[ nu ]ng[duie ca partea de sus aacestui \inut s[ fie lucrat[; de aceea ea este singura parte dinMoldova r[mas[ pustie, cu toate acestea nu e prea mare, a=acum se =i ]nf[\i=eaz[ acest \inut — ca o pustie — ]n h[r\ilegeografice cele mai bune.

1 Cercet[ri mai noi au localizat cetatea Petrodava la Piatra Neam\.

Dimitrie Cantemir

MOLDOVA DE SUS, NUMIT{ DE LOCUITORI|ARA DE SUS, CUPRINDE +APTE |INUTURI

MAI MICI:

1. |inutul Hotinului care se ]ntinde ]n sus de \inutul Soro-cei, la miaz[noapte de Nistru. Aici se afl[ Hocin sau Hotin, ocetate pe Nistru, fa\[ ]n fa\[ cu Cameni\a. Se num[r[ printrecele mai vechi cet[\i ale Moldovei. }nainte vreme era ]nt[rit[spre apus cu ziduri foarte ]nalte =i cu =an\uri ad`nci, iar ]npartea dinspre r[s[rit era ]nt[rit[ pe malul abrupt al Nistrului =ide st`nci ascu\ite, dar ]n r[zboiul din urm[ cu ru=ii, turcii auluat cetatea ]n 1712, i-au d[r`mat zidurile cele vechi dintr-oparte, iar ]n cealalt[ parte au ]mprejmuit-o cu lucr[ri de ]nt[rirenoi =i au l[rgit-o mai mult de jum[tate, ]nc`t azi i se poatespune pe bun[ dreptate cea mai frumoas[ =i cea mai tare din-tre cet[\ile Moldovei.

Pe c`nd se afla ]nc[ ]n st[p`nirea voievodului Moldovei,c`rmuirea acesteia era ]n seama unui obl[duitor pus anume;acu, c`nd se afl[ sub puterea turceasc[, este c`rmuit[ de unpa=[ turcesc, lucru ce este potrivit tractatelor =i ]nvoielilor cule=ii, ]n care se arat[ l[murit c[ ]n cet[\ile Moldovei nu vaputea fi a=ezat[ oaste turceasc[.

Spre apus urmeaz[:2. |inutul Dorohoiului, ]n care se afl[ Dorohoi, un t`rgu=or

pu\in cunoscut, ]n apropiere de izvoarele r`ului Jijia. Acestaeste scaunul vornicului |[rii de Sus, c`rmuitorul Moldovei deSus, dar ]n locul lui sunt pu=i doi vornici mai mici, fiindc[ el,din pricina treburilor la curte, n-ar putea s[ se ]ngrijeasc[ decele ale \inutului.

+tef[ne=tii, un t`rgu=or pe Prut, ]n care acum (1713) turcii,dup[ ce au cur[\at r`ul, ar fi ridicat un atelier de cor[bii =ihambare cu hran[ pentru o=tile care se afl[ la Hotin.

3. Mai departe, ]n jos, este a=ezat \inutul H`rl[ului, ]n carese afl[ H`rl[u, un t`rg ne]nsemnat, peste care e pus un p`rc[lab.

Cotnari, un t`rgu=or vestit numai prin viile lui ne]ntrecute,ce stau ]n fruntea celorlalte. C`rmuirea acestuia este dat[ ]n

Descrierea Moldovei

seama marelui paharnic, cel care toarn[ ]n pahar domnului. }nacest t`rgu=or papista=ii au biserici de piatr[ lucrate foarte fru-mos.

Boto=anii, un t`rgu=or din care, ca =i din ]mprejurimi, doamnavoievodului ]=i trage veniturile, adunate de un c[m[ra= r`nduitanume pentru aceast[ slujb[.

Aceste \inuturi sunt ]nconjurate ca o cunun[ de:4. |inutul Cern[u\ilor, care se ]ntinde de-a lungul hotarului

dinspre Polonia. Cel mai de seam[ t`rg din acest \inut esteCern[u\i, a=ezat pe malul de miaz[noapte al Prutului, iarc`rmuirea lui este dat[ marelui sp[tar.

}n apropiere de satul Cozmin, pe r`ul Cuciur, l`ng[ v[rsareaacestuia ]n Prut, se v[d ruinele unei cet[\i foarte vechi. N-amputut afla cine a zidit-o, cu toate cercet[rile pe care le-amf[cut adeseori, cu b[gare de seam[.

Pe malul dinspre miaz[zi al Siretului urmeaz[:5. |inutul Sucevei, ]n care sunt vrednice de pomenit:

Suceava, odinioar[ scaunul ]ntregii Moldove, unde se afl[curtea domneasc[ =i scaunul mitropoli\ilor; acum esteaproape pe de-a-ntregul pustie. E a=ezat[ pe apa Sucevei,care se vede c[ i-a dat numele, pe o colin[ neted[, fiind]nconjurat[ cu ziduri foarte ]nalte =i cu =an\uri. La poalelecolinei, marginile ei se ]ntindeau destul de mult. }n afar[ depalatele voievodului =i ale boierilor, num[ra patruzeci debiserici de piatr[ =i altele felurite de lemn =i 16.000 de case;toate ]ns[ s-au n[ruit dup[ str[mutarea cur\ii domne=ti.Suceava este c`rmuit[ ast[zi de hatman, adic[ de c[peteniacea mare a oastei.

R[d[u\i, un t`rgu=or =i scaun al unui episcop, este =i el a=ezatpe r`ul Suceava =i pe Siret, unde acesta cote=te spre miaz[zi.

6. |inutul Neam\ului se afl[ mai jos =i se ]ntinde destul demult ]ntre r`urile Moldova =i Bistri\a. }nl[untrul s[u se afl[:

Neam\ul, cetate a=ezat[ pe r`ul cu acela=i nume, care estezidit[ pe un munte foarte ]nalt =i e at`t de ]nt[rit din fire, ]nc`t

Dimitrie Cantemir

pare s[ ]nfrunte orice atac vr[jma=. A fost de multe ori ata-cat[, dar n-a fost cucerit[ dec`t de dou[ ori: o dat[ de turci,sub domnia lui Soliman, =i o dat[ ]n vremurile noastre deIoan Sobieski, craiul Lehiei. Dar ea n-ar fi fost luat[, dac[foamea nu i-ar fi silit pe cei c`\iva moldoveni afla\i ]nl[untruca s-o apere, s-o dea ]n m`inile le=ilor, dup[ o ]mpresurare demai multe zile. Odinioar[ cetatea avea un zid ]ndoit =i nu-mai o poart[, dup[ aceea ]ns[, c`nd turcii au stricat ziduldinafar[, moldovenilor nu le-a r[mas dec`t cel dinl[untru.}nainte ca Moldova s[ fi fost ]nchinat[ turcilor, la izbucnirear[zboaielor, voievozii ]=i trimiteau copiii =i averile ]n aceast[cetate, aproape de nebiruit; =i ast[zi ]nc[ ea este locul desc[pare foarte sigur pentru locuitori, c`nd sunt ataca\i de ve-cinii lor. Din aceast[ pricin[ =i ]nainte vreme voievozii =i-aucl[dit aici palate destul de mari, care se v[d ]nc[ =i acum;]ns[ nu li se poart[ de grij[ a=a cum s-ar cuveni. }n fa\[ seafl[ t`rgu=orul Piatra.

7. |inutul Bac[ului, care ]=i are vornicul s[u anume, al c[ruiscaun este:

Bac[ul, un t`rgu=or a=ezat pe un ostrov din r`ul Bistri\a,vestit pentru bel=ugul ]n mere =i alte poame. Are =i un epis-cop al bisericii papist[re=ti, numit episcop al Bac[ului. }n\inuturile de sub mun\i se g[sesc mul\i supu=i moldoveni,numi\i papista=i at`t dup[ neamul, c`t =i dup[ credin\a lor,pe care +tefan cel Mare i-a a=ezat acolo, d`ndu-i ]n seamaboierilor s[i dup[ ce a b[tut pe Matei, craiul Ungariei. }nde-osebi cel mai de seam[ sat cantemiresc din p[r\ile Romanu-lui, numit Faraoani, are mai mult de o sut[ de familii, caretoate m[rturisesc legea papist[=easc[ =i au o biseric[ de pi-atr[ foarte veche.

Ocna =i Trotu=ul, pe r`ul Trotu=, dou[ t`rgu=oare care nusunt vrednice de pomenit dec`t pentru ocnele de sare bogatece se afl[ ]n apropierea lor. Pe aici trece drumul cel mai largdin Moldova spre Transilvania.

Descrierea Moldovei

BASARABIA, ODINIOAR{ CEA DE A TREIA PARTEDE FRUNTE A MOLDOVEI

P[m`ntul ei este pe de-a-ntregul un c`mp deschis, nu arenici mun\i, nici p[duri =i numai un singur r`u, care curge toat[vremea, numit Ialpuh; din aceast[ pricin[, locuitorii, ca s[scape de usc[ciune, trebuie s[ sape f`nt`ni foarte ad`nci. }nlocul lemnului, ei folosesc b[legarul vitelor, pe care-l usuc[ lasoare =i-=i ]nc[lzesc cu el colibele. Aceast[ parte de \ar[ a fostluat[ de turci mai ]nainte ca \ara ]ntreag[ s[ le fie ]nchinat[ =i,din aceast[ pricin[, nu se mai afl[ sub st[p`nire moldoveneas-c[, cu toate c[ =i ast[zi t`rgu=oarele =i satele a=ezate pe malurileDun[rii sunt pline de moldoveni, care \in legea cre=tineasc[ =irabd[ st[p`nirea cea silnic[ a turcilor =i t[tarilor. |ara, ]m-p[r\it[ ]n patru p[r\i =i anume: Bugeac, Akerman, Chilia =iIsmail, este ]ns[ locuit[ o parte de t[tari =i alt[ parte de turci,peste care este pus un seraschier.

1. }n cea dint`i, a=ezat[ ]n mijlocul \[rii, se afl[ Bugeacul*.Bugeacul s-a dat ca loc de a=ezare t[tarilor nogaici, dintre

care unii se numesc t[tari din Bugeac, ceilal\i t[tari din Bielo-grad. C[ci pe la anul 976 al Hegirei, iar de la na=terea luiHristos 1568, la porunca lui Selim al II-lea, c`nd hanul t[tarilor]ncerca s[ lege Donul cu Volga, mai mult de treizeci de fa-milii de t[tari nogaici, p`n[ atunci supu=i ru=ilor, s-au lep[datde ace=tia =i s-au dus ]n Crimeia ]mpreun[ cu to\i ai lor. Darfiind aceasta prea mic[ pentru a-i cuprinde pe to\i, li s-au dat

* Bugeac ]n limba t[tarilor ]nseamn[ “col\” =i este numit a=a fiindc[p[m`ntul ce se ]ntinde ]ntre Dun[re =i Nistru spre Marea Neagr[ face uncol\ ascu\it; se mai pare c[ acest nume vine de la numele vechi bessi, datacestei \[ri de geografii =i istoricii din vechime. Tot de aici se vede c[ setrage =i numele Basarabia dup[ cum s-ar putea ]n\elege din Ovidius carespune cu jale: “vivere quam biserum est inter Bessosque Getasque”. Ptole-meu scrie: “Mai sus de Dacia locuiesc peucinii =i bastarnii”.

C[ bastarnii ar fi tot una cu bessi o crede =i Matheus Praetor (L. II. C. 7).“Sunt c`\iva, zice el, care cred c[ bastarnii sunt acela=i popor care se

numea odinioar[ bessi, iar ast[zi se numesc basarbeni, adic[ aceia carevie\uiesc ]n Basarabia”.

Dimitrie Cantemir

alte locuri de a=ezare ]n c`mpia Bugeacului. De atunci]ncoace, neamul acesta, primind din c`nd ]n c`nd familii noidin stepa Nogaic[, s-a ]nmul\it ]ntr-at`ta, ]nc`t aproape c[ nust[ mai prejos la num[r fa\[ de nici o alt[ hoard[ t[t[rasc[.

Se ]mpart ]n dou[ ramuri: Orac Ugl] =i Orumbet Ugl] =ifiecare p[ze=te cu mult[ grij[ semin\ia. }=i petrec via\a dup[pilda ]nainta=ilor, ]n c`mp deschis; nu au t`rguri ]n afar[ deC[u=ani, pe r`ul Botna, ap[ care abia atinge acest \inut.

C[ aceast[ regiune trebuie s[ fi avut pe vremuri t`rguridestul de frumoase, stau m[rturie ruinele vechilor zidiri, carese mai g[sesc ici =i colo; printre altele, zidurile p[r[ginite aleunei cet[\i foarte vechi de pe malul Nistrului, numit[ azi Ta-tar-Punar, adic[ f`nt`na t[tarilor. Aceasta se afl[ pe o st`nc[]nalt[, de la poalele c[reia \`=ne=te un izvor cu ap[ foartelimpede. Nu s-a putut ]ns[ g[si nimica s[pat ]n piatr[ sau vreunsemn din care s[ putem afla de cine a fost ]n[l\at[.

Pe r`ul Ialpuh, ]n apropiere de gura lui, se mai g[sesc urmeleunei cet[\i =i mai vechi, numit[ ]ndeob=te Tint. +tefan cel Marea ]n[l\at-o din ruine; dar turcii au f[cut-o una cu p[m`ntul, ]nc[tacuma abia de i se mai cunoa=te locul. Din d[r`m[turile ei s-azidit deasupra cet[\ii vechi un alt t`rgu=or, care ]nflore=te ]nc[=i azi, numit ]ndeob=te Tobac. Este a=ezat la Marea Neagr[1,poate chiar pe locul unde se ridic[ vechea Aepolium.

2. C`mpia Cet[\ii Albe, ]nl[untrul c[reia se afl[ Akerman,numit[ de locuitori Cetatea Alb[, de rom`ni, odinioar[ AlbaIulia, de greci mobzaVjor, de le=i Bielograd, pe \[rmul M[riiNegre; e o cetate destul de mare =i ]nt[rit[. C`nd era ]nc[ aMoldovei, era c`rmuit[ de marele logof[t, acum ea are ]n frunteun ag[ de ieniceri.

}n vremurile mai noi, Cetatea Alb[ a ajuns vestit[ prinsf`ntul Ioan de la Suceava, care, c`nd st[p`n era sultanul, asuferit aici moarte de mucenic. Moa=tele lui f[c[toare de mi-nuni, al[turi de odoarele d[ruite cu smerenie de voievozii Moldo-

1 Aici este probabil o gre=eal[ de tipar, deoarece pe hart[ locul se afl[pe Dun[re (n. ed. germ.)

Descrierea Moldovei

vei, au fost r[pite Moldovei de Ioan Sobieski, craiul Lehiei, ]nanul 1686; el se l[uda c[ se r[zboie=te pentru legea cre=tineasc[=i pentru biseric[ =i c[ papa i-ar fi dat bani pentru aceasta.

3. Mai ]n josul acesteia se ]ntinde pe malul Dun[rii c`mpiaChiliei; scaunul acesteia este Chilia*, numit[ odinioar[ Lycos-tomon, a=ezat[ la gura dinspre miaz[noapte a Dun[rii, c[reiacor[bierii greci obi=nuiau s[-i dea chiar acest nume, fiindc[pare c[-=i arunc[ valurile ca ]ntr-un g`t de lup.

Cetatea nu este mare, dar e un t`rg de nego\, cu faim[,unde se opresc toate cor[biile sosite nu numai din porturiledimprejur ale M[rii Negre, ci =i din ]ndep[rtatele porturiegiptene, vene\iene =i ragusane, care ]ncarc[ de aici cear[ =ipiei de vite net[b[cite. }n cetate locuiesc nu numai turci, ci=i evrei, cre=tini, armeni =i al\ii de felurite neamuri, pestecare se afl[ un nazir, adic[ un obl[duitor, cum i se zice]ndeob=te.

}n vremea domniei lui Suleiman, ea a fost ars[ de moldo-veni =i de atunci nu a mai ajuns la vechea faim[.

Pe malul dinl[untru al Dun[rii se afl[:4. |inutul Ismailului, din care e vrednic[ de pomenit Ismail,

]n vechime numit[ de moldoveni Smil, o cetate care nu trebuiel[sat[ de o parte, cu oaste turceasc[ =i c`rmuit[ de un muteveli.

Cartal, a=ezat pe Dun[re, la v[rsarea Ialpuhului, fa\[ ]nfa\[ cu Isaccea, o cetate f[r[ ]nsemn[tate. Aici turcii b[tur[pod peste Dun[re, c`nd au purtat r[zboi cu ru=ii ]n 1711. Pen-tru ap[rarea cet[\ii au pus o c[petenie cu numele de disdar.

Reni, cum era numit de moldoveni, dar c[ruia turcii azi ]izic Timarova, este o cetate de acela=i fel, ]n apropiere de

* Chilia se numea la moldoveni, la turci Chili, la grecii de ast[zi Lycos-tomon (al\ii scriu r[u, cred eu, Lytrostomon =i Lythostroton, cum se afl[ ]nLeunclavii Pandect 146). Bonfinius, cu ]nc[ vreo c`\iva, o socoate dreptAchillea; Stanislaus Sarnicius prepune c[ ar fi Tomos, cetatea care ar fiajuns vestit[ prin surghiunirea lui Ovidius Naso. Care dintre aceste p[reri ofi cea adev[rat[, nu pot s[ spun.

Dimitrie Cantemir

v[rsarea Prutului ]n Dun[re. }n ea nu se afl[ nici un turc, de=ieste sub st[p`nire turceasc[. O=tenii sunt cu to\ii cre=tini, mol-doveni cu to\ii, a c[ror c[petenie este de aceea=i lege; acestaeste numit ]ndeob=te be=liagasi =i se afl[ la porunca pa=ei dinSilistra, care trebuie s[ fie totdeauna un seraschier.

Cam acestea ar fi toate cet[\ile =i t`rgurile Moldovei, pecare libertatea le-a dus la ]nflorire dar pe care le-a ap[sat iar[=i]n tirania nedreapt[, deosebit de p[gubitoare a \inuturilor ]nflo-ritoare. Nici istoricii cei vechi, nici cei mai noi nu ne arat[numele ]ntemeietorilor lor, care nu s-au putut afla p`n[ ast[zinici din inscrip\ii, nici din izvoade. Nici unul dintre acestea nupoart[ vreun semn despre vremea c`nd au fost ridicate saudespre neamul care le-a ridicat, pe ziduri nu se g[se=te nimics[pat, afar[ numai dac[ au fost ]n[l\ate din nou de vreunvoievod.

Numai cetatea Suceava are ]n zidurile ei o piatr[ mare,pe care sunt s[pate =apte turnuri, acoperite de o coroan[ dom-neasc[ \inut[ de doi lei. }n afar[ de aceasta la temelia tur-nurilor se vede o piatr[ cu doi pe=ti solzo=i, ce stau cu capul]n jos =i cozile ]n sus, iar sub ace=tia capul unui zimbru, ]ntrecoarnele c[ruia se afl[ o stea cu =ase raze. Cum ]ns[ capulde zimbru a devenit stema Moldovei abia dup[ al doileadesc[lecat al celor din neamul lui Roman ]n Moldova, a=acum am ar[tat ]n capitolul I, pare c[ aceast[ piatr[m[rturise=te mai degrab[ refacerea zidurilor Sucevei, dec`t]ntemeierea ei.

Pe l`ng[ aceasta, istoricii neamului nostru zic cu to\ii c[moldovenii, dup[ ce s-au ]ntors din Maramure= ]n patria lorcea veche, au g[sit cet[\i =i castele pustii =i astfel se poatespune f[r[ =ov[ial[ c[ ]ntemeierea lor trebuie a=ezat[ ]n vre-muri mult mai ]ndep[rtate. Aceast[ p[rere este ]nt[rit[, ]n afar[de alte temeiuri, =i de felul cl[dirii zidurilor celor mai multedin cet[\i care, cu siguran\[, nu pot fi dec`t romane, ]n afar[

Descrierea Moldovei

de c`teva, a=a cum am ar[tat mai sus, ce par a fi ]n[l\ate ]nvremuri mai noi ]mpotriva n[v[lirii t[tarilor.

Toate acestea sunt ]nt[rite de m[rturiile celor mai de seam[istorici latini, prin care se arat[ c[ ]mp[ratul roman Traian aadus ]n Dacia colonii puternice de cet[\eni romani, =i c[urma=ul s[u Adrian, dup[ ce a l[sat barbarilor unele \inuturidin r[s[rit, n-a p[r[sit Dacia, numai de team[ ca acestea s[ nufie pustiite.

Se mai adaug[ un monument ve=nic al acestui lucru, =ianume Valul ]mp[ratului Traian. Acesta a p[strat p`n[ =i ast[zinumele ]ntemeietorului s[u =i m[ mir c[ nici unul dintre is-toricii vechi sau mai noi n-a scris nimic despre el.

Valul lui Traian ]ncepe, cum am v[zut cu ochii mei, cudou[ valuri la Petrivaradin ]n Ungaria, merge spre munteleDemarcapu (Poarta de fier), iar aici, numai cu un val, prinValahia =i Moldova, taie Prutul l`ng[ satul Traian, Botna l`ng[t`rgu=orul C[u=ani =i, dup[ ce str[bate ]ntreaga \ar[ a t[tarilor,se sf`r=e=te la apa Donului. Are ]nc[ p`n[ ast[zi peste doi-sprezece co\i ad`ncime. De aici se vede ne]ndoios c[, atuncic`nd s-a f[cut, valul trebuie s[ fi fost ]nc[ o dat[ pe at`ta delat =i de ad`nc, fiind astfel o foarte bun[ lucrare de ap[rare]mpotriva n[v[lirilor vr[jma=e.

Dac[ a=a stau lucrurile, nu se va mai putea spune niciodat[ceea ce au vrut s[ zic[ unii* c[ cet[\ile din Moldova ar fi fostridicate de genovezi.

C[ci o=tenii romani afla\i acolo, ]ntotdeauna ]n num[r foartemare, nu puteau locui f[r[ a avea cet[\i =i case; de asemeneanu este de crezut c[ genovezii, care ]ncercau s[ pun[ piciorul

* Bielski, p. 239, zice: “c[ neamurile pecinicilor =i polov\ilor eraulituanieni care, dup[ ce ie=ir[ din p[r\ile str`mtorii cimeriene, au legat mai]nt`i prietenie cu genovezii, care st[p`neau peninsula, =i c[ ace=tia, ]mpre-un[ cu moldovenii =i basarabenii, au ridicat cet[\ile Mangopa, Cherci,Azov, Calfa, Chilia sau Achillea, Moncastrum =i T`rgovi=te”.

Dimitrie Cantemir

la Pont numai pentru a face nego\, ar fi p[truns ]nl[untrul Mol-dovei =i, ]n locuri potrivite mai degrab[ pentru plug[rit dec`tpentru nego\, ar fi ridicat cet[\i.

Mai cur`nd s-ar putea zice c[ aceste cet[\i au fost ridicatede dacii cei vechi pe c`nd erau ]nc[ ]n ]nflorire, pe vremeadomniei lui Decebal, iar dup[ aceea, ocupate de c[tre romani,ele au ajuns locuri de a=ezare pentru coloniile acestora. Aces-tei p[reri nu cutez[m s[ ne ]mpotrivim.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L V - L E A

DESPRE MUN|II +I MINERALELEMOLDOVEI

Spre apus, la hotarul dintre Ardeal =i Valahia, Moldova este]mpresurat[ aproape din toate p[r\ile de mun\i foarte ]nal\i; deaceea a =i fost numit[ de c[tre romani Dacia muntoas[; cealalt[parte a ei, dinspre r[s[rit, are c`mpii foarte m[noase.

}n[l\imile sunt aici acoperite cu copaci =i al\i pomi cu roade,care cresc peste tot de la sine, =i care, ]n alte \[ri, trebuies[di\i de m`na omului; printre ]n[l\imi curg p`raiele cele mailimpezi, ce se rostogolesc ici =i colo din v`rful mun\ilor cu unmurmur pl[cut. Aceste locuri par ni=te gr[dini dintre cele maifrumoase; c`mpiile dau din bel=ug roade, pe care aerul r[corosde munte nu le las[ s[ creasc[ ]n partea muntoas[.

Cel mai ]nalt dintre mun\i este Ceahl[ul, care, dac[ ar fiintrat ]n basmele celor vechi, ar fi fost at`t de vestit ca =i Olim-pul, Pindul sau Pelias. Este a=ezat ]n p[r\ile Neam\ului, nudeparte de izvorul Tazl[ului, iar ]n mijlocul lui e acoperit dez[pezi ve=nice; pe v`rful lui ]ns[ nu se g[se=te pic de nea,fiindc[ pare s[ fie deasupra norilor de z[pad[. Din v`rful s[u,care se ]nal\[ ca un turn, se pr[vale un p`r`u foarte limpede,ce se n[puste=te cu mare larm[ peste st`nci abrupte =i se vars[]n Tazl[u. Drept ]n v`rf se vede o statuie str[veche, ]nalt[ decinci co\i, ]nf[\i=`nd, de nu m[ ]n=el, o b[tr`n[ cu dou[zecide mioare, din a c[rei parte fireasc[ curge ]ntruna un izvor.

Este anevoie de spus dac[ natura a vrut s[-=i arate, aici joculsau dac[ statuia a fost lucrat[ astfel de m`na unui artist dibaci.C[ci statuia nu st[ pe nici o temelie, ci este crescut[ =i legat[str[ns de celelalte st`nci, dar cu p`ntecele =i spatele slobode; =ichiar dac[ ai vrea s[ crezi c[ ]ncheieturile au fost umplute cu

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

un var f[cut cu mult[ iscusin\[ — =i noi bucuros am spune-o —asemenea descoperiri ale celor din vechime s-au pierdut cu vre-mea, totu=i nu-\i po\i ]nchipui lesne ]n ce fel a fost adus[ apaprin picior ]n partea fireasc[, fiindc[ nic[ieri ]mprejur nu se v[durmele vreunui izvor sau ale vreunei albii.

Pesemne c[ de aceasta s-au folosit p[g`nii pentru slujba lorreligioas[, c[ci preo\ii lor aveau obicei s[ se slujeasc[ de mijloa-ce fire=ti sau vicle=uguri vr[jitore=ti prin care s[ poat[ aducemul\imea lesne crez[toare la uimire sau la ]n[l\are religioas[.

}n[l\imea cea mare a muntelui se poate vedea mai cu seam[atunci c`nd, pe timp senin, la asfin\itul soarelui, el poate fiz[rit de la Cetatea Alb[, cetate ce se afl[ la =aizeci de ceasuride drum dep[rtare, ]n ]ntregime =i at`t de limpede, ca =i c`nds-ar afla ]n apropiere, lucru care cu greu s-ar putea spune, dup[cum cred eu, chiar despre piscurile cele mai vestite.

Pe m[gurile ]nvecinate se g[sesc ici =i colo, ]ntip[rite ]npiatr[, urme de cai, c`ini =i p[s[ri, ca =i cum odinioar[ ar fitrecut pe acolo mult[ oaste c[lare.

Despre ele locuitorii povestesc multe basme; cercet[toriide azi ai naturii ar trebui s[ caute a afla care este p[rerea ceamai apropiat[ de adev[r.

Se mai g[se=te spre miaz[noapte pe apa Ceremu=ului, ]ncol\ul unde se ]nt`lnesc hotarele Moldovei, Lehiei =i Transil-vaniei, un alt =ir de mun\i, numit de c[tre locuitori Ineul, carenu se poate asem[na ca ]n[l\ime cu Ceahl[ul, dar este tot a=ade mirare printr-un joc ciudat care nu se mai vede nic[ieri ]nalt[ parte. Locuitorii adun[ roua ce cade de pe frunzele ier-burilor ]nainte de r[s[ritul soarelui =i, dup[ ce-au str`ns-o ]ntr-ooal[, ei g[sesc plutind deasupra apei un unt foarte bun, cunimic deosebit de untul obi=nuit, nici la miros, nici la culoare,nici la gust. Lucrul acesta nu se petrece ]ns[ tot anul, ci numai]n trei luni — martie, aprilie =i mai; ]n celelalte ori prea umede,ori prea uscate, nu se mai ]nt`mpl[.

}n untul acesta se afl[ at`ta putere de hran[, ]nc`t dac[turmele de oi sunt duse la p[scut la munte ]n aceast[ vreme a

Descrierea Moldovei

anului, dup[ pu\ine zile se sufoc[ de prea mult[ gr[sime; deaceea ciobanii, care =tiu aceasta din fapt[, ]=i las[ turmele ]nacele luni la poalele muntelui.

Mun\ilor no=tri nu le lipse=te nici bog[\ia obi=nuit[ a mun\ilor,adic[ mineralele. Numai din pricina cump[t[rii domnilor =i alipsei de s[p[tori ]n munte nu s-au putut face s[p[turi mai]nainte. }n vremea noastr[ lucrul ]l ]mpiedic[ cunoscuta l[comiea turcilor =i teama ca nu cumva, s[p`nd dup[ bog[\ii, s[-=ipiard[ odat[ cu \ara =i truda =i roadele ei. C[ mun\ii no=tri nusunt s[raci ]n asemenea comori subp[m`ntene, o arat[ p`raieleie=ite din m[runtaiele lor.

C[ci aceste p`raie, av`nd albia ]ngust[, deseori umplut[peste m[sur[ de apa z[pezilor topite sau a ploilor, se vars[peste maluri, iar dup[ aceea, c`nd se trag iar[=i ]n matca lor,las[, pe locul unde =i-au v[rsat apele, nisip ]n care se g[sescnumeroase gr[un\e de aur din cel mai curat. |iganii ]l adun[,]l cur[\[ =i scot at`ta aur, ]nc`t pot aduce doamnei, ]n loc detribut, 1600 de drahme pe an.

Pe malul Nistrului, ]n \inutul Hotinului, chiar l`ng[ cetate,se g[sesc bulg[ri de fier, f[cu\i de la natur[ =i care sunt a=a derotunzi, c[ ar putea fi folosi\i, f[r[ s[ fie lucra\i, la tunuri, darfierul acesta este at`t de prost, c[ dac[ nu este topit ]n foc, nupoate fi folositor la nici o alt[ treab[.

Pe c`nd Hotinul nu fusese ]nc[ luat, bulg[rii de fier se trimi-teau la Cameni\a; ast[zi ]ns[, cred c[ turcii cu greu ar mai]ng[dui ca le=ii s[ le foloseasc[ drept material de r[zboi ]npaguba lor.

}n \inutul Bac[ului, l`ng[ t`rgul Trotu=, se g`sesc salinefoarte bogate, numite ]n \ar[ ocne. Nu e nevoie de vreunme=te=ug deosebit ca s[ alegi sarea; dac[ sapi ]n p[m`ntp`n[ la unul sau doi co\i ad`ncime, g[se=ti sarea cea maicurat[ =i limpede ca porfirul sau cristalul, f[r[ s[ fie ameste-cat[ cu cea mai mic[ p[rticic[ de p[m`nt. Ocnele acesteasunt nesecate, cu toate c[ ]n ele lucreaz[ zi de zi sute deoameni.

Dimitrie Cantemir

Dup[ ce scot bolovanii de sare, ei las[ ]n tot locul dinaceea=i sare cum e cristalul, ca s[ sprijine p[m`ntul =i s[p[turile=i pentru ca noile drumuri s[pate s[ aib[ loc de ]ntindere, iarvreme de dou[zeci de ani aceste drumuri s[ se umple ]ntr-at`tcu sare, ]nc`t s[ nu mai recuno=ti c[ au fost c`ndva de=ertate.Din c`nd ]n c`nd se g[sesc pe=ti ]ncremeni\i ]n sare, care nuse deosebesc de aceia care se pescuiesc din apele din ]mpre-jurimi.

+i ]n alte locuri se g[sesc multe ocne de sare de acest fel;voievozii ]ns[ n-au ]ng[duit ca ele s[ fie deschise, ca nu cum-va, din pricina bel=ugului, s[ scad[ pre\ul s[rii =i fiindc[ ace-lea ]n care se lucreaz[ ast[zi ]ndestuleaz[ nevoile =i chiarprisosesc.

}n Moldova se afl[ mun\i ]ntregi care, dac[ dai la o partescoar\a de p[m`nt de deasupra se dovedesc a fi cu totul desare. Voievodul =i ]ntreaga \ar[ trag mari foloase de pe urmas[rii, c[ci, ]n afar[ de locuitorii \[rii, locuitorii din Bugeac =iCrimeia, ca =i din alte \[ri ]ndep[rtate ]=i iau sarea de aici cucor[biile. Silitr[ este peste tot, fiindc[ toate c`mpurile Mol-dovei au p[m`nt negru =i plin de nitru.

}n Tazl[ul S[rat, aproape de satul Moine=ti, ]n \inutulBac[ului, \`=ne=te dintr-un izvor p[cur[ amestecat[ cu ap[, pecare \[ranii no=tri au obicei de o folosesc la unsul osiilor de lac[ru\e; ei zic c[ este mult mai bun[ pentru nevoile casei dec`tr[=ina pe care o scot din copaci dar numai dac[ este deosebit[de ap[.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L V I - L E A

DESPRE C~MPIILE +I P{DURILEMOLDOVEI

C`mpiile Moldovei, l[udate pentru rodnicia lor at`t de scri-itorii vechi, c`t =i de cei mai noi, ]ntrec cu mult bog[\ia mun\ilordespre care am vorbit p`n[ acum.

Cele a=ezate ]n mijlocul \inuturilor desp[r\ite prin mun\ii=i r`urile Moldovei dau hran[ tuturora, minun`nd pe ori-cine.

Semin\e care nu ]ncol\esc ]n mun\i din pricina aerului rece,rodesc at`t de frumos pe c`mpii, ]nc`t ]n anii boga\i gr`ul d[locuitorilor de dou[zeci =i patru de ori s[m`n\a sem[nat[,secara de treizeci de ori, orzul de =aizeci de ori, meiul d[ detrei sute de ori, lucru de necrezut pentru cel ce nu vede cuochii lui.

Pentru ov[z Moldova nu este un p`ntec tot at`t de roditorca pentru alte semin\e; el nici nu este prea r[sp`ndit, fiindc[]n locul lui se d[ cailor s[ m[n`nce orz.

Meiul cre=te ]n Moldova de Jos cum nu se poate mai frumos(de aceea oamenii din \ara mea au o zical[: meiul din Moldo-va de Jos =i merele din Moldova de Sus n-au coaj[).

Ei ]l cojesc =i ]l macin[, ]l fac pit[ =i o m[n`nc[ p`n[ nu ser[ce=te, adeseori cu unt.

Nu se g[sesc gr[dini cu pomi roditori, ci p[duri ]ntregi depomi cu road[. }n p[r\ile muntoase pomii cresc de la sine; pec`mpie ]ns[ trebuie s[di\i =i din aceast[ pricin[ dau roade cuat`t mai gustoase.

Prisosul de poame este at`t de mare, ]nc`t le=ii, c`ndn[v[leau pe vremuri ]n Moldova, socoteau c[ nu e nevoie s[-=i

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

aduc[ merinde, fiindc[ poamele de care \ara are din bel=ug]ndestulau toat[ oastea. Numai c[ ]n mai multe r`nduri s-au]mboln[vit m`nc`nd peste m[sur[ =i au fost b[tu\i greu, f[r[ s[mai fie nevoie de armele du=manului; au ]nv[\at astfel s[ fiemai cu b[gare de seam[.

Toate celelalte bog[\ii ale p[m`ntului le ]ntrec viile alese,]n=iruite pe o lung[ f`=ie ]ntre Cotnari, =i Dun[re; sunt a=a derodnice ]nc`t un singur pogon, care e o suprafa\[ p[trat[ de 24de st`njeni, d[ adesea patru p`n[ la cinci sute de m[suri devin, socotit[ de patruzeci de litri.

Vinul cel mai ales este cel de Cotnari, un t`rgu=or ]n p[r\ileH`rl[ului. Dincolo de hotarele \[rii nu este cunoscut, fiindc[]=i pierde t[ria c`nd este dus ]ntr-un loc dintr-altul ]n butoaie —pe ap[ sau pe p[m`nt — f[r[ osebite ]ngrijiri.

Cutez s[ sus\in c[ este mai ales =i mai bun dec`t alte vinurievropene=ti =i chiar dec`t vinul de Tokay.

C`nd este p[strat ]n pivni\e ad`nci =i boltite, cum seobi=nuie=te la noi ]n \ar[, =i este \inut trei ani, ]n cel de-alpatrulea cap[t[ o asemenea t[rie, ]nc`t arde ca vinul fierbinte.

Cel mai v`rtos b[utor abia este ]n stare s[ bea trei paharef[r[ s[ se ]mbete; cu toate acestea la urm[ nici m[car nu-ldoare capul.

Vinul de Cotnar are o culoare cu totul deosebit[, pe care n-og[se=ti la alte vinuri =i anume este verzui =i, cu c`t ]mb[tr`-ne=te, cu at`t culoarea lui se face mai verde.

De la aceste locuri, mai ]ncolo, spre miaz[noapte, nu semai g[sesc vii ]n stare s[ dea vin bun, =i chiar ]n partea dinspremiaz[noapte a dealului de la Cotnari, nici m[car un struguren-a ajuns s[ se coac[ bine, cu toate c[ s-a ]ncercat adeseori.Parc[ firea, care nu ]ng[duie celorlalte \inuturi a=ezate spremiaz[noapte rodirea vi\ei de vie, a vrut s[-=i arate toate pute-rile ]n acest singur loc.

Descrierea Moldovei

}ndat[ dup[ acesta, vinul de la Hu=i, ]n p[r\ile F[lciului, esocotit cel mai bun; ]n al treilea r`nd vine vinul de Odobe=ti,din \inutul Putnei, pe r`ul Milcov; ]n al patrulea r`nd, Nicore=tii,]n \inutul Tecuciului, pe Siret; ]n al cincilea r`nd Grece=ti, ]n\inutul Tutovei, pe r`ul Berheci; ]n al =aselea r`nd, cel pe care]l dau viile Coste=tilor din acela=i \inut. Multe alte locuri mais[race le trec sub t[cere.

Aceste vii nu sunt de folos numai locuitorilor \[rii, pen-tru nevoile lor, c[ci pre\ul sc[zut al vinului trage aicinegu\[tori ru=i, le=i, cazaci, ardeleni =i chiar unguri, careduc la ei ]n \ar[, an de an, mult vin, chiar dac[ acesta nu-l]ntrece pe al lor.

+i Basarabia, ]nainte vreme c`nd era a Moldovei, avea viidestul de bune, dar acestea s-au p[r[ginit de c`nd turcii, carese sc[rbesc de vin, au ]nceput s[ se a=eze ]n \ar[. Totu=i, cre=tiniicare locuiesc ]n p[r\ile Chiliei =i Ismailului au mai p[strat c`tevavii =i scot numai at`ta vin c`t le trebuie ca s[-=i st`mperesetea.

Cu p[duri Moldova este d[ruit[ din bel=ug at`t cu lemn delucru, c`t =i cu lemn de foc =i pomi cu road[.

Lucr[torii de cor[bii caut[ mai cu seam[ stejarul mol-dovenesc =i-l laud[ ca fiind cel mai bun pentru n[vi =i cel maitare ]mpotriva carilor.

}ntre altele, au b[gat de seam[ c[, dac[ nu se d[ la o partetoat[ scoar\a alb[ dinl[untrul =i dac[ r[m`ne c[t de pu\in[, ]nscurt[ vreme lemnul este m`ncat de cari; dac[ dimpotriv[ estebine cur[\at, lemnul nu va fi v[t[mat de v`nt, aer =i ap[ vremede o sut[ de ani.

Doi codri de stejar mai ales sunt vesti\i ]n Moldova: codrulCotnarilor =i al Tigheciului.

Pe al Cotnarilor (codrul), de l`ng[ t`rgul cu acela=i nume,nu l-a ]n[l\at firea, ci h[rnicia locuitorilor \[rii.

Dimitrie Cantemir

Pe vremea lui +tefan cel Mare acolo se afla un c`mplarg deschis. C`nd le=ii au t[b[r`t aici cu mult[ oaste, aufost lovi\i =i b[tu\i de +tefan cel Mare, care le-a luat tab[ra,i-a pus pe fug[, a ucis pe cei mai mul\i dintre ei =i a luatpeste dou[zeci de mii de ostatici, ]n cea mai mare partenobili.

Dup[ aceea, c`nd craiul Lehiei a vrut s[-i dea bani mul\i ]nschimbul slobozeniei lor, +tefan n-a primit, fiindc[ nu era la-com la bani, ci vroia s[-=i ]nal\e o astfel de m[rturie a izb`nziicare s-o vesteasc[ =i ]n veacurile viitoare.

La sf`r=it, a ]njugat la plug pe to\i le=ii =i i-a pus s[ are totc`mpul unde s-a dat b[t[lia, lung de dou[ mile =i lat de una, =ia s[dit stejari anume or`ndui\i, care acum au ajuns o p[durefrumoas[ =i destul de ]ntins[. Moldovenii ]i zic azi Dumbr[vileRo=ii1, adic[ codri de stejari ro=ii, fiindc[ au fost udate cu s`ngele=esc; le=ii ]i zic Bucovina =i nu pomenesc niciodat[ loculacesta f[r[ s[ verse lacrimi.

Un alt codru de dincolo de Prut, care se afl[ la hotarulBasarabiei =i se nume=te Tigheci, se ]ntinde pe aproape treizecide mile italiene=ti ]n p[r\ile sale dinl[untru. Pentru moldovenia fost cea mai puternic[ pav[z[ ]mpotriva sci\ilor, care auatacat deseori, dar n-au putut-o lua niciodat[. Copacii suntfoarte ]nal\i =i at`t de de=i, ]nc`t un drume\ nu-l poate str[batecu piciorul dec`t pe poteci cunoscute de locuitorii \[rii.

}nainte vreme se num[rau aici peste dou[sprezece mii delocuitori, care erau cei mai viteji o=teni din toat[ Moldova;azi, dup[ at`tea lupte =i ]nfr`ngeri =i de o parte =i de alta, n-aumai r[mas dec`t vreo dou[ mii.

1 }n O sam[ de cuvinte, Neculce semnaleaz[ trei asemenea Dumbr[vi:“Dumbrava Ro=ie de la Boto=ani =i Dumbrava Ro=ie la Cotnar =i DumbravaRo=ie mai gios de Roman”. Dumbrava Ro=ie de la Boto=ani fusese men\i-onat[ =i ]n Letopise\ul lui Grigore Ureche.

Descrierea Moldovei

Ace=ti locuitori au cu t[tarii din Bugeac, vecinii lor, o]nvoial[ prin care se oblig[ s[ le dea ]n fiecare an un num[r deleg[turi de lemne, fiindc[ Basarabia sufer[ mai cu seam[ delipsa lemnului.

Aceast[ ]nvoial[ o \in ]ntru totul p`n[ azi; ]ns[ atunci c`ndt[tarii trec peste ]nvoial[ =i au de g`nd s[ cear[ mai mult,lucru care se ]nt`mpl[ adesea, locuitorii Tigheciului se ap[r[cu arma ]n m`n[ =i c`=tig[ deseori izb`nda.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L V I I - L E A

DESPRE ANIMALELE S{LBATICE+I DOMESTICE

Nu e treaba noastr[ s[ facem o lung[ descriere a animale-lor care sunt acelea=i ]n Moldova ca =i ]n \[rile ]nvecinate,fiindc[ nu ne este aminte s[ vorbim despre turmele de cerbi,c[prioare, capre negre, vulpi, ur=i =i lupi, care r[t[cesc de colop`n[ colo prin p[duri, ci s[ vorbim despre ceea ce afl[m deo-sebit la aceste animale ale Moldovei.

}mi aduc aminte, ce e drept, c[ la noi sunt trei feluri de oi:oile de munte, oile de Soroca =i oile s[lbatice de p[dure.

E greu de spus c`te =i c`t de mari sunt turmele de oi de pemunte. C[ci dac[ p[r\ile Moldovei ce se afl[ spre apus nuprea sunt prielnice sem[n[turilor, cre=terea oilor, cu care se]ndeletnicesc cel mai mult locuitorii din p[r\ile acestea, estesingura care le d[ hrana de fiecare zi.

Negu\[torii de vite greci duc de aceea, an de an, peste=aizeci de mii din aceste oi (numite turce=te ch`virgic) pentrucuhnia sultanului de la |arigrad, carnea lor fiind pe placul tur-cilor mai mult dec`t oricare alta, at`t pentru c[ are un gustbun, c`t =i pentru c[ se mistuie u=or.

}n trei locuri ]ns[ se g[sesc p[=uni deosebit de bune; ]nC`mpulung Rusesc, pe r`ul Putila, ]n C`mpulungul Moldovenesc,pe r`ul Moldova =i ]n mun\ii Vrancei, ]n \inutul Putnei.

La =es, oile sunt mult mai mari, dar nu at`t de multe ca lamunte =i printre acestea sunt de luat ]n seam[ cu deosebirecele ce cresc ]n \inutul Sorocei. Toate au o coast[ mai multdec[t celelalte =i pe care nu o pierd c`t tr[iesc. Duse ]ns[ ]nalt \inut, abia ]n al treilea an oaia fat[ un miel cu coasteleobi=nuite. De asemenea dac[ o oaie din alt[ parte este adus[

CUPRINS

Descrierea Moldovei

]n \inutul Sorocei, mielul care se na=te va avea o coast[ maimult dec`t mama lui.

De acestea se deosebesc foarte mult oile s[lbatice de p[dure,care cu greu se mai g[sesc ]n alte p[r\i. Buza de sus at`rn[ ]njos de dou[ degete mari; de aceea, c`nd pasc, sunt silite s[-=icaute hrana merg`nd de-a-nd[ratelea. Grumazul le este \eap[n=i nu-=i pot ]ntoarce capul nici la dreapta nici la st`nga. Aupicioarele destul de scurte ]nc`t c`inii care le fug[resc abiasunt ]n stare s[ le prind[. Pe deasupra au mirosul foarte ascu\it,]nc[t adulmec[ de la dep[rtare de o mil[ nem\easc[ v`n[torulsau fiara care vin spre ele ]n b[taia v`ntului =i o iau la goan[.Dac[ ]ns[ ace=tia se apropie de ele ]mpotriva v`ntului, nu-isimt dec`t abia atunci c`nd sunt ]nh[\ate.

Locuitorii mun\ilor au de asemenea boi mici, dar cei de la=es au cirezi mari cu boi frumo=i =i zdraveni, din care sunttrimi=i ]n fiecare an peste patruzeci de mii prin \ara le=easc[spre Dantzig, iar de acolo sunt v`ndu\i iar[=i ]n \[rile ]nveci-nate ca boi le=e=ti.

}n Moldova po\i cump[ra o pereche de boi cu 5 sau, iarna,chiar cu 3 taleri nem\e=ti, iar la Dantzig se v`nd cu 40 p`n[ la50 de taleri nem\e=ti.

Boii cei mai gra=i se g[sesc la P`r[ul S[rat din F[lciu =i pep`r[ul Ba=eului din \inutul Cern[u\ilor, fiindc[ acolo p[=unilesunt foarte s[rate =i cu iarb[ gras[.

Aici se g[sesc at`t de mul\i boi de soiul acesta, ]nc`t eisunt ]ndestul[tori nu numai pentru hrana locuitorilor, dar =i pentruplata grelelor triburi pe care turcii au obiceiul s[ le cear[ de laace=tia.

Pe am`ndou[ malurile Nistrului se v[d uneori bivoli s[lba-tici; se pare ]ns[ c[ nu sunt din partea locului, ci c[ vin dinPodolia =i \ara t[t[reasc[ peste Nistru, c`nd acesta este aco-perit de ghea\[ din pricina v`nturilor de la miaz[noapte, careb`ntuie iarna prin aceste \inuturi.

}n mun\ii dinspre apus tr[ie=te o alt[ fiar[ s[lbatic[, desprecare aproape c[ a= zice c[ este numai a \[rii noastre. Moldo-

Dimitrie Cantemir

venii ]i zic zimbru; la m[rime se aseam[n[ cu boul domestic,]ns[ are capul mai mic, g`tul mai lung =i p`ntecele mai supt,picioarele mai lungi, coarne sub\iri =i crescute drept ]n sus, cuv`rfuri foarte ascu\ite, numai o leac[ ]ntoarse ]n afar[. E ofiar[ s[lbatic[ =i iute la picior, =i poate s[ se ca\ere ca o capr[pe st`nci abrupte. De aceea aproape c[ nu poate fi prins dec`tdac[ e r[nit sau ucis cu pu=ca. Aceasta este fiara al c[rei capa fost ales ca stem[ a \[rii lui Drago= cel dint`i voievod mol-dovean.

}n \inutul Orheiului, ]n satul Tohatin, ]ntre apele r`urilorR[ut =i Ichil, porcii nu au copita despicat[, ci ]ntreag[ =i aproapela fel ca a cailor. Scroafele aduse aici din alte p[r\i fat[ dup[al treilea an godaci cu copite ]ntregi. Lucrul acesta se ]nt`mpl[nu numai cu porcii de pe l[ng[ cas[, ci =i la cei care tr[iesc ]np[dure =i din care se g[sesc foarte mul\i prin stuf[ri=ul de pel`ng[ Nistru.

}n partea muntoas[ a Moldovei tr[ie=te un cal destul demicu\, asem[n[tor la trup cu cel rusesc, dar foarte puternic =ir[bduriu la munc[, cu o copit[ at`t de tare, ]nc`t nu e nevoies[ fie potcovit[, chiar dac[ merge pe drumurile cele mai aspre.

La =es caii care cresc mai mari =i mai ar[to=i la ]nf[\i=are,cu picioare bine legate, iu\i =i tari =i sunt foarte c[uta\i nunumai de le=i =i unguri, ci =i de turci, care au o zical[ r[sp`ndit[:“Adzem, dilberi, Bogdan barghiri, messhurdir”, adic[: “Un t`n[rpersan =i un cal moldovenesc sunt mai de laud[ dec`t oricareal\ii”.

Pe l`ng[ hotarele Moldovei se g[sesc de asemenea mariherghelii de cai s[lbatici, care nu se deosebesc cu nimic decei domestici, doar c[ sunt ceva mai mici =i au copitele latede o palm[ =i mai bine, altfel v`rtoase =i rotunde. Pe ace=tia ]icump[r[ de obicei sci\ii1 din Buceag =i ]i cresc pentru ospe\esau pentru trebuin\ele casei. Toamna, c`nd toat[ partea aceas-ta este udat[ de ploi necontenite =i se preface ]n mocirl[, ei

1 T[tarii.

Descrierea Moldovei

hot[r[sc ziua =i locul unde s[ se adune; atunci umplu toatec`mpiile din jur cu chiote =i r[cnete. Caii, la auzul r[cnetelorce r[sun[ din toate p[r\ile de pe c`mpii, alearg[ z[b[uci]ncoace =i ]ncolo =i, neg[sind nic[ieri vreun loc lini=tit, suntm`na\i ]n acest fel ]n mijlocul vreunei p[=uni ml[=tinoase,c[rora ei le zic ghioluri. Cum din pricina copitelor late nu maipot fugi de aici =i r[m`n ]ngloda\i, t[tarii azv`rl ]n ei cu s[ge\i=i suli\e. O parte dintre cai sunt prin=i vii, alt[ parte sunt uci=i;dup[ aceea =i-i ]mpart ]ntre ei dup[ cum socot.

Nu vreau s[ pomenesc acum alte fiare s[lbatice de caresunt pline p[durile noastre, ca de pild[: r`=ii, jderii (nu aceianumi\i de obicei zibelin[) =i vulpile, ale c[ror bl[nuri slujescmai cu seam[ s[ apere de frig.

Voi spune ceva c`t de c`t despre albine, fiindc[ eu amb[gat de seam[ c[ ]ndeletnicirea albin[ritului nu este nepl[cut[=i poate c[ nici nu o =tie toat[ lumea.

Locuitorii \[rii trag foarte mari foloase de pe urma lor; toatec`mpurile sunt pline de flori dintre cele mai frumoase =i celemai pl[cute, iar p[durile le dau necontenit hran[ ]ndestul[toareca s[-=i str`ng[ ceara =i mierea. Ace=tia ar avea foloase =i maimari de pe urma lor, dac[ li s-ar ]ng[dui s[ p[streze toate roiurilecare roiesc ]n fiecare an. Dar pravila \[rii ]i opre=te s[ aib[stupi mai mul\i dec`t ]ng[duie p[m`ntul fiec[ruia, pentru ca]nmul\irea albinelor la unul s[ nu-i p[gubeasc[ pe vecini.

}n afar[ de faguri de miere =i cear[ obi=nuit[, albinele dinMoldova mai fac =i o anumit[ cear[, cu un miros foarte puter-nic =i de o culoare negricioas[, nu pentru p[strarea mierii]nl[untru, ci ]mpotriva luminii soarelui. De aceea pris[cariic`nd prind un roi nou cu regina lui, ]l a=az[ ]ntr-un stup ]n carefac g[uri =i crest[turi ]n locuri felurite. Albinele, mai ]naintede a se apuca de altceva, astup[ g[urile =i crest[turile cu cearaneagr[ de care am pomenit mai sus, fiindc[ ele nu pot lucradec`t ]n ]ntuneric, =i abia dup[ aceea se apuc[ de lucru.

Ceara aceasta, ]mpreun[ cu mierea, o scot pris[carii la vre-mea hot[r`t[; fiindc[ are un miros aproape ca de ambr[ =i \inela razele soarelui, ei o v`nd cu at`t mai scump.

Dimitrie Cantemir

S-a b[gat de seam[ c[ roiurile de albine care se afl[ preaaproape unele de altele, c`nd se ]nt`lnesc ]n v[zduh, ]ncepe ob[t[lie aprig[, care nu ]nceteaz[ p`n[ c`nd una sau alta dinp[r\i nu o ia la goan[, ]nfr`nt[. Partea biruitoare nu mai adun[de aci ]nainte mierea florilor, ci se duce ]n fiecare zi la fagurii]nvin=ilor =i ia mierea adunat[, pe care ace=tia nu o pot ap[ra.

C`nd pris[carii bag[ de seam[ c[ albinele lor lucreaz[ f[r[spor, le stropesc pe c`te le g[sesc ]n stupi cu var stins ]n ap[. Adoua zi se duc la vecinul pe albinele c[ruia au prepus, ]i arat[petele albe =i-l pun s[ le ]mplineasc[ paguba c[=unat[.

Se mai afl[ ]n Moldova, =i la hotarul dinspre Pocu\i, o pas[rec[reia locuitorii \[rii ]i zic ierunc[, iar le=ii glu=ca, adic[ surd[;seam[n[ cu un coco= s[lbatic, este ]ns[ mai mic[, =i proast[ =isurd[ din firea ei. Dac[ un v`n[tor g[se=te o sut[ ]ntr-un singurcopac, poate s[ le ]mpu=te pe toate r`nd pe r`nd, iar celelaltese uit[ cum se pr[bu=esc una dup[ alta.

+i ierunca mai are o carne foarte ginga=[ =i alb[, =i la gust]ntrece pot`rnichile =i chiar fazanii.

Descrierea Moldovei

IIP A R T E A P O L I T I C {

DESPRE OR~NDUIREA DE STAT

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L I

DESPRE FELUL DE C~RMUIREA |{RII MOLDOVEI

Cine vrea s[ dea o descriere politic[ a Moldovei trebuie,dup[ socotin\a mea, s[ cerceteze ]nainte de toate chipul ]ncare este c`rmuit[, fiindc[ noi socotim c[ ]n descrierea aces-tuia au dat gre= chiar =i b[rba\ii cei mai ]nv[\a\i.

M[rturiile cele mai limpezi ale istoricilor vechi =i vrednicide crezare nu ne ]ng[duie s[ avem ]ndoial[ c[ ]n vremile maide demult, pe c`nd era o provincie roman[, toat[ Dacia erac`rmuita nu numai de st[p`nitori romani, dar =i dup[ legileRomei.

Numai dup[ c[derea imperiului, c`nd n-au mai trimis nicio=ti, nici c`rmuitori ai provinciei, iar coloniile italice n-au maifost ]n stare s[ \in[ piept deselor n[v[liri barbare, nemaiav`ndnici o=ti, nici c[petenii, se vede c[ romanii au dat c`rmuirea,dup[ pilda vecinilor, unuia dintr-]n=ii.

Cu toate acestea nu se poate =ti cu siguran\[ ]n ce chip s-aajuns la aceasta, fiindc[ istoria tuturor neamurilor din aceast[vreme este ]nv[luit[ ]n ]ntuneric. At`ta se =tie bine ]ns[ c[locuitorii Moldovei, care se trag din Italia =i care au c[utat s[-=iscape via\a tr[g`ndu-se ]n mun\i din fa\a n[v[lirii sci\ilor =ibarbarilor, au avut regii =i voievozii lor.

Din ace=tia se trage Ioan, acel domn at`t de vestit al vala-hilor, pomenit de Nicetas Choniates, din care s-a n[scut Bogdan,al c[rui fiu, Drago=, a fost ]nt`iul care i-a sf[tuit pe stramo=iino=tri s[ se ]ntoarc[ ]n \ara lor cea veche =i primind =i domniade la cei care ]l urmaser[ ]n Moldova.

Urma=ii s[i, care, ]n parte, au dob`ndit domnia prin ale-gerea boierilor, au c`rmuit cu at`ta chibzuin\[, ]nc`t, de=i au

CUPRINS

Descrierea Moldovei

fost nevoi\i s[ se ]nchine unor principi cre=tini mai puternici =icu \[ri mai ]ntinse, totu=i nu au ]ng[duit nici unuia dintre ace=tias[ st[p`neasc[ asupra supu=ilor lor.

Din drepturile domne=ti cu care se laud[ principii cei marinu le-a lipsit nici unul.

}n \ara lor nu aveau pe nimeni asupr[-le, numai pe Dumne-zeu =i legea.

Nu erau nici supu=i vreunui domn str[in =i nici ]nchina\i.R[zboiul, pacea, via\a, moartea =i averea tuturor supu=ilor lorat`rnau numai =i numai de vrerea lor =i ei porunceau tuturoraf[r[ s[ li se ]mpotriveasc[ cineva, dup[ cum le pl[cea, fie c[aveau sau nu dreptate.

}n vremea sinodului de la Floren\a, ]mp[ratul bizantin IoanPaleologul a recunoscut lui Alexandru I cel Bun titlul de des-pot =i coroana de rege.

Dac[ vreo lovire a du=manului ]l m`nia pe domnitor, totnorodul trebuia s[ ia arma ]n m`n[ la porunca sa.

Cu chipul acesta Moldova a fost str[juit[ =i ap[rat[ nu nu-mai ]mpotriva loviturilor din partea vecinilor, ci =i ]mpotrivaturcilor; sub domnia lui +tefan al V-lea cel Mare* hotarele ei s-au]ntins mult chiar ]nl[untru \[rilor du=mane.

}ns[ domnia lui +tefan cel Mare a fost o epoc[ hot[r`toarepentru Moldova, c`nd a ]ncetat s[ se mai ]nal\e, iar dup[ aceea,dimpotriv[, a ]nceput s[ scad[ ]ncetul cu ]ncetul, p`n[ c`nd ac[zut ]n starea jalnic[ ]n care o vedem acuma.

* Despre acest voievod istoricul leah Dlugo= a l[sat m[rturia se ur-meaz[:

“O prea minunat voievod, tot pe at`t de mare ca =i vitezele c[peteniide o=ti pe care le sl[vim at`ta, care ]n vremile noastre este ]nt`iul dintrevoievozii lumii, care a dob`ndit o biruin\[ at`t de str[lucit[ asupra turcilor;socot c[ el este cel mai vrednic s[ i se dea domnia =i c`rmuirea lumii ]ntregi=i mai cu seam[ s[ fie pus[ ]n fruntea o=tilor ce purced ]mpotriva turcilor, cutot sfatul, ]ncuviin\area =i hot[r`rea cre=tin[t[\ii, c[ci ceilal\i crai sauvoievozi papista=i sunt dezbina\i prin certuri, pofte de st[p`nire sau r[zboaiel[untrice” (vol.13, pag.513 la anul 1474). +i la pag. 531 el ]l nume=te pe+tefan un lupt[tor =i un domn treaz, prea bun =i mare. Se mai g[sesc la acestscriitor =i alte multe cuvinte de laud[.

Dimitrie Cantemir

Sub fiul s[u Bogdan, dup[ ce acest domnitor a jurat cre-din\[ sultanului =i a f[g[duit s[ pl[teasc[ ]n fiecare an un tributde 4000 duca\i, s-a stins dintr-o dat[ raza cea mai de frunte astr[lucirii moldovene=ti, puterea f[r[ margini a domnului =idreptul s[u, legat str`ns de aceasta, de a face r[zboi =i pace.

C`tva timp a mai r[mas totu=i o umbr[ din vechea m[re\ie=i parc[ Moldova mai degrab[ se pusese sub paza turcilor dec`tli se ]nchinase; pesemne fiindc[ turcii n-au vrut s[ ]nt[r`teinimile noilor supu=i, care nu li se supuseser[ de tot =i se te-meau c[, dac[ i-ar fi socotit supu=i, ace=tia ar fi putut ajungedu=manii lor pe fa\[ =i s-ar fi r[sculat.

Dar dup[ ce neamul cel vechi al Dr[go=e=tilor s-a stins cu+tefan al VIII-lea1, fiul lui Petru Rare=, ambi\ia celor mari,]nvr[jbi\i pentru st[p`nire, a dat prilej turcilor s[ sporeasc[tributul Moldovei, ca s-o lipseasc[ de slobozenia pe care maiavea p`n[ atunci.

}n vremurile ce au urmat, ei au luat cu totul boierilor dreptulde a-=i alege domn =i au a=ezat ]n acest voievodat domni str[inicare le erau pe plac, pe care ]i scoteau =i-i puneau iar ]n scaun,]ncurc`nd toate ]n a=a chip, c[ p]n[ la urm[ cele mai multedin drepturile domne=ti, pe care le avea mai ]nainte domnul,c[zur[ ]n m`na turcilor.

Nu putem t[g[dui c[ pricina cea mai de seam[ a acesteidec[deri a fost ambi\ia c`torva str[ini care, pentru a ajungedomni, nu se sfiau s[ f[g[duiasc[ =i s[ dea tot turcilor =i, fi-indc[ f[g[duielile nu puteau fi ]mplinite numai din birurileobi=nuite, ei trebuiau s[ g[seasc[ noi feluri de d[ri.

}n acest chip Moldova, care la ]nceput ]=i luase un singurjug =i nu prea greu, a r[bdat unul ]ndoit, pr care i-l puneau pede o parte turcii, pe de alta domnitorii str[ini.

Ca s[ spun totul pe scurt: sultanii cei ]ntelep\i =i-au luatpentru d`n=ii ceea ce socoteau c[ le este folositor ]n aceste

1 }n realitate =i succesorul lui +tefan (1551-1552) este un mu=atin. PetreStolnicul, care va domni sub numele de Alexandru L[pu=neanu (1552—1561, 1564—1568), era fiul nelegitim al lui Bogdan al III-lea =i al Anastasiei.

Descrierea Moldovei

vremuri tulburi; dimpotriv[, ceea ce nu tr[geau n[dejde s[ lefie de vreun folos au l[sat domnilor, ca s[ mul\umeasc[ c`t dec`t sufletele ambi\ioase ale preten\iilor la domnie.

Domnilor Moldovei nu li s-a mai l[sat puterea s[ ]nceap[un r[zboi =i s[ fac[ pace, s[ ]ncheie tractate, s[ trimit[ soli cutreburi ale \[rii la voievozii vecini. Dimpotriv[, li s-a l[sattoata slobozenia =i aproape toat[ puterea de odinioar[ de aface legi, de a-i pedepsi pe supu=i, de a c[ft[ni sau a lua boieria,de a pune biruri, de a pune episcopi, al[turi de alte drepturiasem[n[toare.

Puterea lor se ]ntinde nu numai asupra boierilor =i noroduluidin Moldova, ci =i asupra negu\[torilor turci sau a altora, deorice rang ar fi, c`t timp se afl[ pe p[m`ntul \[rii. Via\a =imoartea lor stau ]n m`na domnului.

C`nd acesta os`nde=te pe cineva la moarte, la b[taie, lasurghiun, la pierderea averii, chiar dac[ o face pe nedrept =itiranic, aceia care vor s[ se roage pentru os`ndit pot s[ fac[asta prin viu grai sau prin scrisoare, dar nimeni nu se poate]mpotrivi judec[\ii domne=ti; dimpotriv[, c`nd domnul vrea s[slobozeasc[ pe oarecine os`ndit la moarte de toat[ ob=tea,nimeni nu-i poate sta ]mpotriv[ =i nici os`nditul nu poate fiomor`t cu sila, dac[ el l-a luat sub obl[duirea sa.

Toate dreg[toriile \[rii, politice=ti =i ]n oaste, at]rn[ de bunulplac al domnului, le d[ celor ce ]i sunt dragi =i le ia celor pecare-i ur[=te. La ]mp[r\irea lor domnul nu \ine nici o r`nduial[.

Dac[ vrea s[ fac[ pe un om din norod mare logof[t, careeste rangul boieresc cel mai mare ]n Moldova, nimeni nucuteaz[ s[ i se ]mpotriveasc[ pe fa\[, c`nd ]ns[ dimpotriv[vrea s[ ia rangul cuiva din neamurile cele mai de frunte, aces-ta trebuie s[ se supun[ pe dat[ voin\ei domnului.

Aceea=i putere o are nu numai asupra c[lug[rilor de r`nd,ci =i asupra mitropolitului, episcopilor, arhimandri\ilor =i egu-menilor), ca =i asupra tuturor celor ce \in de tagma bisericeasc[.Dac[ ace=tia au s[v`r=it vreo r[utate, au nedrept[\it un om dinnorod sau au uneltit ]mpotriva domnului ori a \[rii, domnul

Dimitrie Cantemir

poate s[-i ]nl[ture din slujba =i rangul lor bisericesc f[r[ s[ fie]mpiedicat de nimic =i f[r[ ]nvoirea patriarhului de la |ari-grad, dar nu le poate lua darul preo\iei; ]i poate ]ns[ os`ndi lamoarte, dac[ e nevoie. C[lug[rii ]=i aleg singuri c`rmuitorinoi, dar numai atunci c`nd domnul ]i adun[ pentru aceasta; enevoie =i de ]nvoirea lui, pe care o d[ ]n acest chip: domnul d[alesului, cu m`na lui, toiagul p[storiei. Acest drept este luatdup[ obiceiul ]nvestiturii ]mp[ra\ilor romani de c[tre papi =inici unul dintre principii cre=tini nu-l mai are ]n afar[ de \arulrusesc.

Acestea sunt drepturile domnilor moldoveni asupra supu=ilorlor, ]ng[duite nu numai de Poart[, ci =i ]nt[rite prin hrisoaveunora dintre ]mp[ra\i.

Numai asupra averilor supu=ilor nu le e l[sat[ vreo ase-menea putere. Atunci c`nd domnul vrea s[ pun[ d[jdii preagrele ]n \ara lui, nimeni nu poate c`rti f[r[ a-=i primejdui via\a=i nimeni nu se poate ]mpotrivi poruncii sale; este \inut ]ns[ dePoart[ s[ dea socoteal[ de ap[s[rile lui.

De=i nu poate fi p`r`t pe dat[, el se poate a=tepta la opedeaps[ cu at`t mai grea, c`nd este p`r`t marelui vizir pentruv[rsarea s`ngelui nevinovat =i c`nd ]ntreaga \ar[ se jeluie=te debiruri prea grele. C`nd se dovede=te dreptatea pl`ngerii, de obi-cei este os`ndit la surghiun ]n s[r[cie =i i se iau toate averile.Os`nda la moarte =i-o atrage numai dac[ se r[zvr[te=te sau dacase ]mpotrive=te s[ pl[teasc[ sultanului haraciul de fiecare an.

Dar nici aceast[ or`nduial[ nu este destul de puternic[, cas[ nu fie c[lcat[; dac[ domnul =tie s[-=i fac[ prieteni buni,prin plocoane, pe marele vizir, pe chehaia1, pe tefterdar2 =i peal\ii ca ei cu trecere la sultan, nu are a se teme ]ntru nimic nicide p`ri boiere=ti, nici de ale ]ntregii \[ri, c[ci un ap[r[tor lacurtea otoman[ poate s[ ia asupra lui ca s[-l apere de toate,dac[ izbute=te s[ dovedeasc[ iscusit dreptatea celui pe care ]lsprijin[.

1 Chehaie — loc\iitor al marelui vizir.2 Tefterdar — conduc[torul finan\elor turce=ti.

Descrierea Moldovei

}n chipul acesta tirania turceasc[ apas[ foarte greu Moldo-va, totu=i domnul poate face f[r[ team[ tot ce vrea, fiindc[nimeni nu se poate ]mpotrivi voin\ei lui f[r[ s[ fie pedepsit.

Mai degrab[ datina \[rii, dec`t vreo lege ]l ]mpiedic[ s[ nu\in[ seam[ de poruncile celorlal\i voievozi de mai ]nainte saus[ aduc[ iar[ ]naintea divanului pricinile judecate de ace=tia.De aceea, cu toate c[ au fost unii domni ]n Moldova care auluat iar[=i ]n st[p`nire mo=iile date altora de ]nainta=ii lor, cuosebire sub cuv`nt c[ au fost date unor oameni nevrednici,lucrul acesta n-a fost ]ns[ nicic`nd luat ]n seam[ sau ]nt[rit de\ar[, iar cei p[gubi\i au dob`ndit dreptatea =i totdeauna li s-audat ]nd[r[t mo=iile de c[tre urma=ii acestor domni.

Dimitrie Cantemir

DESPRE ALEGEREA DOMNILOR}N MOLDOVA

Dup[ ce am vorbit despre puterea domnilor moldoveni,r`nduiala ne cere s[ descriem ceva mai pe larg chipul celvechi =i cel nou de alegere a domnului.

Nep[sarea str[mo=ilor no=tri, c[rora le st[tea la inim[ maimult s[ s[v`r=easc[ fapte de isprav[ dec`t s[ descrie, estevinovat[ c[ noi nu putem spune nimic sigur despre cele dint`ivremuri ale neamului nostru; iar dac[ prepusurile sunt luate ]nseam[, atunci poate c[ nu f[r[ adev[r se spune c[ ]n timpurilevechi domnia Moldovei se mo=tenea =i c[ nu se f[cea vreoalegere mai ]nainte ca neamul domnesc s[ se fi stins.

}n sprijinul acestei p[reri avem, ]n afar[ de temeiul c[, peacele vremuri, acest obicei ]l afl[m la toate neamurile de fruntedin Europa, ]nc[ o alt[ m[rturie vrednic[ de luat ]n seam[,anume =irul celor dint`i domni, care ne arat[ limpede c[ ara-reori domnia Moldovei a fost dat[ vreunui str[in c`t[ vreme semai g[sea un vl[star din neamul celui dinainte.

Ca s[ se vad[ =i mai limpede acest lucru, nu va fi lipsit defolos s[ trec aici ]ntregul =ir de voievozi ai Moldovei p`n[ ]nveacurile noastre.

Cel dint`i, care dup[ n[v[lirea lui Batie, a dat iar[=i Mol-dovei str[lucirea ei de odinioar[ a fost

1. Drago=. Cu toate c[ letopise\ele noastre nu-i arat[ spi\aneamului, d[inuie la noi o tradi\ie c[ el s-ar trage din vecheasemin\ie domneasc[ a Moldovei =i c[ tat[l s[u a fost Bogdanfeciorul lui Ioan, de la care to\i voievozii =i-au luat obiceiul s[pun[ Ioan ]n titlul lor. Aceast[ p[rere trebuie socotit[ cu at`tmai vrednic[ de crezare, cu c`t anevoie s-ar putea crede c[

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

un om de r`nd ar fi putut pleca cu ]nso\itori a=a de numero=i lav`n[toare (care le-a dat prilej s[ descopere Moldova) =i ar fiputut s[ ]ndemne pe ai s[i s[-l urmeze. Urma= i-a fost fiul s[u

2. Sas. Acestuia i-a urmat fiul s[u3. La\cu. Acestuia4. Bogdan I, cu porecla de Mu=at, un fiu al lui La\cu.5. Petru I, un fiu al lui Bogdan Mu=at, c[ruia i-a urmat fratele

tat[lui s[u, fiindc[ el n-a avut copii.6. Roman I, fiul lui La\cu =i fratele lui Mu=at. Dup[ moartea

lui, fie din pricina v`rstei fragede a fiului s[u Alexandru, fieprintr-o r[scoal[, a fost ales

7. +tefan I, c[ruia ]i urmeaz[8. Petru al II-lea. Dup[ acesta a venit9. +tefan al II-lea, un frate al lui Petru =i fiu al lui +tefan I,

care este alungat din domnie cu sila de10. Iuga. Dar nici acesta nu =i-a p[strat mult[ vreme domnia

luat[ cu str`mb[tate, c[ci ]nc[ ]nainte de a se scurge un an,11. Alexandru I, zis cel Bun, un fiu al lui Roman I, l-a izgonit

din scaunul pe care ]l luase pe nedrept =i a pus iar[=i vecheaspi\[ a Dr[go=e=tilor ]n drepturile ei dinainte.

Acesta este cel care a f[cut cunoscut str[in[t[\ii numelep`n[ atunci aproape ne=tiut al Moldovei, trimi\`nd pe mitropo-litul moldovean =i soli la sinodul din Floren\a =i prin ap[raread`rz[ a dreptei credin\e a meritat ca Ioan Paleologul ]mpara-tul bizantin, s[-l cinsteasc[ nu numai cu titlul de despot, dar =icu o coroan[ cr[iasc[. I-a urmat

12. Ilie I, fiul s[u, iar acestuia fratele s[u13. +tefan al III-lea, un fecior al lui Alexandru I. El a fost

cel dint`i care a urmat la tron dup[ moartea fratelui s[u, ]npaguba fiului domnului, lucru care se va petrece adesea =i ]nvremurile urm[toare.

Cred c[ pricina nu a putut fi alta dec`t c[ Alexandru I,dup[ ce a fost izgonit din scaun prin alegerea lui +tefan I, nu=i-a mai dob`ndit domnia dec`t prin alegerea boierilor, iar deatunci boierimea din Moldova cap[t[ o slobozenie =i mai mare

Descrierea Moldovei

dec`t ]nainte ]n alegerea domnului, dar cu ]ngr[direa c[ nupoate s[-=i aleag[ alt domn dec`t de vi\[ domneasc[, dac[ semai afl[ vreunul de acesta. }n acela=i chip se f[cea odinioar[alegerea crailor le=e=ti =i acela=i lucru se vede =i ]n zilele noas-tre la alegerea sultanului =i a hanilor din Crimeea. Dup[ aces-ta a urmat la domnie

14. Roman al II-lea, un fiu al lui Ilie I, dup[ a c[rui moartea luat iar[=i domnia

15. Petru al III-lea, un fiu al lui +tefan al III-lea, care a avutca urma= pe fiul s[u

16. +tefan al IV-lea. Acestuia i-a urmat17. Alexandru al II-lea, un fiu al lui Ilie I =i frate cu Roman

al II-lea. Dup[ moartea acestuia a urcat pe tron18. Bogdan al II-lea, fiul s[u. Acestuia i-a urmat fratele s[u19. Petru al IV-lea, zis Aron, un fiu al lui Alexandru al

II-lea. Dup[ moartea acestuia a ajuns domn20. +tefan al V-lea, zis cel Mare, un fiu al lui Bogdan al

II-lea. A fost un voievod vrednic de toat[ lauda =i un viteazap[r[tor al \[rii sale ]mpotriva tuturor lovirilor du=manilor ei,de oriunde ar fi venit. Lui i-a urmat

21. Bogdan al III-lea, poreclit din pricina unui bete=ug laochi, Chiorul, care a ]nchinat Moldova turcilor =i a dat celdint`i prilej pentru starea jalnic[ ]n care se afl[ ast[zi Moldo-va. La moartea lui, domnia a luat-o fiul s[u

22. +tefan al VI-lea, zis cel T`nar, care, murind f[r[ copil,l-a avut ca urma= pe

23. Petru al V-lea, zis ]ndeob=te Rare= sau Maj[, un copildin flori al lui +tefan al V-lea; din a c[rui alegere se vedelimpede cu c`ta sfin\enie \ineau seam[ odinioar[ boierii Mol-dovei ca s[ urce ]n scaun numai cei din os domnesc.

C[ci nimeni nu =tia de unde se tr[gea acest Petru, fie dinpricin[ c[ tat[l se ru=ina de fiul s[u din flori, fie c[ nu vroia s[dea prilej ca, dup[ moartea sa, s[ izbucneasc[ certuri =iz`zanie, iar Petru ]nsu=i, care nu =tia din ce neam ales se trage,fusese at`t de s[rac ]nc`t c[uta s[-=i duc[ via\a cu umila

Dimitrie Cantemir

]ndeletnicire a nego\ului de pe=te, numit de moldoveni m[jerie,din care pricin[ i s-a dat porecla de Maj[.

Dar atunci c`nd, cu moartea lui +tefan al VI-lea, s-a cre-zut c[ vestitul neam al Dr[go=e=tilor s-a stins =i to\i boieriis-au adunat ca s[ aleag[ un domn nou, s-a ]nf[\i=at mamaacestui Petru =i a ar[tat un hrisov al lui +tefan cel Mare,prin care o slobozea pe ea de plata birurilor, iar pe fiul eiPetru ]l ar[ta ca fecior al lui. Printr-aceasta, f[r[ s[ sesf[tuiasc[ prea mult, to\i s-au ]nduplecat s[-l fac[ domn peacest Petru, ca fiu al domnului lor =i s[-l cheme ]n scaun dela pesc[ria lui.

Dar dup[ aceea =i lui Petru i s-a luat domnia de c[tre sul-tanul Suleiman, fiind ]nvinov[\it c[ ar fi dat foc Chiliei. El aavut ca urma= pe

24. +tefan al VII-lea, care se d[dea drept str[nepot al luiAlexandru al II-lea, =i sub acest nume a izb`ndit ca preten\iilela scaunul Moldovei s[-i fie luate ]n seam[ de sultan =i deboieri. El a fost omor`t dup[ o domnie scurta, de c[tre boieri,care au uneltit ]mpotriva lui =i au chemat iar[=i ]n scaun pePetru Rare= al V-lea, care a l[sat domnia fiului s[u

25. Ilie al III-lea =i fiindc[ acesta n-a avut urma=, i-a urmat]n scaun fratele s[u

26. +tefan al VIII-lea =i el fiu al lui Petru al V-lea. A avut =iacesta soarta s[ moar[ f[r[ urma=i pun`nd astfel cap[t semin\ieidrepte =i nedrepte a Dr[go=e=tilor.

Stingerea acestei semin\ii este pricina de c[petenie a tutu-ror n[p[=tilor ab[tute asupra Moldovei ]n cursul vremurilor. C[cinemaiafl`ndu-se nimeni care s[-i ]ntreac[ pe ceilal\i prin nea-mul s[u ales =i s[-i \in[ ]n fr`u pe uneltitori, \ara s-a ruinat =i s-aumplut de partide r[zvr[tite.

Turcii vedeau cu ochi buni aceste tulbur[ri dinl[untru, fi-indc[ ]=i d[deau seama c[, dac[ moldovenii vor fi slei\i deputeri, le vor putea porunci orice, mai lesne dec`t dac[ ar fiuni\i =i puternici.

Descrierea Moldovei

Astfel, ]n r[stimp de c`teva luni, au fost ale=i feluri\i domni=i tot at`\ia au fost iar[=i izgoni\i p`n[ c`nd, dup[ sfatul celor]n\elep\i au fost ]n[l\a\i domni din neamuri felurite.

27. Petru, fost stolnic al r[posatului domn +tefan, sau Tru=c[,c`nd a fost uns domn i s-a dat numele de Alexandru al III-leaLapu=neanu; partida potrivnic[ aduse asupra lui la domnie pe

28. Despot, numit ]ndeob=te Ereticul de c[tre istoricii no=tri;om viclean =i clevetitor, care l-a dat jos din scaun pe Alexandrucu ajutorul turcilor. Fiindc[ =tia c[ are mul\i du=mani =i c[ dec`teva ori voiser[ s[-l ]nl[ture otr[vindu-l, s-a pref[cut c[ moare=i a pus s[ se duca la groap[ un chip asemenea lui, iar el ]nsu=i afugit ]n tain[ la le=i, ca s[ afle =i mai bine g`ndurile supu=ilor s[i.Dup[ fuga lui moldovenii l-au chemat iar la domnie pe Alexan-dru al III-lea L[pu=neanu. Numai c[ bucuria lui n-a \inut preamult. C[ci Despot, care s-a ]ntors din |ara Le=easc[, l-a izgonitf[r[ greutate, cu ajutorul oastei care-i era cu priin\[, ]nt[rit[ cule=i. Dup[ moartea lui Despot, domnia o smulse cu sila.

29. +tefan al IX-lea, poreclit Tom=a, care mai ]nainte fusesehatmanul lui, adic[ c[petenia oastei. Dar moldovenii, sc`rbi\icur`nd de domnia lui nedreapt[, au chemat iar[=i din Lehia,pentru a treia oar[, pe domnul lor cel vechi =i drept.

Alexandru al III-lea, care st[tea ascuns acolo =i care l-abiruit ]n lupt[ pe +tefan, l-a luat ostatec =i l-a os`ndit la moarte.Dup[ at`tea schimb[ri ale soartei, el s-a bucurat la urm[ de ovia\[ mai tihnit[ =i a murit ]n scaun. Averile =i domnia le-al[sat mo=tenitorului =i fiului s[u

30. Bogdan al IV-lea. Fiindc[ acesta a murit f[r[ copii, avenit la domnie, prin alegerea boierilor

31. Ioan, poreclit Armeanul, fiindc[, dup[ obiceiul arme-nesc, se osp[ta cu carne ]n postul sfin\ilor apostoli. Era un b[rbatfoarte ]nv[\at ]n limbile greceasc[ =i latineasc[ =i fusese pevremuri tovar[= de ]nv[\[tur[ al vestitului dasc[l de grece=teIoan Lasc[r, ale c[rui scrisori trimise lui se g[sesc p]n[ ast[zi]n cartea Turco-Graecia a lui Crusius. Voia s[ scape de st[p`nireaturceasc[ =i \intea spre libertate; a fost ]ns[ prins cu vicle=ug

Dimitrie Cantemir

de turci, care au pus s[ fie rupt ]n dou[ de c[mile. Turcii aunumit ca urma= pe

32. Petru al VI-lea, poreclit +chiopul, un fiu al voievoduluivalah Mircea al II-lea. Dar boierii cei mari ai Moldovei n-ausuferit s[ fie c`rmui\i de un str[in =i ]n cur`nd au izbutit caturcii s[-l scoat[ din scaun =i s[ pun[ domn ]n locul lui pe

33. Iancu, sas din na=tere. Nu =tiu cu ce me=te=ug a doveditacesta s[-i ]ncredin\eze pe cei mai mul\i c[ s-ar trage din nea-mul Dr[go=e=tilor. S-a f[cut ]ns[ ur`t tuturora prin curvia =icruzimea lui; a fost ucis de boierii care uneltiser[ ]n tain[ ]mpo-triv[-i. }n locul lui turcii au pus a doua oar[ pe

Petru al VI-lea +chiopul, care v[z`ndu-se v`r`t ]n tulbur[rine]ncetate =i iubind mai mult tihna dec`t fala, s-a lep[dat debun[voie de domnie =i s-a a=ezat la Sibiu, ca om de r`nd.Scaunul l[sat de el a fost luat, prin alegerea boierilor, de

34. Aron, b[rbat crud =i s[lbatec. A fost izgonit de moldo-veni din pricina tiraniei sale, dar turcii l-au pus iar[=i ]n scaun,c`nd le-a dat Benderul. Dup[ moartea lui, a domnit pu\in[vreme

35. +tefan al X-lea, c[ruia i se zicea R[zvan. Dup[ el boieriiau ales domn pe

36. Ieremia Movil[ =i, la moartea acestuia, pe fratele lui37. Simeon Movil[, dup[ moartea lui, Moldova a avut trei

domni din acela=i neam, anume:38. Mihai I, un fecior al lui Simeon Movil[,39. Constantin I =i40. Bogdan al V-lea, care erau fra\i =i feciori ai lui Ieremia

Movil[. Dar c`nd au ]nceput s[ fac[ ]nnoiri =i au vrut s[ dea\ara pe m`na le=ilor, au fost izgoni\i de boierii care nu a=teptauvreun sprijin prea mare din partea st[p`nirii le=e=ti. Pentruasemenea credin\[, ei au dob`ndit de la turci, f[r[ osteneal[,ca alesul lor

41. +tefan al XI-lea Tom=evici, despre care se credea c[ setrage din neamul lui +tefan al IX-lea, s[ fie ]nt[rit =i ]nvestit cuputerea domneasc[. Acestuia i-a urmat

Descrierea Moldovei

42. Gaspar, italian din na=tere, care mai ]nainte fusese dra-goman la Poarta otoman[ =i pe care turcii l-au pus domn cusila ]n Moldova. Dar fiindc[ voia s[ aduc[ ]n Moldova religiapapist[=easc[, a fost izgonit de boieri, iar turcii au pus ]n locullui pe

43. Radu care fusese domn ]n Valahia =i i se zicea cel Lung.Dup[ moartea lui a urmat

44. Miron Barnovschi, leah, care ]nsa, pentru slujba cef[cuse ani de-a r`ndul, fusese primit ]n r`ndurile boierimiimoldovene =i a ajuns la domnie prin alegerea boierilor celormari.

}n vremea acestuia dreptul de alegere al domnului, pe care-lavuseser[ p`n[ atunci boierii, a fost l[sat chiar cu ]nvoireaacestora, cu totul ]n seama turcilor. C[ci atunci c`nd izbucniun r[zboi ]ntre le=i =i turci, ]n care Miron trecu de partea le=ilor,pricinuind astfel o groaznic[ n[v[lire a t[tarilor ]n Moldova,boierii, ca s[ nu mai ]ndure =i alt[ dat[ astfel de soart[, aul[sat de bun[voie turcilor tot dreptul lor de a alege pe domn,numai s[ fie din os domnesc =i de lege cre=tineasc[. Dup[aceast[ ]nvoial[ turcii, dup[ ce t[iar[ capul lui Barnovschi,precum vom istorisi mai pe larg ]n alt[ parte, au trimis domn ]nMoldova pe

45. Alexandru al IV-lea, zis Ilia=, despre care se credea c[ar fi din neamul lui +tefan al V-lea, iar dup[ moartea lui

46. Mois[, un fiu al lui Simeon Movil[, fu pus domn ]nMoldova, =i, ]mpotriva obiceiului, fu cinstit cu trei tuiuri. Dardup[ moartea acestuia rup`ndu-se toate leg[turile tractatelor=i legilor, domnia s-a dat arareori fiilor de domn =i ]nc[ mai rarcuiva din \ar[, dar de cele mai multe ori str[inilor. }n acestchip, ]mpotriva vrerii boierilor, dar pentru b[netul lui, a dob`nditdomnia de la turci

47. Vasile, n[scut ]n Epir sau Albania, unde i se zicea Lupu,care =i-a luat numele cel nou c`nd a fost uns domn. Supu=ii luii-au purtat jugul cu destul[ r[bdare mul\i ani de-a r`ndul, darp`n[ la urm[, l-au izgonit =i au pus ]n locul lui pe

Dimitrie Cantemir

48. +tefan al XII-lea Burduja, adic[ Grasul, dob`ndind de laturci =i ]nt[rirea acestei alegeri. C`nd acesta trecu ]ns[ de parteale=ilor, turcii au pus domn ]n Moldova pe

49. Gheorghe Ghica, un albanez, care era capuchehaie1 alui +tefan la Poart[. Dup[ aceea ]ns[ c`nd a fost f[cut domn alValahiei, turcii au dat domnia Moldovei lui

50. +tefan al XIII-lea, fiul lui Vasile Albanezul, dup[ moarteac[ruia

51. Istrate Dabija a fost ales domn de boieri =i ]nt[rit deturci. Dup[ acesta a urmat

52. Ilie al III-lea, un fiu al lui Alexandru al IV-lea, numit =iIlia=, care a dob`ndit domnia prin bun[voin\a turcilor, dar totace=tia l-au dat jos din scaun. I-a urmat

53. Duca-Vod[, un grec ridicat de jos, care, pentru meritelesale a dob`ndit nu numai cele mai mari ranguri ]n Moldova, ci=i o domni\[ de so\ie, pe fiica lui Istrate Dabija. C`nd ]ns[,dup[ =ase luni de domnie, a fost scos din scaun, turcii au numitdomn ]n Moldova ]nc[ o dat[ pe

Ilie al III-lea. Acesta a fost cel dint`i pe care turcii l-auf[cut domn a doua oar[, dup[ ce-l d[dusera jos din scaun,lucru pe care l-au f[cut dup[ aceea adeseori. C[ci dup[ unscurt r[stimp acestui Ilie i-a urmat

Duca, numit a doua oar[ domn de turci =i pe urm[ scosiar[=i din scaun din pricina p`rilor moldovenilor, pe c`nd porniseasupra Cameni\ei.

54. +tefan al XIV-lea Petriceicu fu ales de boieri =i ]nt[rit deturci. La Hotin, trec`nd ]n toiul b[t[liei de partea le=ilor, dom-nia Moldovei o dob`ndi

55. Dumitra=cu Cantacuzino, care era surghiunit ]n aceavreme din Valahia, f[cea nego\ cu pietre scumpe la |arigrad =id[duse ]n dar sultanului o f`nt`n[ arteziana de argint lucrat[me=te=ugit. Dumitra=cu a fost scos din scaun =i

56. Anton Russet, nobil din |arigrad, care era capuchehaieal Moldovei, dob`ndi domnia de la turci. Dup[ el a urmat

1 Capuchehaie — reprezentant al domnului pe l`nga Poart[.

Descrierea Moldovei

Duca, grecul, pe care turcii l-au pus domn pentru a treia oar[.C`nd acesta a fost luat ostatic de le=i, domnia i s-a dat ]nc[ odata lui

Dumitra=cu Cantacuzino; dar acesta s-a f[cut ur`t boierilordin pricina tiraniei sale, iar ace=tia au dob`ndit de la Poart[]ng[duin\a s[-=i aleag[ singuri domnul. +i astfel l-au ales pep[rintele nostru

57. Constantin al II-lea Cantemir, numit cel b[tr`n, iar dup[moartea lui, care urm[ la 23 martie 1693, fiul s[u mai t`n[r,

58. Dimitrie Cantemir, fu a=ezat ]n scaun la anul 1693, alesde boierii cei mari =i fu uns la Ia=i de doi patriarhi; dar, fiindc[n-a izb`ndit s[ fie ]nt[rit de Poart[, a fost nevoit s[ dea locullui

59. Constantin al III-lea, un fiu al lui Duca, pus cu sila ]nMoldova de c[tre turci. La rug[min\ile boierilor a fost scos dinscaun =i la 1700 i-a urmat

60. Antioh Cantemir, fiul cel mai mare al lui Constantin alII-lea dinaintea c[ruia fratele s[u (c[ruia sultanul ]i hotar`sedomnia), se d[du de bun[voie la o parte. Dar ConstantinBr`ncoveanu, care =tiu s[ c`=tige cu bani mul\i pe marele vizir,cel lacom, l-a izgonit, dup[ ce domnise cinci ani =i a adus ]nlocu-i pe ginerele lui,

Constantin al III-lea, un fiu al lui Duca, ajuns, ]n chipulacesta, pentru a doua oar[ domn al Moldovei. Dar =i acesta,dup[ ce a c`rmuit abia doi ani =i jum[tate, a fost mazilit ]nurma pl`ngerilor boierilor. }n locul lui, turcii l-au r`nduit domnpentru a doua oar[, la 1707, pe

Antioh Cantemir, a c[rui scoatere din scaun a dob`ndit-oiar[=i, dup[ c`\iva ani, du=manul de moarte al neamuluicantemiresc, Constantin Br`ncoveanu, folosindu-se de bog[\iilesale, dup[ cum avea obiceiul. Ca urma= al lui a fost trimis

61. Mihai al II-lea Racovi\[, care a avut de so\ie pe Elisa-beta, fiica lui Constantin Cantemir. Dar fiind ]nvinov[\it der[zvr[tire de c[tre serascherul din Silistra, turcii l-au scos dinscaun =i au pus ]n locul lui pe

Dimitrie Cantemir

62. Nicolae Mavrocordat, ]n acea vreme mare dragomanla curtea sultanului, urma= ]n aceast[ dreg[torie al vestituluis[u tat[, Alexandru Mavrocordat. Dar c`nd a izbucnit r[zboiul]ntre Rusia =i Poart[, cum el era socotit mai bun scriitor dec`to=tean, i s-a luat domnia =i i s-a dat ca urma= pentru a douaoar[

Dimitrie Cantemir, care, pentru unele pricini folositoare, al[sat toat[ cinstea =i via\a ]nlesnit[, trec`nd cu oastea sa departea cre=tin[t[\ii. A avut urma= pe ]nainta=ul s[u, anume peNicolae Mavrocordat, care era foarte iubit de turci pentrucredin\a sa =i a tat[lui s[u. Dupa aceea, c`nd tot datorit[ aces-tei credin\e a dob`ndit domnia ]n Valahia, domn ]n Moldova afost f[cut pentru a doua oar[

Mihail al II-lea Racovi\[, care =i ast[zi (adic[ ]n anul 1713)]ncearc[ s[ \in[ c`t de c`t ]n ascultare Moldova, zdruncinat[=i lovit[ din toate p[r\ile.

Ne-am v[zut sili\i s[ scriem cam pe larg despre aceste lu-cruri, fiindc[ ni s-a p[rut c[ nu s-ar putea pune lesne ]n fa\aochilor bunului cititor, mai pe scurt, feluritele =i numeroaseleschimb[ri ale st[rii moldovenilor. Dac[ acesta va voi s[-=iarunce ochii peste istorisirea f[cut[ de noi despre domnii \[riinoastre, va b[ga de seam[, f[r[ osteneal[:

1. c[ de la Drago=, desc[lec[torul Moldovei, p`na la +tefancel Mare, at`ta vreme c`t Moldova a fost slobod[, domnia s-adat pe temeiul dreptului de mo=tenire ;

2. c[ aceast[ datin[ a fost p[strat[ de asemeni =i sub turci,cu sfin\enie =i nestr[mutat, at`ta vreme c`t a d[inuit neamulDr[go=e=tilor;

3. c[ dup[ stingerea neamului Dr[go=e=tilor =i p`n[ ]n vre-mea Movile=tilor turcii au l[sat boierilor slobod[ alegerea dom-nilor;

4. c[ moldovenii au ales ]ntotdeauna domn pe unul dincopiii sau rubedeniile domnului r[posat;

5. c[ dup[ c[derea lui Ioan Armeanul =i dup[ tr[darea luiAron, turcii au luat asupra lor mai ]nt`i ]nt[rirea, iar pe urm[ =i

Descrierea Moldovei

alegerea domnului, totu=i ]n a=a chip, ]nc`t calea la scaunulMoldovei nu era deschis[ lesne dec`t celor din os domnesc;

6. c[ dup[ r[zvr[tirea lui Miron Barnovschi legea aceastanu numai c[ n-a mai r[mas un obicei, dar =i domnia a fost pus[la mezat de turci pentru tot felul de str[ini.

Dar despre toate acestea vom vorbi mai pe larg c`nd vomavea prilej s[ descriem istorice=te soarta \[rii noastre de la]nceput =i p`n[ ]n vremile de ast[zi.

Dimitrie Cantemir

DESPRE OBICEIURILE VECHI+I NOI LA }NSC{UNAREA UNUI DOMN

AL MOLDOVEI

Dup[ ce am ar[tat cine s-a ]nvrednicit s[ domneasc[ ]nMoldova ]n vechime =i ]n zilele noastre, socotim c[ merit[osteneal[ s[ spunem c`te ceva despre obiceiurile =i ceremoni-ile cu care se f[cea ]nsc[unarea domnilor odinioar[.

}n vremea celor dint`i =ase voievozi, p`n[ la alegerea lui+tefan I, care a rupt firul ereditar al st[p`nitorilor Moldovei,obi=nuit p]n[ atunci, datinile \[rii se ]mplineau pu\in sau de-loc. Cel care mo=tenea domnia se =tia ]nc[ de pe c`nd tr[iatat[l sau fratele s[u =i, ca s[ se urce ]n scaun, nu era nevoie dealtceva dec`t s[-l vrea norodul.

Numai ]n vremile urm[toare, c`nd pentru dob`ndireadreapt[ a domniei boierii aveau cuv`nt, a fost nevoie de maimulte solemnit[\i la numirea =i ungerea ca domn.

}ndat[ dup[ moartea lui Roman I, al =aselea voievod so-cotit de la desc[lecare, c`nd v`rsta necoapt[ a fiului s[u Ale-xandru cel Bun ]l f[cea s[ par[ prea slab ca s[-i poat[ izgonipe du=manii care loviser[ Moldova din toate p[r\ile, boierii auchibzuit c[ e mai bine s[ se aleag[ un domn destoinic =i uno=tean priceput, dec`t s[ aduc[ la c`rma \[rii un copil =i s[ searunce ]n cele mai mari primejdii din pricina nepriceperii lui.

Acest drept, pe care-l aveau pe atunci to\i boierii, mai apoidin pricina tulbur[rilor istorice iscate adesea de mul\imea ce-lor care alegeau, a fost l[sat numai ]n seama celor =apte boierimari, =i anume a marelui logof[t, celor doi vornici, c[petenieio=tilor sau hatmanului, postelnicului, marelui sp[tar =i mareluipaharnic, despre ale c[ror dreg[torii vom vorbi mai jos, ]n capi-tolul al VI-lea.

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Ace=tia, ]ndat[ dup[ moartea domnului lor, aveau obiceiuls[ se adune ]n divan, s[ deschid[ diata domnului r[posat =idac[ ]n aceasta nu era numit vreun urma=, s[ aleag[ un altdomn prin glasul celor mai mul\i dintre ei, dar f[r[ s[-l aratenorodului.

C`nd ]ns[ unul dintre feciorii domnului era numit domnprin diata p[rintelui s[u, atunci c`nd cei ce f[ceau alegereatrebuiau s[ i se supun[ ca unei legi =i nu mai aveau slobozenies[ aleag[ altul.

Dup[ aceasta se ]ngrijeau de ]ngrop[ciunea r[posatului =ir[m[=i\ele lui, dac[ ]n via\[ ctitorise vreo biseric[, erau a=ezate]n aceasta, iar dac[ nu, ]ntr-o biseric[ din cele mari.

Dup[ slujba de ]ngrop[ciune, toat[ boierimea =i curtenii,]mpreun[ cu toate c[peteniile de oaste, se ]ntorceau de la bise-ric[ la curte, ]ntr-o ad`nc[ t[cere, ]n haine cernite =i cu obra-zele ]ntristate. Boierii se adunau ]ndat[ ]n Divanul cel mare,lu`ndu-=i locurile =i scaunele pe care le avuseser[ ]n timpulvie\ii domnului r[posat. Cetele de o=teni, cu steagurile =i armele]ntoarse ]n jos, a=teptau — r[sp`ndite ]n curtea domneasc[ —]nsc[unarea noului domn.

}n vremea aceasta, dup[ amiaz[, domnul cel nou st[tea ]npicioare l`ng[ tronul p[rintesc, ]n haine cernite dac[ era unuldin feciorii r[posatului; dac[ ]ns[ era ales dintre boieri, st[teaneclintit la locul s[u cel dinainte.

Dup[ ce se r`nduiau toate ]n felul acesta, mitropolitul ru-pea cel dint`i t[cerea, \inea o cuv`ntare de laud[ despre dom-nul r[posat =i-i pl`ngea moartea ]n numele \[rii ]ntregi.

Dup[ ce sf`r=ea mitropolitul, marele logof[t citea cu glastare ]n adunare diata domnului, pentru ca, atunci c`nd eranumit ca urma= fratele mai mic, cel mai mare fiind l[sat la oparte, lucru care se petrecea adesea, tot omul s[ =tie c[ aces-ta se facea dup[ voia r[posatului, iar nu dup[ bunul plac alboierilor.

Marele logof[t era cel dint`i care, dup[ citire, se apropiade noul domn =i, dac[ acesta se tr[gea din neamul r[posatului,

Dimitrie Cantemir

]i ar[ta mai ]nt`i m`hnirea pricinuit[ de moartea tat[lui saufratelui s[u, dup[ care ]i spunea c[ a fost hot[r`t domn prindiat[ =i ]l ruga ]n numele tuturor boierilor Moldovei s[ purcead[de ]ndat[ la domnie =i s[-i oc`rmuiasc[ pe to\i ca pe ni=tesupu=i =i robi credincio=i, cu dreptate =i dup[ lege.

Dup[ datin[, st`nd ]n picioare =i cu capul gol, noul domnr[spundea ]n pu\ine vorbe, pl`ng`nd soarta \[rii care a pierdutun domn at`t de bun =i ar[t`nd c[, de=i nu se socoate destul devrednic s[ poarte povara \[rii, se supune poruncii tat[lui saufratelui s[u =i vrerii ]ntregii \[ri =i din aceast[ pricin[ prime=tedomnia =i-=i va c`rmui supu=ii cu toat[ dreptatea, dragostea =i]ndurarea.

Dup[ aceasta to\i cei de fa\[ se ridicau ]n picioare =i-l pe-treceau pe domn p]n[ la mitropolie cu mare alai, av`nd ]nfrunte pe mitropolitul =i slujitorii bisericii.

La u=a bisericii mitropolitul ]l ]nt`mpina cu dou[ lum`n[rimari, ]l t[m`ia cu o c[\uie =i-i d[dea s[ s[rute sf`nta cruce =isf`nta Evanghelie, fa\[ de care acesta ]=i ar[ta evlavia, iarapoi era l[sat s[ intre ]nl[untru.

Dup[ aceea domnul p[=ea p`n[ la altar, ]n fa\a u=ilor nu-mite ]mp[r[te=ti, c[dea ]n genunchi =i-=i pleca fruntea pe mar-ginea sf`ntului altar, iar mitropolitul ]i punea patrafirul pe cap=i citea cu glas tare rug[ciunea cea de ob=te la ]nsc[unareadomnilor drept credincio=i, ung`ndu-i fruntea cu sf`ntul mir.

Dup[ aceast[ ceremonie premerg[toare, domnul se ridica ]npicioare =i s[ruta cu evlavie sf`nta mas[ din altar =i sfintele icoane.

C`nd se tr[gea ]nd[r[t, mitropolitul, ]n mijlocul bisericii, ]ipunea pe cap o coroan[ de aur ]mpodobit[ cu pietre scumpe=i, ]n timp ce psal\ii c`ntau ¢xion ¼zin1 ]l apuca de bra\ul drept,iar postelnicul de cel st`ng =i-l urcau pe un tron cu trei trepte,a=ezat ]n partea dreapt[ a bisericii.

}n vremea aceasta se slobozeau tunurile ce se aflau ]mpreju-rul cet[\ii, iar muzican\ii ]ncepeau s[ c`nte din instrumente.

1 Axion — c`ntare bisericeasc[ de laud[.

Descrierea Moldovei

Dup[ sf`r=irea slujbei biserice=ti, domnul era ]nve=m`ntat]n tinda bisericii cu straie domne=ti, iar boierii se ]mbr[cau]ndat[ cu ve=minte str[lucitoare =i mai vesele, lep[d`nd pecele cernite purtate p`n[ atunci.

Dup[ ce se ]mplineau acestea, domnul ]nc[leca din nou pecal =i se ]ntorcea la curte, ]nso\it de mitropolit =i de ]ntregulsfat al \[rii =i, intr`nd ]n sala cea mare, se urca pe tronul dom-nesc, la care solemnitate, dup[ datin[, hatmanul ]i \inea poaladin dreapta a straiului domnesc, iar postelnicul cel mare poaladin st`nga.

Dup[ domn veneau mitropolitul =i ]ntregul sfat, care sea=ezau pe scaunele lor dup[ r`nduial[. Dup[ aceea mitropolitulp[=ea cel dint`i spre domn, care =edea pe tron, ]i s[ruta m`na=i-i ura, ]n pu\ine vorbe, domnie norocit[, ]l ]ncredin\a de spri-jinul s[u =i-i cerea ocrotire pentru d`nsul =i pentru oameniibisericii. Dup[ aceea se ]ntorcea c[tre norod, ]l binecuv`nta=i-l ]ndemna sa fie cu credin\[ domnului.

Dup[ mitropolit urmau episcopii =i celelalte fe\e biserice=tiale Moldovei.

Dup[ ce ace=tia ]=i ar[tau supunerea fa\[ de noul st[p`n,veneau s[-i s[rute m`na =i marele logof[t =i ceilal\i boieri.

Dup[ ce se ispr[vea aceasta, domnul se ridica de pe tronuls[u =i mul\umea tuturor, cu capul gol, pentru cugetul lor curatfa\[ de el, f[g[duind \[rii mil[, dreptate =i ap[rare.

Dup[ asemenea cuvinte marele sp[tar ]i lua coroana dincap =i domnul se ducea ]n odaia lui de tain[, dup[ ce plecaucu to\ii.

Soa\ei domnului, dac[ o are, m[rturiile de cinstire ]i suntar[tate de jup`nesele boierilor ]n odaia ei de primire, dar la]ncoronare, fiind un lucru sf`nt, ea nu este p[rta=[.

}n tinda bisericii avea ]ns[=i ea o stran[, mai scund[ dec`ta so\ului, iar ]n odaia ei de primire, ]n care erau hot[r`te tutu-ror jup`neselor de boieri locuri dup[ rangul b[rba\ilor lor, purtao coroan[ la fel cu aceea a domnului, a=a cum se poate vedeadin picturile vechi.

Dimitrie Cantemir

A=a se petreceau lucrurile odinioar[ la ]nsc[unarea unuidomn ]n Moldova.

Dup[ ce au c[zut toate ]n neor`nduial[ prin c`rmuireasilnic[ a turcilor =i li s-a luat boierilor dreptul de a-=i alegedomnul, acuma domnul se alege ]n alt chip, cu totul altul.

Pentru c[, ]ndat[ ce marele vizir afl[ c[ domnul din Mol-dova a murit sau c`nd a hot[r`t s[-l dea jos din scaun, fie c[-lur[=te, fie c[ acesta s-a f[cut vinovat de ceva, atunci el c[ut[printre feciorii domnului sau printre boierii de la |arigrad unnou domn, =i anume f[g[duie=te domnia aceluia care ]i d[mai mul\i bani — dac[ vremurile sunt lini=tite — dar dac[ eprimejdie de r[zboi, aceluia care e mai vestit pentru credin\a=i vitejia lui.

Dup[ ce se ]nvoie=te cu acesta ]n privin\a plocoanelor =i acelorlalte ]ndatoriri =i dup[ ce dob`nde=te de la d]nsul o scri-soare despre plata banilor, ]=i arat[ socotin\a sultanului printr-oscrisoare numita talh]=, cam cu vorbele acestea:

„Domnul care c`rmuie=te acuma ]n Moldova, cutare, apas[pe supu=ii ]n[l\imii tale, ]nc`t boierii \[rii, ca s[ scape detirania lui, sunt nevoi\i s[ fug[ ]n \[rile megie=e, iar unii autrebuit s[ vin[ chiar aici ca s[ cer=easc[ ]mp[r[teasca ta]ndurare ]mpotriva unui domn at`t de ]nfrico=at”. Dac[ dom-nul nu poate fi ]nvinov[\it de ceva asemenea, atuncin[scoce=te, fie c[ este adev[rat sau nu, c[ domnul se]mpotrive=te s[ pl[teasc[ haraciul, ori c[ este l[s[tor ]n]mplinirea poruncilor ]mp[r[te=ti, ori vreo alt[ f[r[delegepentru care acesta merit[ s[ fie dat jos din scaun. “De vremece aceste fapte sunt potrivnice ]n[l\imii tale =i ]mp[r[\iei,socotesc c[ e trebuitor (dac[ este pe placul ]n[l\imii tale) s[scoatem din scaun pe domnul pomenit =i s[ punem ]n locullui pe cutare, pe care eu ]l =tiu b[rbat drept, cu credin\[,viteaz =i vrednic de milostenia aceasta.”

Dac[ sultanul se ]nvoie=te =i dac[ nu se ]mpotrivesc urze-lilor vizirului nici c`slar agasi1 =i nici vreun alt dreg[tor al

1 C`slar agasi — sfetnic la curtea sultanului.

Descrierea Moldovei

cur\ii, atunci sultanul scrie cu m`na lui dedesubt: “Mugebingeamel aluna” adic[ “sa fie f[cut ]ntocmai”. Dup[ ce dob`nde=te]nvoirea, vizirul, dac[ vrea s[ fac[ lucrurile ]n tain[ =i dac[are a se teme c[ domnul care trebuie scos din scaun ar puteas[ fug[ ]n \[rile cre=tine, dac[ afl[ de nenorocirea care ]l pa=te,atunci ]l cheam[ pe pretendentul la domnie noaptea, iar dac[dimpotriv[ nu are a se teme de nimic, ]l cheam[ ziua la curte,unde este ]nt`mpinat cu toata cinstea de c[tre chehaia-beg1 almarelui vizir, care ]l duce ]n odaia lui de tain[, ce se afl[ lacurtea marelui vizir =i-i spune s[ stea jos.

Dup[ temenelele dintr-o parte =i alta, chehaia ]i arat[ pri-cina pentru care a poruncit s[-l cheme =i care trebuie spus[ dinnou, dup[ obiceiul cur\ii, cu toate c[ pretendentul o cunoa=teprea bine =i anume ]i spune c[ stap`nul lui, marele vizir, aistorisit sultanului despre slujba credincioas[ =i despre meritelep[rintelui s[u, ori ale lui ]nsu=i fa\[ de Poart[ =i prin aceastal-a ]nduplecat s[ porunceasc[ s[ fie ales domn ]n Moldova. }l]ndeamn[ s[ se poarte cu vrednicie ]n aceast[ slujb[ =i slujindcu credin\[ s[-=i arate b[rb[\ia =i s[ se p[zeasc[ s[ nu-l dea deru=ine pe marele vizir ]n fa\a sultanului fie prin nep[sarea, fieprin necredin\a lui.

Dup[ asemenea vorbe, chehaia trece din odaia lui ]n aceeaa marelui vizir =i ]l veste=te c[ pretendentul la domnia Mol-dovei, pe care l-a chemat, s-a ]nf[\i=at =i a=teapt[ poruncilelumin[\iei sale. Marele vizir, ]ndat[ ce nu mai are alte treburi,porunce=te lui capugilar2 chehaia agasi, sau u=ierul cel mare,s[-l aduc[ ]nl[untru pe domnul cel nou. Acesta a=teapt[ olea-c[ ]n tind[ p`n[ s[ intre ]n arzogazi sau odaia de primire, p`n[c`nd slujitorii marelui vizir =i c[m[ra=ii s[i se r`nduiesc dup[rang pe am`ndou[ p[r\ile od[ii. Dup[ aceea i se d[ drumul]nl[untru =i dup[ ce s[rut[ m`na marelui vizir, care e a=ezatturce=te ]ntre perini =i are de-a dreapta sa, ]n picioare, pe che-haia, se d[ oleac[ ]napoi =i r[m`ne ]n picioare. Dup[ aceea

1 Chehaia-beg — loc\iitor al marelui vizir.2 Capugiu — dreg[tor care transmitea =i aplica poruncile sultanului.

Dimitrie Cantemir

vizirul ]=i ridic[ obrazul =i, grav, ]l salut[ ceremonios zic`nd:“Hosi gheldin beg”, adic[: “Bun venit, doamne!”

“Prea]n[l\atul, preadreptul =i preamilostivul nostru sultan,afl`nd c[ domnul ce a c`rmuit p`n[ acum Moldova s-a ar[tatl[s[tor ]n ]mplinirea poruncilor sale =i a asuprit pe supu=ii s[i,a poruncit s[ i se ia domnia. L-am rugat s[ te pun[ ]n loculaceluia pe tine, pe care te =tiu b[rbat drept, cinstit =i cu cre-din\[ ]mp[r[\iei otom[nice=ti.

Preamilostivul sultan a dat ascultare rug[min\ii mele, s-amilostivit de tine =i \i-a dat domnia Moldovei. Datoria ta va fideci cu credin\[, ca s[ te ar[\i recunosc[tor fa\[ de asemeneamare milostenie ]mp[r[teasc[; prietenii =i du=manii no=tri s[fie =i ai t[i, s[-\i c`rmuie=ti supu=ii cu ]ndurare, s[ aperi pe ceidrep\i, pe cei tic[lo=i s[ nu-i ier\i; s[ te mul\ume=ti cu veni-turile pe care legea =i obiceiurile \[rii le recunosc domnului,s[ nu storci nimic cu sila de la supu=ii t[i, sultanului ]ns[ s[-itrimi\i la curte haraciul ce se cuvine =i pe=che=urile la vremeahot[r`t[. Dac[ vei face astfel, te vei bucura ]n veci de mila]mp[r[teasc[. Dac[ vei face altminteri, trebuie s[ =tii c[ sf`r=itult[u nu va putea fi ]ntr-altfel dec`t nenorocit”.

La vorbele vizirului domnul r[spunde el ]nsu=i, dac[ =tieturce=te, iar dac[ nu =tie limba aceasta, r[spunde prin drago-manul cel mare al cur\ii; el mul\ume=te pentru milos`rdia sulta-nului, care i s-a ar[tat f[r[ s[ fie vrednic de ea =i f[g[duie=tes[ ]mplineasc[ poruncile ce i se dau; s[-=i jertfeasc[ de bun[-voie toate puterile, ba chiar =i via\a ]n slujba ]n[l\imii sale =ise roag[ numai ca sultanul s[ nu-=i ]ntoarc[ mila de la el.

Dup[ aceea, la porunca vizirului, capugilar chehaiasi aduceun ve=m`nt de ]mbr[cat pe deasupra, hileat, numit ]ndeob=tecaftan, pe care ]l d[ mai ]nt`i domnului ca s[-l s[rute =i apoi ]l]mbrac[ cu el peste celelalte straie. Astfel ]nve=m`ntat, se]ndreapt[ iar[=i spre vizir, ]i s[rut[ m`na =i poala hainei, ]i]nf[\i=eaz[ pe capuchehaiasi sau solul s[u la Poart[, care-l]nso\e=te, =i se roag[ de vizir s[ se milostiveasc[ s[-l ia =i peacesta sub obl[duirea lui.

Descrierea Moldovei

Dac[ marele vizir se ]nvoie=te, atunci r[spunde: “Ne ho= !”adic[ “Prea bine”, iar dup[ aceea =i capuchehaiasi este]nve=m`ntat cu un caftan, dar de al doilea rang.

Dup[ ce se ]mplinesc aceste ceremonii, domnul s[rut[ atreia oar[ m`na vizirului, iese din sal[, f[r[ s[ mai scoat[vreo vorb[, =i se duce ]n c[mara chehaiei. }l urmeaz[ de]ndat[ chehaia, ]l firitise=te pentru domnia cea nou[ =i-i d[cafea =i =erbet (care este f[cut din zah[r =i ap[) =i st[ devorb[ cu el despre treburile domniei sau despre alte lucruri.}n vremea aceasta imbrohorul, adic[ mai marele grajdurilorvizirului, g[te=te un cal frumos ]mpodobit, iar c[peteniaceau=ilor, cu 24 de ceau=i, patru ceat`ri ai vizirului, ]nc[vreo c]\iva agalari (slujitori de rang mai ]nalt de la curteavizirului) =i ici-agalar], adic[ slujitori de cas[, ]l a=teapt[ pedomn sa ias[ afar[.

De ]ndat[ ce chehaia e vestit c[ toate sunt r`nduite dup[obicei, porunce=te s[ se aduc[ mirodenii ca s[-l afume pedomn, ceea ce la turci este semn c[ trebuie s[-\i iei r[masbun. Domnul s[rut[ m`na chehaiei =i, ]nc[lec`nd pe cal, iesedin curtea marelui vizir, cu patru ceau=i de alai ]nainte, cur`nduiala ce urmeaz[: ]n frunte pa=esc at`\ia ceau=i c`\ipofte=te domnul, cu ceau=laremini sau c[petenia lor; dup[aceea urmeaz[ agalarii vizirului =i ici-agalar]; dup[ ei vinedomnul ]nconjurat de patru ceat`ri, dintre care doi merg]naintea calului =i doi pe de laturi, ca s[-i sprijine picioarele.}ndat[ dup[ domn vine capuchehaia, adic[ solul s[u; alaiul]l ]ncheie boierii Moldovei, dac[ se ]nt`mpl[ s[ fie de fa\[,sau c`\iva boieri greci din |arigrad, rude sau prieteni ai dom-nului. Cu asemenea alai porne=te c[lare de la curtea viziru-lui, trece pe sub poarta Bahce-Capu, numit[ mai ]nainteHrysopyle, iese din cetate =i se ]ndreapt[ spre biserica ceamare a patriarhiei din |arigrad.

Oricine ]l vede pe domn c[lare, fie turc, fie dreptcredincios,chiar dac[ =ade jos ]n dugheana lui, trebuie s[ se scoale ]npicioare, s[-=i pun[ m`inile cruce pe piept =i s[-=i plece capul;

Dimitrie Cantemir

ba mai mult, dup[ ce a trecut de poart[, toate str[jile ienice-rilor sunt a=ezate ]n r`nduial[ de c[peteniile lor =i se ]nchin[domnului care trece, ca =i marelui vizir, plec`ndu-=i capul,pun`ndu-=i m`na dreapt[ pe piept =i l[s`ndu-=i jos poala di-nainte a hainei, care lucru este la ei semn de cea mai marecinstire =i prin care se ]n\elege c[ ]l cinstesc ]ntr-at`ta pe domn,]nc`t stau cu picioarele acoperite ]n fa\a lui =i nu s-ar clinti dinloc dec`t la porunca sa.

C`nd domnul ajunge cu alaiul la biserica cea mare a patri-arhiei, turcii au porunc[ s[ r[m`n[ ]n drum, iar el ]nsu=i intr[c[lare ]n curtea bisericii, descalec[ la scar[ cum este hotar`tpentru aceast[ ceremonie, ]n vreme ce ceau=ii rostesc urareaobi=nuit[:

— “Hac teala Padi=ahumute Febeg effendimuze cioc ilarumurler virsun devlet ile cioc ia=a”, adic[ “Dumnezeu cel mare=i drept s[ dea sultanului nostru =i domnului, st[p`nul nostru,via\[ lung[ =i s[ tr[iasc[ mul\i ani noroci\i”.

La poarta dinspre drum domnului ]i ies ]nainte preo\ii ceide mir ai patriarhiei; la scara pomenit[ mai sus ]l ]nt`mpin[mitropoli\ii, episcopii =i alte fe\e biserice=ti care sunt de fa\[;la urm[, ]n u=a bisericii, ]i iese ]nainte patriarhul =i-l binecu-v`nteaz[ cu semnul crucii.

Apoi cu psal\ii patriarhului ]nainte, ]n timp ce se c`nt[ t¨axion ¼zin voievodul pa=e=te ]n casa Domnului =i, ]n mijlocul ei,]=i face semnul crucii c[tre altar, iar dup[ ce s[rut[ icoanele sfin\ilor,se ]ndreapt[ spre strana hot[r`t[ pentru domnii Moldovei.

}n vreme ce urc[ cea dint`i treapt[ a acesteia, protodia-conul roste=te ¼ƒtn¥z1 ]n care ]l pomene=te =i pe noul domn ]nchipul acesta “}nc[ ne rug[m pentru bine-credinciosul, prealu-minatul =i prea]n[l\atul nostru domn cutare, s[-i dea lui biru-in\[, t[rie, s[n[tate =i noroc, =i Domnul Dumnezeul nostru s[-lajute =i s[-l c[l[uzeasc[ =i s[-i pun[ la picioare pe to\i vr[jma=iis[i”.

1 Ectenie — rug[ciune la ortodoc=i.

Descrierea Moldovei

Dupa ¼ƒtn¥z patriarhul, ]n od[jdii, ]nconjurat de patru saude mai mul\i mitropoli\i, intr[ ]n altar; domnul ]l urmeaz[ =i]ngenunchind ]=i reazem[ fruntea de pristol. Patriarhul ]i punepatrafirul pe cap =i, dup[ ce ]i cite=te rug[ciunea or`nduit[odinioar[ la ]ncoronarea ]mp[ra\ilor, ]l unge cu sf`ntul mir.

Dup[ aceea domnul se scoal[ ]n picioare =i se ]ntoarce lastrana sa, ]n vreme ce psal\ii c`nt[ polihronul:

“Doamne, Dumnezeul nostru, d[-i via\[ lung[ bine-cre-dinciosului, prea]n[l\atului =i prealuminatului voievod =i domnal ]ntregii Moldove, domnul nostru cutare. D[-i Doamne, animul\i!”

Dup[ aceasta patriarhul se a=eaz[ =i el ]n strana lui, po-runce=te s[ se fac[ t[cere, roste=te c`teva vorbe de laud[ pen-tru domn =i-l ]ndeamn[ s[ fie cu frica lui Dumnezeu =i s[ aperebiserica. Dup[ aceea urmeaz[ polihronul pentru patriarh, caree alc[tuit aproape din acelea=i vorbe ca =i cel pentru domn.

La urm[ domnul =i patriarhul vin ]mpreun[ ]n mijlocul bise-ricii, unde patriarhul ]l ]nt[re=te pe domn blagoslovindu-l, iardomnul ]i s[rut[ patriarhului m`na dreapt[.

La ie=irea din biseric[, patriarhul ]l petrece p`n[ la scarapomenit[ mai sus, unde ]=i dau unul altuia s[rutare, apoi dom-nul ]ncalec[ pe cal; ]n fa\a cur\ii patriarhiei ]l primesc ]nso\itoriis[i, turcii =i, cu aceea=i r`nduial[ cu care a venit, se ]ntoarce,]n strig[rile ceau=ilor, la palatul s[u.

C`nd ajunge acolo, pofte=te ]nl[untru numai pe c[peteniile]nso\itorilor s[i, porunce=te s[ le pun[ dinainte cafea oridulce\uri, =i le ]mparte bac=i=uri, dup[ cum e obiceiul, iar ei,]mpreun[ cu oamenii lor, ]l firitisesc =i se ]ntorc ]nd[r[t la curteavizirului.

A doua zi patriarhul =i mitropoli\ii vin la noul domn =i dup[ei vin to\i boierii greci din |arigrad s[-l firitiseasc[.

Dup[ cum e obiceiul, mai vin s[-l firitiseasc[ =i solii crailorsau ai \[rilor cre=tine, mai cu seam[ dac[ au avut mai dinainteleg[turi cu domnul, fie ei ]n=i=i, fie prin dragomanii lor.

Dimitrie Cantemir

}n zilele ce urmeaz[ domnul se ]ndeletnice=te cu platabanilor ce datoreaz[ pentru dob`ndirea domniei =i cu plo-coanele pe care osmanl`ii le =i numesc pe=che=uri, adic[ daruride bun[voie, dar care, ]n fapt[, sunt stoarse domnului cu silade l[comia lor f[r[ sa\.

Cum a dat jum[tate din acestea, i se trimit semnele dom-niei, adic[ dou[ cozi de cal, c[rora ei le zic tuiuri, =i un steag,care ]n limba lor se cheama sangeac, =i anume cu o pomp[mai mare dec`t la a=ezarea unui vizir de cei cinsti\i cu treituiuri.

C[ci ace=tia ]=i cap[t[ semnele puterii lor f[r[ nici o pomp[;le sunt trimise de c[tre miralemaga, care este p[str[torul lor.

Dimpotriv[, c`nd acestea sunt trimise unui domn moldoveansau valah, ele sunt purtate cu mare alai prin toat[ cetatea p`n[la casa domnului.

Dis-de-diminea\[, ]n ziua hot[r`t[, ceau=ii =i slujitorii vizi-rului, care l-au petrecut pe domn la biserica patriarhiei, se str`ngla miralem-aga, adic[ p[str[torul steagurilor ]mp[r[te=ti, careeste o dreg[torie ]nsemnat[ la curte.

C`nd domnul e vestit c[ s-au adunat cu to\ii, trimite pecapuchehaie =i pe boierii moldoveni ce se afl[ acolo, ]nve=-m`nta\i ]n haine scumpe =i, mai cu seam[, cu caii ]mpodobi\ifoarte frumos, la Babihumaiun, adic[ la poarta cea mare (a=ase nume=te poarta dinafar[ a palatului sultanilor).

Ajung`nd acolo, ace=tia sunt primi\i cu mare cinste demiralem-aga, care cheam[ ]ndat[ tubulhanaua, adic[ muzica]mp[r[teasc[ or`nduit[ pentru domn. }n vremea aceasta, dup[ce tubulhanaua ]ncepe s[ bat[ tobele =i s[ c`nte din fluiere =idin alte instrumente obi=nuite la turci, tot alaiul iese ]n r`nduial[din curtea sultanului. }n frunte sunt ceau=ii, doi c`te doi; leurmeaz[ agalarii vizirului ]mbr[ca\i ]n acelea=i straie cu carese ]nf[\i=eaz[ ]n divanul sultanului; dup[ ei p[=esc capuche-haia domnului =i boierii moldoveni; iar la urm[ miralem-aga,care poart[ un steag desf[=urat =i cele doua tuiuri, tubulha-naua ]l ]mpresoar[ dind[r[t.

Descrierea Moldovei

C`nd trec ]n chipul acesta prin cetate, toate str[jile, ori-unde s-ar afla, chiar acelea de la curtea vizirului, trebuie s[ ser`nduiasc[ ]n drum, s[-=i coboare poala hainei, s[-=i pun[m`inile cruci= pe piept =i s[ cinsteasc[ ]n acest chip semnele]mp[r[te=ti. Ajun=i ]n cele din urm[, la casa domnului, acesta,]mpreun[ cu curtenii s[i, ]nt]mpin[ la intrarea ]n palat pe purt[-torul steagului, iar miralemaga, cu capul plecat, ]i d[ sangeacul=i tuiurile, ad[ug`nd firitisirea: “Alah teala mubares eileie”,adic[ “Dumnezeu prea]naltul s[ v[ binecuv`nteze”.

Domnul ia sangeacul ]n m`n[, ]l s[rut[ cu smerenie =i-l d[]n seama sangeacdarului s[u, adic[ stegarului.

Dup[ aceea pofte=te pe miralem-aga ]n c[mara sa de sfat=i, dup[ ce porunce=te s[-i pun[ dinainte cafea =i dulce\uri,dup[ obiceiul turcesc, pune s[-l ]mbrace cu un caftan ]mbl[nitcu samur =i-l las[ s[ plece, dup[ ce i-a dat pe=che=ul dup[obicei.

Miralem-aga se ]ntoarce cu slujitorii cur\ii la palatul]mp[r[tesc, dar tubulhanaua r[m`ne la domn c`nt`nd ]n fiecarezi c`te trei ceasuri ]nainte de asfin\itul soarelui (care vreme secheam[ ]n turce=te ikindi) neubet sau semn de straj[. Cinsteaaceasta nu o au dec`t domnii din Moldova sau Valahia, fi-indc[ nici un pa=[ nu poate s[ se slujeasc[ de muzica ost[=easc[at`ta vreme c`t se afl[ ]n |arigrad.

Dup[ ce ispr[veste a=a toate trebile pe care le are la curte=i dup[ ce pl[te=te to\i banii ce este dator, d[ de =tire vizirului,prin chehaie, c[ nimic nu-l mai ]mpiedic[ s[ purcead[ la dom-nie =i se roag[ s[-l ajute s[ se ]nf[\i=eze ]naintea sultanului =is[-i ]ng[duie s[ plece.

Odat[ hot[r`t[ ziua aceasta, care nu poate fi alta, dup[obicei, dec`t duminica sau mar\ia — acestea fiind zilele sta-tornicite de Suleiman pentru divanul sultanului — se adun[,]nc[ ]nainte de r[s[ritul soarelui, marele vizir, muftiul1 =i cadi-

1 Muftiu — interpretul suveran al legii, reprezentantul religios al profe-tului.

Dimitrie Cantemir

le=irii, ceilal\i viziri, agalele ienicerilor, silahdar-agasi1 =i al\iicare, datorit[ slujbei lor, au intrarea slobod[ la palat =i judec[pricinile, pe care sultanul le ascult[ st`nd ]nd[r[tul unor z[breleaurite. C`teodat[ judecata \ine patru ceasuri, p`na c`nd seispr[vesc pl`ngerile.

Dup[ ce se sf`r=e=te divanul, se porunce=te domnului s[stea drept, ]n r`nd cu boierii s[i, de la u=a bol\ii dinafar[ a s[liidivanului =i p`n[ la u=a cu care se ]nchide bolta dinl[untru,numit[ cube.

Vizirul cel mare se ridic[ de la locul s[u =i se duce la sultan]mpreun[ cu ceilal\i viziri =i cadile=iri, ]n vreme ce domnul ]=ipleac[ ad`nc capul ]n fa\a vizirului cel mare =i a celorlal\i viziri.

C`nd ajunge ]n fa\a sultanului, vizirul cel mare ]l veste=temai ]nt`i despre pricinile ce s-au judecat ]n divan sau desprealte treburi ale ]mp[r[\iei, apoi ]l mai veste=te c[ robul s[u,domnul Moldovei, se roag[ s[-i fie ]ng[duit s[ se duc[ la dom-nia lui. Dac[ sultanul ]i ]ng[duie, vrerea sa i-o spune domnuluicapugilar chehaiasi, adic[ portarul cel mare, iar muhur-agasi2

porunce=te s[ i se pun[ ]n cap domnului o cuc[ frumos lucrat[din pene de stru\.

Aceast[ cuc[ este o podoab[ a ienicerilor =i li se pune ]n capdomnilor, fiindc[ =i ei slujesc ]n r`ndul ienicerilor. De aceeanimeni altul nu poate s[ pun[ aceast[ podoab[ pe capul dom-nilor dec`t muhuraga, c[petenia str[jilor la curtea palatului vizi-rului =i care se socote=te mai marele tuturor ienicerilor de lavizir.

Dup[ ce domnul a fost ]mpodobit ]n acest chip, tefterdarulcel mare ]l ]mbrac[ cu un caftan =i mai ]mparte alte 27 decaftane mai s[race boierilor s[i care se afl[ de fa\[.

Dup[ aceasta pe domn ]l duc ]nl[untru, \in`ndu-l de subsu-ori, doi capugiba=i, asemenea =i pe al\i patru boieri de frunte ai

1 Silahdar-agasi — comandantul trupei de c[l[re\i.1 Muhur-agasi — mai-marele u=ierilor. Avea ]ndatoriri judec[tore=ti la

}nalta Poart[.

Descrierea Moldovei

s[i ce se afl[ acolo. C`nd ajung ]n pragul divanului, ace=tia ]lsilesc s[-=i plece capul p`n[ la p[m`nt, lucru pe care ]l face =ila pasul al treilea =i la al =aselea. }n cele din urm[ r[m`ne st`nd]n picioare ]n mijlocul divanului, care nici nu este prea mare.

Sultanul, =ez`nd pe tron, face semn vizirului, care st[ ladreapta sa cu m`inile puse cruce una peste alta, s[ spuie dom-nului ce are de spus. Vizirul, ]nchin`ndu-se ]n fa\a sultanului,aproape p`n[ la p[m`nt, spune domnului aceste cuvinte:

“Sultanul, st[p`nul nostru, care este m`ntuirea lumii ]ntregi,cunosc`ndu-\i credin\a =i cinstea, s-a milostivit asupra ta =i \i-a dat domnia Moldovei. Deci =i de acum ]ncolo s[ fii cre-dincios =i s[ sluje=ti cu dreptate, s[ dai ascultare poruncilorsale sfinte, c[rora toat[ lumea trebuie s[ se supun[, =i s[-i fiiplecat pururea. Pe supu=ii ]mp[ratului, care s[ fie s[n[to=i =iferici\i, s[-i aperi =i s[-i c`rmuie=ti cu bl`nde\e. S[ fii s`rguincios=i s[ bagi de seam[ la tot ce fac du=manii, s[ trimi\i ve=tisigure despre ei ]n orice ceas, av`nd grij[ de aceasta din r[s-puteri. Altminterea =tii ce te a=teapt[. Iar dac[ vei fi l[s[tor,nici o dezvinov[\ire de=art[ nu-\i va folosi!”

Dac[ domnul =tie turce=te, r[spunde cam a=a: “F[g[duiesccu capul meu c[-mi voi jertfi toat[ puterea slujind preasl[vitului=i preamilostivului sultan, numai s[ nu-=i ]ntoarc[ luminata luifa\[ de la mine, nevrednicul s[u rob”.

Dup[ ce roste=te vorbele acestea, capugiba=ii ]l scot afar[din divan, cu aceea=i ceremonie ca la intrare, merg`nd de-a-nd[ratelea (fiindc[ nu e ]ng[duit s[ arate sultanuluispatele).

}n vremea aceasta buiuc-imbrohorul sau comisul cel mareal sultanului g[te=te la poarta palatului un cal ar[besc cu fr`ude aur b[tut cu pietre scumpe =i acoperit cu o har=a cusut[ cuaur =i argint.

De partea st`ng[ a =elei at]rn[ o spad[, iar la dreapta unbuzdugan.

1 Achiulahli — solda\i care ]nso\esc pe domn ]n timpul c[l[toriei.

Dimitrie Cantemir

Doi iediclii sau slugi de la grajdul ]mp[r[tesc \in calul;al[turea se afl[ doi achiulahli1 sau traban\i cu fesuri albe ]ncap =i tot at]\ia paici ]mbr[ca\i ]n straie cusute cu fir de aur =icu chiv[re de argint poleite cu aur, care seam[n[ cu ni=tepocale.

Domnul ]ncalec[ pe cal =i, a=tept`nd sosirea vizirulul celmare, porunce=te boierilor s[i s[ se r`nduiasc[ la st`nga sa. Peurm[ se ]nchin[ cu capul plecat =i cu m`inile pe piept c[trevizirul cel mare =i ceilal\i viziri, care, de obicei, ]i r[spund ]nacela=i chip. C`nd ace=tia pleac[ spre palatele lor, domnul,c[lare, cu acela=i alai cu care a venit, cu tubulhanaua, ]nso\itde paicii =i achiulahlii sultanului, iese din curtea palatului =imerge drept spre biserica cea mare, unde este ]nt`mpinat dec[tre patriarh =i alte fe\e biserice=ti, cu acelea=i ceremonii =icu aceea=i pomp[ pe care le-am descris mai sus.

C`nd intr[ ]n biseric[, ]=i scoate cuca din cap =i n-o maipune p`n[ c`nd iese. Atunci ]ncalec[ =i pleac[ spre palatuls[u, unde ]l duc ]n divan tot agalarii care l-au ]nso\it pe drum.Dup[ ce agalarii ]=i iau bac=i=urile obi=nuite, se ]ntorc ]nd[r[tla curte. Iar paicii =i achiulahlii r[m`n cu el =i-l petrec p`n[ laIa=i, cetatea cea mai de frunte a \[rii =i scaunul domnesc.

A doua zi, rais-effendi sau logof[tul cel mare al sultanu-lui ]i trimite firmanul de domnie scris me=te=ugit cu literede aur =i-l veste=te c[ trebuie s[ plece c`t mai degrab[ ladomnie. Pentru c[ nici un domn nu poate s[ r[m`n[ ]n |ari-grad mai mult de o s[pt[m`n[, dupa ce s-a ]nf[\i=at ]nainteasultanului.

Pe drum, sultanul ]i d[ ca ]nso\itor un iskimne-agasi, care,a=a cum spune cuv`ntul, ]nsemneaz[ acela care trebuie s[-la=eze pe domn ]n scaun.

Aceast[ dreg[torie se d[ numai slujitorilor de credin\[ aicur\ii, lui capugilar chehaiagasi, adic[ portarul cel mare alcur\ii, imbrohorului cel mare sau celui de-al doilea, adic[comisul cel mare ]mp[r[tesc, adesea =i silahdarului =i ciohodaru-lui, care sunt cei mai mari dintre slujitorii de credin\[ ai cur\ii.

Descrierea Moldovei

Ace=tia doi din urm[ ]ns[, din pricina multor treburi ]nsemnatece au de ]ndeplinit, niciodat[ nu-l ]nso\esc ei ]n=i=i pe domn,ci trimit pe al\ii ]n locul lor.

Pe domn ]l mai ]nso\esc un capugiba=a cu patru capugii der`nd =i tot at`\ia ceau=i, doi achiulahli, doi ceat`ri =i doi paici]mp[r[te=ti precum =i o ceat[ de muzican\i, de care se sluje=tede obicei =i vizirul.

Dup[ ce se ]mplinesc toate acestea, ]n ajunul plec[rii din|arigrad domnul cere ]ng[duin\a s[-=i ia r[mas bun de la vizir=i, c`nd o dob]nde=te, se duce la curtea lui ]ntov[r[=it de capu-chehaie =i de boierii s[i.

Sosind acolo chehaia ]l duce la vizir, care ]l ]ndeamn[ iar[=is[ fie cu credin\[, ]i aduce iar aminte de sfaturile ce i-a datmai ]nainte =i-i mai arat[ =i altele de care e trebuin\[.

Domnul ]i d[ r[spuns dup[ cum e nevoie, se roag[ s[ aib[grij[ de capuchehaiele sale =i de el ]nsu=i =i, ispr[vind vorba,]i s[rut[ m`na.

La urm[ vizirul ]l las[ slobod =i-l firitise=te cu aceste cuvinte:“Te-oi vedea! Poart[-te cu b[rb[\ie =i vrednicie. S[ fii =i de

aci ]nainte cu noroc =i s[n[tos. Domnul s[ te aib[ mereu ]nsf`nta lui paz[“.

Apoi porunce=te s[-l ]mbrace cu un caftan, numit iciuncaf-tan sau caftanul de bun r[mas.

Sf`r=indu-se =i acestea, domnul se duce la chehaie =i-=i iar[mas bun de la el.

La urm[ ]ncalec[ pe cal =i se duce ori la palatul lui, ori pela ceilal\i viziri, ca s[ se roage =i de ace=tia s[ aiba grij[ ded`nsul; ]ndeob=te acestea se petrec mai cu seam[ noaptea, canu cumva domnul s[ trezeasc[ b[nuiala vizirului c[ ar c[utasau ar vrea al\i sprijinitori.

A doua zi pleac[ f[r[ grab[ din cetate, cu mare pomp[ =ialai, ]n strig[tele ceau=ilor ori de c`te ori ]ncalec[ sau desca-lec[, dup[ cum am ar[tat mai sus.

}n fruntea alaiului merg c[l[re\ii moldoveni, dac[ domnul]i are cu d`nsul, iar ]nainte duc steagul.

Dimitrie Cantemir

Dup[ c[l[re\i urmeaz[ o muzic[ cre=tineasc[ cu pauce =itr`mbi\e; deasupra ei flutur[ un steag alb (semn de pace =isupunere), ]ntre dou[ tuiuri sau cozi de cal, date domnului dec[tre Poart[. Urmeaz[ capuchehaia domnului =i boierii afla\ila |arigrad, ]mpresura\i de am`ndou[ p[r\ile de c`te un r`ndde ceau=i. Dup[ ace=tia vin cei =apte arm[sari domne=ti pecare domnul, ca =i vizirii, poate s[-i ia cu d`nsul. Arm[sariisunt ]mpodobi\i cu har=ale de mare pre\. De am`ndou[ p[r\ilesunt ]mpresura\i de =ase ceat`ri domne=ti, dup[ care urmeaz[doi ceat`ri ]mp[r[te=ti.

Dup[ ace=tia c[l[re=te domnul ]nsu=i, ]nve=m`ntat ]n caf-tan domnesc =i av`nd ]n cap o cealma. Capul calului s[ueste acoperit de c[tre doi paici ]mp[r[te=ti, iar sc[rile sunt\inute de doi iedeclii sau gr[jdari. Pu\in mai ]napoia domnu-lui, de-a st`nga (care se socote=te partea cea mai de cinste laturci) c[l[re=te ischimne-agasi, iar de-a dreapta, sangeac-agasi, adic[ cel ce poart[ grija steagului. Dup[ domn vinslujitorii s[i de cas[. Dup[ ace=tia, flutur`nd ]n v`nt, vin treisteaguri ro=ii, pe care le poarta cei ce \in locul lui sangeac-agasi; steagul din mijloc are sus, ]n v`rf, jum[tate de lun[, cei se zice alem, iar celelalte numai ni=te bumbi, polei\i cuaur. Urmeaz[ o ceat[ de muzican\i turci, care fac o larm[asurzitoare cu pauce mari =i cu tr]mbi\e.

}n coada alaiului vin slujitorii lui ischimne-agasi =i ai luisangeac-agasi =i al\i oameni de r`nd care trebuie s[-l ]nso\easc[pe drum.

Cu aceast[ r`nduial[ alaiul merge ]ncet p`n[ la cea dint`ioprire, care nu este departe de zidurile cet[\ii celei mari.

De aci ]nainte, pe drum, nu se mai \ine at`t seama de toateacestea; dar ori de c`te ori domnul intr[ ]ntr-o cetate sau ]ntr-unt`rg, muzica =i strig[rile ceau=ilor, ca =i celelalte ceremonii,trebuie sa se fac[ din nou.

Toata vremea c`t sunt pe drum, doi ceau=i =i un slujitor aldomnului pornesc ]nainte p`n[ la cealalt[ oprire, care se nu-

Descrierea Moldovei

me=te conac, =i se ]ngrijesc de s[la= =i de bucate, dup[ vrerea=i pofta domnului.

C[ci ]n toat[ vremea aceasta, dup[ porunca ]mp[r[teasc[,to\i trebuie s[ dea ascultare f[r[ =ov[ire domnului, ca =i cumar fi marele vizir ]nsu=i; iar dac[ unul din turci se arat[ f[r[cuviin\[ sau nu vrea s[ dea ascultare poruncii domnului, aces-ta poate s[ dea porunc[ lui be=li-agasi s[-l pedepseasc[ dup[cum i se cade. Iar dac[ vrea s[ fie mai bl`nd cu el, ]l d[ peseama mai marilor lui, ca s[-l pedepseasc[.

Ajung`nd domnul ]n acest chip la Gala\i, cel dint`i t`rgmoldovenesc ce le iese ]n cale acelora ce vin de la |arigrad, ]l]nt`mpin[ aici to\i boierii din |ara de Jos =i unii din |ara deSus, care se ]nt`mpl[ s[ fie pe aproape.

}nso\it de ace=tia, se ]ndreapt[ c[tre Ia=i =i ]n vremea aceastacerceteaz[ starea supu=ilor s[i, le ascult[ jalbele =i le judec[pricinile.

La o mil[ de Ia=i ]l ]nt`mpin[ caimacamii pu=i de el prinscrisoare de la |arigrad, ]mpreun[ cu ceilal\i boieri, o=teni =it`rgove\i, pe care domnul c[lare pe cal, ]i las[ s[-i s[rute m`nasau poala hainei.

Apoi, cu aceea=i pomp[ cu care a ie=it din |arigrad, intr[]n cetatea de scaun =i descalec[ la biserica sf`ntului Nicolae.}n curtea bisericii ]l ]nt`mpin[ cu mult[ cinste mitropolitul =ialte fe\e biserice=ti, care ]l duc ]n biseric[, unde se ]mplinescacelea=i ceremonii cum am ar[tat mai ]nainte.

Dup[ ce se sf`r=e=te slujba, ie=ind afar[ din biseric[, ]l]nt`mpin[ strig[rile =i muzica obi=nuit[ a alaiului turcesc, carer[m`ne toat[ vremea aceasta ]n drum. }nso\it de turci, se]ndreapt[ spre curtea domneasc[.

}ndat[ ce ajunge acolo, iskimne-agasi ]l duce ]n divanulcel mare, unde r[m`ne ]n picioare l`ng[ scaunul domnesc,care are trei trepte.

Dup[ ce boierii se a=az[ la locurile lor, sunt l[sa\i s[ intre]n divan =i c[pitanii de oaste, ca =i negu\[torii cei mai boga\idin Ia=i.

Dimitrie Cantemir

Se porunce=te s[ fie t[cere, iar ischimne-agasi d[ secre-tarului (care se nume=te divan-effendisi, este turc =i se afl[ ]nslujba domnului cu bun[ leaf[) s[ citeasc[ porunca ]mp[r[-teasc[, numit[ hiucm-firman, adic[ porunca st[p`nului.

Acest firman este alc[tuit din cuvintele acestea: “Ale=i =im[ri\i boieri, episcopi =i boieri, pedestrime =i c[l[re\i =i voi,to\i supu=ii =i robii mei! Sf`r=itul vie\ii voastre fie fericit! Ajun-g`nd la voi atotputernica porunc[ a ]n[l\imii noastre, de careascult[ lumea toat[, s[ =ti\i c[ ]n anul... luna... mila noastr[cea f[r[ de margini a luat ]n seam[ credin\a =i slujba cinstit[ aacestui voievod prea ales =i de frunte, din neamul care crede]n Isus Nazarineanul, =i l-a socotit vrednic de mila, ]ndurarea=i ajutorul nostru. De aceea ne-am ]ndurat a-l or`ndui domn ]nMoldova. Dar i-am ar[tat cu osebire s[ poarte grij[ p[rinteasc[de boierii de orice rang ar fi ei, de aceia care sunt pu=i peste\inuturi =i de to\i supu=ii s[i, s[-i apere =i s[ le ia partea, aseme-nea s[ ]mplineasc[ f[r[ z[bav[ poruncile noastre =i s[ neslujeasc[ ]n toate chipurile cu credin\[ =i cuget curat. Vou[iar[ v[ poruncim s[-i fi\i ascult[tori =i supu=i ]n toate, s[ ]mplini\icu h[rnicie =i de ]ndat[ tot ce v[ cere la porunca noastr[. Cinese va ar[ta ]nd[r[tnic =i f[r[ cuviin\[ =i se va ]mpotrivi s[ deaascultare poruncilor sale, oricare i-ar fi rangul, r[utatea =i]nd[r[tnicia aceluia slobod este s-o pedepseasc[ cu spada saus[-i dea orice alt[ os`nd[ ]i va pl[cea.

Deci pe acesta pomenit aici s[-l cunoa=te\i de st[p`n =idomn al vostru, or`nduit =i pus de noi ]n fruntea voastr[, =ip[zi\i-v[ s[ cugeta\i altminteri sau s[ lucra\i ]mpotriv[ =i s[ave\i credin\[ ]n prea sf`nta noastr[ pecete (anume tura, adic[semnul sultanului). Aceasta s-o =ti\i.

Dat ]n |arigrad, ]n anul... luna...”Dup[ ce ]l cite=te divan-effendisi =i dragomanul ]l t[lm[ce=te

vorb[ cu vorb[, to\i boierii r[spund ]ntr-un singur glas:“Fac[-se voia sultanului!”Atunci iskimne-agasi ]l ]nve=m`nteaz[ pe domn cu un caf-

tan pe care ]l aduce cu el =i-l ridic[ ]n scaun cu m`na dreapt[,

Descrierea Moldovei

iar ]n aceea=i clip[ sunt slobozite tunurile =i ceau=ii fac strig[rilelor obi=nuite.

}nt[rit ]n scaunul s[u ]n acest chip, domnul porunce=te caiskimne-agasi s[ fie ]mbr[cat cu o blan[ de samur, iar divan-effendisi =i postelnicul cel mare cu caftane de r`nd.

Dup[ ce se ]mpline=te aceast[ ceremonie, ]nt`i mitropolitul ]lfiritise=te pentru domnie ]n pu\ine vorbe =i ]i s[rut[ m`na, dup[ ce]l blagoslove=te pe domn, =i acesta s[rut[ m`na mitropolitului.

Dup[ mitropolit vin s[-i s[rute m`na =i poala hainei epis-copii =i boierii cei mari al c[ror nume ]l roste=te postelniculcel mare, ad[ug`nd vorbele:

“Robul m[riei-tale cutare s[rut[ cinstita poal[ a haineim[riei-tale.”

Postelnicul al doilea face acela=i lucru cu boierii de al doi-lea rang =i postelnicul al treilea cu boierii de al treilea rang.Dup[ boieri urmeaz[ c[pitanii de oaste de felurite ranguri, ca=i negu\[torii =i al\i t`rgove\i de vaz[ din Ia=i.

Apoi domnul se trage ]n c[mara sa de tain[, iar pe iskimne-agasi ]l duc cu alai mare, ]n frunte cu portarul cel mare, p`n[la casa ce i s-a g[tit.

A doua zi boierii se adun[ iar[=i la divan, unde, dup[ cese a=eaz[ fiecare la locul lui, se arat[ domnul, ]n urmapostelnicilor, =i trece din sala cea mare ]n cea mic[ (numit[sp[t[ria mica*).

A=ez`ndu-se domnul ]n scaun, sunt chemate pe r`nd celetrei ranguri de boieri moldoveni, fiecare de c[tre postelniculs[u. Ace=tia se apropie dup[ r`nduial[ de domn, care ]i ]nt[re=tesau ]i scoate din dreg[torii, ori ]i salt[ dintr-un rang mai de jos]ntr-altul mai ]nalt. Dar ca s[ treac[ pe un boier dintr-un rangmai ]nalt ]ntr-altul mai de jos nu ]ng[duie datina \[rii, afar[numai dac[ cineva nu prime=te de bun[voia sa. }ncolo, dom-

* I se zice a=a, fiindc[ ]n toat[ vremea spada domnului st[ pe masa dinodaia aceasta. +i nu intr[ nimeni ]nl[untru, dec`t cei =apte boieri de frunte ai\[rii.

Dimitrie Cantemir

nul poate face cu boierii ce pofte=te, ca =i cum n-ar mai aveadeasupra sa pe nimeni ]n aceast[ lume.

Dup[ ce pune la cale toate dup[ cum ]i este vrerea =i facer`nduial[ ]n \ara ce i s-a ]ncredin\at, ]i trimite ]nd[r[t la |ari-grad pe iskimne-agasi =i pe ceilal\i slujitori ]mp[r[te=ti.

Ace=tia sunt sco=i din cetate cu mare pomp[ =i cinsti\i cumulte pe=che=uri; ]i petrece domnul ]nsu=i, ]mpreun[ cu to\iboierii, cale de o mie de pa=i afar[ din cetate; iar de acolo led[ pe unul dintre boieri s[-i petreac[ p`n[ la Gala\i, =i el se]ntoarce ]nd[r[t la Ia=i.

Descrierea Moldovei

DESPRE }NT{RIREA DOMNILOR

A=a cum am ar[tat p`n[ acum, domnia le este dat[ dom-nilor moldoveni de c[tre Poart[. E drept c[ aceast[ domnieeste at`t de nestatornic[, ]nc`t dac[ n-ar fi ]nt[rit[ cu leg[turilecele mai tari, le-ar putea sc[pa din m`na turcilor, mai ]nainteca ei s[-=i fi dat seama.

}n chipul ]n care lucreaz[ asupra moldovenilor, osmanl`iiau ar[tat limpede temeinicia zicalei care spune despre ei ]n=i=ic[ nu pleac[ la v`n[toare de iepuri cu ogarul, ci cu carul =i c[nu caut[ s[ prind[ calul am[gindu-l cu sacul de=ert.

Ei au socotit dimpotriv[ c[ este mult mai bine s[ ]mbl`n-zeasc[ cu lingu=iri zimbrul moldovenesc nedomolit — a c[ruis[lb[ticie au cunoscut-o spre paguba lor nu o singur[ dat[ —dec`t s[-i ]nfr`neze m`nia cu sila, fiindc[ n[d[jduiau c[ aces-ta i=i va lep[da cu vremea firea s[lbatic[, iar atunci c`nd va fisleit de puteri ]i vor putea pune lesne la\ul de g`t.

Cu asemenea g`nduri, atunci c`nd Bogdan al III-lea, fe-ciorul lui +tefan cel Mare, a ]nchinat pentru ]nt`ia oar[ \araPor\ii, nu l-au lipsit de nici una din cinstiri =i au p[strat toatelegile \[rii, at`t cele politice=ti, c`t =i cele biserice=ti; i-aul[sat toate semnele domne=ti =i s-au mul\umit s[ se pl[teasc[cur\ii patru mii de galbeni ]n tot anul ca semn de ]nchinare a\[rii.

Dup[ moartea lui Bogdan, o cinstire ]nca mai mare s-a ar[tatfiului s[u +tefan al VI-lea, pe care boierii l-au ales domn, camo=tenitor drept al domniei: printr-un sol al s[u, comisul celmare ]mp[r[tesc, sultanul l-a firitisit la urcarea ]n scaun =i i-atrimis semnele de cinstire; tuiuri, un sangeac, turban, caftandomnesc =i un arm[sar ]mp[r[tesc. Urma=ilor s[i li s-a ]ngreu-

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

nat dajdia, dar turcii n-au cutezat s[-i lipseasc[ nici de celmai mic semn de cinstire sau s[ se amestece ]n alegerea dom-nului, p`n[ c`nd, ]n vremea lui Ioan, poreclit Armeanul, aug[sit prilej s[ mic=oreze vechile slobozenii =i s[ ]mpov[reze\ara cu d[jdii noi nepomenite p`n[ atunci.

Atunci c`nd acest Ioan, care ]ncerca s[ fac[ ]nnoiri, le-ac[zut ]n m`ini prin vicle=ug =i, c[lc`ndu-=i cuv`ntul dat, l-auucis, turcii au ]nceput s[ pun[ Moldovei lan\uri tot mai grele.Ei au hot[r`t c[ domnul trebuie s[ fie ]nt[rit ]n domnie dePoart[, iar dac[ nu, s[ fie socotit vr[jma=.

Cum Moldova era acum sleit[ de puteri =i turcii vedeau c[nu e ]n stare s[ se ]mpotriveasc[ acestor lucruri, ]ndat[ dup[aceea, pe vremea domniei lui Miron Barnovschi, au statornicitobiceiul ca domnul s[ mearg[ s[-=i ia el ]nsu=i semnele dom-niei de la Poart[, iar la fiecare trei ani s[ se ]nf[\i=eze la }naltaPoart[, ca s[ se ]nchine ]mp[ratului.

+i pentru ca acestea s[ se petreac[ dup[ placul lor, ei auschimbat adesea domnii sau i-au scos din scaun. Cu chipulacesta, domnii at`ta s-au sp[im`ntat, ]nc`t nu numai c[ =i-auluat obiceiul ca dup[ ]nt`iul sau al doilea an de domnie s[ seduc[ de bun[voie la curtea turceasc[, s[ cear[ ]nt[rirea dom-niei, ca o mil[ din partea sultanului, dar =i de frica l[comieivizirului ei cer de bun[voie firmanul de ]nnoire a domniei.Firmanul se d[ lesne domnului, dac[ vizirul nu are vreun pre-pus asupra credin\ei lui =i dac[ vreun altul nu f[g[duie=te banimai mul\i; atunci vizirul ]nf[\i=eaz[ sultanului un talh`= cucuvintele acestea:

“Fiindc[ cutare, domnul de acum din Moldova, s-a ar[tatcu credin\[ ]n at`\ia ani ai oc`rmuirii sale =i nu s-a ferit s[-=ipun[ via\a =i averea ]n primejdie slujind sultanului, asemeneapl[tind ]n fiece an dajdia obi=nuit[ c[tre prea norocita Poart[;osebit boierii =i ceilal\i locuitori din Moldova, oc`rmui\i cubl`nde\e =i dreptate, =i-au ar[tat mul\umirea pentru st[p`nirealui prin scrisori multe ]n care se roag[ M[riei tale ca s[-l ]nt[re=ti

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

]n domnie, drept care =i eu ]l socot vrednic de mila M[rieitale. Altminteri, a=tept porunca prea ]nalt[ a M[riei tale.”

Aceast[ scrisoare o duce sultanului, dup[ obiceiul turcesc,un talh`=ci (sau referendar, cum i se mai zice), iar dup[ cesultanul pune pecetea cu cuvintele obi=nuite amel aluna (“fac[-se ]ntocmai”), tot acela o aduce ]nd[r[t vizirului, care de=i adob`ndit ]nvoirea sultanului ca s[-l ]nt[reasc[ iar[=i pe domn]n scaun, se face c[ nu a vorbit ]nc[ cu sultanul despre treabaaceasta =i ]nsu=i chehaia, care vine cu viclenie ]n ajutorull[comiei vizirului, cheam[ pe capuchehaiele domnului =i-iminte c[ din pricina unor intrigi ale altora =i a ]mpotrivirii tai-nice a unor slujitori ai cur\ii, sultanul s-a ar[tat mai pu\in ple-cat s[-i asculte dec`t aveau ei n[dejde, c[ st[p`nul s[u, vizi-rul, a ]ncercat ]n c`teva r`nduri s[ aduc[ aminte sultanuluidespre acest lucru, dar ]nc[ nu a dob`ndit r[spuns mul\umitor.

V[z`nd primejdia ]nchipuit[ care ]l pa=te pe domnul lor, capu-chehaiele se arunc[ la picioarele chehaiei =i se roag[ s[-l ajutepe st[p`nul lor ]n toate chipurile, f[g[duind la urm[ s[ sporeasc[ =imai mult pe=che=urile hot[r`te pentru el =i pentru vizir. A=a joac[ambi\ia =i l[comia pe pielea s[rmanilor moldoveni. +i ]n acestchip se t`rguiesc ]ndelung, p`n[ c`nd se ]ndestuleaz[ ]ng`mfareace st[p`ne=te la cur\i al[turi de l[comia de aur.

C`nd cele doua p[r\i au c[zut la ]nvoial[ ]ntru toate =ichehaia ]n\elege c[ nu mai are ce stoarce, ]i sloboade de lasine cu n[dejdea c[ ruga lor va merge spre bine.

A doua zi trimite pe unul din slujitorii vizirului (care nu sepoate ]ntoarce cu m`na goal[) =i ]i veste=te capuchehaiele c[vizirul a dob`ndit ]n cele din urm[ de la sultan ]ng[duin\a cadomnul lor s[ fie ]nt[rit iar[=i ]n domnie =i le porunce=te s[ se]nf[\i=eze la curte. Ajun=i acolo, se duc mai ]nt`i la chehaie =idup[ aceea la vizir =i, c`nd afl[ din gura acestuia c[ sultanuls-a milostivit asupra domnului lor, sunt ]mbr[ca\i, dup[ obicei,cu c`te un caftan.

Dup[ vreo c`teva zile, vizirul trimite la domn pe capugilarchehaia agasi sau pe alt slujitor de la curte, pe care-l vrea el,

Descrierea Moldovei

ca s[ duc[ domnului firmanul cel nou de domnie, ]mpreun[ cuporunca sultanului, numit[ hiucm-firman.

Acest firman este de obicei la fel cu acela care se d[ dom-nilor la ]nt`ia a=ezare a lor ]n scaun, cu deosebirea c[ ]n loculcuvintelor “ai fost d[ruit cu domnia din mila =i ]ndurarea]mp[r[teasc[“ se scrie : “\i s-a ]nnoit =i ]nt[rit domnia din mila]mp[r[teasc[“.

Iar porunca are cuprinsul acesta :“Prea sl[vite dintre domnii neamului care crede ]n Isus,

prea ales domn dintre cei mai de frunte din neamul Na-zarineanului, tu, domn st[p`nitor acum ]n Moldova, (cutare)ajung`nd la tine porunca noastr[, s[ =tii c[ noi am auzit =idespre slujba ta credincioas[, dup[ cum am aflat =i de credin\ata cea nestr[mutat[ fa\[ de noi, =i drept aceea te socotim vred-nic de mila =i ]ndurarea noastr[ =i am poruncit s[ \i se ]nnoiasc[=i s[ \i se ]nt[reasc[ domnia Moldovei. }\i d[m deci domnia ta=i putere deplin[ asupra moldovenilor, supu=ii ]n[l\imii noas-tre. Poart[-te cu dreptate fa\[ de ei, ca =i p`n[ acum. S[ p[ze=ti=i s[ aperi pe boieri =i pe fiecare locuitor, de orice rang ar fi, =is[ nu lipse=ti de a ar[ta prea }naltei noastre Por\i, f[r[ z[bav[,nevoile lor, jalbele =i orice ]mpil[ri. +i s[ fii gata s[ ]mpline=tiporuncile ]n[l\imii noastre, c`te ]\i vom trimite =i s[-\i pui toateputerile pentru noi, cu poala suflecat[*; haraciul din fiece anal Moldovei s[-l trimi\i ]ntreg =i la vremea hot[r`t[ la vistierianoastr[. P[ze=te-te s[ cuge\i sau s[ f[ptuie=ti altminteri =i d[crez[m`nt sfintei nostre semn[turi. Dat la |arigrad ]n anul...luna...”

La aceast[ porunc[ se adaug[ o scrisoare a vizirului princare ]l ]n=tiin\eaz[ pe domn c[ prin rug[min\ile =i mijlocirealui a dob`ndit p`n[ la urm[ ]nnoirea domniei din mila ]mp[r[-teasc[.

Lu`nd scrisorile, capugiba=a pleac[ la Ia=i c[lare pe cai depo=t[ =i, cum ajunge la Gala\i, trimite om ]nainte, ca s[ dea de

* Aceasta este ]n chipul cum vorbesc turcii =i ]nsemneaz[ c[ e=ti gata s[sluje=ti pe cineva.

Dimitrie Cantemir

=tire domnului despre sosirea lui =i despre ziua c`nd intr[ ]nIa=i. }n acea zi domnul ]i iese ]ntru ]nt`mpinare la o mie depa=i ]n afara cet[\ii, ]mpreun[ cu toat[ curtea sa. C`nd se]nt`lnesc, se ]nchin[ unul la altul st`nd c[lare. Dup[ aceeadomnul ]l las[ pe capugiba=a s[ c[l[reasc[ de-a dreapta sa(care la turci este locul de mai pu\in[ cinstire) =i se ]ntoarce ]ncetate. }naintea lui c[l[re=te un slujitor al lui capugiba=a, careduce ]n m`inile sale, ]nf[=urat ]ntr-o p`nz[ alb[, firmanul]mp[r[tesc, iar pe bra\e caftanul domnesc; urmeaz[ muzica]mp[r[teasc[, iar ceau=ii fac din c`nd ]n c`nd strigarea lorobi=nuit[.

Cu aceast[ rinduial[ merg p`n[ la curtea domneasc[ =i,dup[ ce domnul a intrat ]n divanul cel mare, ]mpreun[ cu to\iboierii, =i s-a a=ezat ]n scaun, capugiba=a d[ firmanul ]n m`nadomnului, iar el ]l d[ lui divan-effendisi ca s[-l citeasc[. Toateacestea se petrec dup[ r`nduiala obi=nuit[ la ]nsc[unarea unuidomn, despre care am scris mai sus.

Osebit de aceast[ ]nnoire a domniei, care se face de obiceio dat[ la trei ani =i se nume=te mucarerul mare, se mai facealta =i ]n fiecare an, care se nume=te mucarerul mic, =i carepricinuie=te cheltuieli cu mult mai mici, a=a cum vom ar[tamai departe.

La mucarerul mic nu se mai ]nnoie=te firmanul de domnie,ci se trimite numai un hiucm-firman sau porunca st[p`nului,cu un slujitor de rang de mijloc, care =i dob`nde=te bac=i= maipu\in.

Descrierea Moldovei

DESPRE SCOATEREA DIN SCAUNA DOMNULUI

Dup[ ce am vorbit despre ]nsc[unarea =i ]nt[rirea domnilormoldoveni, cititorul dornic s[ afle poate s[ ne cear[ pe bun[dreptate s[ vorbim =i despre scoaterea lor din scaun. Vom p[straaceea=i r`nduial[ de care am \inut seama mai sus =i vom cer-ceta mai cu de-am[nuntul — din izvoarele care ne stau la]ndem`n[ — toate obiceiurile de care se \inea seam[, ]n tim-purile vechi =i mai noi, la scoaterea din scaun a domnilor dinMoldova. }n cele dint`i veacuri, c`nd Moldova a ]nceput s[aib[ domnie osebit[, domnii nu se scoteau deloc din scaun =inici nu puteau s[ se scoat[, c[ci ei aveau asupra supu=ilor lor,ca =i craii, st[p`nire ne]ngr[dit[, fiindc[ dob`ndeau putereaca mo=tenire de la ]nainta=ii lor =i nu erau ale=i. Cronicariiarat[, ce e drept c[ unii din domnii neamului moldovenesc aufost izgoni\i, dar aceasta s-a ]nt`mplat din pricina tulbur[rilordinl[untru =i nu din pricina amestecului vreunei puteri str[ine.

}n Moldova nu se cuno=tea dreptul celui dint`i n[scut, princare ]n \[rile europene=ti se ocoleau tulbur[rile dinl[untru. Ba,legile \[rii nu l[sau nici s[ se ]mpart[ domnia la mai mul\i, iarp[rintele putea s[ lase prin diat[ mo=tenitor pe acela dintrefeciorii s[i pe care ]l vroia el. Iar c`nd, uneori, moartea grab-nic[ a domnului ]mpiedica aceasta sau c`nd ambi\ianem[surat[ a fiilor st`rnea tulbur[ri din aceast[ pricin[, atunciera cu neputin\[ s[ nu se deschid[ drum larg g`lcevilordinl[untru. }n vremea acestora, lua domnia \[rii acela careavea noroc; cel biruit fugea, dac[ putea, ]n Transilvania sau ]n|ara Le=easc[ (\[ri ]n care domnii aveau, de obicei, mo=ii) =ia=teptau acolo prilej s[-=i adune puterile =i s[-=i ]nt[reasc[

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

partida. De aici a urmat c[ at`t cronicarii le=i, c`t =i cei ungure=ti— lu`ndu-se unul dupa altul — spun c[ domnii moldoveni le-au fost lor supu=i =i socot c[ trebuie s[ numeasc[ supu=enieceea ce, la drept vorbind, nu era alt dec`t leg[turi de priete-nie. }n afar[ de aceasta, s-a ]nt`mplat de c`teva ori c[ undomn a fost scos din scaun sau c`teodat[ a fost omor`t deboierii ]n\ele=i ]ntre ei, fie din pricina tiraniei sale, fie din pric-ina unei alte r[ut[\i. Dar afar[ de aceasta, alt chip de a-i lipsipe domni de scaun nu se =tie; ba dac[ vreunul dob`ndea odat[ sceptrul, apoi ]l p[stra, f[r[ s[ se pun[ careva ]mpotriv[,p`n[ la sf`r=itul vie\ii sale. Aceast[ r`nduial[ a fost ]nt`ia dat[c[lcat[ la Petru al V-lea, poreclit Rare=, un fiu dinafar[ decununie al lul +tefan cel Mare, c`nd sultanul Soliman l-a izgonitpe acesta din scaun, ]nvinuindu-l c[ ar fi dat foc Chiliei, =i i-adat ca urma=, el fiind ]nc[ ]n via\[, pe +tefan al VII-lea, carezicea c[ d`nsul este str[nepot al lui Alexandru I.

Acela=i lucru s-a ]nt`mplat alt[ dat[ cu Petru al VI-lea,c[ruia ]i zicea cel +chiop, care a fost ales domn de c[tre boieridup[ moartea n[prasnic[ a lui Ioan Armeanul =i pe care turcii,]ndat[ dup[ aceea, l-au scos iar[=i din scaun. Ei s-au c[it ]ns[cur`nd =i i-au dat din nou domnia pe care o avusese mai ]nainte.Totu=i numai arareori, =i numai la o r[scoal[ pe fa\[, turciiobi=nuiau s[ taie capetele domnilor; p`n[ ce la urm[, c[z`ndMiron Barnovschi, a c[zut =i dreptul boierilor de a-=i alegedomnul, iar domnia Moldovei au dat-o, dup[ placul lor, lui Ilieal III-lea, un fiu al lui Alexandru al IV-lea. Iar de atunci ]ncoacenici unul n-a mai avut soarta norocit[ s[ moar[ ]n scaun, afar[de Istratie Dabija =i de tat[l meu, Constantin Cantemir. Cinedore=te s[ cerceteze mai cu de-am[nuntul faptele, s[ caute,dac[ pofte=te, la capitolul al doilea de mai sus, despre urma-rea la domnie a domnilor ]n Moldova. Scoaterea din scaun adomnilor Moldovei se face cam ]n acest chip. C`nd vizirulhot[r[=te s[ scoat[ pe domn din scaun =i dob`nde=te ]ncu-viin\area sultanului pentru aceasta printr-un talh`=, el t[inuie=teurzeala sa c`t poate mai bine =i nu o dest[inuie=te dec`t dom-

Descrierea Moldovei

nului cel nou pe care l-a hot[r`t, ca s[ nu prind[ de vestecapuchehaiele domnului din scaun =i s[ dea de =tire st[p`nuluilor. Dup[ aceea chehaia vizirului cheam[ la d`nsul pe dom-nul cel nou noaptea, cu haine schimbate, =i-i porunce=te s[-=ialeag[ caimacami (sau ]mputernici\i) =i s[-i puie s[ ]mplineasc[ce este s[ se fac[ dup[ porunca sultanului. Dup[ ce s-a f[cutaceasta, vizirul r`nduie=te un capugiba=a care s[ duc[ domnu-lui firmanul =i s[-l aduc[ la |arigrad. Domnul cel nou ]i d[]nso\itor lui capugiba=a pe unul din slujitorii care duce scriso-rile =i poruncile c[tre caimacami, precum =i o scrisoare ose-bit[ c[tre to\i boierii \[rii. Lui capugiba=a i se mai dau dou[firmane ]mp[r[te=ti, dintre care unul este c[tre domnul ce semazile=te, iar cel[lalt c[tre caimacamii ale=i de domnul celnou. Cel dint`i firman, care este c[tre domni, are de obiceicuprinsul acesta:

“Prea ]n[l\ate, ]ntre domnii cei care cred ]n Mesia, preaales ]ntre mai marii neamului lui lsus” (c[ci domnilor mazili\ili se d[ acela=i titlu ca =i celor care sunt ]n scaun), “care ai fostdomn al Moldovei, sf`r=itul s[-\i fie fericit. Ajung`nd la tineporunca prea]n[l\atului nostru sultan, c[ruia i se ]nchin[ toat[lumea, s[ =tii c[ din pricina lipsei tale de os`rdie ]n slujbanoastr[ =i a nep[s[rii tale ]n ]mplinirea poruncilor st[p`nuluinostru ]mp[r[tesc te-ai f[cut vinovat de tot felul de pedepse =iisp[=iri”. (Uneori se adaug[ aici =i os`ndirea la moarte.) “Darfiindc[ mila =i ]ndurarea M[riei noastre este nem[rginit[ fa\[de tine, am poruncit numai s[ \i se ia domnia =i s[ \i se deaurma= pe cutare. De aceea tu, cu toat[ casa ta, cu slugi =iavu\ii, trebuie s[ vii, f[r[ s[ z[bove=ti un ceas sau o clipit[, lapragul }naltei Por\i a prea]n[l\atului nostru sultan. +i s[ te fere=tis[ cuge\i sau s[ faci altminteri =i s[ ai credin\[ ]n sf`nta noas-tr[ pecete. Dat la |arigrad ]n anul... luna...”

Cel[lalt firman, c[tre caimacami, este alc[tuit de obiceicu aceste cuvinte:

“Ale=ilor ]ntre mai marii neamului lui Mesia cutare (c[ci seobi=nuie=te c`teodat[ s[ fie numi\i doi sau trei caimacami al

Dimitrie Cantemir

c[ror nume este trecut aici) sf`r=itul vie\ii voastre s[ fie fericit.Ajung`nd la voi porunca prea ]naltului nostru sultan, s[ =ti\i c[am fost vesti\i c[ domnul vostru cel de acum, cutare, s-a ar[tatcu z[bav[ ]n ]mplinirea poruncilor noastre, n-a luat ]n seam[slujba ce i-am dat, n-a purtat de grij[ norodului =i boierilor, nuap[r[ pe supu=ii no=tri, a=a cum se cade ori nu le face dreptate;ba, mai mult ]i asupre=te =i ]i stoarce ]n toate chipurile. Dinaceast[ pricin[, mila noastr[ cea nem[rginit[ s-a milostivitc[tre voi =i am poruncit s[-l scoat[ din scaun =i s[-l aduc[ la}nalta Poart[. De aceea s[ da\i ascultare poruncii noastre =is[-l da\i pe domnul mazilit, cu toat[ casa lui, cu toate slugile =iaverile, ]n m`inile lui capugiba=a, pe care l-am trimis acolo pen-tru aceasta; dar s[ v[ feri\i s[ v[ arat[\i f[r[ cuviin\[ fa\[ de elsau s[ lua\i un lucru c`t de mic din averile lui. Pe l`ng[ aceasta,s[ ]mplini\i cu to\ii f[r[ z[bav[ tot ce v[ va cere domnul cel noucutare, din porunca noastr[. Feri\i-v[ s[ cugeta\i sau s[ face\ialtfel =i da\i crez[m`nt sfintei noastre pece\i. Dat ]n..”

Dac[ turcii se temeau cumva c[ domnul scos din scaun arputea s[ fac[ vreo r[scoal[, afl`nd c[ este mazilit, sau s[ fug[la domnii cre=tini din preajm[, atunci se trimiteau porunci seras-chierului de la Babadag sau pa=ei din Bender ca s[ dea luicapugiba=a c`\iva o=teni, cu care acesta s[ poat[ prinde pedomn =i s[-l trimit[, cu straj[ tare, la |arigrad. Dar c`nd toatesunt lini=tite ]n toate p[r\ile =i nu se ive=te vreo pricin[ pentrucare domnul s[-=i p[r[seasc[ mo=iile, atunci capugiba=a vinesingur la Ia=i, c`t poate mai ]n grab[ cu cele doua firmane, a=acum am spus mai sus, cu cai de po=t[ c[rora le zic cai demenzil. }n drum, mai cu osebire c`nd ajunge la Gala\i, ]nt`iult`rg al Moldovei dinspre Turcia, el t[inuie=te pricina pentrucare a fost trimis =i, ca s[-l prind[ pe domn f[r[ veste, zice c[e trimis cu alt[ treab[. El ]=i urmeaz[ ]n a=a chip drumul, ca s[ajung[ la Ia=i ]nainte de amiaz[, c`nd to\i boierii sunt aduna\ila curte. Ajuns acolo, se duce drept la curtea domneasc[, intr[]n divan, se ]nchin[ la boierii aduna\i =i d[ firmanul ]n m`inilecaimacamilor or`ndui\i de c[tre domnul cel nou — pe care

Descrierea Moldovei

i-i arat[ un slujitor al domnului cel nou, ]mbr[cat ]n straieturce=ti =i care se afl[ ]n alaiul lui capugiba=a — cu acestecuvinte: “Domnul vostru este mazilit, iar[ voi s[ da\i ascultareporuncilor domnului cel nou”. Atunci slujitorul domnului celnou, care se afl[ ]n alaiul capugiba=ei, ]i firitise=te ]n numelest[p`nului s[u =i le d[ ]n m`n[ scrisorile lui. La urm[, c`nd seadun[ to\i boierii ]n sp[t[rie, atunci intr[ =i capugiba=a; dom-nul trebuie s[-l ]nt`mpine la u=[. Dup[ ce se ]nchin[ unul al-tuia, capugiba=a porunce=te domnului s[ se urce ]n scaunuls[u, pentru c[ are s[-i vesteasc[ o porunc[ ]mp[r[teasc[. Iardomnul, cu toate c[ el poate s[ ]n\eleag[ lesne din acestea c[o s[ fie mazilit, ]i d[ totu=i ascultare. El se a=eaz[ ]n scaun =inu zice alt nimic dec[t: “Sa se ]mplineasc[ poruncaprea]n[l\atului =i preamilostivului sultan”. Dup[ aceeacapugiba=a d[ ]n m`na domnului firmanul ]mp[ratului. Acesta— dup[ ce ]l duce, dup[ obicei, la buze =i la frunte — ]i d[ luidivan-effendi al s[u ca s[-l citeasc[. }n vreme ce se cite=tefirmanul, domnul, capugiba=a =i to\i boierii se scoal[ ]n picioare.Dup[ ce se cite=te firmanul, capugiba=a ]l ia pe domn sub-suoar[, ]l d[ jos din scaun =i ]l a=eaz[ al[turi pe o lavi\[ scund[.Dup[ aceea domnul obi=nuie=te s[ se ]ntoarc[ spre capugiba=a=i s[-i spun[: c[ el este dator fa\[ de ]mp[rat cu mul\umirenem[rginit[, fiindc[ acesta nu a vroit s[ piard[ pe robul s[unetrebnic, numai s[-l ]ndrepte printr-o pedeaps[ bl`nd[; c[ ela=teapt[ plecat tot ce s-a hot[r`t pentru d`nsul; c[ ]=i cunoa=tevinov[\ia, dar c[ nu a lep[dat de la el orice n[dejde ]n mila]mp[r[teasc[; =i mai spune tot ce socoate el c[ e de trebuin\[ca s[ nu i se ia mila de care se bucur[ la turci.

}ndat[ ce domnul ispr[ve=te vorba, capugiba=a ]l las[ vremede trei zile ]n seama boierilor =i le porunce=te s[ g[teasc[ c`tmai ]n grab[ chervane =i alte lucruri trebuincioase la drumlung =i, dup[ ce or`nduie=te toate acestea, se duce la gazdace i-au g[tit caimacamii. Iar domnul se trage ]n curtea sa.R[m`ne acolo trei zile dup[ ce i se veste=te mazilirea, ]n carevreme are toat[ puterea domneasc[ pe care a avut-o mai ]nainte.

Dimitrie Cantemir

Boierii ]i arat[ aceea=i cinstire pe care i-o ar[tau atunci c`ndera ]n scaun. Iar dac[ oarecine cuteaz[ s[ se arate f[r[ decuviin\[ fa\[ de d`nsul sau nu ia ]n seam[, chiar =i numai cu ovorb[, cinstirea ce i se cade, atunci nimeni nu se poate pune]mpotriv[ dac[ el ]i zdrobe=te oasele cu buzduganul sau topu-zul pe care l-a primit de la sultan la ]nsc[unarea sa; ba chiardac[ ar str[punge cu sabia pe unul dintre cei mai de frunteboieri — numai s-o sav`r=easc[ cu m`na lui — nici aceast[fapt[ nu i-o socote=te sultanul drept o f[r[delege. Fiindc[ turciiau acest proverb: o piatr[ care a fost folosit[ o dat[ la zidirer[m`ne tot o piatr[ de zidit. }n aceste trei zile, oamenii r`ndui\ide caimacami poart[ grij[ de cai, chervane =i de alte lucruritrebuincioase la drum, ca s[-l porneasc[ pe domn. Dup[ cetrece vremea aceasta, domnul, cu toat[ curtea sa, cu familia=i averile sale — din care nimeni nu cuteaz[ s[ ia ceva, nicic`t o para — iese de la curte pe poarta cea mic[, ce se afl[spre miaz[zi, ]ncep`ndu-=i drumul spre |arigrad. To\i boierii =ic[peteniile de oaste ]l petrec cale de o mil[ afar[ din cetate,descalec[ acolo de pe cai, ]i s[rut[ cu mare cinste m`na =i ]=iiau r[mas bun de la el, ca =i c`nd ar fi ]n scaun. Iar domnul lemul\ume=te pentru cinstirea pe care i-au ar[tat-o =i pentru]n\elegerea ]n care a tr[it mai ]nainte cu d]n=ii. El ]i ]ndeamn[s[ p[streze leg[turile politice=ti dinainte =i s[ se supun[ porun-cilor sultanului =i ale domnului cel nou. Dup[ aceea boierii se]ntorc ]nd[r[t la Ia=i, iar lui ]i dau doi ]nso\itori, care trebuie s[se ]ngrijeasc[ de conac =i de masa lui. }n drumul acestacapugiba=a poart[ de grij[ ca domnul cel nou s[ nu se]nt`lneasc[ cu cel mazilit. Iar dac[ se ]nt`mpl[ acest lucru,atunci domnul cel nou trebuie s[ se dea la o parte =i s[-i fac[loc acestuia. Dup[ ce trece Dun[rea, domnul este slobod s[trimit[ ]nainte pe c`\iva din slujitorii s[i la vizir =i la prieteniicei buni, pe care ]i are la |arigrad. Ace=tia trebuie s[ cerce s[]nduplece bun[voia slujitorilor cei mari ai Por\ii. Dac[ se pri-cep s[ sature cu plocoane l[comia de bani a acelor carec`rmuiesc, atunci ei dob`ndesc porunca pentru capugiba=a ca:

Descrierea Moldovei

acesta s[-l duc[ pe domn la casa lui. Iar dac[ nu pot dob`ndiasemenea porunc[, atunci capugiba=a, ajung`nd la margineacet[\ii, se opre=te acolo =i veste=te pe chehaie, printr-un sluji-tor al s[u, c[ l-a dus pe domn p`n[ acolo =i a=teapt[ poruncavizirului ca s[ =tie ce s[ fac[ cu el. Dac[ domnul este ]nvinuitde vreo f[r[delege grea sau dac[ turcii voiesc s[ stoarc[ de lael o sum[ mai mare de bani, atunci i se d[ porunc[ s[-l p[zeasc[bine. Aceasta se face, dac[ turcii voiesc s[ fie bl`nzi cu el, ]ncasa lui capugiba=a sau a lui ba=-bac`culi, adic[ vistiernicu-lui. Iar dac[ sultanul vroie=te ca acesta s[-i simt[ m`nia, atunci]l ]nchide ]n cele =apte turnuri. Nimeni nu poate s[ fie ]nchisacolo dec`t la porunca dat[ de sultanul ]nsu=i. Dar odat[ ]nchis,oriunde ar fi, el nu-=i poate dob`ndi iar[=i slobozenia dec`t cubani grei =i plocoane mari. Dac[ ]=i dob`nde=te iar sloboze-nia, atunci tr[ie=te slobod ]n casa sa p`n[ g[se=te iar prilej cas[ ia domnia. +i m[car c[ este mazilit, c`nd se duce la slujb[la patriarhie, el st[ ]n strana domneasc[ — ]n care nimeni altulnu poate s[ se a=eze dec`t atunci c`nd se afl[ ]n |arigradvreunul din ceilal\i patriarhi. Acela=i drept ]l are =i doamna sa,care are o stran[ a ei deosebit[, ]n tinda bisericii, mai ]nalt[dec`t celelalte. Pe l`ng[ aceasta, el ]=i cl[de=te =i cas[ cum ]ie placul =i o ]mpodobe=te c[t poate de bogat; este slobod s[aib[ leg[turi cu trimi=ii cur\ilor europene=ti, ai fran\ujilor, aienglejilor, ai |[rilor de Jos =i ai Vene\iei, fiindc[ turcii cred c[cineva care tr[ie=te ]n |arigrad nu poate s[ urzeasc[ nimic]mpotriva Por\ii. El umbl[ prin cetate ]ntov[r[=it de patru saumai mul\i slujitori; dac[ vrea, el poate s[ ]ncalece pe un cal]mpodobit c`t mai bogat cu putin\[. El =i curtenii s[i se ]mbrac[]n haine de orice coloare pofte=te, m[car c[ celorlal\i cre=tininu le este ]ng[duit s[ poarte straie verzi =i ciubote galbene.C`nd se duce la curtea vizirului, el descalec[ la scar[, iarchehaia =i ceilal\i ]i zic domn. I se pun dinainte cafea =i zaha-ricale =i i se d[ cinstirea pe care turcii au obiceiul s[ o aratedomnilor ]n scaun. Mai ]nainte vreme se hot[r`se, at`t fiilor dedomni, c`t =i domnilor mazili\i, un tain din visteria ]mp[r[teasc[

Dimitrie Cantemir

de 5 p`n[ la 10 taleri ]mp[r[te=ti ]n fiecare zi. Dar mai peurm[ au lep[dat acest obicei. Totu=i domnul este ]nc[ =i ast[zislobod de bir, ]mpreun[ cu toat[ curtea, =i poate s[ aib[ vinpentru curtea sa ]n v[zul lumii, numai c[ nu i se ]ng[duie s[-lv`nd[. Dar domnii nu au cerut niciodat[ asemenea ]ng[duin\[.C[ci la moldoveni orice fel de nego\ — ]n afar[ de v`nzarearodului de pe mo=iile lor —se socote=te necinstit, iar pentruboieri, necuviincios. Asemenea domnul care nu este mazilitpentru o vin[ v[dit[, ci numai din pricina zg`rceniei viziruluieste destul de norocit; fiindc[, dup[ obiceiul turcilor, viziriifiind schimba\i foarte des, urma=ul vizirului izgonit, ca s[v[deasc[ ]n=el[ciunea =i jecm[nelile ]nainta=ului s[u,obi=nuie=te s[ cerceteze de ]ndat[ cu de-am[nuntul, ce a storsacesta cu str`mb[tate =i peste suma hot[r`t[ de la domniiMoldovei =i Munteniei. Iar ca s[ m[reasc[ ]n chipul acesta cuat`t mai mult vina ]nainta=ului s[u, el iart[ adesea de oricevin[ pe c`te un domn care s[v`r=e=te gre=eli mai mici =i d[ pefa\[ l[comia celui dint`i, ca s[-=i u=ureze calea spre ]ndestu-larea l[comiei sale.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L V I - L E A

DESPRE BOIERII DIN MOLDOVA+I ST{RILE LOR

Fiindc[ p`n[ acum am vorbit adesea despre boierii dinMoldova, iar ]n capitolele urm[toare vom vorbi =i mai des des-pre ei, socotim c[ este nevoie s[ ar[t[m cu de-am[nuntulcititorului dornic s[ le =tie dreg[toriile =i drepturile, ca =i felu-ritele st[ri ale acestora. }n limba \[rii li se zice boiari — numece se trage din slavon[ =i care pare s[ fie ie=it prin stricare dincuv`ntul boliar. Neamurile slave obi=nuiesc — din vremuristr[vechi — s[ numeasc[ astfel pe to\i mai marii lor. La ]nceputnu au avut numirea cea obi=nuit[ din limba latin[ baron, ci audob`ndit-o lu`ndu-se dup[ obiceiurile de la cur\ile dimprejur.De unde se trag nu se =tie cu siguran\[ =i lucrul a r[mas ]nbezn[ din pricina lenevirii istoriografilor moldoveni. Dar pildelenoroadelor vecine, ale s`rbilor =i bulgarilor, ]nt[resc c[dreg[toriile boierilor sunt mult mai vechi dec`t ]nsu=idesc[lecatul al doilea al Moldovei, numai c[ vechii c`rmuitoriai Moldovei nu ]mp[r\eau boierilor lor dreg[toriile cele mai]nalte ale cur\ii, ]ntocmai cum se ]nt`mpl[ ast[zi. Feluriteledreg[torii, a=a cum sunt or`nduite acuma, ar fi fost a=ezate,dup[ cum spun cronicile noastre, de c[tre Alexandru I, numitcel Bun, dup[ ce a dob`ndit de la Ion Paleologul titlul de des-pot =i coroan[ cr[iasc[, vroind s[-=i alc[tuiasc[ toat[ curteasa dup[ obiceiurile cur\ii ]mp[r[te=ti. Acestei povestiri lesne ]iva da crez[m`nt oricine va voi s[ asemuiasc[ dreg[toriile dela curtea vechilor ]mp[ra\i greci, despre care Curopalates =iGeorgius Codinus1 au scris ]ntr-o carte osebit[, cu st[rile de

1 De fapt este vorba de unul =i acela=i scriitor bizantin: Georgios Codi-nos Curopalates.

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

ast[zi ale boierilor din Moldova. C[ci =i la unii, =i la al\ii vada de acelea=i titluri =i acelea=i dreg[torii ale boierilor ceimari ai \[rii, care =i c`nd stau al[turi de domn ]n divan, ca =iatunci c`nd ]mplinesc poruncile sale ca obl[duitori ai \inu-turilor, slujesc curtea =i ]i dau faim[: De aceea ei se ]mpart =iast[zi la moldoveni, ca =i ]nainte vreme la greci, ]n boieri desfat sau sfetnici =i boieri de divan, pe care i-am putea numiascult[tori. Boierii de sfat, adic[ aceia care sunt sfetnicii detain[ ai domnului ]n trebile \[rii, sunt ace=tia =apte :

1. Logof[tul cel mare este cel dint`i dintre to\i ceilal\i =ieste fruntea =i capul tuturor sfaturilor. El ]nf[\i=eaz[ mai ]nt`icelorlal\i sfetnici trebile asupra c[rora va s[ fac[ sfat din po-runca domnului =i, dup[ ce ascult[ hot[r`rea fiec[ruia, el ]l]n=tiin\eaz[ pe domn despre hot[r`rea ce s-a luat. Dac[ boieriiau a face o rug[minte domnului, atunci numai el poate s[ o]nf[\i=eze domnului pentru ceilal\i. De aceea =i-a dob`nditnumele grecesc logotheta.

}n afar[ de aceasta, tot el are =i dreptul de a statornici ho-tarele; asemenea tot el hot[r[=te at`t asupra st[p`niriip[m`nturilor, c`t =i asupra cl[cii datorate pentru st[p`nireap[m`nturilor. De el ascult[ =i curtenii, adic[ oamenii de lacurte, =i aceia care nu au dob`ndit ]nc[ rangul de boieri. Casemn al dreg[toriei sale poart[ gherdan1 legat de g`t cu lan\de aur =i ]n m`n[ un toiag aurit. Pe vremea c`nd Moldova era]nc[ ]n plin[ ]nflorire, de aceast[ dreg[torie era legat[ =iobl[duirea cet[\ii Moncastrum, ce se zice acum Akerman. Dardup[ ce cetatea a fost r[pit[ Moldovei de turci, i s-a statornicitvenit dijma \inutului Cern[u\ilor.

2. Vornicul de |ara de Jos sau obl[duitorul Moldovei de Jos.Acesta are ]n grij[ la curtea domneasc[ toate trebile \inutuluiacesta. Sub ascultarea lui se afl[ scaunele de judecat[ ale\inutului. }n fa\a lui sunt aduse pricinile de judecat[. El hot[r[=te]n pricinile de os`ndire =i poate s[ hot[rasc[ pedeapsa mor\ii,

1 Gherdan — colan, =irag de m[rg[ritare sau pietre pre\ioase.

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

f[r[ =tirea domnului, pentru t`lhari, omor`tori, jefuitori de bise-rici =i al\i tic[lo=i. Ca semn al dreg[toriei sale poart[ un toiagaurit. Alt[dat[, c`nd =i Basarabia era o parte a Moldovei, as-culta de el =i cetatea Chilia. De c`nd ea a fost r[pit[ moldove-nilor, i s-a dat obl[duirea B`rladului. +i fiindc[ din pricina dreg[-toriei sale trebuie s[ se \in[ la curtea domneasc[, el las[ laB`rlad doi vornici sau obl[duitori mai mici.

3. Vornicul de |ara de Sus sau obl[duitorul Moldovei deSus are aceea=i putere ]n \inutul s[u ca =i obl[duitorul dinMoldova de Jos =i asemenea poart[ un toiag aurit ca semn aldreg[toriei sale. Cu osebire, el are ]n grij[ obl[duirea \inutuluiDorohoi.

4. Hatmanul, mai mare peste toat[ oastea — dreg[torie pecare o avea, ]n vremea ]mp[ra\ilor bizantini, logof[tul cel mareal cur\ii. El este c[petenia tuturor c[l[ra=ilor, adic[ a c[l[re\ilor=i are la porunca sa toate o=tile cu leaf[, at`t c[l[rime, c`t =ipedestrime. Este obl[duitorul \inutului Sucevei =i poart[, c`ndse ]nf[\i=eaz[ la curte, un toiag aurit.

5. Postelnicul cel mare, mai marele treburilor cur\ii dom-ne=ti, r`nduie=te toate la curte =i are la porunca sa pe to\i sluji-torii dinl[untru ai cur\ii. El are de asemenea privegherea asu-pra o=tenilor hot[r`\i pentru po=ta de |arigrad =i de Cr`m, numi\i]ndeob=te be=lii. }n sfatul de tain[ el nu are, la drept vorbind,nici scaun =i nici nu poate s[ hot[rasc[, dar este l[sat s[ intreori cu ]nvoirea celorlal\i, ori la porunca domnului; =i atunci sesocote=te c[ \ine locul domnului =i ]ngrije=te ca sfetnicii ceilal\is[ hot[rasc[ de ]ndat[ =i dup[ voia domnului ]n trebile celemai grabnice ale \[rii. Pe deasupra mai are =i obl[duirea Ia=ilor=i judec[ de obicei pricinile locuitorilor lui. La curte, ca semnal dreg[toriei sale, poart[ un toiag de argint.

6. Sp[tarul cel mare este pus peste c[m[ra=ii ce poart[spada domnului. La s[rb[torile mari, numite domne=ti, se ]nf[\i-=eaz[ ]ntr-o hain[ cusut[ cu fir de aur =i cu un turban cu pietrescumpe. El poart[ de obicei spada domnului, toat[ vremea c`tacesta se afl[ ]n biseric[, la liturghie =i c`nd st[ la mas[.

Descrierea Moldovei

7. Paharnicul cel mare sau cel care toarn[ ]n pahar, ]ntindedomnului la ospe\e ]nt`iul pahar de vin =i are la porunca lui peceilal\i paharnici. Privegheaz[ toate viile domnului =i se]ngrije=te ca acestea s[ fie lucrate cum se cuvine =i s[ se culeag[la vreme. De aceea la porunca lui se afl[ =i to\i vierii. Nimeninu e slobod, ]n toat[ \ara, s[-=i culeag[ via, dac[ nu =i-acump[rat mai dinainte de la d`nsul, printr-un plocon mic,]nvoirea pe care, dup[ datin[, o d[ la 14 ale lui septembrie.Aceasta ]i aduce un venit destul de mare. Pe deasupra el maiare =i obl[duirea peste por\ile Cotnarilor.

Printre ace=ti boieri este socotit =i:8. Vistiernicul sau p[zitorul cel mare al vistieriei. Acesta

str`nge veniturile \[rii =i le \ine la porunca domnului. El \inesocoteal[ de toate cheltuielile =i veniturile; to\i scriitorii visti-eriei, care se numesc dieci de vistierie, trebuie s[ asculte deporuncile sale. El are cheia de la c[mara unde se \ine sfatul detain[ =i numai din aceast[ pricin[ se socote=te al optulea printresfetnici, c[ci altminteri ]ntre ace=tia nu are nici scaun =i nicinu poate s[ hot[rasc[. Dar atunci c`nd ]n sfatul de tain[ estevorba de trebi ale vistieriei, de obicei se afl[ =i el acolo, dar nuca s[ spun[ ce g`nde=te, ci ca s[ asculte =i s[ ]mplineasc[poruncile celorlal\i.

STAREA CEA DINT~I A BOIERILOR DE DIVAN

Dup[ ace=ti opt sfetnici urmeaz[ boierii de divan, care se]mpart ]n trei st[ri.1

1 Referirile lui Dimitrie Cantemir la institu\iile Moldovei trebuie primitecu circumspec\ie. Dac[ pentru sf`r=itul secolului al XVII-lea =i ]nceputulcelui de al XVIII-lea relat[rile sale au valoare de m[rturii autentice — fiindcontemporane cu el — ele nu mai sunt valabile pentru veacurile anterioare.Dreg[toriile enumerate n-au existat dintotdeauna, ci au fost ]nfiin\ate la dife-rite epoci. }n secolul al XV-lea, de pild[, cei mai de vaz[ boieri, care hot[rautreburile \[rii, alc[tuind sfatul domnesc, nu de\ineau dreg[torii. +i acei boiericare ]ndeplineau atribu\ii dreg[tore=ti participau la sfat ca boieri, nu cadreg[tori. Raportul se va modifica de-a lungul anilor, boierii de\in[tori dedreg[torii ocup`nd locul preponderent ]n via\a politic[. }n secolul al XVI-lea,nu erau cunoscute cele trei ierarhii dreg[tore=ti men\ionate de Cantemir.

Dimitrie Cantemir

Boierii din ]nt`ia stare se numesc boierii mari =i au ]n frunte pe:Stolnicul cel mare, mai marele cuhniilor, pus peste toat[

cuhnea domnului =i peste oamenii de la cuhne. La ospe\e saula alte s[rb[tori ale cur\ii, el or`nduie=te bucatele pe masadomneasc[, gust[ din ele =i r[m`ne ]n picioare la mas[ p`n[la al treilea pahar. Afar[ de alte venituri, i se dau bucatele dela cuhnea domneasc[.

Comisul cel mare sau mai marele grajdurilor are sub prive-gherea sa toate grajdurile domne=ti, hamurile cailor, pe slugilelor, pe potcovari =i pe rotari. El este pus peste Brani=te, o p[=unefoarte ]ntins[, a=ezat[ l`ng[ Prut, =i poart[ grij[ ca s[ se coseas-c[ de acolo f`nul pentru grajdul domnesc. De aici ]=i trage unanume venit. Pe deasupra, el ia de la fiecare moar[ de ap[ —din care se g[sesc foarte multe pe Prut — la fiecare trei ani, odajdie de 20 de taleri ]mp[r[te=ti.

Medelnicerul cel mare d[ domnului la ospe\e mari, ]naintes[ se pun[ la mas[, apa de sp[lat =i are jum[tate din veniturileobl[duirii mo=iilor de la +tef[ne=ti.

Clucerul cel mare, care ar putea fi numit veghetorul celmare al cur\ii domne=ti, este pus peste toate c[m[rile domne=ti]n care se p[streaz[ poame, unt, miere, br`nz[, sare =i altelucruri asemenea; el se ]ngrije=te ca toate s[ fie str`nse la vreme=i s[ se p[streze bine =i le scoate din c[mar[ c`nd este tre-buin\[ sau c`nd porunce=te domnul. Domnii i-au r`nduit venitdijma oilor de la st`nele din mun\i ale \[ranilor moldoveni.

Serdarul campidux sau, cum i se zice ]n felul europe-nesc, generalul locotenent este pus peste c[l[rimea din \inu-turile L[pu=nei, Orheiului =i Sorocii =i p[ze=te \inuturile dintrePrut, Nistru =i Basarabia de n[v[lirea t[tarilor de la Cr`m =iBugeac.

Sulgerul cel mare sau veghetorul peste casapi are slujb[ s[rostuiasc[ vitele ce e trebuin\[ s[ se taie pentru masa domnu-lui =i s[ ]mpart[ carnea celor care cap[t[ de la curte tain ]nfiecare zi =i ]n r`ndul c[rora se socote=te, printre al\i slujitori aicur\ii, =i pedestrimea seimenilor.

Descrierea Moldovei

Jitnicerul cel mare sau veghetorul peste bucate adun[ gr`ulhot[r`t pentru trebuin\ele domnului =i ]ngrije=te s[ se a=eze ]njitni\e.

Pitarul cel mare este pus peste pitari =i ]ngrije=te s[ g[teasc[f[in[ =i s[ se coac[ ]n fiecare zi p`ine proasp[t[ at`t pentru domn,c[t =i pentru ceilal\i c[rora le este hot[r`t tain ]n fiecare zi.

+[trarul cel mare ]ngrije=te de corturile domnului, iar ]nr[zboaie mai privegheaz[ =i tunurile =i alte arme mai mici =ia=eaz[ taberele; ]mpline=te, adic[, deodat[ at`t slujba unuigeneral de artilerie, c`t =i pe aceea a unui intendent general.

Arma=ul cel mare are la porunca sa pe ceilal\i arm[=ei sauslujitori ai cet[\ii vreo 80 cu to\ii. C`nd se os`nde=te cineva lamoarte, el or`nduie=te ]mplinirea judec[\ii domne=ti. Pe dea-supra are privegherea temni\elor =i a muzicii ienicerilor, carese nume=te tubulhana.

Logof[tul al doilea \ine locul logof[tului cel mare =i esteor`nduit de acesta, c`nd ]l ]mpiedic[ treburi mai mari, s[ sta-torniceasc[ hotarele ogoarelor =i mo=iilor.

U=ierul cel mare sau portarul cel mare este pus peste ceilal\iportari =i ]ngrije=te de capugiba=i =i de celelalte agale trimisede la curtea ]mp[r[teasc[ de vizir.

Un ag[ privegheaz[ str[jile Ia=ilor. La porunca lui stau sei-menii de scuteal[, care slujesc f[r[ leaf[ pentru slobozenia ded[ri. El judec[ pricinile mai mici ale t`rgove\ilor din Ia=i. Dac[d[ de vreun om desfr`nat sau beat pe uli\[ ]l pedepse=te ori-unde s-ar afla; =i mai are de ]mplinit aproape acelea=i trebi pecare le are de f[cut la turci aga ienicerilor.

Postelnicul al doilea \ine locul postelnicului cel mare =i prive-gheaz[ toat[ curtea domneasc[. Singura lui treab[ deosebit[ =imai de seam[ este s[ duc[ ]nl[untru la domn pe boierii cei marimazili\i =i pe to\i ceilal\i dreg[tori de alte ranguri sau s[ duc[domnului pl`ngerile celor care le fac =i s[ le aduc[ ]nd[r[t r[spuns.

Logof[tul al treilea sau secretarul domnului pune pe scriso-rile domnului pecetea cea mic[, le scrie =i le d[ domnului cas[ le isc[leasc[. El este pus peste diecii sau scriitori de hri-

Dimitrie Cantemir

soave =i peste c[mara domneasc[; ]nscrie pricinile m[n[stire=ti=i aduce ]n fa\a domnului pe arhiepiscopi, episcopi =i alte fe\eale bisericii. C`nd sosesc soli de la al\i domni, el ]ngrije=te cas[ se \in[ seama, la primirea lor, de obiceiurile ]nd[tinate lacurtea domneasc[. Poart[ legat[ cu un lan\ de argint peceteacu care obi=nuie=te s[ pecetluiasc[ hot[r`rile de judecat[ scri-se de m`na logof[tului cel mare.

C[pitanul de d[r[bani este pus peste d[r[bani (nume ce setrage de la cuv`ntul nem\esc Trabant =i care ]nseamn[ pedes-trime; cei care str[juiesc la curtea domneasc[). El cerceteaz[str[jile ziua =i noaptea, le r`nduie=te, le schimb[ =i, c`nd lipse=teaga, el ]i \ine locul.

To\i boierii ar[ta\i mai sus sunt din starea ]nt`i =i se numesccei mari. Osebit de cinstea pe care le-o dau dreg[toriile lor, eimai au dreptul — oriunde s-ar afla ]n toat[ Moldova — s[judece =i s[ hot[rasc[ pricinile dintre supu=i, drept pe careboierii de rangul al doilea =i al treilea nu ]l au. Serdarul,logof[tul al doilea =i al treilea, postelnicul al doilea, ca =ic[pitanul de d[r[bani, m[car c[ sunt la porunca altora, careau acelea=i dreg[torii ]n rangul marilor boieri, drept care artrebui s[ fie socoti\i mai mult de rangul al doilea, ]=i au lo-curile lor ]ntre boierii cei mari =i, odat[ cu ele, drepturi deopo-triv[ cu ale acestora, fiindc[ dreg[toriile lor le dau mai mult[vaz[ dec`t ale celorlal\i =i fiindc[ ei sunt de obicei mai ]ntoate zilele pe l`ng[ domn. Afar[ de ace=tia se obi=nuie=te s[mai fi socoti\i tot ]n r`ndul boierilor mari =i ace=tia:

Vame=ul sau mai marele v[milor =i c[minarul, care adun[dijmele de cear[ ce se cuvin domnului. Numai c[ ace=tia doinu au scaun anume ]n divan, ci trebuie s[ stea acolo unde vreadomnul. Dar ei nu pot s[ fie mai presus de serdar.

STAREA A DOUA A BOIERILOR DIN DIVAN

Sp[tarul al doilea, care poart[ spada domnului la s[rb[torilemai mici. Iar c`nd sp[tarul cel mare nu este de fa\[, atunci]mpline=te toat[ slujba lui.

Descrierea Moldovei

Paharnicul al doilea asemenea \ine locul paharnicului celmare =i are ]n seam[ mai ales viile domne=ti de l`ng[ Hu=i,]ngrijindu-se ca acestea s[ fie lucrate =i culese la vreme pot-rivit[.

Vistiernicul al doilea, la trei luni dup[ vistiernicul al treilea,scrie ]n condici veniturile =i cheltuielile vistieriei =i d[ seamade ele vistiernicului cel mare, care or`nduial[ este luat[ ]nseam[ la toate celelalte slujbe care au leg[tur[ cu trebile visti-eriei.

Stolnicul al doilea, ]ngrije=te ]n toate zilele de cuhnie,porunce=te ce bucate s[ se g[teasc[ pentru domn, le aduce lamasa domnului =i le gust[ el mai ]nt`i.

Comisul al doilea \ine locul comisului cel mare =i prive-gheaz[ ]n toate zilele grajdurile domne=ti, iar atunci c`nd dom-nul pofte=te s[ mearg[ c[lare, el pune =aua pe cal =i i-l aduce.Ca leaf[ are a treia parte din venitul comisului cel mare.

Medelnicerul al doilea,Clucerul al doilea,Sulgerul al doilea,Jitnicerul al doilea,Pitarul al doilea,+[trarul al doilea, ca =i vistiernicul al doilea, trebuie s[-=i ]mpli-

neasc[ slujba trei luni de zile dup[ dreg[torii din starea a treia.Arma=ul al doilea \ine condica tuturor celor ce zac ]n tem-

ni\[ =i care trebuie sa fie du=i la os`nd[. }n fiecare s`mb[t[ o]nf[\i=eaz[ domnului =i-l ]ntreab[ ce porunce=te s[ se fac[ cuace=tia. }mpreun[ cu al\i arm[=ei, el trebuie s[ aduc[ ]n fa\adomnului pe cei ce au sav`r=it vreo tic[lo=ie.

U=ierul al doilea ]mpline=te de obicei slujba marelui u=ierc`nd acesta este lips[.

BOIERII DE STAREA A TREIA

Postelnicul al treilea, care trebuie s[ se afle zi =i noapte lacurtea domneasc[ ]mpreun[ cu al\i doi postelnici. Slujba loreste ca, atunci c`nd domnul voie=te s[ porunceasc[ ceva pos-

Dimitrie Cantemir

telnicului cel mare, s[-i duc[ acestuia poruncile. Mai trebuies[ aib[ grij[ s[ fie ]mplinite =i alte porunci domne=ti, care lesunt aduse de c[tre c[m[ra=i =i trebuie s[ aduc[ la urm[ r[spunsdomnului despre ce s-a f[cut. Din aceast[ pricin[ acestor treipostelnici le este slobod[ intrarea ]n divanul cel mare, care nueste slobod[ altor boieri.

Sp[tarul al treilea poart[ ]n toate zilele spada domneasc[=i de aceea are, afar[ de boieria sa, =i o dreg[torie printreslujitorii cur\ii.

Paharnicul al treilea privegheaz[ viile din \inutul Bac[ului=i Trotu=ului =i are grij[ ca vierii s[ culeag[ la vreme strugurii=i s[-i calce.

Vistiernicul al treilea este sub ascultarea vistiernicului celmare =i e dator s[-i dea seam[ de chipul cum ]=i ]mpline=teslujba. Dup[ ce vistiernicul cel mare \ine trei luni de zile so-coteala cheltuielilor el d[ aceast[ slujb[ celui de al treileavistiernic, care o ]mpline=te vreme de o lun[. Dup[ ce ispr[ve=teluna aceasta, slujba o ia de la d`nsul vistiernicul al doilea,care o d[ iar[=i — a=a cum am spus mai sus — dup[ un sfert dean vistiernicului al treilea. Iar acesta d[ socotelile ]ncredin\atelui — dup[ ce trec cele treizeci de zile — din nou vistiernicu-lui cel mare. }n chipul acesta slujba vistieriei trece necontenitpe la ace=ti trei vistiernici, a=a ]nc`t ea se afl[ vreme de treiluni ]n seama celor doi mai mari, iar la urm[, vreme de dou[luni, ]n seama celui mai mic. Aceast[ r`nduial[ se \ine =i lacelelalte dreg[torii, a=a cum se vede mai jos.

Comisul al treilea are acelea=i ]ndeletniciri ca =i al doilea.Sulgerul al treilea =i jitnicerul al treilea ]mplinesc ]n acela=i

chip ca =i vistiernicul al treilea slujbele celor mai mari numi\ila fel, de fiecare dat[ ]n a patra lun[.

C[m[ra=ul de sulgerie ]mp[r\e=te carnea dup[ c`t c`nt[re=te.C[m[ra=ul de jitni\[ \ine seama bucatelor str`nse ]n jitni\ele

domne=ti =i prime=te leaf[ treizeci de aspri pentru fiecare c[ru\[.Cei patru vornici de poart[ au scaunul lor de judecat[ afar[

]n curte =i judec[ pricinile mai mici, pedepsesc femeile

Descrierea Moldovei

desfr`nate, iar pe fecioarele care au gre=it cu voia lor sau cusila porunce=te s[ le cunune cu f[pta=ii, dac[ =i unul =i altulsunt din norod; iar dac[ vreuna din p[r\i este de neam boieresc,atunci el ]l ]n=tiin\eaz[ pe domn =i stau al[turi de domn c`ndacesta =ade ]n scaunul de judecat[, poruncesc norodului s[tac[ =i aduc p[r\ile ]n divan. C`nd vreunul dintre ace=tiaz[bove=te s[ vin[ cu p`r`=ul ]n ziua hot[r`t[ ]naintea domnu-lui, ei ]l scriu ]n condicile lor. C[ci cine nu se ]nf[\i=eaz[ lavremea hot[r`t[ se face vinovat de nesupunere fa\[ de domn=i pierde pricina. Pentru asemenea slujbe vornicii de poart[primesc leaf[ venitul \inutului Roman.

Pe to\i boierii ace=tia pe care i-am pomenit p`n[ aici ]i \ine\ara ca s[-l slujeasc[ pe domn. De aceea cine nu este boier ra-reori poate s[ ajung[ la o asemenea dreg[torie, cu toate c[ st[ ]nputerea domnului s[ o dea ori=icui, chiar din rangul cel mai dejos. Jup`nesele lor, c`nd vin s[ se ]nchine doamnei ]n c[mara ei,adic[ ]n gineceu, ]=i au fiecare locul dup[ starea b[rba\ilor.

Domnul mai are, afar[ de boierii obi=nui\i pomeni\i maisus, care slujesc la curtea sa, =i slujitori de cas[ ce se numescboierna=i =i de obicei se primesc ]n aceast[ stare nu numaidintre boieri, ci =i dintre prin=ii ]n r[zboi =i chiar dintre oame-nii cei mai de jos =i prin aceasta dob`ndesc drepturi =i sloboze-nii boiere=ti. Din r`ndul acestora fac parte:

C[m[ra=ul cel mare; acesta privegheaz[ pe c[m[ra=ii di-vanului cel mare =i are grij[ de vistieria domnului, care estedeosebit[ de vistieria \[rii. El d[ porunci curtenilor de lac[mar[, boierilor din starea mai de jos, hot[r[=te negu\[torilorcumpenele =i m[surile cu care trebuie s[-=i v`nd[ marfa, poart[grij[ ca ei s[ nu foloseasc[ c`ntare =i co\i ]n=el[tori =i pedepse=tedup[ pravil[ pe cei vinova\i. Sub porunca lui stau =i negu\[toriizaporojeni, care nume se d[ acelora ce aduc ]n Moldova m[rfuridin cet[\ile c[z[ce=ti =i din Rusia.

V[taful de aprozi de divan este pus peste aprozii de divan;el are ]n Moldova aproape aceea=i slujb[ pe care o are laPoart[ ceau=-ba=a. Este mai mare peste aprozii divanului =i

Dimitrie Cantemir

]mpline=te cu sila pentru jeluitor datoriile cerute la judecat[,ca =i banii ce se hot[r[=te s[ se dea ]nd[r[t. El arat[ loculacelor care stau al[turi de domn ]n divan, iar drept semn aldreg[toriei sale poart[ ]n m`n[ un bici cu m`nerul poleit cuargint.

V[taful de stolnicei este mai marele slujitor de la mas[ =ic`nd ace=tia aduc bucatele din cuhnie la masa domneasc[, elmerge ]naintea lor, purt`nd ]n m`n[ un bici f[r[ m`ner poleitcu argint.

V[taful de p[h[rnicei este priveghetor peste p[h[rnicei. El]mparte porunci paharnicilor, care dau paharele cu vin la masadomneasc[ sau la ospe\ele la care sunt pofti\i boierii.

Cuparul, paharnicul de toat[ ziua al domnului, este pivni-cer mare peste chelarii cur\ii. El d[ negu\[torilor de vinuri m[surasa dreapt[ =i cu pecetea domneasc[, iar dac[ afl[ pe oarecinec[ a v`ndut vin cu o m[sura mai mic[ dec`t cea care este]ng[duit[ atunci ]l pedepse=te dup[ pravil[.

Ciohodarul se ]ngrije=te ca domnul =i toat[ curtea s[ aib[ciubotele =i ]nc[l\[rile de care au trebuin\[. Iar domnului, el]nsu=i ]i aduce ciubotele. Sub porunca lui stau to\i ciubotariidin Iasi.

Medelnicerii de obicei sunt cei trei sau patru care pun ]ntoate zilele masa domneasc[. Ei aduc ap[ de sp[lat. Au ]np[strare blidele, farfuriile, paharele =i ]ndeob=te toate tac`murilede argint, tot a=a =i fe\ele de mas[, =ervetele =i celelalte lucruride trebuin\[ la mas[.

C[m[ra=ul dinl[untru sau c[m[ra=ul de tain[ are sub prive-gherea sa straiele, pietrele scumpe =i celelalte podoabe domne=ti=i este pus peste c[m[r[=ei.

V[taful de copii, priveghetor peste c[m[ra=ii sp[t[riei =i aidivanului. El are privegherea asupra lor, iar venitul =i-l tragedin ]mplinirea slujbei lor, fiindc[ ace=tia sunt trimi=i adesea laboierii pe care domnul ]i cheam[ de la mo=iile lor =i atunciv[taful dob`nde=te un taler din cei =ase pe care boierulobi=nuie=te s[-i dea c[m[ra=ului.

Descrierea Moldovei

C[m[ra=ul de dulce\i, cofetarul cur\ii, se ]ngrije=te s[ fieaduse pe mas[, la urm[, bucate f[cute cu zah[r sau ]n altchip; tot el are ]n seam[ vasele de por\elan.

C[m[ra=ul de rafturi este priveghetor peste hamuri =i are ]nseam[ =eile, hamurile b[tute ]n aur =i argint, precum =i toatetac`murile cailor.

Pivnicerul este pus veghetor peste chelari. El ]nsu=i st[ subascultarea cuparului sau paharnicului toat[ ziua, iar sub po-runca lui sunt to\i dogarii =i ceilal\i oameni care lucreaz[ ]ncrame. Drept leaf[ are drojdia vinului, din care face rachiu.

Logof[tul de vistierie, adic[ cel ce \ine socotelile vistieriei,porunce=te peste to\i diecii vistieriei =i p[ze=te condicile decheltuieli; iar el se afl[ la porunca vistiernicului cel mare.

C[m[ra=ul de catastife \ine toate condicile de socoteli cucheltuielile deosebite ale domnului, ca =i condica o=tenilor.C`nd se cerceteaz[ oastea, atunci el cite=te pe fiecare dup[numele s[u. Asemenea face =i c`nd se pl[te=te leafa; iar laurm[ d[ c[pitanilor condica o=tenilor din ceata lor, pe care oscrie cu m`na lui, pentru care osteneal[ prime=te c`te un taler]mp[r[tesc de la fiecare.

C[m[ra=ul de lumini sau veghetorul luminilor \ine socotealadajdiilor de cear[ =i s[pun, care se numeste seu =i se folose=tepentru lum`n[rile =i l[mpile cur\ii.

Vornicul de t`rg, mai marele t`rgului, str`nge zeciuiala de latoate m[rfurile care se v`nd cu m[sura =i cu c`ntarul — dajdiecare la moldoveni se nume=te mortasipie. El prime=te =i lum`-n[rile de la c[m[ra=ul de lumini =i le ]mparte slujitorilor cur\ii.De asemenea tot el trebuie s[ ]ngrijeasc[ de lemnele pentrutrebuin\a cur\ii =i s[ le ]mpart[, la vreme, prin od[i =i cuhnii.

V[taful de aprozi de t`rg este veghetorul peste slujitoriidivanului de judecat[, care adun[ dajdia =i alte d[ri de lat`rgove\i =i le aduc apoi la vistierie. To\i ace=tia, ]mpreun[ cumai marii lor, stau la porunca vistiernicului cel mare.

V[taful de paici, mai mare peste paici, are sub suprave-gherea sa pe cei opt slujitori de cas[ a domnului care se nu-

Dimitrie Cantemir

mesc paici =i poart[ cing[toare de argint, spad[ =i lance, cum`nerul =i v`rful b[tute ]n argint poleit cu aur.

Doamna este slujit[ de:Doi vornici, care sunt =i obl[duitori ai \inutului Vasluiului.Un comis care ]ngrije=te de grajdul, caretele =i caii ei =iDoi cluceri, care ]ngrijesc de gr`u =i bucate at`t pentru

slujitorii cur\ii, c`t =i pentru grajduri.Dup[ ace=tia urmeaz[ la r`nd slujitorii boierimii care se

afl[ pe l`ng[ domn =i la curtea domneasc[ =i, prin aceste slujbe,ajung la dreg[torii mai ]nalte:

Cei cincizeci de c[m[ra=i ai divanului care stau l`ng[ domn,c`nd acesta se afl[ ]n divan =i care trebuie s[ cheme pe boieri]nl[untru, ]n fa\a domnului;

Cei dou[zeci =i patru de c[m[ra=i ai sp[t[riei;Cei doisprezece c[m[ra=i ai divanului cel mare;Cei trei c[m[r[=i ai divanului cel mic;Cei =apte postelnici de rang mai mare; douazeci =i patru

sau mai mul\i, dac[ vrea domnul, de rang mai mic;Cei cincizeci de aprozi de divan, a c[ror slujb[ este asemenea

cu a ceau=ilor la turci, adic[ s[ aduc[ ]n fa\a judec[\ii pep`r`\ii care nu s-au ]nf[\i=at ]n ziua hot[r`t[ =i s[ ]mplineasc[datoriile celor r[i platnici;

Cei dou[zeci =i patru de p[h[rnicei, care slujesc la mas[ =idau de b[ut oaspe\ilor;

Cei dou[zeci =i patru de stolnici aduc bucatele dincuhne la masa domneasc[;

Cei =aizeci de arm[=ei, care trebuie s[ prind[ pe t`lhari =ipe boierii care vor s[ fug[ din \ar[ sau care sunt vinova\i devreo alt[ f[r[delege mai mare;

U=ierii, care trebuie s[ ]ngrijeasc[ de cas[ =i mas[ pentrusolii }naltei Por\i =i ai hanului t[t[r[sc din Crimeia =i s[-islujeasc[.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L V I I - L E A

DESPRE OASTEA MOLDOVENEASC{

Dup[ ce am vorbit de boierii moldoveni =i despre numeleslujitorilor cur\ii domne=ti, urmeaz[ s[ d[m o scurt[ l[muriredespre o=tile pe care le \inea odinioar[ Moldova =i pe care lemai are =i acum. C[ odinioar[, pe c`nd \ara mai era slobod[,oastea num[ra 70 000 =i adeseori 100 000 de oameni, ne-ospun cronicile \[rii. Aceasta n-o sa ni se par[ de necrezut,dac[ ne g`ndim cu ce vecini puternici: turcii, le=ii, cazacii,ungurii =i muntenii a purtat Moldova r[zboaie pe vremuri =i nunumai c[ =i-a p[strat slobozenia \in`nd piept lovirilor lor p`n[]n vremea lui Bogdan al III-lea, ba chiar =i-a ]ntins =i mai multhotarele. Numai c[ aceast[ putere a moldovenilor, dup[ ceajunsese la culme sub +tefan cel Mare, ]ncepu s[ decad[ cuvremea tot mai mult. C[ci c`rmuitorii \[rii dup[ Bogdan al III-lea, care a ]nchinat Moldova turcilor, fiindc[ sub pav[za aces-tora nu avea a se teme de lovirile vecinilor, nu s-au mai ]ngrijitde oaste — cum se ]nt`mpla de obicei ]n vremuri lini=tite. +i,fiindc[ socotea c[ este f[r[ folos sa \in[ at`\ia oameni, f[r[ s[fie de trebuin\[, au l[sat bucuro=i o=tile s[ se ]mpu\ineze =i s[piard[ vitejia lor de alt[dat[. Cu toate aceste cronicile noastremoldovene=ti spun c[, p`n[ ]n vremea Movile=tilor, n-au fostniciodata \inu\i ]n oaste mai pu\in de 40 000 de oameni. Nu-mai c[ dup[ aceste vremuri puterea moldovenilor a dec[zuta=a de mult — at`t din pricina tulbur[rilor dinl[untru, c`t =i dinpricina uneltirilor turcilor, care ]n r[zvr[tirile domnilor au g[sitprilej ca s[ r[peasc[ faima coroanei moldovene=ti — astfel c[acuma abia mai este ]n stare s[ ridice ]n fa\a du=manului 6p`n[ la 8 000 de oameni. Iar ace=tia se ]mpart ]n o=teni cu

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

]n\elesul cel adev[rat, adic[ cei care slujesc pentru o leaf[=tiut[, =i o=teni de scuteal[ care, pentru slobozenie de d[ri,slujesc ]n oaste pe cheltuiala lor.

Peste o=tenii cu ]n\elesul cel adev[rat sunt pu=i:Ba=buluc-ba=a. Acesta porunce=te peste 10 buluc-ba=i sau

c[pitani, iar fiecare dintre ace=tia are sub el cam 100 de seimeni.Iar seimeni ]n limba turceasc[ se numesc o=teni adu=i din

Serbia, Bulgaria, Albania =i Grecia, care sunt \inu\i cu bun[leaf[ pentru straja domnului, care se schimb[ ]n toat[ vremeala curte, unde ]=i au =i locuin\ele de jur ]mprejurul zidurilor.

Patru c[pitani nem\i, odinioar[ c[petenii a peste o mie deoameni, mai au ast[zi sub steagul lor abia 25 de oameni.

Patru c[pitani cazaci, care asemenea aveau pe vremuri laporunca lor 1 000 =i chiar mai mul\i o=teni, dar care acum abiamai au 40 p`n[ la 50 de oameni din neamul lor, de obicei dinceata zaporojenilor.

20 de c[pitani de c[l[ra=i, care sunt pu=i peste vreo sut[ deoameni, fiecare dintr-]n=ii av`nd leaf[ 3 taleri ]mp[r[te=ti pe lun[.

11 c[pitani mari. To\i ace=tia stau la porunca hatmanului.C[pitanii t[tarilor lipcani (care este numele sci\ilor ce locuiau]n Lituania =i care sunt mahomedani). Ace=tia sunt patru saumai mul\i, dup[ cum vrea domnul.

Be=li-agasi, care are sub d`nsul doi c[pitani ai be=liilor. Iarbe=liii sunt t[tari sau turci, pe care domnul ]i \ine ca s[ st[vi-leasc[ ]mpil[rile o=tilor turce=ti =i ca s[ poat[ pedepsi pe turci,c`nd ace=tia se desfr`neaz[, fiindc[ musulmanii socotesc nele-giuire dac[ un mahomedan este pedepsit sau b[tut de un necre-dincios, cum le zic ei, de obicei, cre=tinilor. Ei stau mai presusde o=tenii de scuteal[, adic[ de cei care slujesc pentruslobozirea de d[ri.

Buluc-ba=ii cet[\ilor, din care fiecare cetate, mare sau mic[,are patru sau cinci, dup[ c`t e de mare \inutui ei — iar Ia=ii arezece — =i peste care este pus, de obicei, un ag[.

Opt c[pitani poruncesc d[r[banilor, peste care este pusc[pitanul cel mare al d[r[banilor, ce st[ la porunca unui ag[.

Descrierea Moldovei

Nou[sprezece c[pitani de mie sau de cete alc[tuite din 1000 de oameni lua\i ]n oaste din cele 19 \inuturi ale Moldovei.Fiecare din acestea se alc[tuia mai ]nainte vreme din 10 cen-turii sau companii, care se zic la moldoveni suta=i. Dar ]n zilelenoastre num[rul lor este destul de sc[zut. Odinioar[ ele st[teausub marii vornici ai Moldovei de Sus =i de Jos, iar acum toateaceste o=ti sunt date sub privigherea =i la porunca hatmanului.Aceia dintre ei care stau la hotare p[zesc trec[torile din mun\i=i vadurile apelor. Cei ce se afl[ ]nl[untrul Moldovei — undenu au a se teme de du=mani — sunt folosi\i pentru straj[ lapalatul hatmanului, ori ]i trimite el s[ slujeasc[ \ara. C[ au fostc`ndva =i husari, ne-o dovede=te ]nca numele acelei cete dinoastea lor care se nume=te hinsari. Hinsarii de ast[zi din Mol-dova de Sus =i din Moldova de Jos sunt cei ce \in de vornicul\inutului. Totu=i ace=tia nu fac vreo slujb[ ost[=easc[, ci,p[str`ndu-li-se vechiul nume, sunt pu=i s[ lucreze ogoarele.De-aici se trage la moldoveni zicala: “dalle arme alla sapa”,“de la arm[ la sap[“.

Tot printre ace=tia se socotesc =i v`n[torii moldoveni, care,]mpreun[ cu v[taful sau mai marele lor, au ]n st[p`nire un satde 100 =i mai bine de gospod[rii ]n mun\ii Moldovei, l`ngat`rgul Piatra. La vreme de r[zboi, trebuie s[ stea ]n preajmadomnului, ]n tab[r[; iar la vreme de pace, ei se ]ndeletnicesccu v`n[toarea, =i aduc la curte tot felul de fiare: cerbi, zimbri,oi s[lbatice =i orice fel de fiare care cutreier[ p[durile, partevii pentru pl[cerea domnului, parte ucise pestre masa domneas-c[, pentru care munc[ sunt slobozi de d[ri. Pentru pulbere =iplumbi dob`ndesc leaf[ deosebit[.

C[l[ra=ii din |arigrad (cetatea ]mp[r[teasc[) sau alerg[-torii \arigr[deni, care sunt cincizeci, cu v[taful sau mai marelelor. To\i vorbesc turce=te =i, c`nd este de trebuin\[, trebuie s[se duc[ la |arigrad, pentru care treab[ primesc, ]n afar[ deslobozirea de d[ri, 20 de taleri din vistieria \[rii. C[l[ra=ii deGala\i stau la porunca unui v[taf deosebit sau mai mare al lor=i ]mplinesc aceea=i slujb[ ca =i cei \arigr[deni. Iar c`nd sunt

Dimitrie Cantemir

trimi=i undeva, nu primesc mai mult de 10 taleri. Sunt camcincizeci cu to\ii.

Umbl[torii de Hotin, cincizeci la num[r, =i tot at`t de mul\iumbl[tori de Soroca sau alerg[tori soroceni. Gr[iesc le=e=te =iruse=te =i sunt trimi=i, c`nd este de trebuin\[, ]n |ara Le=easc[=i ]n Rusia. +i unii =i al\ii ascult[ de v[tafii sau mai marii lordeosebi\i.

Cei 24 de fu=ta=i, purt[tori de ghioage. }n vreme de pace,p[zesc u=ile de la od[ile femeilor =i de la temni\ele cur\ii ]ncare sunt ]nchi=i slujitorii cur\ii pentru gre=eli m[runte. Dac[cineva trebuie s[ fie b[tut din porunca domnului, cu vergile,ei ]mplinesc pedeapsa. C`nd domnul iese de la curte, fie cualai, fie pentru desf[tarea sa, ei ]l ]mpresur[ de am`ndou[ la-turile cu ghioage lungi ]n m`n[: aceea=i slujb[ o ]mplinesc =i]n r[zboi. Au o c[petenie a lor deosebit[, ce se nume=te v[tafde fu=ta=i.

Acestea sunt, a=adar, o=tile pe care trebuie sa le \in[ \ara,cu cheltuiala sa, pentru domn. Iar dac[ domnul vrea s[ \in[din punga lui mai multe o=ti, nimeni nu-l ]mpiedic[ s-o fac[;numai c[ domnii nu cuteaz[ niciodat[ s[-=i sporeasc[ o=tile,dec`t atunci c`nd cuget[ la vreo r[zvr[tire. C[ci ei socotescc[ este mai folositor s[ pui banii ]n vistierie, dec`t s[-i risipe=tipentru o=teni care nu sunt de trebuin\[.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L V I I I - L E A

DESPRE OBICEIURILE CUR|II DOMNE+TI

De aici ]nainte credem c[ lu[m asupra noastr[ o munc[nepl[cut[ cititorului dornic s[ =tie dac[ ]i vom ar[ta fastul =ir`nduiala de care se \ine seama la alaiurile cele mari =i laospe\ele domne=ti, precum =i ]n biseric[.

Ori de c`te ori domnul iese din cetate ca s[ se duc[ la vreom`n[stire sau pleac[ la r[zboi, aceasta se face cu cel maimare fast =i el este petrecut de un mare num[r de o=teni. }nfrunte p[=esc c`teva c[petenii =i c[l[uze, alese pentru aceas-ta dintre o=teni =i alerg[tori. Dup[ ei vine c[l[rimea ]n fruntecu steagul =i c[pitanii, a=a fel c[ ]ntre cetele de oaste se las[loc, ca s[ se poat[ deosebi unele de altele. De am`ndou[laturile steagului p[=esc c[pitanii cetelor de oaste, care iauseama ca to\i o=tenii s[ mearg[ cu r`nduial[ =i ]n linie dreapt[.}n urma lor vin c[l[ra=ii =i umbl[torii cu v[tafii lor; dup[ eisunt du=i de c[p[stru caii l[tura=i, ]n fa\a c[rora sunt purtatedou[ tuiuri sau cozi de cal, pe care Poarta le d[ruie=te domnu-lui ca semn de cinstire a domniei sale.

Dup[ aceea vin coconii domnului, dup[ care vine domnul]nsu=i, oleac[ mai ]nd[r[t, ]n mijlocul r`ndului. De am`ndou[p[r\ile ]l ]nso\esc str`ns paicii. Straiele =i slujba acestora le-amdescris mai sus. Mai departe, de-a dreapta, urmeaz[ comi=iisau mai marii grajdurilor =i v[tafii slujitorilor cur\ii; de-a st`ngapostelnicul cel mare cu ceilal\i postelnici ]n r`ndul al treilea;dup[ domn, merg buluc-ba=ii, c`te patru de fiecare latur[ =ianume cei mai v`rstnici dintre ei mai aproape de domn. Alaiul]l ]ncheie seimenii sau o=tenii cu leaf[, care merg de am`ndou[laturile, sub privegherea ceau=ilor — care ar putea s[ fie numi\i,

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

dup[ pilda europenilor, caporali — ca s[ mearg[ drept =i ]n-tr-acela=i pas. Iar ]ndat[ dup[ domn, ]=i are locul s[u, sp[tarul,care poart[ armele domnului. Dup[ aceea urmeaz[ slujitorii detain[ — cum li se zice — c[m[ra=ii, paharnicii, ciohodarul =imedelnicerii. }nt`iul r`nd dup[ ace=tia ]l alc[tuiesc v[taful decopii, adic[ mai marele c[m[ra=ilor, cu c[m[ra=ii s[i, al doilear`nd, p[h[rniceii; al treilea, stolniceii. Pe urm[ vine sangeaculcel mare, adic[ steagul cel mare, care are ]n v`rf alemul, cu]nc[ dou[ steaguri d[ruite domnului de sultan la ]nceputul dom-niei. Dup[ purt[torii steagurilor urmeaz[ tubulhanaua sau mu-zica ienicerilor, dup[ care se ]ntind, pe am`ndou[ laturile,arma=ii. Dup[ ace=tia vin, ]n r`ndul cei dint`i, boierii cei mari,]n al doilea, cei din starea a doua, ]n al treilea, cei din a treia.To\i boierii mazili merg laolalt[ dup[ rangul dreg[toriei pe careau avut-o. Coada alaiului o face o droaie amestecat[ de slugiboiere=ti, t`rgove\i =i negu\[tori. Dar c`nd domnul porne=te lar[zboi, atunci urmeaz[ tunurile, sub privegherea =[trarului celmare =i c[pitanului d[r[banilor, cu pu=ca=ii ori tunarii, precum=i merindele de trebuin\[ pentru tab[r[ =i boclucurile. Altminterito\i ace=tia merg printre ceilal\i boieri dup[ r`nduial[.

Cu r`nduiala aceasta ajung`nd la vreo biseric[ sau m[n[s-tire, c[l[rimea se ]n=ir[ la u=[, =i c`nd domnul trece pe di-naintea lor, ei i se ]nchin[ plec`ndu-=i capetele. Iar pedestri-mea, at`t c`t poate s[ intre ]n curte, este r`nduit[ ]ntr-un cercmare. C`nd domnul ajunge la scar[, descalec[ ]n strig[rileobi=nuite ale ceau=ilor: “s[ tr[iasc[ ]ntru mul\i ani!”. Apoi iese]n ]nt`mpinarea domnului, mitropolitul, cu diaconii s[i — carec[delni\eaz[ — =i cu sf`nta cruce, d`ndu-i evanghelia s-os[rute. De acolo domnul, p[=ind ]n urma mitropolitului =i, ]nc`ntarea to ezil ¤xion, dup[ ce se ]nchin[ la sfintele icoane,se suie ]n amvon (lucru ne]ng[duit nimanui afar[ de domn =ipreo\i), iar ]n mijiocul bisericii ]=i face semnul crucii. De aicise duce la strana sa =i, suindu-se ]n ea, se ]nchin[ mai ]nt`ic[tre mitropolit plec`ndu-=i capul, apoi =i c[tre boieri, care ]nvremea aceasta se a=eaz[ =i ei pe la locurile lor.

Descrierea Moldovei

Dar pentru c[ noi vorbim tocmai de obiceiurile cur\ii, so-cotim c[ nu e de prisos s[ spunem c`teva vorbe despre or`nduialastranelor ]n biseric[.

L`ng[ st`lpul din dreapta, ]nl[untrul bisericii, se afl[ stranadomnulul, cu trei trepte =i ]mprejmuit[ cu z[brele frumos lu-crate =i poleite cu aur. Am`ndou[ laturile ei sunt ]mpodobite custema domneasc[. Deasupra se vede o coroan[ poleita cu aur,sub care se afl[ icoana sf`ntului pe care domnul =i-l alege p[zitor.}n fa\a ei, l`ng[ st`lpul din st`nga bisericii, este o alt[ stran[pentru coconii domnului, asemenea cu strana domnului, cu de-osebire c[ are numai dou[ trepte. L`ng[ domn, de-a dreapta,=ade sp[tarul cel mare, care \ine spada domnului pe um[r =ibuzduganul ]n m`n[. La st`nga =ade postelnicul, iar ]nd[r[tullui tot =irul postelnicilor, cu toiege ]n m`n[, p`na la st`lpul dinst`nga. }nd[r[tul lor sunt r`ndui\i ceilal\i slujitori ai cur\ii, dup[starea lor. De-a dreapta domnului, c[tre altar, ]=i are strana luimitropolitul, ]mpreun[ cu unul dintre episcopi, dup[ care ur-meaz[, p`n[ la strana dasc[lului, egumenii =i stare\ii m[n[stirilor.}n dreapta, ]n fa\a mitropolitului, stau doi episcopi cu egumeniistranei lor, ]n aceea=i or`nduial[. +irul fe\elor biserice=ti seispr[ve=te la dreapta cu vistiernicul cel mare, ca el s[ \in[ la]ndem`n[ dania de bani pe care domnul obi=nuie=te s[ o dea lamiruit =i ca s[ nu se tulbure lini=tea =i ruga celor ce ascult[slujba, dac[ ar fi s[ o aduc[ mai de departe. }n st`nga staulogof[tul al doilea =i logof[tul de tain[, cel dint`i fiindc[ are ]ngrij[ toate trebile m[n[stirilor =i ale fe\elor biserice=ti; cel de aldoilea fiindc[ trebuie s[ \in[ =i s[ dea celor din jur vinul sfin\itde mitropolit sau de o fa\[ bisericeasc[. }n col\ul din dreapta alstranei sunt c`nt[re\ii moldoveni, ]n cel din st`nga c`nt[re\iigreci, care c`nt[, cu schimbul, c`nt[rile biserice=ti ]n am`ndou[limbile. }nd[r[tul stranei beizadelei stau boierii de starea ]nt`i,]ntr-un =ir p`n[ la st`lpul dinafar[, ]n tinda bisericii. Dup[ ace=tiaurmeaz[ boierii f[r[ dreg[torii, apoi mai marii, c[pitanii =i to\iceilal\i c`\i pot ]nc[pea ]n biseric[. }nd[r[tul stranei domnuluistau jup`nesele boierilor cu dreg[torii, ]n dreptul b[rba\ilor lor,

Dimitrie Cantemir

p`n[ la st`lpul cel de pe urm[ din latura dreapt[, ]nl[untrulbisericii. L`ng[ st`lpul acesta este locul doamnei — o stran[ cutrei trepte. Dac[ are fiice, ele se a=eaz[ ]ntre doamn[ =ijup`nesele boierilor. De-a dreptul doamnei stau c[m[r[=i\ele =ijup`nesele de la curte, aflate ]n slujba ei. La st`nga o p[zesccei doi vornici ai ei, care poart[ de grij[ ca norodul s[ nu ajung[prea aproape de stranele femeilor. }n tind[ stau jup`nesele boie-rilor f[r[ dreg[torii, ]n dreptul b[rba\ilor lor. De-a lungul pere\ilorbisericilor sunt zidite, ce e drept, strane pentru toata lumea, darnimeni nu cuteaz[ s[ se a=eze dec`t la vecernie, c`nd se c`nt[vie\ile sfin\ilor sau psalmii lui David. Numai domnului ]i este]ng[duit s[ stea cu capul acoperit ]n biseric[ =i el se descoper[numai atunci c`nd se c`nt[ “Sf`nt este Dumnezeul nostru”, c`ndse cite=te Evanghelia, c`nd se spune Crezul de la Niceea, Tat[lNostru sau c`nd preotul roste=te vorbele cele sfinte ale Cineicelei de tain[. C`nd ]ncepe s[ dea cnoinicon (]mp[rt[=ania),mitropolitul se duce cel dintì s[ s[rute icoanele sfin\ilor; dup[aceea =i domnul. C`nd acesta coboar[ din stran[ to\i boierii ]=ilas[ locurile, ca s[ se ]nchine c[tre domn atunci c`nd se ]ntoarcela locul lui. C`nd se ispr[ve=te slujba, mitropolitul d[ anafor[(¡nt°dwrdn pìnea r[mas[) domnului, doamnei, coconilor =idomni\elor. Asemenea =i to\i boierii cu dreg[torii primesc anafo-ra din mìnile mitropolitului, care st[ ]n strana lui. La urm[,logof[tul al treilea le d[ s[ guste din prinoasele preo\ilor. Dup[acestea boierii ies ]naintea domnului =i, dupa ce ]ncalec[, ser`nduiesc ]n fa\a bisericii =i stau cu capetele goale p`n[ cetrece domnul; pe urm[, cu aceea=i r`nduial[ ]l urmeaz[ pe domnla curtea domneasc[. Acolo ]=i las[ caii ]n curtea cea dinafar[(fiindc[ nim[nui nu-i este ]ng[duit s[ intre c[lare ]nl[untru), ser`nduiesc apoi ]n mijlocul cur\ii dinl[untru ]n picioare =i pri-mesc cu cinste pe domn, c`nd descalec[ de pe cal. Urc`ndscara, el se ]ntoarce c[tre boieri cu capul gol, mul\umindu-le,dup[ care fiecare se duce la casa sa.

}n zilele c`nd nu sunt ospe\e, masa de pr`nz a domnului sepune de cele mai multe ori ]n sala cea mic[, adesea ]ns[ =i ]n

Descrierea Moldovei

cea mare sau ]n casa femeilor (gynaeceo). La masa de pr`nzsunt pofti\i de fiecare dat[ doi dintre boierii mari =i tot at`\iadintre cei mici. Dac[ mai este loc la mas[, mai vin =i c[pitanii,ba uneori =i o=teni vechi. La cin[ nu vine nimeni afar[ derubedeniile domnului sau oarecine care e v[zut cu ochi bunide domn sau care ]l vesele=te cu lingu=iri ori vorbe pl[cute.C`teodat[ la masa de pr`nz a domnului vine =i doamna; alte-ori ea porunce=te s[ i se pun[ masa deosebit ]n od[ile ei =i oslujesc c[m[ra=ii, medelnicerii, cuparul sau paharnicul =ijup`nesele alese din neamurile boiere=ti. Iar c`nd sunt ospe\emari, masa se a=eaz[ ]n divanul cel mic. R[sunetul tobelor =ial tr`mbi\elor d[ semn pentru aducerea bucatelor. Stolnicii leaduc din cuhne, ]naintea lor merg`nd v[taful =i stolnicul aldoilea, =i le dau stolnicului cel mare, ca s[ le pun[ pe mas[.C`nd vine domnul, mitropolitul roste=te rug[ciunea obi=nuit[la mas[ =i blagoslove=te bucatele; medelnicerul cel mare aduceapa pentru sp[latul mìnilor. Dup[ ce domnul se a=eaz[ lalocul s[u, se a=eaz[ =i ceilal\i dup[ or`nduial[. Iar sfetnicii =iboierii de starea ]ntì se \in aproape, ]mplinindu-=i slujba. Bu-catele puse pe mas[ pentru domn le gust[ mai ]ntì stolniculcel mare. C`nd domnul ]ncepe s[ m[n`nce, se slobozesc tu-nurile, iar muzica turceasc[ =i cea cre=tineasc[ pornesc s[ c`nte.Paharnicul cel mare aduce b[utura dintì =i gust[ vinul turnatdintr-o oal[ mare ]ntr-un pahar mai mic, care lucru se zice ]ngraiul moldovenilor “credin\[“. Atunci mitropolitul =i episco-pul (c[rora li se pun dinainte numai bucate de pe=te =i lapte,fiindc[ lor nu le este ]ng[duit, dup[ canoanele lui Vasile celMare, s[ m[n`nce carne) =i to\i boierii se scoal[ ]n picioare =ise ]nchin[ c[tre domn. Dup[ aceea ei nu se mai scoal[ ]npicioare, dar se mai ]nchin[ c`nd =i c`nd ]nspre domn, chiardac[ sunt be\i. Boierii cei mari stau la mas[ p`n[ se bea paha-rul al treilea; dup[ aceea sp[tarul cel mare d[ spada sp[taruluial doilea. Paharul celui de-al doilea ]l d[ domnului paharniculal doilea =i ceilal\i boieri de starea a doua ]mplinesc acumslujba celor mari. La urm[, domnul d[ fiec[ruia dintre ace=tia

Dimitrie Cantemir

c`te un blid de la masa sa, ca semn al milostivirii sale, pe careei ]l au — dup[ ce s[rut[ mai ]nt`i m`na domnului — =i ]l duc]n odaia de al[turi, unde se pune mas[ osebit[ pentru ei. Dom-nul arat[ aceea=i cinstire =i altor boieri mai mici care sunt defa\[, buluc-ba=ilor =i c[pitanilor, dupa acela=i obicei. Dup[ cem[n`nc[ =i beau cu to\ii, se ]ntorc la masa domneasc[, laslujbele lor =i se ]ngrijesc ca p[h[rniceii sa dea de b[ut boieri-lor, stolniceii s[ ia bucatele de pe mas[ =i s[ le duc[ acolo,c[m[r[=eii s[ schimbe talgerele =i toate s[ se fac[ a=a cum secade =i cu or`nduial[. Arma=ii stau la cap[tul mesei cu buzdu-ganele lor, str[juindu-l pe domn (fiindc[ masa este a=ezat[ ]nlung). Dup[ ce to\i dimprejurul mesei au b[ut c`teva r`nduride pahare =i capetele ]ncep s[ se fierb`nte, de=art[ cu to\ii unpahar mare de vin, drept mul\umit[ pentru mila =i ]ndurareacereasc[; al doilea pahar ]l beau ]n s[n[tatea sultanului, darnu pomenesc vreun nume. Fiindc[ moldovenilor li se pare f[r[rost =i searb[d s[ bea ]n s[n[tatea turcilor; dimpotriv[, este cumare primejdie s[ bei ]n s[n[tatea crailor cre=tini =i dreptcredincio=i. Paharul al treilea ]l bea mitropolitul, dup[ ceroste=te pu\ine vorbe, ]n s[n[tatea domnului. C`nd pomene=tenumele acestuia, to\i boierii se scoal[ deodat[ de la mas[ =i sea=eaz[ ]n mijiocul divanului, ]n r`nduiala lor cea obi=nuit[.C`nd ispr[ve=te rug[ciunea mitropolitul face semnul crucii asu-pra domnului =i-l blagoslove=te iar, ]n vreme ce domnul ducepaharul la gur[, se slobozesc toate tunurile ]mprejur, cu bubui-tul c[rora se amestec[ muzica, din care ]ns[ cei de fa\[ nuaud dec`t r[sunetul, care vine din bol\ile largi ale palatului.Dup[ domn, mitropolitul de=art[ =i el un pahar de argint, camde o sut[ de dramuri, dar nu se clinte=te de la locul lui, ci sescoal[ numai ]n picioare. To\i ceilal\i boieri, care stau pescaune sau ]n picioare, golesc dou[ c`te dou[ paharele care lise dau =i, dup[ ce s[rut[ m`na domnului (\in`ndu-l postelniculcel mare de subsuori) se a=eaz[ iar la locurile lor de mai ]nainte.Dup[ ce au b[ut a=a, mai de=art[ paharele ]n s[n[tatea doam-nei, coconilor =i domni\elor =i pentru orice le-ar mai pune la

Descrierea Moldovei

]ndem`n[ prilejul ori be\ia. Fiindc[ domnul nu obi=nuie=te s[se scoale de la mas[ p`n[ c`nd nu se aduc sfe=nicile, pe carele a=eaz[ medelnicerul cel mare, c`nd to\i oaspe\ii se scoal[=i se ]nchin[ ]n fa\a domnului. C`nd domnul ]=i pune =ervetulpe mas[ ]nsemneaz[ c[ ospa\ul s-a ispr[vit. Postelnicul celmare, ]n\eleg`nd aceasta, love=te ]n p[m`nt cu toiagul de argintpe care ]l poart[ ]n m`n[; la acest semn to\i cei care se maipot \ine pe picioare se scoal[ ]ndat[. Iar pe ceilal\i care suntat`t de be\i c[ nu-=i mai pot duce picioarele, ]i ridic[ al\ii =i-iscot afar[. C`nd se scoal[ domnul, medelnicerul ]i aduce ap[=i un =tergar. Mitropolitul roste=te rug[ciunea =i, dup[ ce dom-nul ]=i face de trei ori semnul crucii, se ]ntoarce c[tre boieri =i,cu capul gol, ]=i ia r[mas bun. C`nd se ]ntoarce cu spatele,slujitorii de la curte =i c[m[ra=ii afla\i de fa\[ iau cu mare grij[de pe mas[ ce poate apuca fiecare: c[ci ei socot c[ e o cinstepentru ei s[ m[n`nce ceva de pe masa domneasc[. Ca s[ nuse piard[ vreun tac`m de argint, nu le este ]ng[duit s[ scoat[ceva din odaie; sau, c`nd sunt mai mul\i la un loc =i fiecarevrea s[ m[n`nce ceva deosebit, atunci ei trebuie s[ arate su-praveghetorului c[m[rii argint[riei c`te talgere au luat =i sa leaduc[ dup[ aceea ]nd[r[t. Muzica domnului ]i ]nso\e=te peceilal\i boieri p`n[ la casa lor. A doua zi se adun[ cu to\ii ]ndivan, intr[ la domn ca s[-i s[rute m`n[, ]i mul\umesc pentrucinstea de care s-au bucurat =i se roag[ de iertare pentru gre=eliles[v`r=ite la be\ie.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L I X - L E A

DESPRE V~N{TORILE DOMNE+TI

Dup[ cum to\i domnii de pe p[m`nt obi=nuiesc s[ iubeasc[v`n[toarea, a=a =i domnii Moldovei o socotesc foarte pl[cut[.S[ nu se cread[ c[ unui neam plecat cu totul armelor ]i placev`n[toarea — care este un fel de r[zboi — mai mult dec`ttoate celelalte ]ndeletniciri trupe=ti; la moldoveni ea se bu-cur[ de cinste ]ndeosebi =i pentru c[ le-a dat prilejul s[-=ig[seasc[ =i s[-=i ia iar[=i ]n st[p`nire patria. Dar ]n vremurilecare au urmat, domnii au trecut peste m[sur[ =i ]ntru acestlucru, iar bie\ilor \[rani — locuitori ai c`mpiilor =i p[durilorprielnice v`n[toarei — de-abia le-au l[sat r[gaz c`t era detrebuin\[ ca s[-=i agoniseasc[ hrana de toata ziua, =i lucrulacesta e pricina c[ s-au iscat adesea r[scoale. Afar[ de aces-tea, oamenii ]n\elep\i au luat seama c[ domnii prea dornici dev`n[tori nu se ]ngrijesc de trebile \[rii, le las[ cu totul pe sea-ma sfetnicilor =i vremea r`nduit[ pentru trebile ob=te=ti opr[p[desc numai cu petreceri de acestea. Domnii urm[tori au]n\eles r[ul dintru aceasta =i au pus m[sur[ acestei ]ndeletni-ciri ]n a=a chip c[ nici \[ranul nu a mai fost prea mult ]mpilat=i nici domnul nu a fost lipsit de aceast[ desf[tare. +i ei aur`nduit pentru v`n[toare vremea dinaintea celor patru posturiale bisericii R[s[ritului, c`nd s[ se adune la v`n[toarea dom-neasc[ toate st[rile, boieri, o=teni, r[ze=i =i negu\[tori. }n zileleacestea sunt aduna\i c]teva mii de \[rani din satele de prim-prejur, care trebuie sa intre ]n p[duri =i s[ goneasc[ fiarele.Dinspre c`mpie, de toate laturile p[durilor, stau la p`nd[v`n[torii, parte dintre ei cu c`ini de v`n[toare, parte cu la\uri=i, cu chipul acesta, fiarele gonite de strig[tele \[ranilor suntprinse f[r[ mare osteneal[. Ca s[ ]mb[rb[teze s`rguin\a v`n[to-

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

rilor, domnii au r`nduit pentru fiecare fiar[ v`nat[ un dar. Cineprinde un iepure dob`nde=te bac=i= (a=a se numesc ]n limbaturceasc[ aceste mici daruri) de 25 de aspri; cine prinde ovulpe, 60 de aspri; pentru un porc s[lbatec, un taler; pentru unurs, un galben, iar pentru o ciut[ 80 de aspri. Dup[ ce seispr[ve=te v`n[toarea, fiarele cele curate, ce sunt bune dem`ncat, sunt duse parte la cuhnea domneasc[ =i parte sunt]mp[r\ite ]ntre boierii =i c[peteniile oastei; cele spurcate ]ns[,cum sunt vulpile, ur=ii, pisicile s[lbatice =i alte fiare carevie\uiesc ]n mun\ii Moldovei, sunt l[sate paicilor sau slujito-rilor domne=ti, care trag foloase destul de mari din pieile lor. }nafar[ de aceste vremi obi=nuite ale anului r`nduite pentruv`n[toare, domnul poate, oric`t de des pofte=te, s[ adune lo-cuitorii =i s[-i foloseasc[ la v`n[toare. (Pentru c[ nimeni nupoate s[-i porunceasc[ ceva sau s[ se ]mpotriveasc[ vrerei lui,dup[ cum am spus =i mai sus.) Dar el =i-ar trage prin aceastanume r[u =i =i-ar acoperi slava de ocar[, care nu s-ar =terge ]nveci dinaintea ochilor urma=ilor. Asemenea el nu poate sa fienici ]ncredin\at c[ nu l-ar p`r] boierii la Poart[ pentru aseme-nea ]mpilare a supu=ilor. Iar c`nd ]l ]ndeamn[ ori vremea fru-moas[, ori frumuse\ea locului s[ se desf[teze, atunci porne=tela v`n[toare ]n tov[r[=ia oamenilor s[i de la curte =i a o=tenilor,care trebuie s[-l urmeze ]ntotdeauna; dar nu se ]nt`mpl[ preaadesea s[-=i petreac[ vremea, pe care trebuie s-o foloseasc[pentru trebile \[rii, cu v`natul fiarelor.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L X - L E A

DESPRE }NGROP{CIUNEA DOMNILOR

Moldovenii ]=i cinstesc domnul nu numai c`t este ]n via\[,ci =i dup[ ce moare. C`nd un domn ]=i d[ ob=tescul sf`r=it,trupul s[u — dac[ este var[ ]l b[ls[meaz[ ]ndat[ =i st[ne]ngropat, ]n palatul s[u, p`n[ ce se adun[ ]n Ia=i to\i boierii,cei mari =i cei mici, arhiereii, arhimandri\ii =i stare\ii tuturorm[n[stirilor, precum =i c[lug[rii vesti\i pentru via\a lor cucer-nic[ =i preo\ii cei mai de frunte. }n vremea aceasta ]l ]mbrac[]n haine domne=ti =i podoabe, iar boierii, cei mari =i cei mici,=i ceilal\i slujitori stau ]mprejurul lui cu smerenie, ca =i ]n vre-mea c`nd tr[ia. Ca s[-=i arate jalea, tot norodul umbl[ princetate cu capetele goale =i ]n zilele c`te se r`nduiesc toatepentru ]ngrop[ciune se trag clopotele bisericilor. }n ziua ]ngrop[-ciunii se r`nduie=te un alai la fel cu acela care ]l ]nso\ea pedomn c`t tr[ia, atunci c`nd se ducea undeva. Fe\ele biserice=timerg ]n frunte =i c`nt[ c`ntarile de ]ngrop[ciune obi=nuite ]nbiserica R[s[ritului; de am`ndou[ laturile p[=esc o=tenii cupu=tile =i steagurile ]ntoarse. Obrazele =i straiele tuturora, arat[jalea, la care ]=i iau p[rta=i chiar =i caii f[c`ndu-i s[ l[crimezecu zeam[ de ceap[. N[s[lia o duc pe umeri boierii de starea]nt`i, c[rora, p`n[ la cel din urm[, le iau locul, ]n drum, ceilal\iboieri mai mici, ca s[ arate prin aceasta c[ ascult[ poruncadomnului r[posat, tot a=a ca =i atunci c`nd era ]n via\[. Alaiulse ]ncheie cu o muzic[ de oaste, ]n care sunt amestecate tobe,care, cu sunetul lor ]n[bu=it, dau un c`ntec de jale. Cu aceast[r`nduial[ domnul este dus la mitropolie =i, c`ta vreme se c`nt[litaniile, ]l pun jos ]n fa\a stranei domne=ti, ]n care =edea c`tera ]n via\[. Dup[ aceea, cel care roste=te cuv`ntul de

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

]ngrop[ciune se urc[ ]n amvon =i spune multe vorbe de laud[despre domn, ]i pomene=te virtu\ile, arat[ ce p[gube=te \araprin moartea lui =i la urm[ m`ngìe pe ascult[tori pentru pagu-ba aceea, n[d[jduind c[ vor afla iar[=i virtu\ile adunate alecelui r[posat ]n fiul =i urma=ul s[u. Dup[ ce sf`r=e=te de vorbit,se apropie de n[s[lie to\i arhiereii, stare\ii, boierii cei mari =icei mici =i to\i cei care au slujit la curtea lui, s[rut[ m`nadreapt[ a mortului =i crucea pe care o \ine ]n m`na aceasta.Dup[ ce ]i arat[ =i aceast[ cinstire din urm[, ]l duc — dac[ adorit s[ fie ]ngropat ]n cetate — la locul de ]ngropare hot[r`t,cu acela=i alai cu care l-au adus ]n biseric[ =i-l coboar[ ]ngroap[, cu n[frame de m[tase, boierii din starea ]ntì. Mitro-politul arunc[ peste sicriu cel dintì pumn de \[r`n[. }n vre-mea aceasta se slobozesc tunurile, iar dang[tul clopotelor, careface o larm[ asurzitoare =i care nu se opre=te p`n[ ce nu seumple groapa, se amestec[ cu sunetele muzicii. Iar dac[ dom-nul a poruncit ca s[-l ]ngroape ]ntr-o m[n[stire aflat[ departede cetate, atunci numai c`\iva boieri, ]mpreun[ cu slujitoriicur\ii, sunt r`ndui\i s[-i duc[ trupul acolo cu mare fast. Ei arat[=i acuma domnului r[posat aceea=i cinstire pe care i-au ar[tat-oc`t era ]n via\[. Dac[ drumul lor trece printr-o cetate sau printr-unt`rg, ei coboar[ trupul din car, ]l ridic[ pe umeri =i-l poart[p`n[ la marginea cealalt[ a cet[\ii sau t`rgului. C`nd ajung laurm[ la m[n[stirea hot[r`t[ pentru ]ngropare, ]l ]ngroap[ cuacela=i fast ar[tat mai sus =i anin[ stema domneasc[ pe peretelecel mai de aproape de morm`nt al bisericii.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L X I - L E A

DESPRE LEGILE |{RII MOLDOVEI

Din pricina t[cerii istoricilor nu se =tie ce legi au fost ]nvremurile vechi ]n Dacia. Dup[ asem[narea obiceiurilor laalte noroade barbare, putem s[ credem c[ voia domnilor =idreptul firesc au avut putere ca =i legile scrise. Dar c`nd Daciaa fost schimbat[ ]n provincie roman[ =i ]mp[ratul Ulpiu Traiana a=ezat aici romani, dup[ ce l-a biruit pe Decebal =i s-a st`rpitnorodul din locurile acestea, Dacia a luat legile romane de lalocuitorii ei cei noi. Acestea \inur[ at`ta vreme c`t a stat \arasub st[p`nirea ]mp[ra\ilor romani =i bizantini. Iar dup[ ce afost de=ertat[ de locuitori din pricina n[v[lirilor barbarilor,]mp[ra\ii bizantini s-au v[zut sili\i s[ p[r[seasc[ aceast[ pro-vincie, cuget`nd numai la sc[parea lor, legile romane au]nceput atunci s[ se strice =i s[ se schimbe de c[tre daci, p`n[]ntr-at`ta ]nc`t la ]ntemeierea cea nou[ a Moldovei cu noro-coasa desc[lecare a lui Drago=, judec[torii abia mai =tiau cumsa ]mpart[ dreptatea. Alexandru, cei dint`i despot al Moldovei,care a vrut s[ lecuiasc[ r[ul acesta =i pe care ai no=tri l-aunumit cel Bun pentru faptele lui mari, a primit de la ]mp[ra\iibizantini, odat[ cu domnia, =i legile grece=ti twnbailiƒwn cu-prinse ]n Codicile bazilicalelor, =i din c[r\ile acelea ]ntinse ascos ceea ce alc[tuie=te acuma pravila din Moldova. Osebitde acestea, feluritele obiceiuri pe care ace=tia le-au luat, ]ntimpul r[t[cirii lor ]ncoace =i ]ncolo, de la neamurile megie=e,n-au putut fi =terse, asa cum altminteri aproape oricare neamde pe p[m`nt are obiceiurile sale deosebite, cum sunt aceleacu privin\[ la: mo=tenire, diate, ]mp[r\eala mo=iilor =i la zilelede corvoad[. De aceea la moldoveni s-au ivit dou[ feluri de

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

legi: una scris[, ]ntemeiat[ pe legile ]mp[ra\ilor romani =i\arigr[deni =i pe hot[r`rile soboarelor biserice=ti, =i una nescri-s[, care ar putea fi numit[ datina norodului, cum se nume=te =i]n limba noastr[ cu vorba slavoneasc[ obicei, care ]nsemneaz[datin[ =i obicei. Dar, pentru c[ aceste obiceiuri nu sunt scrise=i au fost adesea r[st[lm[cite de c[tre judec[torii cump[ra\i =ifolosite ca s[ sprijine str`mb[tatea, Vasile Lupu Albanezul,domn al Moldovei, ]n veacul trecut a pus oameni cinsti\i =icunosc`nd legile \[rii s[ adune laolalt[ toate legile scrise =inescrise, alc[tuindu-se din ele un codice deosebit de legi1,r[mas =i ast[zi c[l[uza judec[torilor din Moldova pentru]mp[r\irea drept[\ii.

1 Pravila, ap[rut[ ]n 1646, ]n tiparni\a de la Trei Ierarhi, poart[ titlul:Carte rom`neasc[ de ]nv[\[tur[ de la pravilele ]mp[r[te=ti =i de la altegiude\e cu dzisa =i cu toat[ cheltuiala lui Vasile Voievodul =i domnul |[riiMoldovei den multe scripturi t[lm[cit[, den limba ileneasc[ pre limbarom`neasc[. Prima parte a pravilei s-a inspirat din legi bizantine, bazate pelegisla\ia lui Iustinian; partea a doua se bazeaz[ pe opera Praxis et Theo-rice (Criminalis (1616) a juristului italian Prosper Farinaccius. Titlul pravileiindic[ folosirea acestei lucr[ri ]ntr-o versiune greceasc[.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L X I I - L E A

DESPRE DIVANUL DE JUDECAT{ AL DOMNULUI+I AL BOIERILOR

Domnul \ine divan de judecat[ ob=teasc[ de trei sau patruori pe s[pt[m`n[, ]n tot cursul anului, afar[ de zilele pe carebiserica le-a hot[r`t pentru posturile cele mari. Divanul — cuacest cuv`nt turcesc numesc moldovenii sala cea mare deprimire — se afl[ totdeauna ]n mijlocul palatului domnesc.Aici, la peretele din fund, este a=ezat scaunul domnului, av`ndaninat[ deasupra o icoan[ a lui Isus Hristos ]n fa\a judec[\ii =idinaintea ei arde necontenit o lum`nare. }n partea st`ng[, pecare moldovenii o socotesc, dup[ felul turcesc, mai de cinstedec`t dreapta, se afl[ scaunul mitropolitului, dup[ care ur-meaz[ boierii dreg[tori dup[ starea lor. }n fa\[, l`ng[ pereteledin dreapta al s[lii, ]=i au locul boierii f[r[ dreg[torii.

}n mijloc, l`ng[ domn, la dreapta sa, =ade sp[tarul cel mare,\in`nd spada domneasc[; ceva mai departe, tot de aceast[parte, =ade postelnicul cel mare, cu un =ir lung de postelnicei.Ceilal\i care sunt de trebuin\[ ]n divan, aprozi =i arma=i, stau]n fa\a domnului, a=a ca s[-i aib[ el ]naintea ochilor. }ndat[ cedomnul — dup[ o rug[ciune scurt[ c[tre Hristos judec[torul —se a=eaz[ ]n scaun, toat[ lumea din sal[ tace =i, la poruncaportarului, aprozii aduc ]nl[untru c`te doi, c`te trei dintrepricina=ii aduna\i ]n fa\a por\ii. Dup[ ce li se ascult[ j[luirea,ace=tia sunt l[sa\i s[ iasa afar[ prin alt[ u=[ a divanului, cared[ ]nspre curtea mica a palatului — dac[ nu sunt du=i la tem-ni\[. Dup[ ace=tia urmeaz[ al\ii, p`n[ c`nd nu mai r[m`nenimeni care s[ se j[luiasc[. La amiaz[ se hot[r[=te j[luitorilorr[ma=i alt[ zi ca s[ se ]nf[\i=eze la judecat[. Aceast[ jude-

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

cat[ este ]ns[ a=a de ]nfrico=at[ =i nep[rtinitoare, ]nc`t ]nsu=ilogof[tul cel mare, dac[ ar fi p`r`t =i de un \[ran, ]ndat[ ce =i-aauzit numele pomenit trebuie s[ se scoale de la locul s[u =i s[se a=eze de-a st`nga \[ranului, p`n[ ce ispr[ve=te j[luirea.Pricinile cele mari le judec[ domnul ]nsu=i, pe cele mai micile las[ ]n seama boierilor. Boierii c[rora li se ]nf[\i=eaz[ pri-cina o cerceteaz[ pe la casele lor =i hot[r[sc. Dac[ j[luitorul=i p`r`tul sunt mul\umi\i de judecat[, atunci ea are aceea=iputere ca =i cum ar fi fost f[cut[ ]n divanul domnesc. Dar dac[una din cele dou[ p[r\i socoate c[ i s-a f[cut str`mb[tate,poate s[ se j[luiasc[ iar[=i la divanul de judecat[ al domnu-lui. }n fa\a acestuia pricina se cerceteaz[ din nou =i, dac[ sedovede=te c[ un boier a f[cut judecat[ str`mb[, pentru c[ aluat plocoane, sau din p[rtinire, sau fiindc[ nu se pricepe s[judece, atunci se pedepse=te ]nfrico=at. Iar dac[ domnul so-coate c[ aceluia care s-a j[luit din nou i s-a f[cut judecat[dreapt[, atunci ]l pedepse=te s[ fie b[tut cu vergile, pentru c[a def[imat judecata boierului, iar dup[ aceea, pentru c[ nu ab[gat ]n seam[ porunca st[p`nirii, se mai pedepse=te dup[socotin\a domnului, trebuind s[ pl[teasc[ ]ndoit =i cheltuielileceleilalte p[r\i. C`nd domnul vrea s[ asculte el ]nsu=i jalbelepe care le socote=te mai ]nsemnate sau de m`na ]nt`i,porunce=te s[ vin[ la divan p`r`tul =i j[luitorul, ]i las[ s[ spun[slobod tot ce g`ndesc c[ ar fi de folos pentru ap[rarea lor saupentru ]nvinov[\irea par\ii dimpotriv[. Dup[ ce se cerceteaz[pricina, mitropolitul =i fiecare din boierii afla\i ]n divan spunce g`ndesc cu glas tare (m[car c[ =tiu c[ domnul are alt g`nd)=i apoi ]l las[ pe p`r`t slobod sau ]l judec[ vinovat. Boierilorf[r[ de slujbe nu li se ]ng[duie s[ aduc[ nimic ]n fa\a domnu-lui =i nici s[-=i spun[ g`ndul, dec`t dac[ ]i ]ntreab[ domnul.C`nd s-au auzit g`ndurile tuturora =i s-a cunoscut c[ cineva evinovat, domnul ]ntreab[ pe mitropolit ce pedeaps[ i se cadedup[ legile politice=ti =i cele biserice=ti. Mitropolitul cite=temai ]nt`i cuv`ntul legii =i dup[ aceea cere mila domnului,c[reia legile nu-i pot pune stavil[. Acela=i lucru ]l fac ]ndat[ =i

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

boierii. La urm[, domnul ]=i spune g`ndul s[u =i las[ slobod pep`r`t sau ]l os`nde=te la moarte sau la alt[ pedeaps[. Cei caresunt p`r`\i pentru vreo f[r[delege mare se dau arma=ului celmare, ca s[-i bage ]n temni\[. Iar aceia care se bag[ ]n tem-ni\[ din pricina datoriilor se dau pe seama v[tafului de aprozi.Os`ndele sunt de mai multe feluri: pe t`lhari ]i sp`nzur[, pejefuitorii de biserici ]i arde, boierului care a f[cut moarte deom, ]i taie capul, pe \[rani ]i pune ]n \eap[ =i-i omoar[ ]nchipul acesta cu ]ncetul =i ]n chinuri. Asemenea f[r[deleginumai arareori le pedepse=te domnul cu o pedeaps[ mai bl`nd[— doar dac[ omor`torul se ]nvoie=te cu rudeniile ucisului =iacestea arat[ ]n fa\a domnului =i a celorlal\i c[ ]l iart[ de vin[=i de pedeaps[ =i nu cer s[ se pl[teasc[ s`ngele cu s`nge saumoartea cu moarte. Dac[ omor`torul poate s[ dob`ndeasc[iertare, acesta atunci poate s[ =i n[d[jduiasc[ ]ntruc`tva c[va afla mil[ =i la domn; dar el nu poate s[ fie ]ncredin\at c[ vasc[pa cu via\[. Iar dac[ din faptele lui de p`n[ atunci domnul=tie c[ r[utatea lui nu mai poate fi ]ndreptat[ prin nici opedeaps[ sau sunt alte pricini pentru care nu voie=te s[-id[ruiasc[ via\a, atunci obi=nuie=te s[ dea r[spuns c[ j[luitorii=i rudeniile ucisului pot s[ ierte uciga=ului f[r[delegea s[v`r=it[,dar el nu poate suferi ca ]n \ara lui s[ tr[iasc[ uciga=i =i al\itic[lo=i, ca s[ se spurce de la stric[ciunea lor m[dularele celes[n[toase ale \[rii. Cu acest cuv`nt ]l os`nde=te sau la moartesau ]l trimite la ocn[. Boierii care au luat din banii \[rii saucare au uneltit cu primejdie asupra vie\ii domnului (lucru carese ]nt`mpl[ adesea dup[ cugetul cel nestatornic al moldove-nilor) domnul poate s[-i os`ndeasc[ la moarte =i la pierdereamo=iilor, f[r[ s[ mai ]ntrebe pe ceilal\i boieri. Iar dac[ nu area se teme c[ t[r[g[narea ar aduce vreo pagub[ sau primejdieca uneltitorii ceilalti, v[z`ndu-se a nevoie, s[-=i ]nf[ptuiasc[lucrarea lor, atunci domnul, ca s[ arate dreptatea judec[\iisale =i ca s[ bage spaima ]n ceilal\i, porunce=te s[-l aduc[ per[zvr[tit ]n fa\a divanului de judecat[ =i ]i v[de=te vinov[\iacu scrisorile prinse — dac[ are asemenea scrisori — sau cu

Descrierea Moldovei

alte m[rturii, apoi ]l os`nde=te la moarte sau la alt[ pedeaps[.Dac[ i se cade os`nda la moarte, nu poate s[-i dea alt[pedeaps[ dec`t t[ierea capului, iar daca ]l pedepse=te cu b[taia,nu o poate ]mplini nimeni altul dec`t domnul cu m`na lui, oricu topuzul (buzdugan domnesc) — care, ce e drept, love=tecel mai tare, dar nu vat[m[ onoarea — sau cu vergi =i bice,care este socotit[ b[taia cea mai de ocar[. Alte pricini nuz[bovesc mult[ vreme ]n divan, ci orice pricin[ care trebuiejudecat[ se ispr[ve=te de obicei ]n aceea=i zi sau, c`nd esteprea ]nc`lcit[, se aduce de trei, patru ori ]n divan. Dac[ dom-nul nu poate s[ vin[ ]n divan, fiindc[ e bolnav sau are altetrebi, boierii se a=eaz[ pe la locurile lor ca =i c`nd domnul arfi de fa\[, ascult[ j[luirile =i le hot[r[sc, trimi\`nd judec[\ilelor scrise la domn, ar[t`ndu-i =i chipul cum s-a f[cut judecata.Afar[ de aceasta, oricine este slobod s[ dea jalb[ domnului,atunci c`nd se duce la biseric[ sau la preumblare, pe care leia sp[tarul al treilea =i le pune pe masa domnului c`nd se]ntorc la curte. Dup[ aceea vine logof[tul de tain[, care lecite=te domnului =i scrie pe marginea jalbei hot[r`rea acestu-ia. El rupe jalbele mincinoase sau acelea prin care se cerevreo str`mb[tate. Dup[ aceea sp[tarul d[ ]napoi jalbele celorce le-au f[cut. Mai marele aprozilor are grij[ s[ se ]mplineasc[voia domnului. Nu s-a auzit niciodata zic`ndu-se c[ hot[r`readomnului ar fi fost dob`ndit[ prin daruri, nici el c[ s-ar fi ab[tutde la calea drept[\ii ca s[ p[rtineasc[ pe careva, de=i s-a v[ditc[ lucrul acesta s-a ]nt`mplat de mai multe ori printre boieri.Aceasta este or`nduiala cu care jalbele celor asupri\i ajung lajudec[torul cel mai mare al Moldovei, adic[ la domn, =i chipul]n care se judec[.

Acuma trebuie s[ mai spunem ceva =i despre judec[\ilemai mici. Ele sunt de dou[ feluri: judec[\i de ob=te ale \[rii,adic[ judec[\i ale unui \inut, =i judec[\i deosebite, adic[ alelocului. To\i sfetnicii domne=ti =i boierii divanului din starea]nt`i au putere s[ judece =i s[ hot[rasc[ pricinile de judecat[]n toat[ Moldova, de ]ndat[ ce se g[sesc afar[ din Ia=i; ]ns[

Dimitrie Cantemir

cei doi vornici mari au o putere =i mai mare. Nici unul dintrelocuitorii \inutului pe care ]l au ei ]n seam[ nu se poate tragede la judecata lor; dar oricare din cele dou[ p[r\i poate s[ nuprimeasc[ judecata celorlal\i boieri =i s[ se duc[ la divanuldomnesc; dac[ judecata vornicului nu mul\ume=te una saucealalt[ din p[r\i, aceasta este slobod[ s[ se jeluiasc[ din noula divanul domnesc. Dac[ s-a ]nf[\i=at divanului domnesc, pri-cina nu se mai cerceteaz[, ci se caut[ numai s[ se vad[ dac[judecata — a=a cum este scris[ ]n hot[r`rea vornicului, ce sed[ dup[ obicei la partea c`=tig[toare — a fost dat[ dup[dreptate =i dup[ legea \[rii. O pricin[ se cerceteaz[ din nounumai atunci c`nd cineva face jalb[ la divanul domnesc dup[ce a fost judecat de un boier pe care ]l primise mai ]naintejudec[tor. Dac[ judecata boierului se socote=te str`mb[ — lu-cru ce se ]nt`mpl[ adesea — atunci el trebuie s[ sufere pede-pse grele. Dar dac[ la cercetare se afl[ c[ judecata a fostdreapt[ =i c[ j[luitorul pus pe g`lceav[, a v[t[mat din nechib-zuin\[ cinstea boierului, atunci se pedepse=te cu b[taia =i tre-buie s[ pl[teasc[ ]ndoit cheltuielile p[r\ii vr[jma=e. Osebit,boierilor din starea ]nt`i li s-a mai ]ng[duit s[ judece =i s[hot[rasc[ =i ]n pricinile din cetatea Ia=i, dac[ se ]nvoiesc celedou[ par\i ]n g`lceav[, fiindc[ nimeni nu poate fi ]mpiedicats[ se duc[ la divanul domnesc. Dac[ un boier a judecat ]ndivanul domnesc vreo pricin[ care i s-a dat lui ]n seam[, eltrebuie s[ dea hot[r`rea lui ]mpreun[ cu temeiurile ei, prin-tr-un diac al divanului, logof[tulul cel mare; dac[ acestasocote=te c[ judecata s-a f[cut dup[ dreptate =i dup[ legeacea de ob=te =i dup[ cea bisericeasc[, scrie cu m`na lui dede-subt: “S-a cercetat” =i o d[ logof[tului de tain[ ca s[ o pecetlu-iasc[ cu pecetea divanului, dup[ care hot[r`rea nu se maipoate schimba. Iar dac[ socote=te c[ boierul a judecat cu str`m-b[tate, atunci logof[tul cel mare rupe scrisoarea =i trimite pej[luitor la divanul domnesc. }ns[ afar[ de curte logof[tul celmare nu poate nici s[ cerceteze iar[=i =i nici s[ lepede judeca-ta altui boier. Cu nici un chip nu-i este ]ng[duit unui boier

Descrierea Moldovei

dintr-un rang mai de jos s[ r[stoarne hot[r`rea unui boier maimare. Iar fiindc[ boierii cei mari trebuie s[ fie aproape necon-tenit la curtea domneasc[ =i nu pot s[ judece toate priciniledin toat[ \ara, de aceea s-au or`nduit ]n cet[\i =i t`rguri judec[toricare s[ judece pricinile locuitorilor Moldovei. }n unele locuriace=tia se numesc p`rc[labi, iar ]n altele vornici =i c[m[ra=i.La Hotin, Cern[u\i, Suceava, Neam\ =i Soroca sunt c`te doip`rc[labi, care poart[ =i numele de obl[duitori, fiindc[ acestecet[\i sunt cele mai de frunte; asemenea mai sunt c`te doi laRoman, Boto=ani (t`rg care este ]n st[p`nirea doamnei), Orhei,Chi=in[u, L[pu=na, F[lciu, Gala\i, Tecuci, Tutova =i Putna. Cele-lalte t`rguri mai mici, cum sunt Bac[u, T`rgul Frumos, H`rl[ul,Covurluiul =i Vasluiul, au fiecare numai c`te un p`rc[lab. LaB`rlad sunt doi vornici, care judec[ pricinile ]n locul vornicu-lui cel mare din |ara de Jos. Tot doi sunt =i ]n \inutul Dorohoi,]n locul vornicului cel mare al |[rii de Sus: unul la C`mpulung=i unul la Vaslui. Peste ocnele de sare din \inutul Ocna sunt doic[m[ra=i deosebi\i. Ace=tia to\i pot s[ judece aproape toatepricinile, dar nu pot hot[r] dec`t pe cele mai mici. Pe cele maide seam[ trebuie s[ le trimit[ ori la vornicul cel mare al \i-nutului acela, ori, dac[ se judec[ din nou, la divanul dom-nesc. Atunci ]ns[ ei hot[r[sc p[r\ilor ]mpricinate un soroc, adic[o zi c`nd am`ndou[ p[r\ile trebuie s[ se ]nf[\i=eze ]nainteadomnului. Aceasta se face astfel: p`rc[labul trimite o scrisoare]n care veste=te c[ cutare =i cutare, care tr[iesc ]n necontenit[g`lceav[ din cutare pricin[, fac jalb[ la divanul domnesc =if[g[duiesc s[ se ]nf[\i=eze la divan ]n cutare zi sau la cutaresoroc. Aceast[ scrisoare o rupe ]n dou[ =i d[ c`te o partefiec[reia dintre p[r\ile ]mpricinate. Dac[ vreuna din ele nu se]nf[\i=eaz[ la divan la sorocul hot[r`t, trebuie s[ pl[teasca oheria, adic[ gloab[: un \[ran 25 de galbeni, un r[ze= 100 =i unboier 600. De aceast[ pedeaps[ nu poate sc[pa nimeni dec`tdac[ poate s[ dovedeasc[ fie c[ a fost bolnav, fie c[ a ]mplinitvreo slujb[ domneasc[, fie c[ i-au fost ]ncredin\ate, de c[trecei mai mari, trebi ale \[rii, care l-au ]mpiedicat s[ se ]nf[\i=eze.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L X I I I - L E A

DESPRE VENITURILE VECHI +I CELEDE ACUM ALE MOLDOVEI

At`t cronicile noastre moldovene=ti, c`t =i hrisoavele dom-nilor de odinioar[ arat[ cu prisosin\[ c[, alt[ dat[, ]ncep`nddin vremea desc[lecatului lui Drago=, toat[ Moldova eramo=tenire a domnului1, c[ci locuitorii cei noi ai Moldovei nuputeau s[-=i aleag[ mo=ii anume nici s[ le st[p`neasc[, ciacestea le erau d[ruite de c[tre domn, ]mpreun[ cu boieria —dup[ cum fiecare izb`ndea s[ se fac[ vestit prin vitejia sa — =ica s[-=i \ina rangul, primeau ]n dar sate =i mo=ii. C[ lucrulacesta este adev[rat arat[ hrisoavele neamurilor cele vechidin Moldova, pe care se bizuie st[p`nirea lor asupra satelor =idin care se l[mure=te c[ sunt numai daruri, pentru care au amul\umi d[rniciei domnului. Ca s[ lumin[m mai bine acestlucru, am voi s[ pomenim aici un hrisov dat str[mo=ului nostruTeodor Cantemir de c[tre +tefan cel Mare, av`nd cuprinsulurm[tor: “Fiindc[ Teodor Cantemir, p`rc[lab pe Chilia =i Smi-la, s-a ar[tat a fi o slug[ credincioas[ =i un o=tean viteaz alcrucii lui Hristos, ]ntru ap[rarea acestor cet[\i ]mpotrivan[v[lirilor turce=ti =i t[t[r[=ti =i fiindc[ la urm[ toate locurileacestea au fost, cu voia lui Dumnezeu, pustiite =i r[pite de

1 La sf`r=itul secolului al XIV-lea =i ]nceputul secolului al XV-lea, exista,al[turi de proprietatea domneasc[, proprietate boiereasc[ =i m[n[stireasc[,]n afar[ de cea a \[ranilor. Afirma\ia lui Cantemir c[ ]ntreaga Moldov[ ar fifost “mo=tenire a domnului” este tenden\ioas[, determinat[ de inten\iilesale politice de a crea un stat centralizat, ]n care domnitorul s[ aib[ drep-turi absolute. Nu este mai pu\in adev[rat, ]ns[, c[ domnul r[spl[tea servici-ile boierilor credincio=i cu mo=ii. }n majoritatea cazurilor, domnii nu f[ceau,]ns[, altceva dec`t s[ le ]nt[reasc[ boierilor o proprietate existent[ de fapt.

CUPRINS

Descrierea Moldovei

c[tre turci, fiind silit de puterea acestora s[ p[r[seasc[ mo=iap[rinteasc[, d[ruit[ mo=ului =i str[mo=ului s[u, pentru slujbelef[cute cu credin\[, de c[tre str[mo=ii no=tri r[posa\i ]ntru dom-nul, d[ruim, de aceea, sus-pomenitului Teodor Cantemir, dindragoste, =i mil[ cre=tineasc[, trei sate ]n \inutul F[lciului cutot ce \ine de ele, p[duri, c`mpii, ape =i iazuri =i-l facem maimare peste tot codrul Tigheciului =i c[pitan mai mare al c[l[rimiide acolo” (care pe atunci era ]n num[r de opt mii de oameni,dup[ cum m[rturisesc cronicarii). }n acela=i fel gr[iesc =i hri-soavele date altor neamuri. Din aceast[ pricin[ aproape c[ nu]nt`lne=ti ]n Moldova vreun neam de boieri care s[ nu-=i trag[numele de la satul primit de ]ntemeietorul s[u ca dar de ladomn. A=a, mai t`rziu, Cantemir s-a numit Sili=teanu de lasatul cu acela=i nume, Racovi\[ de la Racova =i Ureche de laUreche=ti. Dar fiindc[ ]n vremile ce urmar[ boierii s-au ]nmul\itfoarte mult =i se p[rea c[ aceste danii vor slei veniturile \[rii]ntregi, domnii au desp[r\it, pentru binele \[rii, veniturile caremai ]nainte intrau ]n aceea=i vistierie at`t pentru cheltuieliledomnului, c`t =i pentru cheltuielile \[rii. Pentru cheltuiala cur\iilor, domnii =i-au oprit toate cet[\ile =i t`rgurile Moldovei, ]mpre-un[ cu dou[sprezece sate din apropierea lor; apoi ocnele desare, v[mile, zeciuiala la oi, porci =i stupii de albine de la\[rani =i de la r[ze=i pentru c[ boierii sunt =i p`n[ ast[zi slobozide asemenea d[ri. Pe toate celelalte le-au l[sat \[rii =i boie-rilor =i au hot[r`t ca fiecare cas[ \[r[neasc[ s[ pl[teasc[, ]nvreme de pace, pentru trebuin\ele \[rii, 80 de aspri, adic[ unflorin, dajdie numit[ de ei fum[rit; ]n vreme de r[zboi, un taler]mp[r[tesc sau 120 aspri, iar la vreme de mai mare nevoie, ungalben, care pre\uia atunci 200 aspri. Cititorul poate s[-=i dealesne seama ce mul\i bani se adunau, dac[ erau ]ndestul[toripentru a \ine 40 000 de o=teni moldoveni =i 14 000 de str[ini:nem\i, cazaci, s`rbi, bulgari, alvani\i =i greci. Se cunoa=te dincatastifele cu socoteli ale \arii c[ numai veniturile domnuluif[ceau peste 60 000 taleri ]mp[r[te=ti ]n fiece an, iar numai

Dimitrie Cantemir

din C`mpulung se str`ngeau 24 000 de oi sub numele de zeciu-ial[. Iar acuma, vai ! Moldova a c[zut ]ntr-o s[r[cie =i tic[lo=iea=a de mare, ]nc`t abia se mai scoate a =asea parte din veni-turile de odinioar[. Adic[ se scot din v[mi cam 30 000, dinocne 10 000, din cet[\i =i t`rgurile unde sunt p`rc[labi 15 000,din zeciuiala oilor de obicei 10 000 taleri ]mp[r[te=ti; iar ]nanul cel dint`i de domnie, c`nd =i boierii trebuie s[ dea zeciu-ial[, se scot 20 000; din zeciuiala stupilor de albine =i a por-cilor 25 000, de la curteni sau boierii de starea mai de jos 15000 de taleri ]mp[r[te=ti, care, socotindu-se laolalt[, fac cevamai mult ca 100 000 taleri ]mp[r[te=ti. Aceste venituri domnulle poate folosi cum ]i place, pentru cheltuielile lui =i pentrucele ale cur\ii sale. }ns[ veniturile \[rii nu sunt hot[r`te dup[puterile supu=ilor, ci dup[ m[sura l[comiei turcilor. C[ci oricear cere ace=tia, nu se poate s[ nu li se dea, iar domnul nu estedator s[ dea =i el ceva, din veniturile sale, pentru u=urarealocuitorilor. Purtarea de grij[ pentru veniturile \[rii o au ]n seam[cei =apte boieri de frunte, numi\i ]ndeob=te boieri de sfat. Nu-mai lor le este ]ng[duit s[ intre ]n vistierie (odaia ]n care se\ine sfatul \[rii). Asemenea numai vistiernicul cel mare (maimarele vistieriei) =ade ]ntre d`n=ii, fiindc[ pe seama lui se afl[vistieria =i are cheia de la c[mara acesteia. C`nd sose=te vreoporunc[ de la Poart[ sau c`nd domnul socote=te c[ e de tre-buin\[ pentru trebile \[rii, atunci el ]i cheam[ pe cei =apteboieri prin scrisoare la sfat. Ace=tia se adun[ la vistierie =i,dup[ ce se sf[tuiesc, ]l vestesc pe domn, prin vistiernicul celmare, despre ceea ce socotesc d`n=ii c[ trebuie s[ se fac[.Dac[ domnul ]ncuviin\eaz[ sfatul lor, atunci porunce=te s[ se]mplineasc[ lucrul p`n[ ]n at`tea zile. Dup[ aceea se trimitprin \inuturi doi sau trei dintre ei — sau =i mai mul\i dac[ e detrebuin\[ pentru ]mplinirea lucrului — ca s[ adune banii sauzahereaua sau orice li s-a poruncit =i dau totul vistiernicului,de la care iau dovad[ de ceea ce a primit. Vistiernicul e dators[ ]nf[\i=eze acelora=i =apte boieri din sfat, la fiecare sfert de

Descrierea Moldovei

an, socoteala veniturilor =i cheltuielilor. }n vremi lini=tite seafl[ ]ntotdeauna ]n vistierie de la 30 000 p`n[ la 40 000 taleri]mp[r[te=ti. Dar c`nd Poarta trimite domn nou sau c`nd]nnoie=te domnia celui dinainte cu firman nou de domnie, tre-buie s[ se adune ]n jur de 50 000 de taleri ]mp[r[te=ti =i totacest b[net trebuie smuls =i stors ]n toate chipurile de la bie\iisupu=i, numai s[ sature l[comia f[r[ margini a cur\ii turce=ti.De aceea trebuie s[ ne a=tept[m la o dec[dere =i mai mare,pentru c[ lipsa =i s[r[cia cresc din zi ]n zi.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L X I V - L E A

DESPRE TRIBUTUL +I PE+CHE+URILEPE CARE MOLDOVA LE PL{TE+TE POR|II

Din vremea c`nd o=tile turce=ti s-au ivit la malurile Dun[rii=i p`n[ ]n vremea lui +tefan cel Mare, moldovenii =i-au ap[ratviteje=te slobozenia =i nu s-au l[sat ]n=ela\i nici de lingu=iri,nici de mari f[g[duieli =i nici de pilda vecinilor lor, a vala-hilor, ca s[-=i v`re grumajii ]n jug str[in. Iar dac[ cronicilenoastre moldovene=ti cele vechi arat[ c[ domnii Moldovei arfi dat bani turcilor de mai multe ori, de la lucrul acesta nici noinu ne d[m ]n l[turi. C[ci domnii no=tri cei ]ntelep\i, av`ndputin\a s[ r[scumpere cu bani suferin\ele, urm`nd pilda sena-tului vene\ian, at`t de vestit pentru ]n\elepciunea lui ]n trebilepolitice=ti, mai bucuro=i au voit s[-=i ]ndurereze punga dec`t\ara =i supu=ii. Dar un tribut care s[ fi fost statornic =i necurmatnu s-a putut pune p`n[ ]n vremea lui +tefan cel Mare. Abia fiuls[u, Bogdan cel Chior, a ]nchinat Moldova turcilor — dup[cum se zice, ]n urma diatei l[sate de tat[l s[u — ]nvoindu-ses[ le dea, ]n fiece an, 4 000 de galbeni, 40 de cai =i 24 de=oimi, dar nu ca tribut, ci numai ca semn de ]nchinare, iaratunci c`nd ]mp[ratul s-ar duce el ]nsu=i la r[zboi, s[ trimit[ =id`nsul ]n oastea turceasc[ 4 000 de moldoveni, ca s[ desfundedrumurile =i s[ ]ntocmeasc[ podurile. Aceste tocmeli au \inutaproape un veac, iar turcii, mul\umi\i c[ au pus fr`u zimbruluimoldovenesc, nu ]ndr[zneau s[-i scurteze la\ul p`n[ nu-l]mbl`nzesc. Dup[ r[zvr[tirea lui Ioan Armeanul puterilemoldovenilor fiind sleite detot, ei au ]nceput s[ cear[ de laurma=ul acestuia, Petru, poreclit cel +chiop, 12 000 de galbeni(haraci). Cu toate c[ boierii s-au ]nvoit cu tributul cel nou,Petru n-a vrut sa fie socotit de c[tre urma=i drept cel dint`i

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

care a f[cut Moldova s[ pl[teasc[ tribut =i de aceea s-a lep[datde scaunul domnesc =i s-a dus ]n Transilvania, unde avea mo=ii.Turcii au pus ]n locul lui pe Iancul Sasul, un om haps`n =icrunt, Sardanapalul moldovenilor, care, ca s[ dob`ndeasc[domnia, s-a ]nvoit cu tot ce vroiau turcii, c[ci el nu se temeac[ o s[-=i vat[me cu chipul acesta numele cel bun, pe carenici nu l-a avut vreodat[. Pentru c[, ]n vremile care au urmat,domnii au n[zuit ]n mai multe r`nduri s[ scuture jugul, maiales c`nd le-au venit ]ntr-ajutor tulbur[rile dinl[untru, turcii aug[sit atunci prilej s[ m[reasc[ tributul, a=a ]nc`t cei 12 000 degalbeni s-au urcat la 65 000 taleri ]mp[r[te=ti, care trebuie s[se pl[teasc[ acum la vistieria cur\ii turce=ti. Ca s[ ridice ba-nii, turcii trimit ]n fiecare an ]n Moldova, c`nd nu se afl[ ]nr[zboi cu alte st[p`niri europene=ti, pe vreunul din slujitorii detain[ ai sultanului, care poart[ numele de hasne-agasi (prive-ghetor ai vistieriei). Pe acesta ]l duc ]n cetate cu mare alai =i,dup[ ce num[r[ banii, ]i d[ din nou domnului, ca s[-i trimit[la |arigrad. Pentru aceast[ osteneal[ i se d[ din partea domnu-lui 7 500 de taleri ]mp[r[te=ti, ]mpreun[ cu o blan[ de samur.C`teodat[ trebuie s[ i se dea =i mai mult, dac[ ]n scrisoareavizirului se afl[ vreo porunc[ de acest fel sau c`nd se =tie]ndeosebi c[ acel hasne-agasi, are mult[ trecere la ]mp[ratuls[u. Iar c`nd capuchehaiele domnului pl[tesc tributul de-adreptul, ei dob`ndesc o dovad[ de la hasne-agasi, pe care oduc lui madenkalfasi (mai mare peste mine) =i primesc de la elalt[ dovad[, ]n care se arat[ c[ haraciul s-a pl[tit pentru totanul. Am`ndou[ h`rtiile acestea le duc la mehtupci-effendi,logof[tul cel dint`i al marelui vizir, sau logof[tul de tain[,care, dup[ ce ia scrisorile celorlal\i, d[ o dovad[ din partea sac[ banii s-au pl[tit. C`nd capuchehaiele domnului ]nf[\i=eaz[dovada aceasta vizirului cel mare, acesta porunce=te s[-i]mbrace cu c`te un caftan =i, ]mpreun[ cu tefterdarul, scriedomnului o scrisoare prea pl[cut[ cu acest cuprins: (dup[ titlu)“Banii pe care voi trebuie s[-i pl[ti\i ]n fiecare an s-au adus =is-au pl[tit deplin, ]n acest an fericit, de c[tre hasne-agasi tri-

Descrierea Moldovei

mis de noi =i de c[tre capuchehaiele tale, care slujesc toat[vremea la Poart[. Acum, cu bine ! Fii din bel=ug binecuv`ntat]n toate =i p`inea prea]n[l\atului nostru ]mp[rat, st[p`nul nos-tru cel sf`nt, s[-\i priasc[. Am s[ te v[d. Sa faci tot asemenea=i de acum ]nainte ]n celelalte slujbe ale sultanului nostru,pun`ndu-\i toate puterile, cu poala suflecat[, dar s[ te p[zes\is[ sluje=ti str`mb[t[\ii sau s[ te pui ]mpotriva poruncilor ce \ise trimit =i pa=ii t[i s[ fie statornici ]n ascultare =i credin\[.Pace \ie ! Dat[“ etc. Afar[ de tributul de fiecare an despre caream vorbit chiar acum, Moldova trebuie s[ mai pl[teasc[ laBairam sau Pa=tele turcilor, drept pe=che= sau dar sultanului,12 500 taleri ]mp[r[te=ti, ]mpreun[ cu dou[ bl[ni, una de sa-mur pre\uind 1 500 taleri ]mp[r[te=ti =i alta de r`s; sultaneivalide, adic[ mamei ]mp[ratului, 5 000 de taleri =i o blan[ der`s; pentru ceara lum`n[rilor din palatul ]mp[r[tesc 6 000;pentru seul de trebuin\[ la unsul cor[biilor de r[zboi 12 000 detaleri; pentru c`zlar-agasi (mai marele eunucilor) 2 500 de lei1

=i o blan[ de samur; vizirului 5 000 de taleri =i o blan[ desamur de mult pre\, pentru chehaia 2 500 de taleri =i o blan[de samur; pentru tefterdar 1 000 de taleri, ]mpreun[ cu o blan[de samur; lui reis-effendi 500 de taleri =i o blan[ de samur.Celelalte daruri ce se ]mp[r\esc slujitorilor ]mp[ratului =i vizi-rului: postavuri, m[t[suri =i bl[ni mai proaste de samur (pecare le numesc pacea, pentru c[ sunt f[cute din picioarelesamurului), rareori fac mai pu\in de 40 000 de taleri ]mp[r[te=ti.

Pe deasupra, atunci c`nd se face r[zboi cu le=ii sau curu=ii, dac[ vizirul porunce=te s[ se fac[ pod peste Dun[re, saus[ se adune cai pentru grajdul ]mp[r[tesc sau pentru trasultunurilor mari, sau s[ se dea zaherea, \ara trebuie s[ se ]ngri-jeasc[ de toate acestea. Dar toate cheltuielile se scad din hara-ci. C`nd se a=eaz[ domnul nu se pl[te=te totdeauna aceea=isum[ de bani, ci se potrive=te dupa l[comia de bani a viziruluicel mare =i dup[ ambi\ia celui ce n[zuie=te la domnie. Dar

1 Leonines — monede olandeze ]n circula\ie la acea vreme.

Dimitrie Cantemir

este obicei s[ se pl[teasc[ ]mp[ratului 25 000 de taleri, ma-mei sultanului 5 000, vizirului 15 000, chehaiei pe jum[tateat`\ia. Tefterdarul dob`nde=te 1 000, reis-effendi 500 de taleri.Darurile pentru ceilal\i slujitori ai cur\ii =i pentru dreg[tori,cum este bairam pe=che=ul, adic[ darul de Pa=ti, se urc[ la4 000 taleri. Ischimne-agasi, care ]l duce pe domn la scaun,dob`nde=te un dar de 10 000 de lei. De multe ori toate chel-tuielile acestea ajung la 300 000 de lei, pe care trebuie s[-idea \ara, nu domnul din punga sa. Asemenea =i ]nnoirea sau]nt[rirea domniei se face cu cheltuial[. Cum am pomenit maisus, este un mucarer mic =i unul mare. Cel mic este hiucm-firmanul sau firmanul de domnie, ce se pl[te=te 25 000 detaleri, iar c`nd vizirul este binevoitor domnului, =i mai pu\in.Dar mucarerul mare, prin care se ]nnoie=te firmanul de domniedup[ trei ani, se face tot cu at`ta cheltuial[ ca =i punerea unuidomn nou. Afar[ de aceasta, c`nd un capugi-ba=a sau alt sluji-tor de la curtea ]mp[r[teasc[ se trimite la domn cu vreo po-runc[, nu se poate s[ plece f[r[ s[ i se dea daruri.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L X V - L E A

DESPRE BOIERIMEA MOLDOVENEASC{

Cine vrea s[ cerceteze de unde se trage boierimea mol-doveneasc[ nu are trebuin\[ s[ alerge, dup[ pilda altor nea-muri, la n[scociri ]ndoielnice =i ]ntunecate. Scriitorii greci =ilatini, pe care to\i ]nv[\a\ii lumii ]i =tiu c[ sunt pricepu\i, nedau ]n privin\a aceasta lumina cea mai limpede. Pentru c[ noicredem c[ cineva ar putea s[ t[g[duiasc[ c[ au fost solda\i =icet[\eni romani aceia pe care Traian — dup[ ce a biruit peregele Decebal =i a nimicit \ara dacilor — i-a str[mutat ]nDacia ca locuitori noi. Dac[ ne-ar lipsi alte m[rturii, numaifaptul c[ Adrian, dup[ moartea lui Traian, l[s`nd barbariloralte \inuturi asiatice, s-a oprit s[ p[r[seasc[ Dacia, numai fi-indc[ se temea s[ nu duc[ la pieire at`tea mii de cet[\eniromani care erau acolo =i ]nc[ ar fi destul pentru cititorul carecunoa=te vremurile vechi ca s[ se ]ncredin\eze de adev[rullucrurilor, dac[ =i-ar aduce aminte =i de obiceiul statornic laromani, dup[ care nu era ]ng[duit s[ se primeasc[ cineva ]ntr-olegiune, dac[ nu era cet[\ean =i deci de neam bun. De aceeanoi socotim c[ e de prisos s[ ne ]mpotrivim n[scocirii lui Ae-neas Sylvius, care zice c[ Moldova ar fi fost numai un loc desc[pare pentru romanii surghiuni\i. De altminteri n-a fost nicio-dat[ obiceiul ca s[ se socoteasc[ m[rturia unui scriitor dinvremea aceea mai prejos dec`t ]nchipuirea =i prepusul dup[bunul plac al altuia care a tr[it o mie de ani mai t`rziu. Noi nuavem de g`nd s[ v[dim mai pe larg ]n ce chip s-a p[stratneamul roman colonizat ]n Dacia at`tea veacuri de-a r`ndulde la Traian =i p`n[ ]n vremurile noastre. Vrem s[ facem acelo-ra care mai au vreo ]ndoial[ o singur[ dovad[ =i anume c[

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

limba moldoveneasc[, ce se potrive=te mai mult dec`t ori-care alt[ limb[ cu cea roman[, ne duce prea l[murit lastr[mo=ii neamului nostru, f[r[ ca cineva s[ mai poat[ t[g[dui]n vreun chip. Dar cu toate acestea noi nu cutez[m s[ spu-nem c[ neamurile boiere=ti cele mai de frunte, vestite ]n zilelenoastre ]n Moldova, ar fi ]ntrecut ]n faim[ pe altele la fel cuele, atunci c`nd romanii st[p]neau ]nc[ Dacia. Noi cunoa=temmult prea bine nestatornicia lucrurilor p[m`nte=ti =i =tim preabine c[ Drago=, desc[lec[torul Moldovei, nu a pus ]n locurilecele mai de cinste =i ]n dreg[torii ale trebilor politice=ti =i aleoastei pe aceia care puteau s[ ]n=ire nume c`t mai multe ale]nainta=ilor lor, ci pe aceia care-i ]ntreceau pe ceilal\i ]n vitejie=i credin\[. Asemenea mai =tim despre ei c[ ]n satele dinMoldova, pustiite de n[v[lirile t[tarilor, au a=ezat \[rani goni\idin |ara Le=easc[, iar satelor ridicate din nou de d`n=ii, fiec[ le-au ad[ugat numele lor, fie c[ — lucru mai de crezut —au luat satele ca semn al boieriei lor. Asemenea se =tie preabine c[ ]n vremea care a urmat — c`nd \[rile s`rbilor =i bul-garilor au fost nimicite de puterea turceasc[ =i a c[zut subst[p`nirea str[in[ =i cetatea de scaun a grecilor, multe dinneamurile boiere=ti cele mai de frunte ale acestor neamuriau fugit ]n Moldova, care era locul de sc[pare al tuturora ]nvremea aceea =i pentru credin\a lor au dob`ndit]mp[m`ntenirea =i boieria. Asemenea s-a ]nt`mplat =i cuc`teva neamuri boiere=ti ale t[tarilor, care au fost luate os-tatece ]n r[zboaiele necontenite dintre sci\i =i moldoveni saucare din pricina g`lcevilor dintre ei s-au plecat domnilor debun[voia lor, s-au cre=tinat =i s-au socotit vrednice s[ slujeasc[\ara ]n dreg[torii politice sau ale oastei. Dup[ aceea, cu de-osebire ]n veacul din urm[, de c`nd s-a ]nceput s[ se trimit[domni ]n Moldova de la |arigrad, ace=tia ]=i cump[rau robicerchezi =i abasieni (]n vremea c`nd nu erau ]nc[ domni =i seaflau ]n |arigrad) =i dup[ ce ]=i ar[tau credin\a fa\[ de st[p`n,slujindu-i mult[ vreme, ]i puneau mai ]nt`i ]n slujbele cur\ii

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

domne=ti, iar pe urm[ ]i ridicau =i ]n r`ndul boierilor, care leaducea privilegiile nobilimii. Domnii au primit ]n r`ndurileboierilor =i vreo c`teva neamuri le=e=ti, cu deosebire pe ace-lea care erau cele mai cu priin\[ \[rii Moldovei, tot a=a dup[cum, dimpotriv[, mul\i moldoveni au fost primi\i ]n boierimeale=easc[. }nmul\indu-se ]n felul acesta prea mult num[rul boie-rilor, domnul a socotit s[ ]mpart[ boierimea ]n trei st[ri. }ncea dint`i s-au pus boierii aceia pe care ]i punea domnul]nsu=i ]n dreg[toriile cele mai ]nalte ale \[rii sau urma=iilor. Rangul lor este cam acela=i cu acela pe care ]l au ]nRusia boiarii fa\[ de ceilal\i boieri mai de jos. }n starea adoua stau curtenii sau oamenii de la curte, care au mo=tenitun sat sau altul de la ]nainta=ii lor. }n starea a treia intr[c[l[ra=ii, care pentru folosul mo=iilor ce li s-au d[ruit de dom-ni, trebuie s[-l ]nso\easc[ totdeauna la r[zboi cu cheltuialalor. Cei din urm[ sunt r[ze=ii, pe care i-am putea numi maibine \[rani slobozi dec`t boieri. Ei sunt aproape la fel cuodnodvor\ii ru=i; nici ei nu au gospod[rii \[r[ne=ti mari, cilocuiesc mai mul\i laolalt[ ]ntr-un sat =i-=i lucreaz[ mo=iilefie ei ]n=i=i, fie cu slugile n[imite. Neamurile boiere=ti pecare istoria moldoveneasc[ le pomene=te de la ]nceput s-aup[strat toate =i ast[zi =i, lucru de mirare, nici unul dintreneamurile vechi moldovene=ti nu a pierit detot ]n at`t demultele r[zboaie =i ]n at`t de multele pr[d[ciuni ale t[tarilor,afar[ de un singur neam, al domnului moldovean — VasileLupu Albanezul, care era pe vremuri mai numeros dec`ttoate celelalte, iar ast[zi s-a stins detot. Cu toate c[ uneledintre neamurile acestea au ajuns ]ntr-o s[r[cie at`t de marec[ din 5 000 de gospod[rii pe care le aveau mai fiecare ]nst[p`nire alt[dat[, abia le-au mai r[mas c`te vreo cinci, darm[car neamul ]nsu=i s-a p[strat. Vrem s[ ar[t[m aici numeleacestor neamuri =i, fiindc[ toate sunt deopotriv[ ]ntre ele, levom numi ]n r`nduiala alfabetului.

Descrierea Moldovei

Abaze=tiiArbure=tiiAsanii, care se trag din Asan,

frate al lui Ioan, domn al Va-lahiei, pomenit de Choniates.

Ar[pe=tii

Banta=e=tiiBa=ote=tiiBogd[ne=tiiBubu=e=tiiB[l=e=tii, dou[ neamuriBoule=tiiBu\ureniiBurgule=tii

Cantacuzinii, greci dup[ na=-tere, care se trag din Ioan Can-tacuzen, ]mp[rat la |arigrad.

Cantemirii, care se trag dinTataria Crimeii.

Caraba=e=tiiCarpe=tiiCatargie=tiiCercheze=tii, cercheziCiaure=tiiCiob[ne=tiiCiogole=tiiClucere=tiiCost[che=tii sau Gavrile=tiiCostine=tii, s`rbiChiriache=tiiCrupensche=tii, le=i

Darie=tiiDonice=tiiDr[go=e=tii

Dr[ce=tii sau Done=tii

Fratice=tii

G[ne=tiiGhenghe=tiiGoiene=tii

H[b[=e=tiiH]nce=tiiH[z[re=tiiHrysoverghii, grec, neam ]m-

p[r[tesc

Is[ce=tii

Minule=tiiMicle=tiiMile=tiiMire=tiiMovile=tii. Din neamul aces-

ta au fost cinci domni.Motoce=tiiMurgule=tii

N[cule=tiiNecule=tii, greci

Palade=tii, greciPetralifii, greciPilate=tiiPisoschie=tii, le=iPr[je=tii

Racovi\e=tiiRazii, greciRopcene=tiiRusete=tii, greci

Septilice=tii+old[ne=tii

Dimitrie Cantemir

+ipotene=tiiSt`rce=tiiSturze=tii

T[l[be=tiiTalpe=tiiT[m[=e=tiiTanskiiT[utule=tiiTotoe=tii

Odinioar[ era la moldoveni obiceiul — care trec`nd vre-mea a dob`ndit putere de lege — s[ nu se dea dreg[torii oa-menilor tineri, m[car de se tr[geau din neamurile cele mai defrunte, p`n[ nu-=i dovedeau credin\a ]n alte slujbe mai mici =idac[ nu ajungeau iscusi\i ]ndeletnicindu-se mult[ vreme cuacele lucruri. De aceea boierii cei mai mici, ]ndat[ ce fiii lortreceau de v`rsta copil[riei, ]i d[deau s[ slujeasc[ pe la boieriidin starea ]ntì. Ace=tia nu-i puteau ]ns[ folosi la altceva dec`ts[ slujeasc[ la mas[ =i s[ str[juiasc[ la u=[. Dup[ ce ]nv[\au,vreme de trei ani, obiceiurile cur\ii =i purtarea aleas[, boierul]nsu=i ]i ]nf[\i=a domnului =i, prin rug[mintea lui, dob`ndea caei s[ fie primi\i ]n r`ndul c[m[ra=ilor divanului cel mare, deunde dup[ un an ]i schimba ]n divanul cel mic =i de aici ]nsp[t[rie. Dac[ unul dovedea acolo cuget curat =i purtare cin-stit[, ca s[ se poat[ trage n[dejde de la el, atunci era primitprintre slujitorii c[m[rii mari. Dup[ ce mai treceau c]\iva ani,prin rug[mintea altui boier (c[ci dac[ p[rin\ii ]n=isi se rugaudomnului pentru fiul lor se socotea lipsit de cinste), el ajungeapostelnicel, adic[ postelnic mic; dintre ace=tia sunt doisprezece=i poart[ ]n mìni toiege albe =i sub\iri, c`t ei de ]nalte, ]nainteadomnului. Dup[ ce dovedea domnului ]n aceast[ slujb[ cre-din\[ =i ]ndem`nare, atunci se folosea =i ]n alte slujbe de tain[ale cur\ii, iar dup[ ce-=i petrecea ]n chipul acesta tinere\ea, ]lridica mai ]ntì ]n starea a treia a boierilor =i la urm[ ]n stareacea dintì. Dac[ domnul afla c[ vreunul are virtu\i deosebite,

Tudore=ti, greciTurcule\e=tii

|ife=tii

Uriche=tii

V`rl[ne=tii

Zore=tiiZorile=tii

Descrierea Moldovei

atunci putea s[ ridice chiar pe un boier din starea cea mai dejos, ]n r[stimp de c`\iva ani, p`n[ la boieria cea mai ]nalt[. }nzilele noastre, c`nd seme\ia cre=te odat[ cu s[r[cia, un boiercuget[ c[ =i-ar ru=ina starea, dac[ ar trebui s[ slujeasc[ la altboier. Dar pentru c[ ambi\ia nu-i ]ng[duie s[-=i duc[ via\a trasdeoparte, el caut[ ]n fel =i chip s[ fie primit dintr-o dat[, cumijlocirea rudeniilor sale, ]n r`ndul slujitorilor de tain[, carese numesc boierna=i. Dar fiindc[ starea aceasta este ca =i o=coal[ pentru c`rmuitori, din care se ]mpline=te de obiceinum[rul boierilor mari, aproape c[ nu se poate spune ce neoa-meni ajung la locurile de cinste cele mai ]nalte. Din aceast[pricin[ se ]nt`lnesc adesea, printre boierii din rangul cel mai]nalt, oameni plini de trufie, seme\i, ]nd[r[tnici =i care nu nu-mai c[ nu se pricep cum s[ se descurce ]n trebile \[rii, dar lelipsesc =i n[ravurile bune =i nu au deprinderea unei vie\i cin-stite, la care nu se g[se=te nimic vrednic de laud[, dec`t ce ebun la unul =i la altul, d[ruit de fire, =i la care nu s-a venit ]najutor cu nici un fel de ]nv[\[tur[ dinafar[. Cu prilejul acestasocotim c[ nu este r[u s[ povestim ]n ce chip boiere=te dom-nul pe boierii din Moldova. }n ziua cea de pe urm[ a luniidecembrie, ]n ajunul pr[znuirii sf`ntului Vasile, la porunca sp[-tarului cel mare to\i boierii ]=i las[ semnele boieriei lor ]nsp[t[rie sau ]n divanul domnesc. A doua zi, adic[ ]n ziua ceadint`i a lui ghenar — cu trei sau patru ceasuri mai ]nainte s[ secrape de ziu[ — se adun[ la curte to\i boierii, at`t cei caresunt ]n slujb[, c`t =i cei mazili\i, =i-l petrec pe domn ]n bise-ric[ la utrenie f[r[ semnele boieriei lor, ca =i cum ar fi sco=idin dreg[torii. Dup[ ce se ispr[ve=te utrenia, domnul se duce]n sp[t[rie =i se a=eaz[ ]n scaun, iar to\i boierii r[m`n afar[, ]ndivanul cel mic. Dup[ aceea domnul porunce=te c[m[ra=uluide tain[ s[-l cheme la el pe postelnicul cel mare, dac[ vroie=tes[-l lase ]n dreg[toria sa; de nu, atunci ]l cheam[ pe acela pecare a hotar`t s[-l pun[ ]n locul lui. C`nd intr[ acesta ]nl[untru,domnul ]i vorbe=te pomenindu-i slujbele f[cute \[rii de c[trep[rin\ii s[i sau de el ]nsu=i, ]i arat[ pentru ce l-a d[ruit cu

Dimitrie Cantemir

aceast[ dreg[torie, ori de ce i-o ]nt[re=te din nou, ]l ]ndeamn[s[ fie cu credin\[ =i de aci ]nainte, prin f[g[duieli ori amenin\[ri,=i-i spune ce are de f[cut. Dup[ aceea ]i ]ntinde un toiag deargint, pe care acesta, lu`ndu-l, s[rut[ m`na =i poala haineidomnului =i se trage pu\in ]nd[r[t; apoi c[m[ra=ul cel mare ]l]mbrac[ cu un caftan. Postelnicul cel mare ]=i prime=te celdintì semnele dreg[toriei sale (nu pentru c[ ar fi mai maredec`t ceilal\i, c[ci, dup[ r`nduial[, el este al cincilea, a=acum s-a ar[tat mai sus, dar pentru c[ el are datoria s[ cheme]nl[untru pe ceilal\i) =i, ]ndat[ ce este ]nt[rit din nou, aduce]nl[untru, la porunca domnului, pe acela pe care domnul voie=tes[-l cinsteasc[ cu dreg[toria logof[tului cel mare. Dup[ ce ]ispune pu\ine vorbe, domnul d[ acestuia un toiag aurit; iar pos-telnicul cel mare ]i pune atunci pe umeri un caftan, ]l ia cubl`nde\e de subsuoar[ =i-l duce c[tre domn, ca s[-i s[rute m`na=i poala hainei. Aceea=i slujb[ o face postelnicul cel mare =icelorlal\i sfetnici =i boieri de starea ]ntì, pe boierii de starea adoua ]i cheam[ ]nl[untru =i-i ]mbrac[ cu caftan postelnicul aldoilea; pe cei de starea a treia, postelnicul al treilea; dar peace=tia din urm[ nu-i ]mbrac[ cu caftan, ci se ]nt[resc numaila porunca domnului ]n dreg[toriile lor. Dup[ aceea to\i mergcu domnul la liturghie; acolo, ]n biseric[, boierii cei noi sea=eaz[ pe la locurile celor sco=i din slujbe; iar cei sco=i dinslujbe r[m`n cu ceilal\i boieri ]n tinda bisericii. Dup[ ce seispr[ve=te liturghia, domnul pofte=te la mas[ pe cine voie=teel; c[tre sear[ el d[ruie=te fiec[rui sfetnic =i boier de starea]ntì cele doua pahare de argint, cam de c`te dou[ m[surifiecare; acelor de starea a doua c`te unul, pe care apoi lebeau cu to\ii, pline cu vin, ]n fa\a domnului. Jup`nesele boie-rilor de starea ]ntì primesc ]n dar ]n aceea=i zi, de la doamn[,c`te un pahar pu\in mai mic. A doua zi boierii se adun[ dinnou la curte, mul\umesc domnului pentru milostenia ce le-af[cut =i fiecare ]i trimite ]n dar, prin postelnic, c`te un cal demult pre\ sau alt lucru frumos ce are fiecare.

Descrierea Moldovei

Aceea=i cinstire ]i arat[, ]n aceea=i zi, doamnei, jup`neseleboierilor, ]n sala cea mare a gineceului ei. }n vremea cealalt[a anului domnii rar obi=nuiesc s[ schimbe ceva ]n dreg[toriile\[rii, cu toate c[ nimic nu poate s[-i ]mpiedice s[ scoat[ dinslujbe pe boierii vechi =i s[ pun[ ]n locul lor pe al\ii noi, oric`ndar vroi. Dar fiindc[ domnii s-au obi=nuit s[ boiereasc[ =i s[schimbe dreg[torii o singur[ dat[, la ]nceputul anului, au hot[r`tpentru aceste ceremonii — poate din cinstire pentru vechiulobicei — acea vreme a anului pe care ]nainta=ii lor au socotit-ocea mai potrivit[.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L X V I - L E A

DESPRE CEILAL|I LOCUITORIAI MOLDOVEI

Nu cred s[ mai fie vreo alt[ \ar[ de m[rimea Moldovei, ]ncare s[ ]nt`lne=ti neamuri at`t de multe =i at`t de deosebite.Afar[ de moldoveni, ai c[ror str[mo=i au venit ]nd[r[t dinMaramure=, mai locuiesc ]n Moldova =i greci, albanezi, s`rbi,bulgari, le=i, cazaci, ru=i, unguri, nem\i, armeni, evrei =i \iga-nii cei cu mul\i copii. Grecii, albanezii, s`rbii =i bulgarii tr[iescslobozi ]n Moldova =i parte se ]ndeletnicesc cu negu\[toria,parte slujesc cu leaf[ domniei. Nem\ii, le=ii =i cazacii suntpu\ini, fie o=teni, fie slujitori la curte; dintre le=i, c`\iva au fostridica\i ]n r`ndul boierilor. Armenii se socotesc supu=i, la fel ca=i t`rgove\ii =i negu\[torii din alte cet[\i =i t`rguri ale Moldo-vei =i pl[tesc domnului aceea=i dajdie. Ca =i papista=ii, ei aubiserici tot at`t de mari =i la fel de ]mpodobite ca =i bisericiledreptcredincio=ilor =i ]=i urmeaz[ slobozi legea lor. Asemenea=i evreii se socotesc supu=i; ei trebuie s[ pl[teasc[ o dajdiedeosebit[ ]n fiecare an, mai mare dec`t aceea obi=nuit[. Nuau alt[ ]ndeletnicire dec`t negu\[toria =i s[ \in[ hanuri. Pot s[-=ifac[ sinagog[ oriunde voiesc, ]ns[ nu de piatr[, ci numai delemn. Ru=ii =i ungurii au fost totdeauna ]n Moldova vecini.|iganii sunt ]mpr[=tia\i ici =i colo ]n toat[ Moldova =i nu afliboier care s[ nu aib[ ]n st[p`nirea sa c`teva s[la=e de-ale lor.De unde =i c`nd a venit acest neam ]n Moldova ? Nu =tiu niciei ]n=i=i =i nici nu se g[se=te nimic despre d`n=ii ]n cronicilenoastre. To\i \iganii, din toate \inuturile, au acela=i grai, careeste amestecat cu multe cuvinte grece=ti =i, pesemne =ipersiene=ti. Ei nu au alt[ ]ndeletnicire afar[ de fier[rie =i zl[t[rie.Au aceea=i ]nfa\i=are =i acelea=i n[ravuri ca =i \iganii din alte

CUPRINS

Descrierea Moldovei

\[ri; ]nsu=irile lor cele mai de seam[ =i ceea ce ]i deosebe=tede al\ii sunt tr`nd[via =i furti=agul. Asemenea ]n Ia=i =i ]n altet`rguri tr[iesc mul\i turci, care fac negu\[torie; ]ns[ nic[ieri nule este ]ng[duit s[-=i cumpere mo=ii sau vreo cas[ la sat sau lat`rg; cu at`t mai pu\in s[-=i zideasc[ moschei sau s[-=i fac[rug[ciunile la vedere dup[ slujba lor religioas[ plin[ de eresuri.Poarta turceasc[ nu a st[ruit vreodata s[ li se ]ng[duie aceas-ta. Deie domnul s[ tac[ pe vecie!

Moldovenii adev[ra\i sunt — afar[ de boieri, ale c[ror st[rile-am ar[tat mai sus — fie t`rgove\i, fie \[rani. T`rgove\i lezicem acelor ce tr[iesc prin cet[\i =i prin t`rguri; \[rani, acelorcare locuiesc prin sate. Cei din t`rguri nu sunt supu=i nim[nuidec`t domniei =i-=i pl[tesc dajdiile numai acesteia. To\i suntme=te=ugari. Rareori afli un moldovean negu\[tor, pentru c[seme\ia sau, mai bine zis, lenevia le este n[scut[ din fire,]nc`t orice negu\[torie o socotesc lucru de ocar[, afar[ denegu\[toria cu roadele pe care le dob`ndesc de pe p[m`nturilelor. +i eu socot c[ aceasta este pricina cea mai de seam[ de nuse poate afla dec`t rareori un t`rgove\ moldovean bogat =i ]n\ara noastr[ este necontenit lips[ de bani, cu toate c[ se trimitpeste hotare mai multe lucruri dec`t se aduc ]n \ar[. C[cinegu\[torii str[ini: turci, evrei, armeni =i greci, pe care noiavem obicei de-i numim gelepi, au apucat ]n m`n[, din prici-na tr`nd[viei alor no=tri, toat[ negu\[toria Moldovei =i duccirezi ]ntregi de vite mari =i mici, pe care le cump[r[ ]n Mol-dova cu pre\ foarte mic, la Stambul =i ]n alte cet[\i =i le v`ndacolo de dou[ sau de trei ori mai scump. Dar fiindc[ celor mai]nst[ri\i dintre ace=tia nu le este ]ng[duit s[ aib[ ]n st[p`nirenici p[m`nt =i nici case ]n Moldova, cei mai mul\i bani se trec]n afar[ din \ar[; prea pu\ini din ace=ti se mai ]ntorc ]nd[r[tpeste Dun[re =i abia de sunt ]ndestul[tori ca s[ se poat[ pl[ticu ei haraciul turcilor =i ca s[ se ]mplineasc[ alte cheltuieliob=te=ti. |[rani moldoveni adev[ra\i nu sunt deloc. Cei pe care]i afl[m se trag din ru=i sau din ardeleni sau ungureni, cum

Dimitrie Cantemir

1 Teza potrivit c[reia Drago= ar fi g[sit ]n Moldova o \ar[ pustie estegre=it[. Aproape ]ntreg teritoriul era locuit. Toponimia indic[, pe acestteritoriu, continuitatea elementului autohton. Pentru unele regiuni — Vran-cea, ora=ele Baia, Siret etc. — exist[ atest[ri documentare anterioare anu-lui venirii lui Drago=, ]n aceste locuri. }n Hronic, Cantemir revine asupraacestei afirma\ii, ]ntreaga lucrare propun`ndu-=i s[ demonstreze tocmaicontinuitatea rom`nilor ]n Dacia.

2 Era denumirea dat[ =erbilor.

avem noi obicei s[ le zicem. C[ci ]n veacul cel dintì dup[desc[lecatul Moldovei Drago= o ]mp[r\ise toat[ ]ntre cei ce-auvenit cu el, c`nd a g[sit \ara cea nou[ pustie de locuitori1. Darfiindc[ se p[rea c[ nu e cu dreptate ca un boier s[ munceasc[la alt boier (pentru c[ to\i cei ce se tr[geau din s`ngele luiRoman se socoteau boieri) =i fiindc[ neamul deprins cu armelese socotea prea bun pentru ca s[ fie folosit la lucrareap[m`ntului, atunci urma=ii lui Drago= au fost nevoi\i s[ aduc[,cu ]nvoirea domnului, oameni din \[rile ]nvecinate — unde=erbia \[ranilor era ]n obicei — =i s[-i a=eze pe mo=iile lor. C[lucrul acesta este adev[rat, o dovede=te ]nsu=i numele de \[ran,care ]n graiul moldovenesc se zice vecin2 =i din care se v[de=tec[ aceia pe care armele moldovene=ti ]nving[toare i-au silits[ munceasc[ p[m`ntul au fost mai ]ntì vecini. Tocmai dinaceast[ pricin[ ]n |ara de Sus, cea dintì unde s-au a=ezatDr[go=e=tii, se afl[ multe a=ez[ri \[r[ne=ti; iar ]n |ara de Jos,unde s-au a=ezat mai ]n urm[, nu sunt al\i \[rani dec`t aceiape care boierii din acest \inut i-au cump[rat cu bani din |arade Sus =i i-au adus pe mo=iile lor sau aceia pe care i-aucump[rat dintre r[ze=ii care =i-au ]nstr[inat mo=ia lor str[-mo=easc[ din pricina s[r[ciei =i care asemenea au fost sili\i custr`mb[tate s[-=i pun[ grumazul ]n jugul =erbiei. De aceealesne se poate vedea din ce stare este cineva, c`nd un boier ]ltrage la judecat[ ca s[ i se supun[ =erb. Dac[ p`r`tul poate s[arate c[ ]nainta=ii s[i fie c[ au stap`nit ]nainte vreme vreomo=ie (chiar de au pierdut-o din pricina s[r[ciei sau din prici-na vremurilor tulburi), fie c[ au fost primi\i ]n r`ndurilec[l[ra=ilor, curtenilor =i aprozilor, atunci el este socotit om slo-

Descrierea Moldovei

bod. C[ci nimeni nu poate dob`ndi asemenea slujbe dac[ nu eom slobod. }ns[ acela care nu poate face asemenea dovad[atuncea trebuie s[ r[m`n[ ]n st[p`nirea boierului. Aceia careau fost adu=i din |ara Le=easc[ ]n mijlocul Moldovei =i-au ui-tat, cu scurgerea vremii, limba lor =i =i-au ]nsu=it-o pe cea mol-doveneasc[; iar aceia care locuiesc la hotarul Podoliei vorbesc=i ast[zi le=e=te =i ruse=te. Fiindc[ ungurii au r[mas neclinti\i]n legea lor papist[=easc[, =i-au p[strat =i limba \[rii lor: dar ei]n\eleg cu to\ii =i limba moldoveneasc[. To\i, de orice neam arfi, sunt sili\i s[ munceasc[ cu s`rguin\[ pentru st[p`nii lor; nuli se hot[r[=te dinainte c`t s[ lucreze, ci st[ la bunul plac alst[p`nului s[ hot[rasc[ c`te zile trebuie s[ fie pu=i la munc[.Acesta nu poate s[ le ia cu sila banii sau dobitoacele. Oric`tde mare ar fi bog[\ia pe care =i-a agonisit-o un \[ran, st[p`nuls[u nu poate s[-i ia nici o parte dintr-]nsa: dac[ i-o ia cu sila,judecata ]l os`nde=te s-o dea ]nd[r[t. Iar dac[ st[p`nul vreas[-i fac[ str`mb[tate, atunci ]l bate pe \[ran p`n[ c`nd acesta]i d[ de bun[voia lui ceea ce vrea s[ dob`ndeasc[ boierul.Dup[ lege, el nu-l poate omor] pe \[ran. +i dac[ totu=i ]l omoar[]n vreun chip, atunci nu numai c[ st[p`nul e os`ndit la moarte,dar el trebuie s[ slobozeasc[ =i muierea =i copiii ucisului. Fi-indc[ nimeni nu are putere asupra vie\ii =i mor\ii vreunui mol-dovean; numai domnul are1. Un boier poate, ce-i drept, s[ v`nd[un vecin moldovean, ]ns[ nu afar[ din satul ]n care acesta s-an[scut. Dac[ ]=i vinde ]ns[ toat[ mo=ia, cu \[rani cu tot,v`nzarea aceasta se socote=te dreapt[ =i se \ine ]n seam[. |[ra-nul pl[te=te at`tea d[ri, c`te voie=te domnia s[-i pun[; la aces-tea nu se hot[r[=te nici felul =i nici sorocul de plat[. Eu i-a=socoti, desigur, pe \[ranii moldoveni c[ sunt cei mai neno-roci\i \[rani din lume, dac[ bel=ugul p[m`ntului, =i seceri=urilebogate nu i-ar scoate din s[r[cie aproape f[r[ voia lor.

1 Sistemul juridic descris de Cantemir este valabil pentru vremea lui.}ntr-o etap[ anterioar[ judecata o f[cea fiecare boier pe mo=ia sa, iar]ntr-o epoc[ mai veche, ]n cadrul ob=tiilor, dreptatea o ]mp[r\ea sfatulob=tei.

Dimitrie Cantemir

1 Din acest punct de vedere, Cantemir se situeaz[ pe pozi\ia mariiboierimi care consider[ cu dispre\ c[ iobagii sunt s[raci nu din cauzaexploat[rii =i a l[comiei boierilor, ci a lenei.

La munc[ sunt foarte lene=i =i tr`ndavi1; ar[ pu\in, seam[n[pu\in =i totu=i culeg mult. Nu se ]ngrijesc s[ dob`ndeasc[ prinmunc[ ceea ce ar putea s[ aib[, ci se mul\umesc s[ adune ]njitni\e numai at`t c`t le trebuie pentru hrana lor vreme de unan sau, cum au ei obiceiul s[ zic[, p`n[ la p`inea cea nou[;de aceea, c`nd vine vreun an neroditor sau c`nd o n[v[lire avr[jma=ului ]i ]mpiedic[ s[ secere, sunt ]n primejdie s[ moar[de foame. Daca \[ranul are o vac[ sau dou[, socote=te c[ aredestul[ hran[ pentru el =i pentru copiii s[i, pentru c[ unelevaci dau 40 sau cel mai pu\in 24 de m[suri de lapte pe zi. Iardac[ vreunul are 20 de stupi de albine, atunci el poate pl[tilesne din venitul lor d[rile pentru tot anul. F[r[ s[ mai vorbimc[ fiecare stup roie=te, dac[ vremea e dup[ pofta \[ranului, ]nfiecare an al\i =apte; =i este deajuns ca fiecare stup s[ dea,c`nd se taie, dou[ sau mai multe m[suri de miere, c[ci fiecarem[sur[ se vinde cu un taler. Cei ce locuiesc ]n mun\i au oi,miere =i poame din bel=ug; cei de la c`mpie au gr`u, boi =icai. Cel mai r[u e de cei care au ca vecini pe t[tari, pentru c[ace=tia nu numai c[ ]i prad[ de tot ce pot s[ apuce, dar =is[v`r=esc uneori — cu chip c[ pornesc asupra Lehiei, c`nd leeste ]ng[duit s[ treac[ prin Moldova — cele mai mari pr[d[-ciuni, iau ostateci pe to\i locuitorii de prin sate, pe care ]i duccu ei =i-i v`nd la |arigrad, zic`nd c[ sunt ru=i. Asemenea n[v[liri,ce-i drept, nu mai sunt de mult[ vreme ]ng[duite, fiind opritede multe ori prin porunci date de sultan; dar cine poate s[ sep[zeasc[ aici de vicle=ugurile t[tarilor? Cei mai noroci\i suntaceia pe care soarta ]i duce la |arigrad, c[ci acolo capu-chehaiele domniei pot s[ ia f[r[ plat[ pe oricare moldoveanrobit, oriunde ar da de el, =i s[-l slobozeasc[.

Ceea ce am spus mai sus despre \[ranii vecini moldoveninu se potrive=te pentru locuitorii din trei \inuturi ale Moldovei,care, ce-i drept, nu \in de boierime, dar nu sunt supu=i nici unui

Descrierea Moldovei

boier =i fac launloc un fel de republic[1. Cel dint`i esteC`mpulung, ]n \inutul Sucevei, ]mpresurat de piscurile unormun\i foarte ]nal\i. Acest \inut are cam 15 sate, toate cu obi-ceiurile =i judec[\ile lor deosebite. Uneori primesc =i doi vor-nici trimi=i de la domnie; ]ns[ de multe ori ]i gonesc afar[ din\inut, la c`mpie, c`nd ace=tia ]nt[r`t[ cugetele locuitorilor =ise bizuie pe ]nt[riturile ce le-a dat lor firea. Nu se pricep lameste=ugul lucr[rii p[m`ntului cu sapa, fiindc[ ]n mun\ii lornu au defel \arini; toat[ munca lor este p[storitul oilor. Pl[tesco dajdie ]n fiecare an, ]ns[ nu at`t c`t le cere domnia, ci nu-mai c`t f[g[duiesc ei domnilor; iar aceast[ ]nvoial[ o ]nnoiesc,prin trimi=ii lor, de c`te ori se a=eaz[ domn nou peste Moldo-va. Dac[ un domn vrea s[ se poarte mai aspru cu ei =i s[ lepun[ biruri noi, ei nu stau mult la tocmeal[, ci cu to\ii nu maivroiesc s[ le pl[teasc[ =i fug ]n p[r\ile cele mai nestr[b[tuteale mun\ilor. De aceea nici domnii nu au cerut de la ei maimult dec`t au f[g[duit ei s[ dea. Uneori, a\`\a\i de c`tevacapete tulburi, s-au r[zvr[tit ]mpotriva domnului =i au trecutsub aripa le=ilor, care ]nt`mplare a dat prilej unor cronicari le=is[ spun[ c[ Moldova pl[tea tribut Lehiei. Dar oricine =tie =i]nsu=i episcopul S. Piasecius aduce m[rturie, cu toate c[ ]istau ]mpotriva Dlugo=, Sarnicius =i Orichovius, c[ Moldova,mai ]nainte de a c[dea sub st[p`nirea turcilor, avea ]nvoielide pace cu Lehia. Dup[ aceea ]ns[, c`nd Moldova a ]nceputs[ pl[teasc[ haraci turcilor, le=ii nici nu s-au g`ndit m[car s[ osileasc[ s[ treac[ sub ascultarea lor, cu toate c[ unii crai ai lorau umblat ]n c`teva r`nduri ca s-o aduc[ la slobozenia ei deodinioar[.

A doua republic[, dar mai mic[, din Moldova este Vran-cea, din \inutul Putnei, la hotarul Valahiei, ]nconjurat din toatep[r\ile de mun\ii cei mai s[lbatici. Aici sunt dou[sprezece sate=i dou[ mii de case =i fiindc[ se mul\umesc, ca =i cei dinC`mpulung, cu p[storitul, locuitorii nu au =tiin\[ despre plug.Asemenea =i ei pl[tesc domniei ]n fiecare an o dajdie =tiut[;

1 De fapt asocia\ii de ob=tii libere \[r[ne=ti.

Dimitrie Cantemir

altminteri se \in de legile lor =i nu primesc nici poruncile =inici judec[tori de la domnie. A treia este Tigheciul, ]n \inutulF[lciului, un codru aflat la hotarul cu t[tarii din Buceag. Estepav[za cea mai tare a Moldovei ]ntre Prut =i Basarabia. Locu-itorii pl[tesc domniei ]n fiecare an o dajdie mic[, to\i suntc[l[ra=i sau c[l[re\i. }nainte vreme erau o oaste de 8 000 deoameni; dar acuma abia mai pot aduna la nevoie 2 000; dealtminteri ]ntrec ]n vitejie pe to\i ceilal\i moldoveni, ]nc`t este=i o zical[: “cinci t[tari din Crimeia pre\uiesc mai mult dec`tzece t[tari din Buceac; cinci moldoveni biruie zece t[tari dinCrimeia, iar cinci codreni (p[dureni, c[ci a=a sunt numi\i ceidin Tigheci) bat zece moldoveni”. Ceva mai mult am vorbitdespre ei mai sus, ]n partea ]nt`ia a capitolului al cincilea.

Descrierea Moldovei

C A P I T O L U L A L X V I I - L E A

DESPRE N{RAVURILE MOLDOVENILOR

}n vreme ce ]ncerc[m s[ descriem n[ravurile moldovenilor(lucru despre care nimeni sau numai pu\ini str[ini au o ima-gine adev[rat[), dragostea ce avem pentru patria noastr[ ne]ndeamn[ pe de o parte s[ l[ud[m neamul din care ne-amn[scut =i s[ ]nf[\i=[m pe locuitorii \[rii din care ne tragem, iarpe de alt[ parte, dragostea de adev[r ne ]mpiedic[, ]ntr-aceea=im[sur[, s[ l[ud[m ceea ce ar fi, dup[ dreptate, de os`ndit. Leva fi lor mai folositor dac[ le vom ar[ta limpede ]n fa\[ cusu-rurile care-i slu\esc, dec`t dac[ i-am ]n=ela cu lingu=iri blajine=i cu dezvinov[\iri dibace, ]nc`t s[ cread[ c[ ]n asemenealucruri ei se conduc dup[ dreptate, ]n vreme ce toat[ lumeamai luminat[, v[z`ndu-le, le os`nde=te. Din aceast[ pricin[vroim s[ m[rturisim curat c[ noi, ]n n[ravurile moldovenilor,]n afar[ de credin\a cea adev[rat[ =i ospe\ie nu g[sim prealesne ceva ce am putea l[uda. Din toate cusururile obi=nuite =ipe la ceilal\i oameni, au =i moldovenii dac[ nu prea multe,totu=i nici prea pu\ine. N[ravurile bune sunt rare la ei =i ]ntruc`tsunt lipsi\i de o adev[rat[ cre=tere bun[ =i de deprindere an[ravurilor bune, va fi anevoie s[ g[sim un om cu n[ravuri maibune dec`t ceilal\i, dac[ firea cea bun[ nu i-a venit ]ntr-ajutor.

Trufia =i seme\ia sunt muma =i sora lor. Dac[ moldoveanulare un cal de soi bun =i arme mai bune, atunci el g`nde=te c[nimeni nu-l ]ntrece =i nu s-ar da ]n l[turi s[ se ia la har\[ chiar=i cu Dumnezeu, dac[ s-ar putea. Cu to\ii sunt mai cu seam[cutez[tori, seme\i =i foarte pu=i pe g`lceav[; cu toate acestease lini=tesc lesne =i se ]mpac[ iar[=i cu potrivnicul. Vorba duel]nc[ nu le este cunoscut[. |[ranii trec rareori de la vorbe la

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

arme, ]ns[ astup[ gura semea\[ a potrivnicului cu ciomagul,cu b`ta =i cu pumnii. Asemenea fac =i o=tenii; foarte rar trec dela sfad[ la sabie =i dac[, totu=i, acest lucru se ]nt`mpl[ vreo-dat[, ei trebuie s[ isp[=easc[ cu pedepsele cele mai stra=nice.Sunt glume\i =i veseli; ceea ce au ]n suflet le st[ =i pe buze;dar, a=a cum uit[ u=or du=m[niile, tot a=a nu \in mult[ vremenici prietenia. De b[utur[ nu au prea mult[ grea\[, dar nicinu-i sunt pleca\i peste m[sur[. Desf[tarea lor cea mai mareeste s[ petreac[ ]n ospe\e, uneori de la al =aselea ceas al seriip`n[ la al treilea ceas dup[ miezul nop\ii, alteori =i p`n[ ce secrap[ de ziu[, =i s[ bea p`n[ ce vars[. At`ta c[ nu au obiceis[ fac[ petreceri ]n fiece zi, ci numai la s[rb[tori sau c`nd evreme rea, iarna, c`nd gerul sile=te oamenii s[ stea pe acas[ =is[-=i ]nc[lzeasc[ m[dularele cu vin. Rachiul nu-l iube=te ni-meni, afar[ de o=tean; ceilal\i beau numai un pahar mic ]naintede mas[. Locuitorii |[rii de Jos, de la hotarul cu Valahia, iubescvinul mai mult dec`t ceilal\i. Odat[ s-a iscat sfad[ dac[ mol-dovenii sau valahii sunt cei mai mari be\ivi. Cei ce se luaser[la sfad[ au mers pe podul de la Foc=ani (la hotarul dintre Mol-dova =i Valahia), unde at`ta s-au sf[dit am`ndoi cu paharelep`n[ c`nd valahul a c[zut jos de prea mult vin ce b[use. Dreptplat[ pentru izb]nda lui moldoveanul a fost d[ruit de domniecu boieria.

Arcul ]l ]ntind foarte bine, asemenea se pricep s[ poartesuli\a; dar totdeauna au izb`ndit mai mult cu spada. Numaiv`n[torii poart[ pu=ti =i moldovenii socotesc c[ e un lucru deocar[ s[ foloseasc[ aceast[ unealt[ ]mpotriva du=manului, lacare nu ajungi nici prin me=te=ugul r[zboiului =i nici prin vite-jie. La ]nceputul luptei sunt totdeauna foarte viteji, iar de-aldoilea sunt mai moi; dac[ =i dup[ aceea sunt din nou ]mpin=i]nd[r[t, atunci rar mai cuteaz[ s[ ]nceap[ a treia oara. }ns[ dela t[tari au ]nv[\at s[ se ]ntoarc[ iar din fug[ =i cu acest me=te=ugau smuls adesea izb`nda din m`na du=manului. Fa\[ de cei]nvin=i se arat[ c`nd bl`nzi, c`nd cruzi, dup[ firea lor ceanestatornic[. Ei socotesc c[ este o datorie cre=tineasc[ s[ ia

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

1 Aceast[ imputare f[cut[ moldovenilor de r`nd este nedreapt[. Condi\iilesocial-politice au ]mpiedicat r[sp`ndirea ]nv[\[turii ]n r`ndul maselor. }nsecolul al XVII-lea, ]nv[\[m`ntul c[p[tase oarecare extindere, prin ]nfiin\areaunor =coli, pe care, ]ns[, nu le frecventau dec`t fiii boierilor =i chiar dintreei, un numar destul de mare i=i f[ceau studiile ]n Polonia.

via\a unui turc sau t[tar =i pe acela care se arat[ bl`nd cuace=tia ]l socotesc c[ nu este bun cre=tin. Ce g]ndesc ei despreacest lucru, au ar[tat ]ndeajuns la pustiirea cea din urm[ aBugeacului c`nd Petriceicu a n[v[lit ]n Basarabia dup[ b[t[liade la Viena.

Moldovenii nu cunosc m[sura ]n nimic; dac[ le merge bine,sunt seme\i, dac[ le merge r[u, ]=i pierd cump[tul. Nimic nu lise pare anevoie la ]nt`ia arunc[tur[ de ochi; iar dac[ se ive=teceva c`t de c`t s[ le stea ]mpotriv[, atunci se z[p[cesc =i nu=tiu ce s[ fac[. La urm[, c`nd v[d c[ str[duin\ele lor suntzadarnice, se c[iesc pentru ceea ce au s[v`r=it, dar prea t`rziu.De aceea nu putem face nimic alta, dec`t s[ punem pe seamaosebitei =i nem[rginitei pronii c[ ]mp[r[\ia at`t de mare =i]nfrico=at[ a turcilor — dup[ ce r[sturnase cu armele toat[puterea romanilor ]n Asia =i o bun[ parte din Europa, Ungaria,Serbia, Bulgaria =i alte nenum[rate ]mp[r[\ii =i pusese st[p`nirecu sila pe neamul cel mai ]n\elept — grecii — nu a fost ]n stares[ sileasc[ un norod at`t de prost =i f[r[ de putere s[ i se plecesub st[p`nire, norod care a umblat de at`tea ori s[ lepede ju-gul pe care l-a primit de bun[voie, dar =i-a p[strat ]ntreag[ =inev[t[mat[ r`nduiala sa politiceasc[ =i bisericeasc[.

De altminteri moldovenii nu numai c[ nu sunt iubitori de]nv[\[tur[, ci chiar le e ur`t[ aproape la to\i1. Chiar =i numeleme=te=ugurilor cele frumoase =i ale =tiin\elor nu le sunt cunos-cute. Ei cred c[ oamenii ]nv[\a\i ]=i pierd mintea =i atuncic`nd vor s[ laude ]nv[\[tura cuiva, zic c[ a ]nnebunit de preamult[ ]nv[\[tur[. Despre lucrul acesta moldovenii vorbesc f[r[cuviin\[ zic`nd c[ “]nv[\[tura este treaba popilor; pentru unom de r`nd este deajuns dac[ =tie s[ citeasc[ =i s[ scrie, s[-=iscrie numele, s[-=i treac[ ]n condica lui un bou alb, negru =i cu

Descrierea Moldovei

coarne, caii, oile =i alte dobitoace de povar[, stupii =i oricealte lucruri de acestea; toate celelalte sunt netrebuincioase”.Cu toate c[ femeile nu stau ascunse fa\[ de b[rba\i cu aceea=ib[gare de seam[ ca la turci, cu toate acestea, dac[ sunt c`t dec`t de neam bun, ies rareori afar[ din casele lor. Jup`neseleboierilor au, ce-i drept, o ]nf[\i=are pl[cut[, dar cu frumuse\eastau mult ]n urma nevestelor oamenilor de r`nd. C[ci acesteaau chipul mai frumos, ]ns[ sunt ]n cea mai mare parte desfr`nate.Unele beau pe acas[ mult vin; dar ]n adun[ri rareori vezi ofemeie beat[: c[ci o femeie este socotit[ cu at`t mai vrednic[de cinste, cu c`t m[n`nc[ =i bea mai pu\in la ospe\e. De aceearar va vedea-o cineva duc`nd ]mbuc[tura la gur[ sau des-chiz`ndu-=i buzele at`t ca s[ i se poat[ vedea din\ii; ea ]=iv`r[ ]mbuc[tura ]n gur[ c`t poate mai ]n tain[. Ei nu socotescnimic mai de ocar[ dec`t s[ se vad[ p[rul unei femei m[ritatesau al unei v[duve; =i se socote=te f[r[delege s[ descoperi lavedere capul unei femei. Dimpotriv[ fetele socotesc c[ e ru=ines[-=i acopere capul, chiar =i cu p`nza cea mai sub\ire, c[ci elesocotesc c[ a umbla cu capul gol este semnul cur[\iei. Alt-minteri, obiceiurile sunt tot at`t de deosebite, c`t este de deo-sebit aerul de la un \inut la altul al \[rii.

Locuitorii din |ara de Jos, de mult[ vreme obi=nui\i s[tr[iasc[ ]n r[zboi cu t[tarii, sunt o=teni mai buni =i de aseme-nea oameni mai m`nio=i dec`t ceilal\i: se r[zvr[tesc mai lesne=i sunt mai nestatornici, iar dac[ nu au un du=man dinafar[ cucare s[ se bat[, sunt lesne ispiti\i de lenevie ca s[ st`rneasc[ or[zvr[tire ]mpotriva c[peteniilor, ba chiar =i ]mpotriva dom-niei ]ns[=i. Despre slujba religioas[ =tiu pu\in lucru. Cei maimul\i dintr-]n=ii =i aproape tot norodul de r`nd crede c[ fiec[ruiom Dumnezeu ]i hot[r[=te ziua mor\ii; iar ]naintea acesteianimeni nu poate s[ moar[ sau s[ piar[ ]n r[zboi. Aceasta le d[o ]ndr[zneal[ a=a de mare, ]nc`t se n[pustesc uneori nebune=teasupra du=manului. S[ omoare sau s[ prade un turc, un t[tarsau un evreu socotesc c[ nu este p[cat =i cu at`t mai pu\inf[r[delege. Cei ce locuiesc mai aproape de t[tari prad[ =i

Dimitrie Cantemir

omoar[ cu vrednicie; =i atunci c`nd n[v[lesc ]n \ara t[tarilor,ei zic c[ n-au pr[dat, ci c[ =i-au luat ]napoi numai ce era allor, fiindc[ t[tarii nu ar avea ]n st[p`nire ast[zi nimic afar[ deceea ce au r[pit cu sila de la str[mo=ii lor. Preacurvia este rar[la ei. }nsa tinerii socotesc nu numai c[ nu este ru=ine, ci c[este de laud[ s[ preacurveasc[ ]n tain[ p`n[ se ]nsoar[, ca =ic`nd n-ar fi \inu\i s[ asculte de vreo lege. De aceea la ei seaude adesea vorbindu-se ]n chipul acesta: “F[tul meu iubit!fere=te-te de furti=ag =i de ucidere, pentru c[ eu nu te voi puteasc[pa de la sp`nzur[toare; dar pentru ]mpreunare ne]ng[duit[,nu ai a te teme de vreo primejdie de moarte, c`t[ vreme veipl[ti banii la =ugubinat (a=a se cheam[ acela care ]i duce lafemei desfr`nate)”. Chipul cu care primesc oaspe\i str[ini =idrume\i e vrednic de cea mai mare laud[; c[ci de=i foartes[raci din pricina ]nvecin[rii cu t[tarii, totu=i nu se dau ]napoiniciodat[ s[ dea m`ncare =i g[zduire unui oaspe =i-l ad[postescf[r[ plat[ timp de trei zile, ]mpreun[ cu calul s[u. Pe str[in ]lprimesc cu fa\a voioas[, ca =i c`nd le-ar fi frate sau alt[ rude-nie. Unii a=teapt[ cu masa de pr`nz p`n[ la al nou[lea ceasdin zi =i, ca s[ nu m[n`nce singuri, ]=i trimit slugile pe uli\e =ile poruncesc s[ pofteasc[ la mas[ drume\ii pe care ]i ]nt`lnesc.Numai vasluienii n-au faima aceasta; ace=tia nu numai c[]nchid casa =i c[mara ]n fa\a oaspetelui lor, ci se ascund c`ndv[d pe cineva venind, se ]mbrac[ ]n haine zdren\[roase, vinapoi ]n chip de calici =i cer ei ]n=i=i poman[ de la str[in.

Locuitorii din |ara de Sus se pricep mai pu\in ]n aler[zboiului =i nici nu sunt prea deprin=i cu armele; mai degrab[]=i m[n`nc[ p`inea ]n sudoarea frun\ii =i ]n lini=te. Sunt]nver=una\i aproape p`n[ la eres ]n credin\a lor, de aceea seg[sesc peste 60 de biserici din piatr[ numai ]n \inutul Sucevei,peste 200 de m[n[stiri mari, cl[dite din piatr[, ]n toat[ |ara deSus, iar mun\ii sunt plini de c[lug[ri =i pustnici, care ]=i jert-fesc acolo, ]n lini=te, lui Dumnezeu via\a smerit[ =i singuratec[.Furti=aguri nu se s[v`r=esc dec`t pu\ine sau deloc la ei. Tot-

Descrierea Moldovei

deauna s-au ar[tat cu credin\[ c[tre domn, iar dac[ s-au iscat=i unele tulbur[ri printre ei, acestea au fost st`rnite numai deboierii din |ara de Jos. Asemenea =i ]nainte de ]nsur[toarep[zesc cur[\ia =i au n[ravuri bune — lucru prea rar ]n |ara deJos. }n trebile \[rii sunt mai vrednici dec`t ceilal\i; trebile caseile fac cel mai bine; poruncile primite le ]mplinesc cu cea maimare r`vn[, iar oaspe\ii ]i primesc mult mai bine dec`t locui-torii din |ara de Jos.

Jocurile sunt la moldoveni cu totul altfel dec`t la celelalteneamuri. Ei nu joac[ doi sau patru in=i laolalt[, ca la fran\uji =ile=i, ci mai mul\i roat[ sau ]ntr-un =ir lung. Altminteri, ei nujoaca prea lesne dec`t la nun\i. C`nd se prind unul pe altul dem`n[ =i joac[ roata, merg`nd de la dreapta spre st`nga cuaceia=i pa=i potrivi\i, atunci zic c[ joac[ hora; c`nd stau ]ns[]ntr-un =ir lung =i se \in de mìni a=a fel c[ fruntea =i coada=irului r[m`n slobode =i merg ]mprejur f[c`nd felurite ]ntors[turi,atunci acesta se nume=te, cu un cuv`nt luat de la le=i “dan\”.La nun\i ]nainte de cununie au obicei sa joace ]n ogr[zi =i peuli\e ]n dou[ =iruri, unul de b[rba\i, iar cel[lalt de femei. Laam`ndou[ se alege o c[petenie, un om b[tr`n =i cinstit de to\i,care poart[ ]n m`n[ un toiag poleit cu aur sau unul pestri\,legat la cap[t cu o n[fram[ cusut[ frumos. La pasul cel dintìuna dintre c[petenii trage pe ceilal\i, care trebuie s[ vin[ dup[ea, de la dreapta spre st`nga, cealalt[ ]i trage de la st`nga spredreapta, astfel ]nc`t ajung s[ stea fa\[ ]n fa\[; dup[ aceea se]ntorc spate la spate, apoi se ]nv`rtesc fiecare =ir ]n =erpuiriarcuite =i, ca s[ nu se ]ncurce, se mi=c[ a=a de ]ncet, ]nc`t maic[ nu se poate vedea c[ =irurile se mi=c[. }n am`ndou[ =irurilefiecare ]=i ia locul dup[ rangul lui. Jup`nesele =i jup`ni\eleboierilor au locul dup[ starea b[rba\ilor =i p[rin\ilor lor. Totu=ic[petenia are totdeauna locul cel dintì, locul al doilea ]l ianunul, iar pe al treilea mirele. Acelea=i locuri le iau ]n =irulfemeilor nuna =i mireasa, chiar dac[ acestea sunt dintr-o staremai de jos dec`t celelalte. P`n[ la urm[, ]ns[, cele dou[ r`nduri

Dimitrie Cantemir

se amestec[ =i joac[ roat[, ]n a=a chip c[ fiecare b[rbat ]nsu-rat \ine de m`na dreapt[ pe nevasta lui, iar holteii \in fiecarede m`n[ c`te o fat[ de seama lor =i le ]nv`rtesc ]mprejur. Une-ori hora se ]nv`rte=te ]n trei col\uri, ]n patru col\uri sau ]n formaunui ou, dup[ voia =i iscusin\a c[peteniei. Afar[ de acestefeluri de jocuri, care se joac[ pe la s[rb[tori, mai sunt ]nc[alte c`teva aproape un eres, care trebuie alc[tuite din nume-rele f[r[ so\ 7, 9 =i 11. Juc[torii se numesc “c[lu=ari”, se adun[o data pe an =i se ]mbrac[ ]n straie femeie=ti. }n cap ]=i puncunun[ ]mpletit[ din pelin =i ]mpodobit[ cu flori; vorbesc cafemeile =i, ca s[ nu se cunoasc[, ]=i acoper[ obrazul cu p`nz[alb[. |o\i au ]n m`n[ c`te o sabie f[r[ teac[, cu care ar t[ia]ndat[ pe oricine ar cuteza s[ le dezveleasc[ obrazul. Putereaaceasta le-a dat-o o datin[ veche, a=a c[ nici nu pot s[ fie tra=ila judecat[, c`nd omoar[ pe cineva ]n acest chip. C[peteniacetei se nume=te stari\, al doilea primicer, care are datoria s[]ntrebe ce fel de joc pofte=te stari\ul, iar pe urm[ ]l spune el ]ntain[ juc[torilor, ca nu cumva norodul s[ aud[ numele joculuimai ]nainte de a-l vedea cu ochii. C[ci ei au peste o sut[ dejocuri felurite =i c`teva a=a de me=te=ugite, ]nc`t cei ce joac[parc[ nici nu ating p[m`ntul =i parc[ zboar[ ]n v[zduh. }nfelul acesta petrec ]n jocuri necontenite cele zece zile ]ntre}n[l\area la cer a lui Hristos =i s[rb[toarea Rusaliilor =i str[battoate t`rgurile =i satele juc`nd =i s[rind. }n toat[ vremea aceastaei nu dorm altundeva dec`t sub acoperi=ul bisericii =i zic c[,dac[ ar dormi ]ntr-alt loc, i-ar c[zni de ]ndat[ strigoaicele.Dac[ o ceat[ de acestea de c[lu=ari ]nt`lne=te ]n drum alta,atunci trebuie s[ se lupte ]ntre ele. Ceata biruit[ se d[ ]n l[turidin fa\a celeilalte =i, dup[ ce fac ]nvoieli de pace, ceata biruit[este supus[ celeilalte cete vreme de nou[ ani. Dac[ vreunuleste omor`t ]ntr-o astfel de ]nc[ierare, nu se ]ng[duie judecat[=i nici judec[torul nu ]ntreab[ cine a sav`r=it fapta. Cine a fostprimit ]ntr-o asemenea ceat[ trebuie s[ vin[ de fiecare dat[,vreme de noua ani, ]n aceea=i ceat[; dac[ lipse=te, ceilal\i zicc[ ]l c[znesc duhuri rele =i strigoaicele. Norodul lesne crez[tor

Descrierea Moldovei

pune pe sama c[lu=arilor puterea de a izgoni boli ]ndelungate.Vindecarea o fac ]n acest chip: bolnavul ]l culc[ la p`m[nt,iar c[lu=arii ]ncep s[ sar[ =i, la un loc =tiut al c`ntecului, ]lcalc[, unul dupa altul, pe cel lungit la p[m`nt ]ncep`nd de lacap =i p`n[ la c[lc`ie ; la urm[ ]i morm[ie la urechi c`tevavorbe alc[tuite ]ntr-adins =i poruncesc boalei s[ sl[beasc[. Dup[ce au f[cut aceasta de trei ori ]n trei zile, lucrul n[d[jduit sedob`nde=te de obicei =i cele mai grele boli, care s-au ]mpot-rivit lung[ vreme me=te=ugului doftoricesc, se vindec[ ]n acestchip, cu pu\in[ osteneal[. At`ta putere are credin\a p`n[ =i ]nfarmece.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L X V I I I - L E A

DESPRE OBICEIURILE DE LA LOGODN{+I DE LA NUNT{

Dup[ ce am ar[tat sufletul =i n[ravurile moldovenilor, citi-torul poftitor s[ =tie nu va fi cu siguran\[ nemul\umit, dac[ ]ivom ar[ta pe scurt =i obiceiurile de care \in ace=tia seam[ lalogodne =i la nun\i. Moldovenii ]=i ]nsoar[ copiii la v`rsta lacare trebuie s[ se fac[, dup[ legile biserice=ti, cununia. }ns[se socote=te c[ e ru=ine dac[ o fecioar[ cere pe un b[rbat; iarobiceiul \[rii a statornicit c[ fl[c[ii trebuie s[-=i aleag[ ei ]n=i=ineveste =i nu s[-=i aleag[ p[rin\ii fetei ginerele. Drept aceea,dac[ unui fl[c[u ]i place o fat[, atunci el trimite la p[rin\ii eioameni pe care ei ]i numesc, cu o rostire latineasc[ stricat[,pe\itori, adic[ petitores. Ace=tia iscodesc mai ]nt`i pe departeg`ndurile b[tr`nilor, ca s[ nu p[\easc[ ru=inea s[ nu vrea p[rin\iifetei. Dac[ bag[ de seam[ ]ns[ c[ ace=tia vor s-o dea atuncise duc cu toate rudeniile mirelui ]n casa fetei. Cel mai defrunte dintre pe\itori, numit staroste, ]ncepe s[ rosteasc[ vor-bele pe care vrem s[ le d[m aici, fiindc[ aproape pretutindenisunt la fel: “Mo=ii =i str[mo=ii p[rin\ilor no=tri, umbl`nd la v`natprin codri au dat peste \ara ]n care locuim noi acum =i ]n \araasta tr[im, ne hr[nim =i ne ]nt[rim cu laptele =i mierea ei.}mboldit de pilda lor, m[ritul boier cutare, ]n vreme ce umbladup[ v`nat pe c`mpii, prin codri =i prin mun\i, a dat de o ciut[,care, sfioas[ =i cuminte nu i-a ]ng[duit s[-i vad[ fa\a, ci a luat-ola fug[ =i s-a ascuns. Am pornit pe urmele l[sate de copiteleei, care ne-au adus p`n[ ]n casa aceasta; de aceea voi trebuiesau s[ ne da\i sau s[ ne ar[ta\i ]ncotro a fugit v`natul pe carel-am gonit cu osteneal[ =i sudoare din pustiet[\i”. Acela ceroste=te vorbele acestea mai adaug[ ]nc[ vreo c`teva alte vorbe

CUPRINS

Descrierea Moldovei

cu t`lc =i ]nflorite, pe care le poate ticlui. P[rin\ii r[spund la]nceput c[ ]n casa lor n-ar fi venit acest fel de v`nat; oaspe\iis-au ]ncurcat ]n urmele pe care au venit, ciuta ar putea fi as-cuns[ pe la vecini. Iar dac[ pe\itorii st[ruie s[ li se arate v`natul,atunci se aduce o fat[ b[tr`n[, ur`t[ =i ]mbr[cat[ ]n zdren\e =i]i ]ntreab[ dac[ aceasta e ciuta pe care o urm[resc. Pe\itoriir[spund: “nu” ! =i adaug[ c[ v`natul lor are plete b[laie, ochide =oim, din\i ca =iragul de m[rgele, buze mai ro=ii dec`tcire=ile, trup ca de leoaic[, pieptul ca de g`sc[, g`t ca deleb[d[, degete mai netede dec`t ceara =i fa\a mai str[lucitoaredec`t soarele =i luna. Dac[ p[rin\ii t[g[duiesc din nou c[ unastfel de v`nat s-ar fi ar[tat vreodata la ei, pe\itorii le daur[spuns c[ ei au cei mai buni c`ini de v`n[toare, care nu i-au]n=elat niciodat[ =i care le-au dat semnele cele mai adev[ratec[ ciuta pe care o caut[ ei se afl[ t[inuit[ aici.

La urm[, c`nd pe\itorii se laud[ cu sila =i cu armele, atuncip[rin\ii scot fata la iveal[, ]mpodobit[ dup[ puterile lor. C`ndo v[d, pe\itorii spun ]ndat[ c[ ea este ciuta c[utat[. Apoicheam[ un preot sau, dac[ acesta este prins cu alte trebi, pecei mai b[tr`ni dintre vecini =i ]naintea lor logodnicii ]=ischimb[ inelele. Ispr[vindu-se aceasta, p[rin\ii ascund ]ndat[fata =i se ]ntinde masa, la care, ]nainte s[ se scoale, se hot[r[=teziua nun\ii.

C`nd mirii sunt copii de boieri, atunci nu se poate face nicilogodna =i nici binecuv`ntarea preotului f[r[ ]ncuviin\areadomnului =i m[rturia arhiereului. Prin aceasta de la urm[ secaut[ s[ nu se fac[ vreo nunt[ ne]ng[duit[ de legile cre=tine=ti=i preo\e=ti; iar prin cea dint`i, s[ nu se uneasc[ mai de aproapeprin aceast[ leg[tur[ mai multe neamuri boieresti f[r[ de voiadomnului. C`nd se hot[r[=te vremea s[ se fac[ nunta, atuncirudeniile se adun[ ]n lunea dinainte, dup[ liturghie, at`t ]ncasa mirelui, c`t =i ]n cea a miresei, aduc l[utarii din loculacela, care mai ]ntotdeauna sunt \igani =i se osp[teaz[ ]n cas[]n c`nt[rile din gur[ =i din instrumente, ale acestora. Dup[ ce

Dimitrie Cantemir

se ridic[ de la mas[, fetele =i alte femei cern f[in[ aleas[pentru nunt[, din care pricin[ ziua aceasta este numit[ ]nde-ob=te ziua cernutului. Dac[ se afl[ ]n acela=i t`rg sau ]n acela=isat casele celor logodi\i, ori nu sunt mai departe una de altadec`t cale de dou[ sau trei zile, atunci osp[\ul de nunt[ ]ncepede joi ]n am`ndou[ casele =i \ine p`n[ s`mb[t[. Duminic[ sestr`ng toate rudeniile mirelui ca s[ aduc[ mireasa =i trimit]nainte col[cari ca s[ vesteasc[ sosirea mirelui. Cei ce suntaduna\i la casa miresei ]i p`ndesc ]n cale =i caut[ s[-i prind[]nainte s[ ajung[ la casa miresei. Ca s[ se fereasc[ de acestlucru col[carii folosesc de obicei cai foarte iu\i. Dac[ se]nt`mpl[ s[-i prind[, c`nd este vorba de oameni din norod, ]ileag[ v`rtos =i-i pun de-a-nd[ratelea pe cal; la cei de frunte,]ns[, pe ace=tia ]i ]mpresoar[ prietenii miresei =i ]i duc ]ndat[,cu chip c[ i-au robit, p`n[ la casa acesteia. Odat[ ajun=i aco-lo, ]i ]ntreab[ ce caut[? Ei dau r[spuns c[ au fost trimi=i s[vesteasc[ r[zboi =i c[ o=tenii vor sosi cur`nd ca s[ ia cetatea.Dup[ ce spun acestea, ]i duc ]nl[untru =i ]i silesc s[ de=artec`teva pahare cu vin =i ]ndopa\i astfel cu vin, ]i trimit ]ndat[]nd[r[t cu c`\iva oaspe\i ai miresei. C`nd ace=tia v[d c[ vinemirele, ]i las[ pe col[cari — nu f[r[ oc[ri — =i se gr[besc sprecas[. Dac[ aceia care ]l ]nso\esc pe mire pot s[ se ia dup[d`n=ii =i s[-i ]nha\e, atunci obi=nuiesc s[-i lege v`rtos =i s[-i iacu ei. La urm[, c`nd oaspe\ii celor dou[ p[r\i se adun[ ]n casamiresei, se pune la cale o ]ntrecere de cai, hot[r`ndu-se or[splat[ =i anume: la oamenii de r`nd, o n[fram[ cusut[ fru-mos, iar la cei mai avu\i, o bucat[ de p`nz[ sau de m[tase debun pre\. Apoi trimit ]nainte oameni care hot[r[sc \inta =i, dup[ce dau semn de pornire printr-unul dintr-]n=ii care fac strigarea,aceia ce cred c[ au caii cei mai buni le dau pinteni. }nving[torulprime=te r[splata din m`na miresei, iar calul e ]mpodobit cu ocunun[ de flori ]mpletit[ me=te=ugit. Spre sear[, dup[ vecer-nie, logodnicii sunt du=i la biseric[ cu c`t alai le st[ ]n puteri,ca s[ primeasc[ binecuv`ntarea bisericeasc[. }n mijiocul biseri-cii se a=terne un covor, pe care st[ la dreapta mirele, iar la

Descrierea Moldovei

st`nga mireasa. }n vreme ce stau acolo, li se pun sub am`ndou[t[lpile galbeni, iar la oamenii de r`nd, lei prin care se ]n\elegec[ s-au lep[dat de lume =i c[ trebuie s[ calce ]n picioare m[re\iaacesteia. }nd[r[tul lor stau nunul =i nuna, \in`nd dou[ lum`n[rila fel de mari =i de grele. }n vremea aceasta preotul roste=terug[ciunea obi=nuit[ la cununie =i le schimb[ de trei ori ine-lele. Dup[ ce pune celor doi miri cununiile pe cap, ]i poart[prin mijlocul bisericii la fel ca la dan\, ]n vreme ce c`nt[re\ii]nal\[ c`ntarea obi=nuit[ la acest prilej. }n aceast[ vreme rudele]mpr[=tie printre cei din jur bani m[run\i, nuci =i hamei uscat,ca s[ arate prin asemenea pilde c[ se roag[ lui Dumnezeud[t[torul de via\[ pentru rodnicia hameiului =i a nucilor, iar detoate avu\iile =i seme\iile acestei lumi trebuie s[ se lepede.Preotul d[ la urm[ celor doi cununa\i s[ guste de trei ori p`ine]ntins[ ]n miere, semn al dragostei =i unirii ve=nice. +i ca s[dea prilej celor dimprejur s[ r`d[ la aceast[ ceremonie voioa-s[, ]i las[ pe miri s[ ]ncerce de trei ori ]n zadar s[ apuce din]mbuc[tur[. Dup[ ce se sf`r=esc toate, to\i se ]ntorc, ]n aceea=ir`nduial[ ]n care au venit, la casa miresei, a carei fa\[ e aco-perit[ cu o p`nz[ sub\ire de m[tase ro=ie, prins[ cu dou[ bol-duri, pe care la urm[, c`nd mireasa e dus[ la culcare, fra\ii saurudeniile miresei le ]nfig ]n perete deasupra capului mirilor. }nvremea aceasta m[n`nc[ =i bea, c`teodat[ p`n[ la al treileaceas al dimine\ii. Dup[ acest ceas, buc[tarii pun pe mas[ uncoco= fript cu pene cu tot; unul dintre oaspe\i se ascunde submas[, c`nt[ coco=e=te =i veste=te zorii zilei. Oaspe\ii dau dup[aceea buc[tarului bac=i= =i se ridic[ cu to\ii de la mas[; iarmirele, care ]=i \ine mireasa de m`n[, se a=eaz[ ]n mijloculcamerei. Apoi un diac cite=te cu glas tare foaia zestrei, iartoate aceste lucruri, care au fost puse ]ntr-o camer[ deosebit[ca s[ poat[ fi v[zute de fiecare, sunt ]nc[rcate ]ntr-o c[ru\[ =iduse acas[ la mire. Apoi acela care vorbe=te p[rin\ilor miresei]n numele ei pomene=te na=terea, cre=terea =i toate celelaltebinefaceri primite de la ei; le mul\ume=te pentru toate =i lecere binecuv`ntarea, pe care p[rin\ii i-o dau ei ]n=i=i sau pun

Dimitrie Cantemir

pe altcineva s[ i-o dea ]n numele lor =i roag[ pe Dumnezeu =ipe ]ngerul lor p[zitor s[ le dea celor cununa\i dragoste credin-cioas[ =i a=ternut nespurcat, iar la urm[ le aduce paharul dedesp[r\enie — care se nume=te paharul c[ii albe — l[s`ndu-iapoi s[ plece din casa lor. C`nd dau s[ p[=easc[ peste pragulcasei, ]i opresc fra\ii miresei sau, dac[ aceasta n-are fra\i, fra\iip[rin\ilor ei, cu sabia goal[, pe care o ]nfig de-a curmezi=ul ]nst`lpii u=ii. Mirele scap[ de ei d`ndu-le fie un cal, fie un altdar pe care ]l are la ]ndem`n[. Mireasa se urc[ singur[ (pentruc[ nu-i este ]ng[duit s[ ia din casa p[rinteasc[ nici o slug[)]ntr-o c[ru\[, ]nso\it[ de mama sau sora mirelui, =i ]l urmeaz[pe b[rbatul ei, care merge ]nainte. C`nd ajung la casa mirelui— dup[ ce se mai de=art[ ]nc[ vreo c`teva pahare de vin —pe tineri ]i duc na=ii ]n odaia de culcare. Mirele se ]ngrije=tecu mult[ luare-aminte ca a doua zi p[rin\ii miresei s[ nu aflenimic despre fiica lor; pentru c[ ace=tia trebuie s[-=i vad[ fii-ca, ]mpreun[ cu to\i prietenii apropia\i, a treia zi dup[ nunt[,drum care se nume=te drumul cel mare, fiindc[ acuma p[rin\iipot s[ aib[ parte — dup[ cum se ]nt`mpl[ — sau de mult[cinste, sau de ru=ine. C[ci, dac[ fiica lor s-a aflat fecioar[, nunumai c[ toate sunt bune, dar =i p[rin\ii sunt osp[ta\i cu omas[ str[lucit[, la care, dup[ ce m[n`nc[ al doilea fel debucate, se arat[ fiec[ruia pe un taler c[ma=a cu semnele fe-cioriei, pe care to\i obi=nuiesc s[ pun[ un mic dar. Dar aceastase ]nt`mpl[ numai la oamenii de r`nd, c[ci la cei mai de susnu pot s[ vad[ c[ma=a dec`t socrii. Iar dac[ fiica lor s-a f[cutde ocar[ din pricina unei ]mpreun[ri ne]ng[duite, mirele ]=iadun[ a doua zi prietenii apropia\i, c[rora le arat[ c[ =i-a g[sitmireasa spurcat[ (cu acest cuv`nt numesc ei femeile necin-stite). Ace=tia aduc pentru ea cea mai proast[ c[ru\[ =i, cuhamuri rupte, ]nham[ ]n locul cailor pe p[rin\ii ei =i-i silesc cub[taia s[-=i duc[ ]napoi acas[, ca pe o curv[, fiica a=ezat[ ]ncaru\[. Nim[nui nu-i este ]ng[duit s[ ]mpiedice acest lucru pedrum =i dac[ cineva ar cuteza s[ slobozeasc[ pe p[rin\i, acelaar fi pedepsit nu numai cu b[taia, ci =i de c[tre judec[tor, ca un

Descrierea Moldovei

c[lc[tor al legii =i al obiceiurilor \[rii. B[rbatul opre=te toat[zestrea, =i, dac[ el a f[cut cheltuieli cu nunta, le prime=te ]nd[r[t,la porunca judec[torului, de la parin\ii care nu =i-au p[zit fata.A=a se ]nt`mpl[ printre \[rani cu oamenii aceia s[rmani; dar nu=i printre boieri care ]=i privegheaz[ fetele mult mai ]ndeaproape,a=a c[ nu li se poate ]nt`mpla lesne asemenea lucru. C`nd afl[c[ fata lor s-a g[sit spurcat[, r[scump[r[ necinstea fiicei lor cuo zestre mai mare ]n sate sau bani; iar dac[ ginerele nu semul\ume=te ]n nici un chip cu aceasta, ]=i iau fata acas[ =i daumirelui slobozenie s[ se ]nsoare cu alta.

C`nd domnul ]nsu=i este na=, atunci osp[\ul de nunt[ seface la curtea domneasc[. Mirele prime=te din partea domnu-lui un gugiuman la fel cu al domnului =i un cal, iar la mas[toata vremea st[ de-a dreapta domnului cu capul acoperit. To\islujitorii cur\ii ]l slujesc, ca =i pe domn; iar c`nd mirele seduce la biseric[ sau la casa sa, toat[ curtea domneasc[ — cu\imbale =i alte instrumente moldovene=ti =i turce=ti — ]l]nso\e=te ca pe domnul ]nsu=i. A treia zi dup[ nunt[ mirele seduce ]mpreun[ cu mireasa la domn =i la doamn[ ca s[mul\umeasc[ pentru cinstea at`t de mare ce li s-a f[cut — darf[r[ s[ aduc[ daruri.

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L A L X I X - L E A

DESPRE OBICEIURILE DE }NGROP{CIUNELA MOLDOVENI

Moldovenii ]=i ]ngroap[ mor\ii dup[ r`nduiala bisericiir[s[ritene. }ndat[ ce moare cineva, se spal[ cu ap[ cald[ =i,]nainte de a-i ]n\epeni m[dularele, ]l ]mbrac[ cu hainele celemai noi =i cele mai bune pe care le-a avut; se a=eaz[ apoitrupul pe n[s[lie ]n mijlocul pridvorului. Trupul mortului nuse ]ngroap[ chiar ]n ziua cea dint`i, ci se a=teapt[ p`n[ atreia zi, ca nu cumva s[ se socoteasc[ mort un bolnav c[zutnumai ]n nesim\ire =i s[ se ]ngroape de viu. Vecinii se adun[c`nd aud clopotele =i ]=i arat[ ]ntristarea c[tre rudele de s`ngecare stau ]n jurul mortului. }n ziua sorocit[ pentru ]ngrop[ciune,to\i vecinii se adun[ =i-l petrec pe mort, dup[ ce se ispr[ve=teslujba la biseric[, ]n vreme ce preo\ii merg ]naintea lui, iarrudele ]n urm[. Dup[ ce se ]mplinesc datinele biserice=ti,trupul mortulul este ]ngropat ]n curtea bisericii. Iar c`nd moarevreo c[petenie a oastei, atunci caii lui se acoper[ cu p`nz[neagr[ =i hainele cele mai scumpe i se pun deasupra; ]nainteamortului este purtat[ o suli\[ de care at`rn[ o sabie f[r[ teac[=i cu m`nerul ]n jos. De o parte =i de alta p[=esc vreo c`\ivao=teni, ]mbr[ca\i ]n zale =i cu coifuri. Ei pun ]n ochii cailorzeam[ de ceap[ sau praf de pu=c[, ca s[ se arate ca =i c`ndcaii ar pl`nge ]n felul oamenilor moartea st[p`nului lor. Tru-pul unui boier ]l petrece de obicei domnul ]nsu=i, ]mpreun[cu toat[ curtea lui. Dac[ mortul a fost unul dintre cei mai defrunte, atunci semnele dreg[toriei lui sunt purtate ]naintean[s[liei p`n[ la groap[; iar dup[ aceea sunt a=ezate ]n sp[t[rie

CUPRINS

Descrierea Moldovei

sau ]n divan. Locul s[u trebuie s[ r[m`n[ gol m[car vremede trei zile. Doliul nu este acela=i pentru to\i. Dac[ moare un\[ran, atunci feciorii lui trebuie s[ umble cu capul gol =aseluni de-a r`ndul, chiar dac[ este ]n toiul iernii, =i s[-=i lase s[creasc[ p[rul =i barba; nu pot s[-=i acopere cu nimic capul,chiar dac[ au de mers cale c`t de lung[. Altminteri acela=ilucru ]l f[ceau ]ndeob=te =i boierii vreme de 40 de zile de-ar`ndul; ]ns[ acuma au lep[dat asemenea obiceiuri =i semul\umesc s[ ]mbrace hain[ cernit[ =i s[-=i lase p[rul s[ cad[]n plete. Dac[ a murit fratele unei fete de \[ran, dup[ obiceiea ]=i taie o =uvi\[ de p[r =i o at`rn[ pe crucea ce se pune lagroapa lui =i poart[ grij[ un an ]ntreg ca nu cumva s[ sepiard[ sau s[ cad[; dac[ se ]nt`mpl[ totu=i acest lucru, eaat`rn[ iar[ o =uvi\[ pe cruce. De obicei se adun[ cu to\ii ]nfiecare duminic[ la groap[ vreme de un an =i-=i pl`ng mor\ii.Cei boga\i n[imesc bocitoare, care =tiu felurite c`ntece dejale, ]n care arat[ tic[lo=ia =i de=[rt[ciunea vie\ii, dup[ cumse poate vedea din versurile acestea cu care fac de obicei]nceputul:

C`nt cu jale via\a rea a lumii acesteia,Cum se sfarm[ =i se rupe ca un fir de a\[.1

Apoi ele ]nchipuiesc fiin\a celui mort ca fiind de fa\[, ]l]ntreab[ tot felul de lucruri =i spun c[ din ur[ pentru lumea

1 }n edi\ia latin[ Cantemir a t[lm[cit versurile cu care se ]ncepe poemulfilozofic Via\a lumii de Miron Costin astfel:

A lumii c`nt cu jeleCumplita via\[,Cum se rupe =i se taieCa cum ar fi o a\[

Nu este exclus c[ motivul acesta, care descinde ]n literatura cult[ dinlirica lui Ovidiu, s[ fi avut =i o circula\ie popular[. }n nici un caz, formautilizat[ de Cantemir, nu pare a indica o provenien\[ popular[.

Dimitrie Cantemir

aceasta nu vroie=te s[ r[spund[ la ]ntreb[rile puse, dar, ]ncele din urm[, ]nduplecat de rug[min\ile rudelor, roste=tec`teva cuvinte. Le d[ ]nv[\[tur[ ce trebuie =i ce nu trebuies[ fac[ =i le spune c[ de aici ]nainte nu va mai vorbi cud`n=ii =i nici nu se va mai ]ntoarce pe p[m`nt, fiindc[ a =i]nceput s[ guste desf[t[rile raiului, pe care Dumnezeu le-ag[tit slugilor lui credincioase — =i alte bazaconii de acesteade-ale femeilor limbute.

I I ID E S P R E C E L E B I S E R I C E + T I

+ I A L E } N V { | { T U R I I} N M O L D O V A

Dimitrie Cantemir

C A P I T O L U L I

DESPRE RELIGIA MOLDOVENILOR

Lenevirea str[mo=ilor no=tri este de vin[ c[ nu putem spunece fel de religie au avut odinioar[ moldovenii mai ]nainte casoarele drept[\ii s[ fi r[s[rit pe cerul nostru. Iar dac[ vroim s[credem c[ dacii cei vechi se tr[geau din sci\i — cum zic to\iistoricii pe care ]i cunoa=tem — atunci se poate prepune, f[r[team[ c[ vom gre=i, c[ moldovenii s-au ]nchinat la aceia=i zeila care s-au ]nchinat — dup[ cum se vede din cele ce spuncronicile ruse=ti — neamurile scite, cum sunt: Peruna, zeultunetului, Volos, zeul dobitoacelor, Pohvist, zeul v[zduhului,Lado, zeul veseliei, Kupalo, zeul seceri=ului, =i al\i zei caace=tia, precum: Osliado, Chorsa, Da=uba, Striba, Semargle =iMocosa. Asemenea se vede c[ =i romanii, pe care nu i-a ]ntre-cut nici un alt neam cu eresurile, nu numai c[ nu au nimicitreligia cea veche, ci dimpotriv[ au mai sporit-o cu zei noi de-ailor. Acest lucru ]l va vedea lesne oricine ]=i aminte=te c[ roma-nii, ori de c`te ori supuneau o \ar[ nou[, aduceau jertfe at`tzeilor neamului biruit, c`t =i zeilor lor: ba ]nc[ dup[ ce aubiruit Egiptul, muma cea roditoare a idolilor, au adus de acolola Roma idoli de tot felul, c[rora li s-au ]nchinat de asemenea.Se mai adaug[ la aceasta =i credin\a tuturor celor ce se ]nchinaula idoli c[ nu numai fiecare \ar[ ar avea zeii ei, ci =i c[ fiecarefamilie ar avea zeii casei =i zeii p[zitori, despre care credeauc[ le-ar purta o grij[ deosebit[ =i c[ cel ce nu se ]n\elege cu einu poate nici s[-=i st[p`neasc[ cu norocire \ara sa =i nici s[tr[iasc[ ]n pace ]n casa lui. Nu se poate dovedi cu nici un felde m[rturii limpezi ale cronicarilor cam ]n ce vreme a ]ncetat]n Moldova eresul p[g`nesc =i s-a primit legea cea cre=tineasc[;

CUPRINS

Descrierea Moldovei

cu toate acestea, pesemne c[ religia cre=tineasc[ a fost adus[pe fa\[ ]n Dacia abia ]n vremea domniei lui Constantin celMare, fiindc[ sub Constan\iu, fiul lui Constantin cel Mare,am`ndou[ Daciile ]=i aveau arhiereii lor, dup[ cum arat[ ti-picul soborului \inut la Sardes. +i se poate c[ mul\i daci s[ se fiplecat cu mult[ vreme ]nainte asupra ]nv[\[turii s`ngerate amucenicilor, ca s[ urmeze steagul lui Hristos. }n zilele noastretot norodul \ine de biserica cre=tineasc[ a R[s[ritului. Nu se]ndoie=te nimeni de slova credin\ei, nimeni nu se arat[ f[r[luare-aminte fa\[ de vreuna din porunci =i nu face nimic dincele oprite de biseric[. O erezie sau un eretic nu s-au ar[tatvreodat[ ]n Moldova =i cu at`t mai pu\in s-ar fi putut r[sp`ndi1.Poate c[ pricina este =i c[ norodul nu a primit niciodat[]nv[\[tura scolastic[ =i cea viclean[ a clevetitorilor, ci a cre-zut c[ simplitatea Evangheliei =i ]nv[\[tura sfin\ilor p[rin\ibiserice=ti sunt ]ndestul[toare pentru m`ntuirea sufletului =i f[r[=coal[. Nici o alt[ religie nu este mai ur`t[ de moldoveni careligia papista=ilor, de=i \in de ea aproape to\i supu=ii moldo-veni de neam unguresc, care au =i un episcop al lor la Bac[u.Adic[ ei spun c[ celelalte erezii se cunosc de la sine, iar]ndep[rtarea lor de la biserica cea adev[rat[ se poate ]n\elegelesne; papista=ii ]ns[ sunt lupi ]mbr[ca\i ]n piele de oaie (c[ciei nu =tiu nimic despre al\i papista=i dec`t despre cei crescu\i]n biserica R[s[ritului); iar papista=ii le zic celor ce \in de bise-rica greceasc[ uneori fra\i, alteori schismatici =i ¢ƒ¸jalwn2

pentru c[ nu cinstesc capul v[zut al bisericii, adic[ pe papa;alteori ]i numesc chiar eretici. De aceea se ]nt`mpl[ c[ noro-dul cel prost abia poate s[ deosebeasc[ adev[rul de ]n=el[ciune,ca s[ se poat[ p[zi de otrava ei. Pricina cea mai de seam[]mpotriva oric[ror ]nnoiri, ca s[ vorbim ]n treac[t, pare c[ se

1 D. Cantemir are ]n vedere faptul c[ rom`nii ca popor nu au acceptatcatolicismul =i nici alte culte, cu toate ]ncerc[rile care s-au f[cut. }n acela=itimp, dovedindu-se statornici ]n credin\a lor, =i nu i-au ]mpiedicat pe al\ii s[-=iexercite religia ]n care credeau, dovedind un spirit de toleran\[ exemplar.

2 Acefali — f[r[ c`rmuitori.

Dimitrie Cantemir

afl[ ]n statornicia cu care moldovenii s-au plecat totdeaunac[tre biserica R[s[ritului. Pentru c[ =tie oricine a ]nv[\at isto-ria bisericii c[ \ara ungureasc[ =i Transilvania, unde au locuitstr[mo=ii no=tri ]nainte de desc[lecatul Moldovei, nu s-au ]nchi-nat niciodat[ scaunului de la |arigrad sau grecesc, ci totdeau-na scaunului de la Roma, de aceea to\i locuitorii au =i fost fiiai bisericii Apusului, ]nainte s[ fi r[zb[tut p`n[ acolo ereziilelui Luther =i Calvin. Dar fiindc[ urma=ii lui Drago= =i-au p[strattotdeauna religia pe care au avut-o ]n vatra de unde au plecat(c[ci nu ni se spune nic[ieri c[ ei ar fi p[r[sit bisericapapist[=easc[ =i ar fi trecut la biserica R[s[ritului), dar credin\alor nu se deosebe=te ]ntru nimic de aceea a R[s[ritului, sevede limpede c[ Apusul =i nu R[s[ritul s-a dep[rtat mai t`rziude la credin\a cre=tineasc[ cea adev[rat[. Dar s[ l[s[m aces-tea =i s[ ne ]ntoarcem la lucrul de care vorbeam.

M[rturisirea credin\ei sau crezul se folose=te ]n slujba reli-gioas[ a=a cum a fost alc[tuit de c[tre sfin\ii p[rin\i la Sinodulde la Niceea, iar ad[ogirea papist[=easc[ “=i de la Fiul” seleap[d[. Despre purcederea sf`ntului duh, ei cred ]ntocmaiceea ce spune Ioan evanghelistul cu vorbele M`ntuitorului.Dar, dup[ cum nu se vor s[ recunoasc[ purcederea de la Fiulfiindc[ Sf`nta Scriptur[ nu zice nimic mai limpede, tot at`t depu\in folosesc ]n slujba lor religioas[ ad[ogirea lui Palama:“de la Tat[l singur”. Au =apte taine. La ]mp[rt[=anie se \indup[ cele statornicite de sfin\ii p[rin\i Vasile =i Ioan Chrisos-tom. Folosesc la aceasta p`ine dospit[ =i se ]mp[rt[=esc ]nam]ndou[ chipurile, cu p`ine =i cu vin. Cinstesc icoanelesfin\ilor, dar nu cioplite, ci zugr[vite, ]ns[ zic c[ numai luiDumnezeu singur i se cuvine slujb[ religioas[. Cred c[ sfin\iin-au ajuns ]nc[ la m`ntuirea des[v`r=it[, ci c[, ]mpreun[ cuPavel, ei a=teapt[ ziua de apoi, adic[ judecata cea de pe urm[;mai cred c[ ace=tia au totu=i, ]n vremea aceasta ]n sufletelelor o n[dejde ne]ndoit[ ]n m`ntuire, care treze=te ]n ei o bucu-rie nespus[, a=a c[ pentru vredniciile lor nu le lipse=te nimic.Nu recunosc purgatoriul, dar zic c[ p[catele mici pot fi iertate

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

=i dup[ moarte prin rug[ciunile bisericii =i cu pomeni. Citesc]n biseric[ Sf`nta Scriptur[ dup[ t[lm[cirea celor =aptezeci det`lmaci; ei leap[d[ Vulgata =i toate celelalte t[lm[ciri. Postesc,]n afar[ de miercurea =i vinerea, de patru ori pe an la vremear`nduit[, dar ]n postul cel mare de patruzeci de zile =i ]n postuldin zilele cele de la ]nceputul lunii lui august ]nchinate SfinteiFecioare se ]nfr`neaz[ s[ m[n`nce chiar =i pe=te. Mai suntunii care nu m[n`nc[ nici lunea carne, din prea mare eres, =icare ]=i a=eaz[ ei ]n=i=i =i alte zile de post la praznicile sf`ntuluiAtanasie, sf`ntului Gheorghe =i sf`ntului Dumitru, =i unele fe-mei, m[car c[ nu ]mbrac[ straie monahice=ti, fac jur[m`nt debun[voie s[ nu m[n`nce carne toat[ via\a lor. Altminteri no-rodul — =i la noi ]n Moldova, ca =i ]n alte \[ri pe care =tiin\a nule-a luminat ]nc[ — este foarte plecat spre eres =i ]nc[ nu s-acur[\at des[v`r=it de necur[\ia cea veche, ]nc`t se mai ]nchin[=i acuma ]n poezii =i c`ntece, la nun\i, ]ngrop[ciuni =i alte]nt`mpl[ri =tiute, la c`\iva zei necunoscu\i =i care se vede c[se trag din idolii cei vechi ai dacilor. A=a sunt Lado =i Mano(a), Z`na (b), Dr[gaica (c), Doina (d), Heiole (e), Stahia (f),Dracul din t[u (g), Ursitele (h), Frumoasele (i), S`nzienele (k),Joim[ri\ele (l), Paparuda (m), Chiralesia (n), Colinda (o), Turca(p), Zbur[torul (q), Miaz[noapte (r), Str`ga (s), Tricolici (t),Leg[tura (u), Dezleg[tura (v), Farmec (w), Desc`ntec (x), Verge-lat (y) =i multe asemenea.

[Not[]

a) Se obi=nuie=te ca numele lor s[ fie pomenit de babe, mai cu seam[la nun\i; de aceea se poate presupune c[ prin ele trebuie s[ se ]n\eleag[Venus =i Cupido, ca p[zitori ai dragostei de nunt[.

b) Acest cuv`nt ar putea s[ se trag[ din numele Diana. Totu=i rare-ori se vorbe=te despre ea singur[, de obicei se vorbe=te de mai multe;le zic Z`ne =i le socotesc ni=te fecioare frumoase, care d[ruiescfrumuse\e.

c) Dup[ cum se vede, prin ea o ]n\eleg pe Ceres. C[ci ]n aceavreme a anulul c`nd ]ncep s[ se coac[ sem[n[turile, toate fetele \[ra-

Descrierea Moldovei

nilor din satele ]nvecinate se adun[ =i o aleg pe cea mai frumoas[dintre ele, c[reia ]i dau numele de Dr[gaica. O petrec pe ogoare cumare alai, o g[tesc cu o cunun[ ]mpletit[ din spice =i cu multe basmalecolorate =i-i pun ]n m`ini cheile de la jitni\e. Dr[gaica aceasta ]mpodobit[]n acest chip se ]ntoarce de la c`mp spre cas[ cu m`inile ]ntinse =i cubasmalele flutur`nd ]n v`nt, de parc[ ar zbura, =i cutreier[ toate sateledin care s-a adunat lume s-o petreac[ c`nt`nd =i juc`nd laolalt[ cutoate tovar[=ele ei de joc, care o numesc foarte des sor[ =i mai-marealor ]n c`ntecele alc[tuite cu destul[ iscusin\[. Fetele din Moldova dorescdin toat[ inima s[ aib[ parte de aceast[ cinstire s[teasc[, de=i ]nc`ntecele lor spun mereu, dup[ datin[, c[ fata care a ]ntruchipatDr[gaica nu se poate m[rita dec`t abia dup[ trei ani.

d) Se vede c[ acesta a fost numele obi=nuit la daci al lui Marte saual Belonei, c[ci cu el ]ncep toate c`ntecele ]n care se c`nt[ fapteler[zboinice =i moldovenii ]l folosesc ]ndeob=te ca s[-l pun[ ]nainteac`ntecelor lor.

e) Acest nume ]l folosesc de obicei ]n c`ntecele de jale, dar nu ca ostrigare, ci ]n a=a chip, c[ s-ar p[rea c[ vor s[ arate prin el o fiin\[ =tiut[.

f) Ei ]=i ]nchipuie c[ aceasta ar fi o femeie uria=[ care str[juie=te =i est[p`na caselor vechi =i p[r[site, mai cu seam[ a celor zidite sub p[m`nt,=i de aceea =i a comorilor.

g) A=a numesc ei duhurile rele, despre care cred c[ ]=i au l[ca=ul ]nap[.

h) Ei cred c[ acestea ar fi dou[ fecioare, ce se afl[ de fa\[ la na=tereaoric[rui copil =i care ]i d[ruiesc, dup[ voia lor, ]nsu=iri suflete=ti =itrupe=ti =i ]i hot[r[sc de la ]nceput toata norocirea =i toat[ n[pasta ce va]nt`mpina ]n via\[.

i) Ei le socot pe acestea nimfe ale v[zduhului, care ]ndr[gesc adeseape feciorii cei tineri =i frumo=i. C`nd pe un fl[c[u ]l love=te deodat[sl[b[nogirea sau damblaua, ei dau vina pentru boalele acestea peFrumoase =i zic c[ ]n chipul acesta ele se r[zbun[ atunci c`nd dra-gostea li s-a schimbat ]n ur[ =i furie, fiindc[ cel ce le era drag nu le-a datascultare.

k) Acesta este numele sf`ntului Ioan Botez[torul. Ei cred c[ ]n ziuac`nd se pr[znuie=te acest sf`nt soarele nu-=i str[bate drumul s[u drept]nainte, ci ]ntr-o linie tremurat[. De aceea to\i \[ranii moldoveni sescoal[ ]n acea zi ]naintea zorilor =i privesc cu ochi mari r[s[ritul soare-lui =i cum ochiul nu sufer[ prea mult aceast[ lumina =i, din pricina ei,

Dimitrie Cantemir

]ncepe s[ se zdruncine =i s[ tremure, ei pun pe seama soareluitremur[tura pe care o simt ]n ochi =i se ]ntorc voio=i acas[, dup[ ce auf[cut aceast[ ]ncercare.

l) A=a le numesc pe femeile despre care zic c[ umbl[ ]n joia verde,dis-de-diminea\[, =i dac[ dau de o femeie dormind, fiindc[ ]n Moldo-va se face de obicei ]n toate casele focul la vremea aceea, o pedepsescs[ fie de atunci ]ncolo tr`ndav[ la tot lucrul de peste an.

m) }n vremea verii, c`nd sem[n[turile sunt primejduite de secet[,oamenii de la \ar[ ]mbrac[ o copil[ mai mic[ de zece ani cu o c[ma=[f[cut[ din frunze de copaci =i buruieni. Toate celelalte copile =i copiiide aceea=i v`rst[ o urmeaz[ =i se duc juc`nd =i c`nt`nd prin ]mpreju-rimi; iar oriunde sosesc, babele au obicei de le toarn[ ap[ rece ]n cap.C`ntecul pe care-l c`nt[ este alc[tuit cam a=a: “Paparudo! sui-te la cer,deschide-i por\ile, trimite de acolo ploaia aici, ca s[ creasc[ bine se-cara, gr`ul, meiul =i altele”.

n) Se potrive=te cu strigarea cre=tinilor ]n rug[ciunea lor “Kyrieeleison!” de unde se =i trage. St[p`nul casei are obicei s[ fac[ la 5ianuarie, ]n ajunul Bobotezei, o cruce de lemn, pe care o ]nvele=te c`tmai frumos cu p`nz[ alb[ sau cu p`nz[ de borangic =i catifea, cumpoate fiecare, dup[ averea lui, iar dup[ vecernie ca ]ntr-un alai, petrecu\ide o droaie de copii, o poart[ prin toate casele, unde strig[ foarte descuv`ntul Chiraleisa.

o) Aceasta aduce cu Calendis ale romanilor =i se pr[znuie=te]ndeob=te la ]nceputul fiecarui an nou, at`t de c[tre oamenii de r`nd,c`t =i de boieri, cu datini deosebite.

p) Este un joc ]nchipuit ]n vremurile vechi din ur[ ]mpotriva turci-lor. }n ziua de Cr[ciun se pune cuiva o c[p[\`n[ de cerb cu coarne,mari, de care se leag[ o masc[ f[cuta din f`=ii de p`nz[ colorat[ =i at`tde lungi ]nc`t acoper[ =i picioarele celui care o poart[. Peste acesta sea=eaz[ altul, care se face un b[tr`n ghebos, =i a=a str[bat toate uli\ele =icasele, juc`nd =i c`nt`nd cu o mul\ime de lume dup[ ei.

q) }nsemneaz[ cel ce zboar[. Ei zic c[ este o n[luc[, un om t`n[rfrumos, care vine noaptea la fete mari, mai ales la femeile de cur`ndm[ritate =i toat[ noaptea s[v`r=e=te cu d`nsele lucruri necuviincioase,cu toate c[ nu poate fi v[zut de ceilal\i oameni, nici chiar de cei care ]lp`ndesc. Iar noi am mai auzit c[ unii b[rba\i ]nsura\i mai inimo=i auprins asemenea zbur[tori =i, c`nd au aflat c[ sunt f[pturi cu trup ca =ial\ii, i-au pedepsit cum li se c[dea.

Descrierea Moldovei

r) Se nume=te miaz[noapte =i zic c[ este o n[luc[, care umbl[ per[sp`ntii de drum de la asfin\itul soarelui =i p`n[ la miezul noptii,lu`nd ]nf[\i=are de animale de tot felul, pierind apoi iar[=i.

s) Se trage de la cuv`ntul grecesc str°jl =i la moldoveni are acelasi]n\eles ca =i la romani, adic[ zic c[ e o vr[jitoare b[tr`n[ care omoar[copiii noi n[scu\i, pe ne=tiute, cu me=te=ug dr[cesc. Acest eres ester[sp`ndit cel mai mult la ardeleni. Ei zic c[, atunci c`nd umbl[ Str`ga,g[sesc copiii ]n[bu=i\i ]n leag[ne, f[r[ s[ fi fost mai ]nainte bolnavi.Dac[ au prepus pe vreo femeie b[tr`n[, atunci o leag[ de m`ini =i depicioare =i o arunc[ ]ntr-un r`u. Dac[ se duce la fund, atunci zic c[ enevinovat[; iar dac[ plute=te deasupra apei, atunci zic c[ e destul devinovat[ =i o ard de vie, f[r[ s[ mai fac[ cercet[ri, ]n vreme ce b[tr`nastrig[ ]n zadar c[ e nevinovat[, p`n[ ]=i d[ duhul.

t) Este ]ntocmai ceea ce la fran\uji ]nseamn[ le loup garou*. Ei zic c[cu me=te=ugul vr[jilor oamenii se pot preface ]n lupi =i alte fiare s[lbatice=i c[ pot s[-=i ]nsu=easc[ ]n a=a chip firea acestora, c[ pot s[ sen[pusteasc[ asupra oamenilor =i dobitoacelor =i s[-i sf`=ie.

u) Aceasta, zic ei, ar fi un fel de fermec[tur[ cu care se poate oprimirele s[ se ]mpreuneze cu mireasa lui ]n noaptea nun\ii. Asemenea eizic c[ tot a=a pot s[ opreasc[ lupii =i alte fiare s[lbatice s[ fac[ stric[ciunela oi =i la alte dobitoace.

v) Este slobozirea de fermec[tura dinainte a mirilor, care se poatedob`ndi, cum zic ei, prin alte mijlociri de vr[ji mai puternice.

w) Este o vraj[ obi=nuit[ la \[rani, prin care femeile, dup[ cum ]=i]nchipuie ele, fac s[ se apropie de ele iubitul lor sau pot s[-l fac[ s[]nnebuneasc[ pe cel care le este lor ur`t.

x) Acesta este alt fel de vraj[ cu care ar trebui s[ se vindece toatebolile ce nu sunt de moarte.

Vreau sa povestesc aici ceva ce-am v[zut eu ]nsumi ]n patrie.C[m[ra=ul cel mare al r[posatului meu tat[ avea un cal de mare pre\care fusese mu=cat pe c`mp de un =arpe =i i se umflase ]ntr-at`t trupul,c[ nimeni nu mai tr[gea n[dejde s[ scape. A chemat o vr[jitoareb[tr`n[, care a poruncit st[p`nului calului s[ caute un izvor =i s[aduc[ din apa aceea ne]nceput[, c`t o putea mai degrab[. Pentru c[ elvoia s[ trimit[ pe o slug[ ca s[ aduc[ ap[, vr[jitoarea cea b[tr`na i-a zisc[ nu trebuie s[ fac[ ]n a=a chip, c[ st[p`nul trebuie s[ se duc[ el]nsu=i s[ ia ap[, dac[ voieste s[-i scape calul cu via\[. }n cele din urm[

* Vr[jitor care travestit ]n lup cutreier[ ]n timpul nop\ii c`mpiile.

Dimitrie Cantemir

t`n[rul i-a dat ascultare =i a adus babei un ulcior mare cu ap[. Apaaceasta a desc`ntat-o cu un desc`ntec ne]n\eles =i i-a dat t`n[rului s[bea. El n-a f[cut prea bucuros ce i-a poruncit, fiindc[ adusese preamult[ ap[. Dup[ ce a b[ut-o, ]ndat[ a v[zut cum calul s[u, care z[ceala p[m`nt, aproape mort, nu departe de el, ]=i venea ]n fire iar[=i, ]ns[el se umfla =i ]l apucase ni=te dureri de nesuferit. Dup[ ce baba a maidesc`ntat o dat[, ]ntr-un sfert de ceas s-a ]ns[n[to=it =i calul, iar t`n[rula v[rsat apa, f[r[ s[-i lase vreo urm[ de durere sau de boal[. Alt[ bab[a vindecat pe de-a-ntregul ]n c`teva zile un grajd ]ntreg de cai, care seumpluse de r`ie — cu toate c[ se afla la o dep[rtare de trei zile de drum —prin desc`ntece pe care le-a rostit deasupra unui smoc de p[r de cal.

y) Este un fel de ghicire prin care moldovenii, pun`nd ni=te nuiele]ntr-un chip =tiut ]n noaptea dinspre ]nt`i ianuarie, se ]ncumet[ s[ghiceasc[ toat[ norocirea =i n[pasta pe care le va aduce anul ]ntreg. Laaceasta mai au trebuin\[ =i de linte, fasole =i oale pe care le a=eaz[ unasub alta cu o r`nduial[ =tiut[.

Descrierea Moldovei

DESPRE TAGMA BISERICEASC{

Privegherea dinafar[ asupra bisericii Moldovei cade ]n sea-ma domniei ]ns[=i, care ia aminte cu r`vn[ =i cu mult[ grij[ c[purtarea =i ]nv[\[tura fe\elor biserice=ti s[ se potriveasc[ cutemeiurile credin\ei; ca nici unul dintre d`n=ii s[ nu se abat[din calea adev[rului =i s[ nu ascund[ inim[ de lup sub pielede oaie; nici p[storul s[ nu poarte grij[ pentru turma sa sau s[fie o pild[ rea. Grija pentru cele duhovnice=ti, adic[ ]ndruma-rea sufletelor pe calea Domnului, este ]ncredin\at[ mitropoli-tului, care cerceteaz[ — ca un p[stor credincios =i slujitor treazal Domnului s[u — bisericile de sub ascultarea lui, le a=eaz[arhierei, care nu prea au ]nva\[tur[, dar sunt plini de duh sf`nt,=i care nu nesocote=te nimic din ce i se pare c[ este de tre-buin\[ pentru hrana =i m`ntuirea turmei sale. Dar fiindc[,dup[ ce s-au ]nmul\it locuitorii din Moldova, lucrul acesta aajuns prea greu ca s[ poat[ s[-l ]mplineasc[ un om singur,pentru ]nlesnirea mitropolitului s-au mai f[cut ]n Moldova ]nc[alte trei scaune arhiere=ti, unul la Roman, altul la R[d[u\i =i altreilea la Hu=i; dar numele de episcop s-a dat numai vl[dicilorde la R[d[u\i =i de la Hu=i. Cel de la Roman a fost numitarhiereu =i i s-a ]ng[duit s[ poarte la slujba bisericeasc[ mitraarhiereasc[, dar el nu este mai mare peste ceilal\i episcopi, nuare dec`t ]nt`ietate. Mitropolitul moldovean a fost uns de pa-triarhul din |arigrad, de c`nd s-a a=ezat scaunul s[u p`n[ ]nvremea soborulul de la Floren\a. Pentru c[ mitropolitul era peatunci un om de r`nd =i nu cuno=tea bine Sf`nta Scriptur[,precum =i ca s[-=i p[streze cinstea ce i-o d[dea cel de al =apte-lea scaun, precum =i alte cinstiri pe care i le f[g[duise papa, a

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

semnat ]mpotriva vrerii solului trimis cu el de Alexandru celBun, domnul Moldovei, toate hot[r`rile gre=ite =i am[gitoareale soborului, dar dup[ ce s-a ispr[vit soborul, nu a mai cutezats[ se ]ntoarc[ ]n Moldova; de aceea Marcu, arhiereul din Efes,a dat Moldovei ca mitropolit pe un arhidiacon bulgar de neam,om foarte vestit pentru smerenia =i credin\a lui; iar pentru c[ =ipatriarhul de la |arigrad se d[duse de partea potrivnic[, i-aporuncit s[ cear[ ]nt[rirea sa totdeauna de la patriarhul dinOhrida. +i, ]ncep`nd de-atunci, mitropoli\ii Moldovei au luatobiceiul s[ cear[ totdeauna p`n[ la ]nceputul veacului trecuthirotonisirea de la patriarhul din Ohrida. Dar c`nd a luat dom-nia Vasile Lupu =i a cercat s[ or`nduiasc[ trebile \[rii pe carele-a g[sit ]ncurcate, parte din pricina lenevirii ]nainta=ilor s[i,parte din pricina tulbur[rilor din[untru, atunci Partenie, pe vre-mea aceea patriarh de |arigrad, i-a trimis scrisoare alc[tuit[ ]nchipul acesta:

“Noi d[m de =tire M[riei tale s[ afle c[ biserica mol-doveneasc[ era odinioar[ sub ascultarea bisericii R[s[ritului,aceasta fiind muma cea bun[ =i dreapt[ a tuturor cre=tinilor,iar mitropolitul ei, ca to\i ceilal\i, era uns de scaunul sobornicescde la |arigrad. Veacuri la r`nd a r[mas sub aceast[ ascultare,p`n[ ]n vremea domniei lui Ioan Paleologul, c`nd patriarhulmincinos Mitrofan a semnat hot[r`rile soborului bisericesc dinFloren\a, zdruncin`nd credin\a tuturor iubitorilor credin\ei celeiadev[rate ]n scaunul sobornicesc cel mai dint`i de la |arigrad.Dar fiindc[ uneltele =i aceia care au st`rnit aceast[ molim[rea au fost da\i la o parte din cale cur`nd dup[ aceste tulbur[ri,iar sf`nta biseric[ a lui Dumnezeu, mireasa mirelui cel nevi-novat, a fost adus[ iar[=i la pacea ei de odinioar[, ]n faima eicea de mai nainte, asemenea s-a dat ]n l[turi orice pricin[ deprepus; de aceea mai cu seam[ este des[v`r=it lipsit de cuvi-in\[ ca biserica moldoveneasc[, socotit[ totdeauna unul din-tre m[dularele cele mai alese =i mai de frunte ale bisericii

Descrierea Moldovei

R[s[ritului, s[ nu dob`ndeasc[ sfin\irea de la scaunul cel mai]nalt, ci de la cel mai de jos. De aceea pu\in[tatea noastr[ =itot soborul cel sf`nt se roag[ prea plecat de M[ria ta s[ ]ng[duica un m[dular at`t de ales al bisericii s[ se lipeasc[ iar[=i descaunul mai cinstit =i s[ porunce=ti ca mitropolitul Moldo-Vala-hiei (a=a numesc grecii Moldova), a=a cum era obiceiul ]naintevreme, s[ cear[ ungerea de la scaunul nostru cel pravoslavnicde patriarh — lucru ]ntru lauda Domnului =i slava maicii noas-tre, biserica cea adev[rat[, iar pentru noi va fi o pricin[ debucurie ve=nic[.”

Vasile (Lupu), ]nduplec`ndu-se de aceast[ scrisoare a patri-arhului =i a soborului, porunci s[ nu se mai ung[ de atunci]ncolo mitropolitul Moldovei de nimeni ]n afar[ de patriarhulde la |arigrad. +i porunca aceasta a ]nt[rit-o, pu\in[ vremedup[ aceea, soborul bisericesc ce s-a f[cut la Iasi, chiar subacest domn, ]mpotriva iconocla=tilor =i a altor eretici din acelevremuri, cu glasul =i isc[litura tuturor patriarhilor =i chiar alcelui de la Ohrida. Altminteri mitropolitului Moldovei i se arat[]n biserica R[s[ritului o cinstire cu totul deosebit[, care nu searat[ altora. El nu poart[, ce e drept, numele de patriarh, darnici nu ascult[ de vreunul, c[ci cu toate c[ este uns de patriar-hul de la |arigrad, totu=i nu poate fi a=ezat sau scos din scaunde c[tre acesta =i nici nu trebuie s[ a=tepte yÖjon1 ca to\iceilal\i mitropoli\i, bisericii celei mari \arigr[dene.

Dup[ ce a dob`ndit ]nt[rirea domniei, trei episcopi ai Mol-dovei ]mplinesc punerea m`inilor deasupra capului =i dau de=tire patriarhului printr-o scrisoare c[ cutare =i cutare om cucer-nic, cu frica lui Dumnezeu =i ]nv[\at, s-a ales cu ajutorulsf`ntului duh =i nu ]n alt chip care s[ at`rne de vrerea omeneas-c[. Acela=i lucru ]l face =i domnul printr-o scrisoare osebit[c[tre patriarh =i-l roag[ s[ ]nt[reasc[ ]n slujba aceasta, prinbinecuv`ntarea sa, pe cel a=ezat ]n scaun; la care lucru pa-triarhul nu poate s[ se ]mpotriveasc[ ]n nici un chip =i trebuie

1 Vot.

Dimitrie Cantemir

s[ urmeze ]ntru totul vrerea domnului. Afar[ de aceasta, elmai este de tot slobod de dajdia care se pl[te=te patriarhuluisub numele de ƒoin¨thtoz ƒa± bohqe±az1; asemeni nici o legenu-i porunce=te s[ ]ntrebe pe patriarh despre lucruri care s-aus[v`r=it sau se vor s[v`r=i ]n biserica moldoveneasc[; dimpo-triv[, el are tot a=a de mult[ slobozenie ]n biserica sa ca =ipatriarhul din Ohrida ]n a sa. Cu toate c[ mitropolitul st[ la unloc de cinste at`t de ]nalt, totu=i el nu poate nici s[ a=eze =inici s[ scoat[ din scaun pe vreunul din arhiereii s[i, c[ci nu-mai domnul poate s[ c`nt[reasc[ felul de via\[ =i ]nv[\[turaacelora care ar putea sa fie ale=i =i s[ cerceteze pricinile celorce trebuie sa fie sco=i din slujb[, precum =i s[ hot[rasc[. C[cidomnia a luat pe seama ei toate acestea; numai binecuv`ntareadupa canoanele statornicite de apostoli a l[sat-o ]n grijamitropoli\ilor. }n schimb nici domnul nu poate s[ schimbe, s[adauge sau s[ scoat[ ceva ]n trebile duhovnice=ti f[r[]ncuviin\area mitropolitului, cu toale c[ el c`rmuie=te ca stap`nsingur peste to\i supu=ii s[i. Aceast[ r`nduial[ n-o \in dec`tdomnii cei evlavio=i. C[ci, dac[ domnul nu cinste=te credin\a,atunci nici o lege nu poate sa-l ]ngr[deasc[. Iar c`nd e vorbade vreo ucidere =i domnul os`nde=te pe oarecine la moarte,slujba mitropolitului nu este alta dec`t sau s[ ]nt[reasc[ sau s[]ndrepteze ]naintea divanului judecata domnului dup[ lege, iardomnul, ca bun cre=tin =i iubitor al drept[\ii, ]ng[duie aceasta.

Arhiereii ]=i ]mplinesc f[r[ vreo ]mpotrivire din partea cui-va slujba ]n eparhiile lor, a=eaz[ ]n slujb[ preo\ii de sub ascul-tarea lor =i, dac[ ace=tia s[v`r=esc vreo tic[lo=ie, ]i scot dinslujb[ f[r[ s[ aib[ mil[; =i nimeni nu se ]mpotrive=te la aceas-ta. Totu=i ei nu au dreptul s[ a=eze =i s[ scoat[ din slujb[ pestare\i =i arhimandri\i, fiindc[ pe ace=tia ]i judec[ numai di-vanul domnesc. Pentru gre=eli mai mici, fiecare se pedepse=tede c[tre mai marele s[u: diaconul de preot, preotul de proto-pop, ieromonahul =i calug[rul de egumen sau arhimandrit, proto-

1 }mp[rt[=ire =i ajutor.

Descrierea Moldovei

popul, egumenul =i arhimandritul de episcop, episcopul de mi-tropolit, mitropolitul de domn, domnul de cugetul s[u =i deDumnezeu, care folose=te c`teodat[ pe sultan drept unealt[pentru a ]ndrepta sau a pedepsi pe domn. Pentru gre=eli maimari, care trebuie pedepsite sau cu moarte sau cu luareapreo\iei, numai preo\ii, ieromonahii sau c[lug[rii stau sub ju-decata episcopilor lor. Iar stare\ul, arhimandri\ii =i arhiereii nuse pot pedepsi dec`t de c[tre domn. Dar dac[ unul din acei pecare domnia i-a scos de sub puterea judec[\ii ei s[v`r=e=teceva ]mpotriva legii sobornice=ti sau vreo str`mb[tate, atunciarhiereul este dator s[ dea de =tire mitropolitului printr-o scri-soare, iar acesta ]nf[\i=eaz[ domniei pricina. Mitropolitulprime=te de la fiecare preot din eparhia sa, ]n fiecare an, dou[sute de aspri ca dajdie =i o piele de vulpe sau de jder; ]n afar[de acestea, el nu mai are voie s[ mai cear[ =i altceva. Aseme-nea nu are venituri nici de la arhierei, dac[ ace=tia nu-i d[ruiescceva de bun[voia lor. Acelea=i venituri le au =i arhiereii dineparhiile lor.

Dimitrie Cantemir

DESPRE M{N{STIRILE DIN MOLDOVA

Toate m[n[stirile din Moldova sunt a=ezate pe unul =i acela=itemei =i ele din canoanele date c[lug[rilor de sf`ntul Vasile.M[n[stiri mari, sub ascultarea unui arhimandrit, sunt numaipatru; iar m[n[stiri mici, aflate sub ascultarea unor stare\i, suntpeste 200, afar[ de aproape tot at`tea schituri, care au =i elem[n[stiri ]ntr-un loc sau altul. Ele se ]mpart ]n m[n[stiri ]nchi-nate1 (¢jier©mena) =i m[n[stiri slobode (¼lenqesa). Cele dint`isunt ]nchinate ori cet[\ii Ierusalimului, ori muntelui Sinai sauSf`ntului Munte. }n Moldova s-a f[cut obicei ca domnii sauboierii, dac[ voiesc s[ ]nal\e vreo m[n[stire, s[-=i ]mpart[ toat[averea ]ntre m[n[stire =i fiii s[i =i s[ lase mo=tenire m[n[stiriitot at`t c`t dob`nde=te fiecare dintre copiii s[i. Iar dac[ cti-torul se teme c[ m[n[stirea se va d[r`ma sau c[ ar putea s[ seruineze dup[ moartea lui, atunci o ]nchin[ uneia din m[n[stirilecele mai de frunte din locurile pomenite mai sus. }n chipulacesta arhimandri\ii acelei m[n[stiri sunt datori s[ poarte grij[de m[n[stire =i s[ ia aminte ca =i c[lug[rii s[ se str[duiasc[ s[duc[ ]ntotdeauna o via\[ curat[ =i cinstit[. Iar ei las[ m[n[stiriinumai at`ta din veniturile ei, c`t este de trebuin\[ pentru hra-na c[lug[rilor; ceea ce prisose=te se folose=te pentru trebuin-\ele m[n[stirii mai mari =i se trimite ]n fiecare an acolo. }n

1 Regimul m[n[stirilor ]nchinate a durat p`n[ la 11 decembrie 1863,c`nd a fost lichidat prin legea seculariz[rii averilor m[n[stire=ti. La aceadat[, 27% din suprafa\a \[rii apar\inea marilor m[n[stiri din Athos =i Ieru-salim. Este demn de remarcat c[ Dimitrie Cantemir, ]n scurta lui domnie, areu=it s[ anuleze ]nchinarea unor m[n[stiri c[rora, ]n schimb, le reveneaacum obliga\ia de a pl[ti anual domnului o anumit[ sum[.

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

m[n[stirile slobode, c[lug[rii trebuie s[ are, s[ pr[=easc[ =i s[secere ei singuri, iar ]n ceasurile ]n care sunt slobozi de ]mplini-rea treburilor lor duhovnice=ti, ei trebuie s[ se ]ndeletniceasc[cu me=te=ugurile hot[r`te de c[tre stare\, s[ lucreze ]n vie, peogoare =i ]n gr[dinile lor =i s[ g[teasc[ roadele adunate pentrufolosul m[n[stirii.

Toate m[n[stirile ]=i pl[tesc ]n fiecare an d[jdiile c[tredomnie, dup[ starea mo=iilor lor, ]ns[ mitropoli\ii =i episcopiinu dau nimic domniei. Osebit, to\i c[lug[rii sunt a=a deascult[tori canoanelor sf`ntului Vasile cel Mare, c[ mai de-grab[ ar muri de o sut[ de ori, dec`t s[ m[n`nce o ]mbuc[tur[de carne, chiar dac[ le-ar porunci un doftor. Nu ies niciodat[din m[n[stirea lor, dac[ nu-i m`n[ egumenii sau dac[ nudob`ndesc ]nvoire pentru c`teva ceasuri sau c`teva zile. Pur-tarea de grij[ pentru cheltuielile m[n[stirii se ]ncredin\eaz[celor mai b[tr`ni, care au dovedit stare\ului cinstea lor =i bunen[ravuri. Altminteri, nu avem ]ncotro =i trebuie s[ l[ud[m chipulcum sunt primi\i oaspe\ii ]n toate m[n[stirile din Moldova.C[ci orice drume\ care se opre=te acolo — fie el drept credin-cios ori evreu, ori turc, ori armean — nu numai c[ este bineprimit, ba chiar, dac[ ar voi s[ z[boveasc[ acolo un an ]ntreg,cu toate carele =i dobitoacele sale, i se d[ de m`ncare =i i sepoart[ de grij[ — dup[ puterile m[n[stirii — cu cinste, cum secuvine =i f[r[ murmur.

Descrierea Moldovei

DESPRE GRAIUL MOLDOVENILOR

Scriitorii au felurite p[reri despre izvorul graiului mol-dovenesc. Mul\i dintre ace=tia socotesc ca el ar fi graiul lati-nesc st`lcit, f[r[ amestecul altor graiuri. Al\ii socotesc c[ el s-artrage din graiul italienesc. Noi vroim s[ ]nf[\i=[m aici temeiurileam`ndorora p[r\ilor, pentru ca cititorul s[ poat[ vedea c`t maidegrab[ adev[rul. Cei ce zic c[ graiul latinesc ar fi muma ceadreapt[ =i adev[rat[ a graiului moldovenesc se sprijin[ pe te-meiurile acestea: mai ]nt`i, zic ei, coloniile romane au foststr[mutate ]n Dacia cu mult mai ]nainte ca graiul romanilor s[fi fost stricat ]n Italia de c[tre n[v[lirile go\ilor =i vandalilor;nici unul ]ns[ dintre cronicari nu ne spune c[ ele s-ar fi ]ntorsiar[=i ]n vremea st[p`nirii barbarilor ]n Italia; a=a-dar locuitoriiDaciei nu ar fi putut s[-=i strice graiul din pricina vreunui graiasemenea, care nici nu s-a aflat. }n al doilea r`nd, moldoveniinu s-au numit niciodata italieni, nume care a ajuns al roma-nilor ]n vremile care au urmat, ]n mai multe locuri, ci au p[strattotdeauna numele de romani, acela=i pentru to\i locuitorii Italiei]n vremea c`nd Roma era cetatea cea mai de frunte a lumii]ntregi. }n schimb nu se t[g[duie=te c[ ungurii =i le=ii le zicvlahi — nume pe care aceste popoare ]l dau tocmai italienilor.C[ci mai cur`nd a= crede c[ aceste noroade ]nvecinate auluat numele de valah de la moldoveni, care le erau cu multmai cunoscu\i, d`ndu-l italienilor, dec`t de la italieni pentrua-l da moldovenilor. A treia =i cea mai bun[ dovad[ este c[ ]ngraiul moldovenesc se mai g[sesc multe vorbe latine=ti, care]n graiul latinesc nu se afl[ deloc; dar substantivele =i vorbele

CUPRINS

Dimitrie Cantemir

ce au intrat ]n graiul italienesc de la go\i, vandali =i longobarzinu se afl[ ]n graiul moldovenesc.

Ca s[ limpezim mai bine acest lucru, vroim s[ d[m aicic`teva pilde:

Latine=te Italiene=te Moldovene=teIncipio Commincio }ncepAlbus Blanco AlbCivitas Citta CetateDominus Signore DomnMensa Tavola Mas[Verbum Parola Vorb[Caput Testa CapVenatio Caccia V`nat

Aceia ]ns[ care vor s[ trag[ graiul moldovenesc din graiulitalienesc aduc ]mpotriv[ acestea

1. C[ ]n acest grai sunt verbe auxiliaria terminate ]n em, ei,are;

2. Articolele substantivelor;3. Asemenea c[ vreo c`teva cuvinte ar fi pe de-a-ntregul

italiene=ti ca schiop, sciopo, claudus. La fel =i cerc, cerco, quaero,cuvinte care, fiind cu totul necunoscute ]n graiul latinesc, nu potfi trase din alt grai dec`t din cel italienesc1.

La aceasta ]ns[ cei ce ]mp[rt[=esc socotin\a celor dint`ir[spund:

1. Moldovenii folosesc, ce e drept, verba auxiliaria, daracestea nu sunt italiene=ti, ci ale lor.

2. La fel stau lucrurile =i cu articolele, c[ci ]n nici una dinp[r\ile vorbirii nu este graiul moldovenesc mai deosebit de celitalienesc dec`t tocmai ]n aceasta. Italianul ]=i pune articolul]naintea numelui. Moldoveanul dup[ nume. Precum l’huomo,la moglie; pe moldovene=te, omul, muierea.

1 }n rom`n[ exist[ ]mprumuturi din italian[, de dat[ mai recent[ ]ns[, =i,mai ales, ]n domeniul limbii literare. Cele dou[ exemple invocate provindin limba latin[: =chiop — lat. excloppus (forma neatestat[ din latina popu-lar[), cerc — lat. circus.

Descrierea Moldovei

Italianul are numai un articulum masculini generis, la sin-gular, il, la plural, gli, sau i, la feminino singularis, la, la plu-ral, le; moldovenii au ]ns[ la singulari masculino dou[ articoleul =i le, pe unul ]l adaug[ la cuvintele care se termin[ ]ntr-oconsoan[; ca omul, homo, calul, equus, scaunul, scamnum,vasul, vas, =arpele, serpens, c`inele, canis etc. La plural eipun la sf`r=itul cuvintelor care ]nsemneaz[ fiin\e vii articolulii; precum caii, oamenii, equii, homines; lucrurile ne]nsufle\itese sf`r=esc ]ns[ la plural cu ele, ca: scaunele, vasele =.a.m.d.De asemenea moldovenii au dou[ articulos faeminini generis:e =i a, ca: muiere, g[ina, mulier, gallina. Cuvintele care setermin[ cu e primesc la plural ile, ca: muiere-muierile, iarcele care se termin[ ]n e au la plural ele, ca: g[ina, g[inile.

3. Se poate ]ns[ b[nui mai degrab[ c[ acele vorbe care sepotrivesc mai mult cu graiul italienesc dec`t cu graiul cel vechial romanilor s-au strecurat ]n graiul nostru din leg[turilenegu\[tore=ti ]ndelungate pe care moldovenii le-au avut cu geno-vezii, pe vremea c`nd ace=tia st[p`neau \[rmurile M[rii Negre.

Moldovenii au primit ]n limba lor, ]n acela=i chip, =i vorbedin graiul grecilor, turcilor, =i le=ilor, dup[ ce au ]nceput s[fac[ nego\ cu aceste neamuri; de exemplu, de la greci:

pa±deniz pedeaps[, ƒnb¼rnhsiz chivernisire, proƒopÓ proco-pie1, blasjhmÊ bl[stem, aznmon azim[, dr©moz drum, p¼µsmapizm[.

Acum c[ am ar[tat, a=adar, socotin\a am`nduror p[r\i, noinu cutez[m s[ hot[r`m care din dou[ ar fi aproape de adev[r,de team[ c[ dragostea de patrie s-ar putea s[ ne orbeasc[ =i s[l[s[m s[ scape privirii noastre unele lucruri pe care al\ii arputea sa le vad[ lesne. De aceea l[s[m pe bunul cititor s[judece singur, =i noi ne mul\umim s[ punem aci ceea ce nezice Covatius:

“Este lucru de mirare — spune el — c[ graiul moldovenescare mai multe vorbe latine=ti dec`t graiul italienesc, cu toate

1 Procopie — procopsire.

Dimitrie Cantemir

c[ italianul locuie=te ast[zi acolo unde a locuit alt[dat[ ro-manul. Poate c[ totu=i nu este chiar a=a de mirare, c[ci italie-nii =i-au alc[tuit un grai la mult[ vreme dup[ aceea.”

Osebit mai trebuie s[ ia aminte c[ ]n graiul moldovenescse g[sesc vorbe r[mase pesemne din graiul cel vechi al daci-lor, fiindc[ ele nu se cunosc nici ]n graiul latinesc =i nici ]ngraiurile noroadelor megie=e.

C[ci ce ne st[ ]mpotriv[ s[ credem c[ odinioar[ coloni=tiiromani din Dacia i-au avut atunci pe daci sclavi sau de ase-menea c[ atunci c`nd ]i murea vreunuia nevasta, se ]nso\eacu o femeie din neamul dacilor? De aceea se putea foartelesne c[ ]n graiul lor s[ se strecoare vorbe str[ine. Astfel sunt:stejar, p[dure, hele=tea, c[rare, gr[iesc, nemeresc1 etc. Graiulmoldovenesc are, altminteri ca =i celelalte graiuri, rostirile luifelurite. Cea mai bun[ rostire este la Ia=i, ]n mijlocul Mol-dovei, fiindc[ oamenii din p[r\ile acestea sunt mult mai]nv[\a\i, din pricina c[ acolo se afl[ curtea domneasc[.

Cei ce locuiesc la Nistru amestec[ ]n graiul lor multe vorbele=e=ti, =i numesc unele lucruri ce le sunt de trebuin\[ ]n cas[cu nume le=e=ti, ]nc`t ei mai c[ nu pot fi ]n\ele=i de c[tre altmoldovean. Cei ce ]=i au a=ez[rile ]n mun\i, l]ng[ Transilva-nia, folosesc adesea vorbe ungure=ti. Cei din F[lciu ]=i stric[graiul cu vorbe grece=ti =i turce=ti. Asemenea femeile dinMoldova au cu totul alt[ rostire dec`t b[rba\ii, c[ci ele schimb[silabele bi =i vi ]n chi, ca: bine, ghine; vie, ghie; pi ]n chi:pisma, chizma, piatra, chiatra; silaba ]ncep[toare ]n ]n ng, pecare n-o poate lesne rosti altcineva. +i, dac[ un b[rbat, s-aobi=nuit odat[ cu aceast[ rostire, el n-o poate lep[da dec`t cumult[ trud[ =i se v[de=te singur, ca un pui de =oarece, c[ a statprea mult ]n poala maic[-si. De aceea oamenii de acest fel

1 }n esen\[, afirma\ia lui D. Cantemir are valabilitate. }n limba rom`n[s-au p[strat elemente din vechiul fond de limb[ traco-iliric. Exemplele datenu sunt ]ns[ cele mai potrivite. Cercet[rile ]n acest domeniu au progresatmult, pun`nd ]n eviden\[ sute =i sute de cuvinte care trebuie considerate caf[c`nd parte din fondul str[vechi al limbii rom`ne.

Descrierea Moldovei

sunt ]ndeob=te lua\i ]n r`s cu vorba “fecior de bab[“1. Valahii =iardelenii au acela=i grai cu moldovenii; dar rostirea lor esteceva mai aspr[, precum: giur, pe care valahul ]l roste=te jur, cale=escul z sau fran\uzescul j; Dumnedzeu, valah Dumnez[u;acmu, valah acuma; acela, valah ahela. Mai au =i c`teva vorbepe care moldovenii nu le =tiu; ]ns[ pe acestea nu le folosescc`nd scriu.

Se \in pas cu pas de graiul =i scrierea moldoveneasc[ =irecunosc, ]n chipul acesta, de fapt c[ graiul moldovenesc estemai curat dec`t al lor, cu toate c[ vr[jm[=ia dintre moldoveni=i valahi ]i ]mpiedic[ s[ o spun[. Un grai mult mai stricat aucu\o-vlahii, care locuiesc ]n Rumelia, la hotarul Macedoniei.Ei amestec[ ]ntr-un chip de mirare graiul \[rii lor cu cel gre-cesc =i cu cel albanez; a=a fel c[ amestec[, ]n vorbirea lor vala-h[, uneori fr`nturi din graiul grecesc, alteori din cel albanez.

Dar, ]n tot locul, p[streaz[ sf`r=itul moldovenesc la nume=i la verbe2. }ntr-un grai stricat ca acesta se ]n\eleg, ce e drept,numai ei ]ntre ei, c[ci nici un grec, albanez sau moldovean nueste ]n stare s[-i priceap[. Dar dac[ to\i ace=tia trei s-ar g[silaolalt[ ]ntr-un loc =i ar auzi un cu\o-vlah vorbind, atunci arputea cu siguran\[ s[ ]n\eleag[ ce vrea omul, dac[ fiecaredintre ei ar t[lm[ci celorlal\i fr`nturile din graiul s[u.

1 Cantemir este, se pare, primul care a consemnat acest fenomen cu-noscut ]n lingvistic[ sub denumirea de palatalizarea labialelor. Observa\iasa cu privire la diferen\a dintre felul de a rosti al femeilor =i b[rba\ilor sepoate explica prin aceea c[ femeile st[teau mai mult acas[, spre deosebirede b[rba\i, care aveau frecvente leg[turi cu ora=ul.

2 Mai exact: dezinen\ele sunt de origine latin[, transmis[ =i graiurilor.

Dimitrie Cantemir

DESPRE LITERELE MOLDOVENILOR

}nainte de soborul bisericesc de la Floren\a, moldovenii fo-loseau litere latine=ti, dup[ pilda tuturor celorlalte neamuri alc[ror grai se trage din cel roman. Dar c`nd mitropolitul mol-dovean a trecut, la acest sinod — dup[ cum am ar[tat mai sus —de partea papista=ilor, atunci urma=ul s[u, cu numele Theoctist —diacon al lui Marcu din Efes, bulgar de neam, ca s[ st`rpeasc[aluatul papista=ilor din biserica moldoveneasc[ =i s[ taie celortineri prilejul de a citi vicle=ugurile papista=ilor — l-a sf[tuitpe Alexandru cel Bun s[ izgoneasc[ din \ar[ nu numai pe oa-menii de alt[ lege, ci =i literele latine=ti =i s[ pun[ ]n locul lorpe cele slavone=ti. Cu aceast[ r`vn[ prea mare =i nepotrivit[,el a ajuns ctitorul cel dint`i al barbariei ]n care este ]mpot-molit[ ast[zi Moldova. Dar fiindc[ literele slavone=ti nuajungeau pentru scrierea tuturor vorbelor pe care graiul mol-dovenesc le-a luat parte din graiul latinesc =i parte din graiurileneamurilor ]nvecinate, atunci a trebuit s[ fie n[scocite c`tevalitere noi: de aceea graiul moldovenesc a avut apoi un num[rat`t de mare de litere cum nu are nici un alt grai europenesc.Ast[zi num[rul literelor, ]mpreun[ cu c`teva semne prozodice=i de scriere, se ridic[ la 471.

Literele mari ale moldovenilor sunt la fel cu acelea ale gre-cilor =i slavilor, c[ci am`ndou[ felurile de litere ei le folosesc ]nacela=i timp. Asemenea semne de litere, ca acelea din care am]nf[\i=at c`teva chiar acum ]n fa\a ochilor cititorului, le folosescmoldovenii ]n scrisorile lor =i ]n catastife, dup[ ce au lep[dat pe

1 }n edi\ia german[ nu sunt trecute literele alfabetului slavon.

CUPRINS

Descrierea Moldovei

cele latine=ti; ]n schimb ]n c[r\ile de slujb[ bisericeasc[, ]n sc-risorile domne=ti, ]n socotelile vistieriei =i ]n alte scrisori elecur\ii domne=ti nu s-au folosit vreme de 200 de ani, alte literedec`t cele slavone=ti. De aceea =i fiii boierilor nu ]nv[\au alt[limb[ dec`t cea slavoneasc[, dar ]n care nu puteau ]nv[\a alte=tiin\e. De aceea dup[ ce ]nv[\au s[ citeasc[ ei trebuiau s[]nve\e pe de rost cartea de rug[ciuni a bisericii R[s[ritului, oh-toihul, =i psalmii lui David. Dup[ aceea li se l[murea Evanghe-lia, Faptele apostolilor =i cele cinci c[r\i ale lui Moise, rareori]ns[ =i celelalte c[r\i ale Vechiului Testament, pentru ca s[ poat[]n\elege c`t de c`t ce st[ scris ]n Biblie. Acela=i lucru ]nv[\au =ifiicele boierilor, ca s[ poat[ citi =i scrie c`t mai bine ]n graiul\[rii lor. Rar se afla cineva care s[ ]nve\e gramatica slavoneasc[;mai cu seam[ c[ foarte rar se poate g[si o gramatic[ a acesteilimbi alc[tuit[ de Maximus din Creta — pe care ru=ii l-au ]n[l\at]n r`ndul sfin\ilor — =i care s-a tip[rit numai o singur[ dat[ laMoscova. Dar ]n veacul din urm[, c`nd ]n vremea domniei luiVasile Albanezul Moldova s-a ]ntors iar[=i sub ascultarea patri-arhului greco-ortodox, a ]nceput s[ se trezeasc[ =i s[ vin[ iar[=icu ]ncetul la lumin[ din ad`ncul ]ntuneric al barbariei ce se]ntinsese asupra \[rii. C[ci prin grija acestui domn s-a ]ntemeiatla Ia=i, pentru ]nt`ia oar[, o =coal[ greceasc[1 =i s-a dat porunc[]n toate m[n[stirile mai mari s[ se primeasc[ c[lug[ri greci,care s[ ]nve\e pe fiii boierilor =tiin\ele grece=ti. Asemenea totacest domn a or`nduit c[, ]n cinstea bisericii patriarhalice=ti ]nmitropolie s[ fie un cor alc[tuit din psal\i greci =i jum[tate dinliturghie s[ se slujeasc[ ]n grece=te, iar cealalt[ jum[tate ]nslavone=te, obicei care se \ine =i ast[zi. Tot acest domn a rostuito tipografie2 greceasc[ =i moldoveneasc[ =i a pus s[ se

1 +coala func\iona ]ntr-o cl[dire durat[ ]n piatr[, nu departe de m[n[-stirea Trei Ierarhi. Lec\iile se predau ]n limbile greac[, slavon[ =i latin[. Se]nv[\a: retorica, dialectica, teologia, aritmetica, geometria, astronomia =imuzica. }n afar[ de Sofron, Pocia\ki, directorul =colii, dintre profesorii careau predat aci cit[m =i numele lui Igna\iu Iovlevici.

2 }n 1641, prin grija lui Vasile Lupu, cu ajutorul mitropolitului PetruMovil[ al Kievului este adus[ o tipografie =i instalat[ ]n m[n[stirea Trei

Dimitrie Cantemir

Ierarhi. Conduc[torul era Sofronie Pocia\ki, fostul egumen al m[n[stiriiBra\ka =i director al tipografiei Lavrei Pecerska. Acesta de\inea ]n acela=itimp =i calitatea de egumen, func\ion`nd =i ca director al =colii ]nfiin\ate dedomnul moldovean.

1 }n 1679, +erban Cantacuzino ]nfiin\eaz[, ]n cl[direa m[n[stirii Sf.Sava, o =coal[ de ]nv[\[tur[ superioar[. Cursurile — teologia, filozofia,retorica, fizica =i matematicile, istoria etc. — erau predate ]n limba greac[veche. Primul director al =colii a fost eruditul Sevastos Kymenites, iar printreprofesori se num[ra =i Ioan Comnenul, care preda =tiin\ele fizico-matemati-ce. }n Bucure=ti, ]n acea vreme, mai func\iona =i =coala domneasc[ deslovenie, pe l`ng[ m[n[stirea Sf. Gheorghe Vechi, care instruia diecii ne-cesari aparatulul de stat.

}nc[ din 1678, ]n Bucure=ti lu[ fiin\[ pe l`ng[ mitropolie o tipografiecondus[ de mitropolitul Varlaam; aci se tip[re=te, zece ani mai t`rziu,Biblia, izvodit[ pe rom`ne=te din ]ndemnul =i cu cheltuiala lui +erban Can-tacuzino, care moare ]nainte de a-=i vedea t[lm[cirea tip[rit[.

2 Tat[l lui Miron Costin ob\inuse de la poloni indigenatul pentru el =i ceitrei fii ai s[i. Hatmanul Costin ]=i instaleaz[ familia l`ng[ Bar, unde \inea ]narend[ o mo=ie. Miron Costin urmeaz[ Colegiul Iezuit din Bar, unde ]nva\[limba latin[ =i face studii clasice. Cultura lui umanist[ se reflect[ ]n scrierilesale, at`t ]n izvoarele folosite, c`t =i mai ales ]n punctul de vedere adoptat =i]n argumentele aduse ]n problema originei poporului rom`n. Cei trei copii ais[i: Ioni\[, Nicolae =i P[tra=cu =i-au f[cut de asemenea studiile ]n Polonia.

}ntre 1405 =i 1503, numai cursurile universit[\ii din Cracovia au fostfrecventate de vreo dou[zeci de moldoveni.

F[ra ]ndoial[, copiii boierilor ]nv[\au limba latin[ chiar ]n Moldova ]n=colile iezuite care func\ionau aci. Se =tie c[ Miron Costin =i IordacheRusset au subven\ionat Colegiul Iezuit din Ia=i. Al\i tineri boieri se instruiau]n particular cu ajutorul profesorilor acestor =coli.

tip[reasc[ c[r\i biserice=ti =i pravile. A=a s-a f[cut c[ au pututs[ se citeasc[ ]n graiul \[rii, la ]nceput evangheliile =i scrierileapostolilor, dup[ aceea =i toat[ liturghia. C`teva zeci de anidup[ aceasta, +erban Cantacuzino, domn al Valahiei, lu`ndu-se dup[ aceste r`nduieli bune, a ]ntemeiat ]n \ara sa =coli gre-ce=ti =i tipografii grece=ti =i rom`ne=ti1. La sf`r=itul veaculuitrecut au ]nceput, p`n[ la urm[, =i c`\iva moldoveni s[ ]nve\elimba latineasc[ =i alte =tiin\e. }n aceast[ treab[ vrednic[ delaud[ unul Miron2 le-a luat ]nainte pilda sa. Acesta era logof[t=i cel mai bun cronicar pe care l-au avut moldovenii. +i-a tri-mis fiii ]n |ara Le=easc[ =i i-a pus s[ ]nve\e acolo limba lati-

Descrierea Moldovei

1 Ieremia Cacavelas — erudit preot grec, cunosc[tor al limbilor latin[,elin[, italian[. Era cunoscut ca un “iatro-filozof” (filozof medic). Pe la 1670,este profesor de limb[ greac[ la =coala domneasc[ din Ia=i; o vreme se afl[la curtea lui +erban Cantacuzino, ]n Muntenia, apoi devine preceptorulcopiilor lui Constantin Cantemir. A scris lucr[ri cu caracter teologic ]n limbagreac[. }n 1697, tip[re=te la Ia=i, ]n limba rom`na, }nv[\area sf`nt[ —comentarii liturgice; din latine=te traduce ]n grece=te Vie\ile papilor dePlatina.

neasc[ =i alte me=te=uguri slobode. Dup[ o vreme =i Duca,domn al Moldovei, a adus pe un b[rbat t`n[r, foarte ]nva\at, cunumele de Ioan Papis (care lu[ dup[ o vreme, la Moscova,numele de Comnenus =i care a fost ]n cele din urm[ mitropolitla Dristra) =i pe Cigala, un c[lug[r, ca s[ dea ]nv[\[tur[ fiilors[i. Apoi =i tat[l nostru domnitorul Constantin Cantemir, a che-mat ]n Moldova pe un ieromonah foarte iscusit, cu numeleIeremia Cacavela1, n[scut ]n Creta, =i i-a ]ncredin\at pe copiiis[i =i ai altor boieri, ca s[ le dea ]nv[\[tur[. Din vremea aceeamul\i moldoveni au ]nceput s[ ]nve\e literatura greceasc[, lati-neasc[ =i italieneasc[.

Dimitrie Cantemir

REFERIN|E ISTORICO -LITERARE

Dimitrie Cantemir a pus pe alte baze istoria poporului s[u, =i acesta estef[r[ ]ndoial[ cel mai mare merit al lui: el a considerat poporul s[u ca unsingur ]ntreg, ]ntocmai ca acel muntean contemporan, Constantin Can-tacuzino Stolnicul. C`nd ]ntr-un popor apare un singur om cu o idee, estemare meritul omului aceluia nepotrivit cu timpul s[u, dar, c`nd nu numaiun singur om, ci mai mul\i r[sar cu aceea=i idee, aceasta ]nseamn[ c[ ideeaeste a poporului ]ntreg, =i are o valoare =i mai mare. Prin urmare, ]nsocietatea rom`neasc[ de atunci, ideea unit[\ii na\ionale se impusese; dup[ce b`jb`iser[ pu\in Miron Costin =i Nicolae Costin ]n jurul acestei idei, eaajunsese a se afirma deplin =i ]n Muntenia =i ]n Moldova. Dar DimitrieCantemir aducea un element nou ]n ordinea aceasta, la care ajunsese,]naintea lui, unul pe calea influen\ei polone, celalt mai mult a influen\eiitaliene, dar la care el ajunge printr-o concep\ie mai modern[ =i mai aproapetotu=i de mintea fiec[ruia, =i anume ideea dreptului de proprietate ances-tral[ a rom`nilor asupra ]ntreg teritoriului lor. Astfel dou[ leg[turi suntstabilite de Cantemir: leg[tura ]ntre rom`nii de pretutindeni =i leg[turarom`nilor de pretutindeni cu p[m`ntul rom`nesc. F[r[ ]ndoial[ aceastaeste una dintre cele mai mari idei ale trecutului nostru.

Peste tot, ceea ce armonizeaz[ =i leag[ la un loc materialul de fapte pecare ]l m`nuia, era lumina cu totul nou[ pe care el o arunca uneori spreviitor. }n dou[ domenii mai ales ea se manifest[. P`n[ la el geografia erao ]n=irare de nume, c[ci nu este o singur[ oper[ ]n Europa ]n care s[vedem via\a ]ntreag[ a unui popor a=a cum este cazul cu DescriereaMoldovei a lui Cantemir. Aici se g[se=te o prezentare a p[m`ntului, aorganiza\iei administrative, a supersti\iilor populare, pe l`ng[ scene, atinseoarecum ]n treac[t, de istorie. Acele supersti\ii populare pe care StolniculCantacuzino le credea necesare pentru istorie sunt pe larg tratate aici;acele legende pe care Neculce le punea ]n fruntea cronicii sale sunt inter-calate aici. Dar =i ]n tehnica geografiei, d. G. V`lsan a g[sit, acum ]nurm[, contribu\ii nea=teptate ale lui Cantemir, descoperind =i admirabilalui hart[ a \[rii moldovene=ti. P`n[ acuma se credea c[ harta Moldovei a

CUPRINS

Descrierea Moldovei

Dimitrie Cantemir

lui Dimitrie este alta; d-sa a g[sit-o ]ns[ pe cea adev[rat[, care este multsuperioar[ celor atribuite lui. E interesant pentru paralelismul nostru c[=i Stolnicul Cantacuzino a f[cut o hart[, a |[rii Rom`ne=ti, pe care ocunoa=tem numai din scrierea unui italian Del Chiaro, autorul Istorieirevolu\iilor din Muntenia; ]n timpul din urm[ se ]ncepuse a se spune c[nu este harta lui Cantacuzino, ci a lui Ivan sau Ierotei Comnenul, episcopulde Silistra, dar acum c`teva luni de zile d. Dim[nescu, consulul nostru dinStatele Unite, a ]nf`\i=at Academiei harta lui Cantacuzino pe care a g[sit-o:e vrednic[ de toat[ aten\ia. Dar ceea ce nu ar fi putut face ConstantinCantacuzino Stolnicul a f[cut-o Dimitrie Cantemir, c`nd, ca tovar[= che-mat ]n Crimeea de \arul Petru, a schi\at profiluri de mun\i a=a cum leschi\eaz[ geografii ]n timpurile noastre.

Nicolae IORGA,Memoriali=ti =i erudi\i, ]n Istoria literaturii rom`ne=ti. Introduceresintetic[. Editura Litera, Chi=in[u 1997, pag. 121-122.

}n Istoria imperiului otoman Cantemir anun\[ o lucrare despreMoldova, pe care o scrie ]nc[ din 1716, r[spunz`nd unui ]ndemn venit dela colegii lui din Berlin. Ea e scris[ ]n latine=te sub titlul Descriptio antiquiet hodierni status Moldaviae. }n limba sa el o numea: Cartea hot[r`riiMoldovei sau Geografia Moldovei, dar inten\ia de a o traduce ]n rom`ne=tenu ajunse s[ =i-o realizeze. De=i ]n 1717 lucrarea era revizuit[ ]n primaredac\ie, ea nu-i terminat[, c[ci ]n cursul scrierii ei (precum se dovede=tedin multe m[rturisiri ale autorului) se n[scu ]n mintea lui planul de a danu numai o geografie, ci =i o istorie a \[rii sale. Cu c`t =i-a studiat mai multpoporul, cu c`t l-a cunoscut mai bine, cu at`t i s-a m[rit =i entuziasmul =iiubirea pentru el. Astfel =tirile reci =i adesea dispre\uitoare despre rom`ni,din Descriptio, nu mai corespundeau convingerilor sale de mai t`rziu, =iel se ]ntoarce la manuscrisul s[u, f[c`nd unele rectific[ri. Dar ]ndrept[rilefinale, schimb[rile =tirilor gre=ite, pe care le d[duse str[inilor despre mol-doveni, nu mai avu vreme s[ le fac[. +i scrierea aceasta se public[ dup[moartea autorului ]n str[in[tate ]n traducere german[ ]n Magazin fürdie neue Histhorie und Geographie, Hamburg, 1769, vol. III- IV =i adoua oar[ ]n 1771, fiind tradus[ =i ]n ruse=te (1789) =i ]n grece=te (1819).

Descrierea Moldovei va r[m`ne pururea unul din cele mai pre\ioaseizvoare pentru cunoa=terea vie\ii politice =i sociale a moldovenilor din aceltimp. Ea e ]nainte de toate o dovad[ str[lucit[ despre spiritul larg =i aptitu-dinile lui Cantemir ca om de =tiin\[. Acel spirit =tiin\ific se v[de=te de altfeldin cuvintele sale: „Sufletul odihn[ nu poate afla, p`n[ nu g[se=te adev[rul,care ]l cearc[ oric`t de departe =i oric`t de cu trud[ i-ar fi a-l nimeri“.

Descrierea Moldovei

Harta Moldovei ]n timpul lui Dimitrie Cantemir, reprodus[ dup[Dimitrie Cantemir: Descrierea Moldovei, traducere de G. Pascu, Bucure=ti,

Editura Cartea Rom`neasc[, 1923.

TABVLAGEOGRAPHICAMOLDAUIAE

Dimitrie Cantemir

Lucr[rile ]nainta=ilor nu-l mul\umeau. La cronicarii \[rii g[se=teunele =tiri folositoare — uneori ]mprumut[ de la ei p`n[ =i titlurilecapitolelor sale — dar g[se=te, mai ales pentru vremile mai vechi, =ilacune multe, explicabile din „negrija str[mo=ilor, c[rora le st[tea lainim[ s[ fac[ fapte bune mai degrab[ dec`t s[ le scrie“. De asemenea eranemul\umit cu izvoarele str[ine. Mai ales ]l sup[ra ignoran\a geogra-filor str[ini care ]n h[r\ile lor nu =tiau s[ delimiteze \[rile vecine de celerom`ne=ti =i s[v`r=eau gre=eli grosolane, ca localizarea Chiliei =i Cet[\iiAlbe ]n Muntenia. De aceea el concepu planul unei descrieri a \[rii sale,care avea s[ fie mai mult dec`t o simpl[ geografie fizic[ sau politic[.Desigur c[ descrierea \[rii cu fauna, mun\ii, ora=ele =i r`urile ei, pe carele desemneaz[ =i ]ntr-o hart[, precum =i excursiile istorice care se ocup[=i de originea neamului s[u, sunt interesante, dar mai pre\ios e ceea cene spune despre institu\iunile, structura social[ =i obiceiurile \[rii, de-spre firea rom`nului =i despre cultura lui. Ni se d[ descrierea ceremoni-ilor de la curte =i de la ]ntronare, a alaiurilor, obiceiurilor la confirmare=i mazilire; se vorbe=te despre boieri, judec[\i, negustori, \[rani, religie,cult, supersti\ii, despre limb[, cultur[ =i literatur[. „Putem spune cum`ndrie“ c[, atunci c`nd Apusul nu d[dea dec`t capitole r[zle\e =i]n=ir[ri reci „...prin\ul moldovean a dat cea dint`i lucrare ]n sensulepocii noastre, cuprinz`nd al[turi de descrierea fizic[ =i politic[, tot ce serefer[ la via\a poporului ]nsu=i..., o ]ntreag[ enciclopedie, sub formaaceasta a unui studiu de geografie“ (N. Iorga).

Sextil PU+CARIU,Dimitrie Cantemir, ]n Istoria literaturii rom`ne. Epoca veche. Editu-ra Eminescu, Bucure=ti, 1977, pag. 146-147.

D. Cantemir £...¤ e un erudit de faim[ european[, voievod moldovean,academician berlinez, prin\ moscovit, un Lorenzo de Medici al nostru.Autor ]ntre altele al unei Istorii a imperiului otoman scris[ latine=te, carei-a f[cut renumele ]n Occident, ]ntruc`t ne intereseaz[ prin Divanul sauG`lceava ]n\eleptului cu lumea sau Giude\ul sufletului cu trupul, com-punere =col[reasc[, =i prin mai matura Istorie ieroglific[. Divanul, cupesimismul lui biblic, e de o uimitoare asem[nare cu dialogurile de mait`rziu ale lui Leopardi. £...¤ Opera literar[ viabil[ a lui Cantemir esteIstoria ieroglific[, adev[rat Roman de Renard rom`nesc, asupra t`lculuipolitic al c[ruia, destul de str[veziu, s-a insistat cu exces.

George C{LINESCU,Dimitrie Cantemir, ]n Istoria literaturii rom`ne, Compendiu. Editu-ra Litera, Chi=in[u 1997, pag. 31-32.

Descrierea Moldovei

Prin scrisul lui, Cantemir a adus neamului o glorie mai mare =i maidurabil[ dec`t aceea a armelor: con=tiin\a european[ rom`neasc[. Scri-ind cu predilec\ie ]n latine=te — limba universal[ de comunicare a savan\i-lor —, s-a adresat tuturor oamenilor de =tiin\[ din vremea lui. Membru alAcademiei din Berlin, organizator al Academiei ruse=ti, Cantemir esteprimul rom`n tradus =i citit ]n Europa.

Pompiliu CONSTANTINESCU,]n Scrieri, vol. II, Editura pentru literatur[, Bucure=ti, 1967,pag. 11-13.

}nc[ din 1714 Dimitrie Cantemir fusese ales membru al Academiei dinBerlin =i la ]ndemnul membrilor acestei adun[ri de ]nv[\a\i s-a apucat s[ scriecartea, al c[rei titlu complet este: Descriptio antiqui et hodierni Status Mol-daviae. £...¤ Planul Descrierii Moldovei, surprinde prin l[rgimea preocup[rilorincluse ]n cadrul unei „descrieri“. Nici una dintre geografiile vremii, ]n Europa,nici cea folosit[ de Dimitrie Cantemir, Geografia universal[, a lui PhilippeCluvier, nici cea greceasc[ a lui Meletic de Arta, fostul profesor al lui Cantemir laAcademia din Constantinopol, nu sunt alc[tuite pe un plan a=a larg; ele privescnumai \ara =i organizarea statului, dar nu =i obiceiurile st[p`nirii, vorbesc denobilime, clasa conduc[toare, dar nu =i de popor. Singur istoricul =i geografulpolon din veacul al XVI-lea, Martin Cromer, se apropie de concep\ia descrieriiunei \[ri, a=a cum este ]n\eleas[ ]n Descrierea Moldovei.

}n special aten\ia dat[ poporului, descrierea obiceiurilor de la nun\i =i]nmorm`nt[ri, enumerarea tuturor figurilor fabuloase din tradi\ia popular[(paparudele, dr[gaica, z`nele =i zbur[torii), jocurile =i ceremoniile (\urca =ic[lu=arii, desc`ntecele), legendele locale, de pild[ a Ceahl[ului =i altele, formeaz[originalitatea acestei scrieri. Aten\ia deosebit[ dat[ vie\ii populare ]n cadruldescrierii \[rii este dovada nu numai a unei concep\ii largi, din punct de vedere=tiin\ific, dar =i a unei atitudini progresiste a scriitorului, fa\[ de problemelesociale =i politice. A introduce via\a poporului ]ntr-o carte de =tiin\[ despre statulfeudal, ]nseamn[ un pas ]nainte ]n ]n\elegerea rosturilor statului ]n general.

Fiind scris[ ]n latine=te, Descrierea Moldovei nu face parte nemijlocitdin literatura rom`n[, dar prin subiectele tratate, prin locul pe care ]locup[ ]n crea\ia cultural[ a lui Dimitrie Cantemir, prin ideile sociale seleag[ de istoria literaturii noastre.

Pentru istorici Descrierea Moldovei este cea mai de pre\ dintre lucr[rilelui Dimitrie Cantemir, fiind singura descriere a societ[\ii =i a statuluifeudal moldovenesc datorit[ unui rom`n. Valoarea ei istoric[ este ]ns[limitat[ la epoca lui Cantemir, adic[ la sf`r=itul secolului al XVII-lea =i la]nceputul celui urm[tor. }n ce prive=te originile =i epoca din istoria struc-

Dimitrie Cantemir

turii feudale a Moldovei, anterioara aceleia ]n care a tr[it autorul,informa\iile lui sunt nesigure =i chiar deformate de ideile lui politice.

Principalele idei politice ale lui Dimitrie Cantemir erau lupta ]mpotrivajugului otoman, precum =i lupta pentru formarea ]n Moldova a unui statautoritar domnesc, care s[ ]nlocuiasc[ formula statului nobilar. Aceste ideisunt cuprinse ]n tratatul ]ncheiat la Lu\k ]ntre Moldova =i Rusia, ]n 1711,care prevedea independen\a Moldovei =i stabilirea unui regim centralizatdomnesc ]n aceast[ \ar[, sub garan\ia Rusiei. Descrierea Moldovei formeaz[o completare =i un comentariu =tiin\ific al tratatului ]ncheiat de Cantemircu \arul Petru I. Era necesar s[ se arate c[, ]nainte de cotropirea turceasc[,Moldova era o \ar[ independent[, a c[rei libertate a fost ]n[bu=it[ treptatprin c[lcarea tratatelor. Pe de alt[ parte, autorul Descrierii caut[ s[dovedeasc[ existen\a unui regim centralizat domnesc dat`nd de la ]nte-meierea \[rii =i care a fost r[sturnat ]n chip abuziv de boierime. Se stabileauastfel temelii istorice, argumente trase din cunoa=terea trecutului, pentruideile politice urm[rite de Cantemir ]n activitatea lui ca domn. £...¤

Dar Descrierea Moldovei este nu numai un pre\ios document, privitorla institu\iile feudale ale Moldovei, o m[rturie a ideilor politice progresisteale lui Dimitrie Cantemir, ci =i o carte scris[ frumos, care cuprinde poeziavechii Moldove, cu p[durile =i r`urile ei, cu animalele crescute de \[raniimuncitori, cu vechile t`rguri =i cu obiceiurile oamenilor la ]ntristare =i labucurii. Fire=te, ea nu ascunde nedreptatea rela\iilor feudale, l[comia tur-cilor =i a boierilor, exploatarea \[ranilor, nu ]nf[\i=eaz[ o imagine idilic[ =iidealizat[, dar este o carte scris[ cu dragoste pentru Moldova Veche. £...¤

Umanismul lui Cantemir nu formeaz[ o particularitate a unui omizolat, care a v[zut multe \[ri =i care a citit multe c[r\i. Desigur c[ ideilelui sociale =i politice, ca =i cele despre civiliza\ie ]ntrec pe ale lui MironCostin =i ale stolnicului Cantacuzino, dar ele deriv[ din acela=i curentcultural, care formeaz[ =coala umanist[ rom`neasc[. +i Miron Costin, =istolnicul ]ncercaser[, mai rezerva\i, o reform[ a limbii literare, folosindexemplul limbilor clasice, =i ei dezv[luiser[ cititorilor marea tain[ a origi-nilor romane ale poporului =i limbii rom`ne. Miron Costin tradusese =iscrisese versuri, ]ncercase s[ descrie frumuse\ile Moldovei, v[zute de pev`rful Ceahl[ului. A=adar Dimitrie Cantemir are locul s[u ]n istoria cul-turii noastre =i nu ]n afara ei; el este un mare continuator =i nu un v`rf demunte izolat de =irul mun\ilor din \ara noastr[.

I. L{Z{RESCU, I. L{UDAT, Nestor CAMARIANO,P. P. PANAITESCU, Ariadna CAMARIANO-CIORAN,Al. PIRU, I. PERVAIN,Dimitrie Cantemir, ]n Istoria literaturii rom`ne, I, Editura Acade-miei Rom`ne, Bucure=ti, 1964, pag. 623-624, 625, 639.

Descrierea Moldovei

Ca model pentru ]ntocmirea scrierii sale, Cantemir pare a fi luatlucr[rile cronicarilor poloni St. Sarnicki (Descriptio veteris et novalPoloniae, Cracovia, 1585) =i Martin Cromer (Polonia sive de situ, po-pulis, moribus, magistratibus et respublica regni Poloniae, Frankfurt,1575), dar se va fi folosit =i de c[r\ile geografilor greci Hrisant Notaras =iMeletic de Arta, cunoscute ]nainte de publicare. Pentru diverse date elrecurge la letopise\ul lui Grigore Ureche, la letopise\ul lui Miron Costin, lasinopsisul istoriilor ruse=ti de la Kiev tip[rit ]n 1674, la geografi =i istoricica Ptolomeu, Strobo, Eutropiu, Ammian Marcelin, Nichita Choniates,Codin Curopalat, Dlugosz, S. Orzechovski, Piasecki, Bielski, Martin Crei-sius (Turcogrecia), Matei Pretorius (Orbis Gothicus), Oliva, 1688, Phi-lippe Cluverius. Cantemir citise De neamul moldovenilor de Miron Costin=i probabil =i lucr[rile acestuia ]n limba polon[ despre geografia =i istoria\[rilor rom`ne.

Descriptio Moldaviae se ]mparte ]n trei p[r\i. Prima parte este geografic[,a doua politic[, a treia trateaz[ despre literatur[, biseric[, limb[ =i =coli.Desigur, informa\iile =tiin\ifice nu mai prezint[ azi interes, mai ales c[autorul f[cuse pu\ine cercet[ri directe, =i proiecteaz[ asupra trecutuluiobserva\ii valabile numai pentru vremea sa. Unele rela\iuni surprind prinnaivitate, altele reprezint[, dup[ opinia autorizat[ a istoricilor, mistifica\ii.}n prima categorie intr[ =tirea c[ ]n anume regiuni ale Moldovei roua sepreface ]n unt, c[ ]ntr-un \inut oile au cu o coast[ mai mult dec`t ]n modobi=nuit. (M. Sadoveanu reia aceast[ credin\[ ]n Fra\ii Jderi), c[ ]ntr-olocalitate porcii au copite ca ale cailor, ]n fine, c[ Baba de pe Ceahl[u ar fifost construit[ prin mijloace magice de preo\ii unei vechi religii idolatre.

}n categoria pl[smuirilor intr[ uricul lui +tefan cel Mare pentru Te-odor Cantemir, numit c[pitan de Tigheci cu dania a trei sate, tratatul cucapitula\iile Moldovei ]ncheiat de Bogdan al III-lea cu turcii =i scrisoareapatriarhului de Constantinopole c[tre Vasile Lupu, privitoare la ]ntoarcereabisericii Moldovei sub suprema\ia Patriarhiei Constantinopolitane.

Ideile politice =i sociale, prezente =i ]n celelalte opere, ]=i g[sesc aiciexpresia cea mai clar[. }nt`lnim lupta lui Dimitrie Cantemir pentru unstat domnesc centralizat =i ]mpotriva anarhiei boiere=ti, lupta pentruindependen\a \[rii fa\[ de turci prin alian\[ cu Rusia.

Interesant[ este compara\ia st[rii sociale din Moldova cu aceea dinRusia. }n Moldova autorul distinge trei clase sociale, boierii, curtenii =ir[ze=ii, corespunz[toare ]n Rusia cu neamurile boiere=ti (boiarski rod),cu dvorenii =i odnovor\ii. Referitor la boierii moldoveni, Cantemir mani-fest[ o v[dit[ ostilitate £...¤ .

Pentru \[r[nime ]ns[ Cantemir are cuvinte de simpatie =i de mil[ £...¤.

Dimitrie Cantemir

}ncercarea de fixare a unor note ale caracterului na\ional din ca-pitolul Despre obiceiurile moldovenilor merit[ ]nc[ aten\ia, de=i obser-va\iile sunt subiective, reduse la simple impresii. Printre calit[\i se re-marc[ ospitalitatea =i veselia („inima lor nu e departe de gur[“), printredefecte arogan\a, irascibilitatea, lipsa de modera\ie =i nestatornicia. Mol-dovenii din |ara de Jos sunt mai deprin=i cu armele, cei din |ara de Sus,mai pa=nici =i mai credincio=i.

Deosebit de interesante sunt datele despre dansuri, ceremoniile de lalogodn[ =i nunt[ (se citeaz[ o ora\ie care a circulat p`n[ foarte t`rziu ]npopor), riturile funebre, zeit[\i mitologice (Lado, Mano, Z`na, Dr`gaica,Stahia, Dracul ]n vale, Ursitele, Frumoasele, S`nzienele, Joim[ri\ele, Pa-paluga, Striga, Tricoliciul). Dintre speciile poeziei populare sunt amintitedoina, bocetul (heoile, se citeaz[ dou[ versuri din Via\a lumii de MironCostin), colinda, desc`ntecul.

La sf`r=itul c[r\ii se afl[ o hart[ desenat[ de Cantemir, prima hart[ aMoldovei.

Alexandru PIRU,Dimitrie Cantemir, ]n Istoria literaturii rom`ne de la originip`n[ la 1830, Editura =tiin\ific[ =i enciclopedic[,Bucure=ti 1977, pag. 299-301.

Ciclul operelor cu caracter istoric =i =tiin\ific, redactate ]n Rusia, cu-prinde pentru ]nceput o scriere ]n limba latin[, din 1714, Monarchiarumphysica examinatio (Cercetare natural[ a monarhiilor) — o aplicare ]ndomeniul istoriei politice a teoriei evolu\iei ciclice. Plec`nd de la o profe\iebiblic[, dup[ care omenirea va fi st[p`nit[ de patru monarhii universalesuccesive, Cantemir preveste=te \arului Petru I c[ va ]ntemeia a patramonarhie. Prima etap[ a ascensiunii acestei ]mp[r[\ii o va reprezentazdrobirea puterii otomane =i eliberarea popoarelor cre=tine subjugate.Una din scrierile de mare r[sunet ale lui Cantemir Descriptio Moldaviae(Descrierea Moldovei), oper[ vast[ =i de meticuloas[ elaborare, redac-tat[ definitiv ]ntre 1714-1716, ilustreaz[ un alt aspect al crea\iei enciclo-pedice a autorului. Prima parte a lucr[rii, consacrat[ geografiei fizice seocup[ de \inuturile =i t`rgurile Moldovei =i con\ine o introducere referi-toare la vechii locuitori, la originea roman[ a poporului rom`n. Partea adoua, mai ampl[, cu caracter politic, av`nd ca subiect or`nduirea de stat,descrie ceremonialul de alegere =i ]nsc[unare, de scoatere din domnie,relateaz[ despre obiceiurile cur\ii domne=ti, despre dreg[torii =i ranguriboiere=ti, despre legile \[rii =i divanurile de judecat[ ca =i despre veniturileMoldovei. Partea a treia, cu referiri la religie =i la =coal[, atinge direct

Descrierea Moldovei

problema latinit[\ii poporului, analizat[ pe baza limbii rom`ne, pe careautorul o compar[ cu cea latin[ =i italian[, indic`nd =i unii termeni pecare ]i crede de origine dacic[. Descrierea Modovei este ]n acela=i timp ooper[ ce apar\ine =i literaturii prin pasajele cu caracter fabulos =i prinnumeroasele sale reflec\ii.

Algeria SIMOTA,Dimitrie Cantemir, ]n Dic\ionarul literaturii rom`ne de la origini p`n[la 1900, Editura Academiei Rom`ne, Bucure=ti 1979, pag. 152.

N. Iorga spunea despre Descrierea Moldovei c[ e nea=teptat[, altfeldec`t scrierile contemporane ei. Le dep[=e=te f[r[ a le nega sau ignora: ea leinglobeaz[ de fapt pe toate, ]ntr-o sintez[ precoce =i clarv[z[toare, ca =i cumg`ndirea =i scrisul rom`nesc, ]nainte chiar de a-=i fi enun\at =i maturizattoate temele de medita\ie, ar fi dob`ndit dintr-o dat[ o miraculoas[con=tiin\[ de sine, o facultate aperceptiv[ =i sintetic[ premerg`nd cu multevolu\ia al c[rei termen final =i t`rziu trebuia s[ fie.

Aprecierile posterit[\ii asupra acestui opuscul clar, dens =i precis, s-au]ntemeiat tocmai pe prodigioasa lui valoare de diferen\iere. }n mijloculunei literaturi a faptelor, ap[rea o carte de idei. }n locul succesiunii crono-logice, ca singur principiu ordonator, era instaurat[ logica schemelor,construc\iilor =i sistemelor coerente. Fatalismul descurajant, ca stare despirit, =i supersti\ia teologic[, ca explica\ie universal[, erau dislocate deafirmarea unor cauzalit[\i istorice =i comb[tute printr-o senin[ ]ncre-dere ]n cursul legic al evenimentelor. Carte solar[, echilibrat[, armoni-oas[, Descrierea Moldovei reprezint[ o v`rst[ spiritual[ evoluat[ aproapeprin salt =i devenit[ astfel modern[.

Dar modernitatea e o valoare de selec\ie =i coinciden\[, alterabil[ decio dat[ cu modificarea ]mprejur[rilor care au putut-o promova.

A doua motiva\ie a marelui prestigiu de care se bucur[ cartea luiCantemir a fost aflat[ ]n inestimabilul ei aport informativ. Istoricii v[d ]naceast[ oper[ o surs[ documentar[ unic[ pentru stadiul social, na\ional,moral descris ]n ea. Interesul de ramur[, specializat =i delimitat, oric`t deimportant, e totu=i prea restr`ns pentru a dob`ndi investitura unei pre\uiriat`t de durabile cum e cea a Descrierii. Circumscris[ la ipostaza de docu-ment, Descrierea Moldovei nu s-ar deosebi cu nimic de indiferent ce actde arhiv[, epuizat prin chiar consemnarea =i valorificarea datelor pe carele con\ine.

}n fine, meritele Descrierii Moldovei, aceast[ „prim[ lucrare =tiin\ific[rom`neasc[”, au fost distinse ]n valorile de pionierat pe care ea le afirm[pentru numeroase =tiin\e cu metodologiile lor specifice. Geografia, =tiin\ele

Dimitrie Cantemir

naturii, arheologia, folcloristica =i etnografia, lingvistica comparat[, dia-lectologia, stilistica au v[zut aici, dac[ nu actul lor de ]ntemeiere, cel pu\intentative precursoare, uneori prioritare chiar pe plan european.

Performan\a este ]ntr-adev[r spectaculoas[ =i m[gulitoare, dar s[ nuuit[m c[ ea nu reprezint[ totul ]ntr-un domeniu, cum e cel =tiin\ific,unde valoarea, odat[ descoperit[, se vede mereu dep[=it[ de ceea ce ]isuccede.

Modernitatea, bog[\ia informativ[, pionieratul =tiin\ific sunt ]nsu=irilecare dau pre\ Descrierii Moldovei, f[r[ a putea totu=i s[ explice deplinrezisten\a c[r\ii, prezen\a ei durabil[, fertil[ =i incitant[, ale c[rei ecourise pot afla ]n aproape toate direc\iile majore ale culturii rom`ne=ti. Olectur[ nou[ se cuvine s[ urm[reasc[ =i s[ sublinieze tocmai aceste struc-turi dominante care au stimulat medita\ia ulterioar[, f[c`nd din De-scrierea Moldovei un punct constant de referin\[, o valoare permanent[a patrimoniului na\ional. £...¤

Descrierea Moldovei e o hart[ a spiritualit[\ii rom`ne=ti pe care au fosttrasate ]n alb, ad`nc incizate, contururile unor idei-matc[. Desenul e exact =isigur. Totu=i lipse=te culoarea, afectivitatea, participarea. Succesorii vor umpleaceste spa\ii, ]nc[ neutre, cu o past[ policrom[ abundent[, marcat[ de am-prenta bogat[ a personalit[\ii lor, ceea ce va face din viziunile lor imaginiacaparante, modelatoare pentru =tiin\a colectiv[.

Cantemir e ]ns[ impersonal: are impersonalitatea adev[rului pur. Aicist[ paradoxul atitudinii sale, de aici deriv[ toate avantajele =i toate sc[derileviziunii lui. Descriindu-=i \ara, principele se descrie pe sine =i pe ai s[i, faceoper[ de autocunoa=tere, dar, ]n mod excep\ional, absolvit parc[ de su-biectivismul pe care o asemenea analiz[ l-ar presupune. Aceasta ]i asigur[o perfect[ adecvare la obiect =i ]n acela=i timp deta=area de el. R[sfr`ngereades[v`r=it[, distant[ ]ns[, rece, neutr[. Reprezentarea incumb[ cel maimare coeficient de precizie =i cel mai ]nalt grad de absen\[.

Momentul e unic ]n istoria g`ndirii rom`ne=ti =i izolat chiar ]n des-tinul crea\iei lui Cantemir. Vom ]ncerca s[-l ]ncercuim, pentru a ]n\elege,pe c`t posibil, conjunctura de excep\ie ]n care a fost creat[ DescriereaMoldovei.

Cantemir, at`t de atras de imboduri diverse, de neunificat parc[ dintr-operspectiv[ actual[, e un tipic reprezentant al vremurilor sale =i deci inteli-gibil din unghiul de vedere implicat contemporaneit[\ii lui. Fiu de domn,e desp[r\it timpuriu, ]nc[ neformat, de familie =e de \ar[, =i trimis caostatec la Istambul. Copil =i adolescent, se las[ condus de ambi\iilebinef[c[toare ale unui p[rinte care intuise extraordinarele resurse alefiului s[u =i le cultiva ca pe o compensa\ie a propriei inferiorit[\i. Dimitrie

Descrierea Moldovei

folose=te tot timpul spre a se instrui. Studiaz[ intens, ]ntre\ine convorbirisavante =i prietenii profitabile cu cele mai luminoase cercuri ale Constan-tinopolului interna\ional, e pasionat de nou =i de necunoscut, are curiozit[\ide cercet[tor =i colec\ionar. Adun[ ]n palatele sale vestigii ale artei anticepl[tindu-le cu bani grei, e singurul om al vremii care ajunge la documen-tele secrete ale seraiului, unde pune s[ se copieze portretele tainice alesultanilor, ]nva\[ logic[, filozofie, istorie, geografie, teologie, muzic[, e unbun desenator =i un bun executant, compune arii =i manuale, construie=teinstrumente, pred[ lec\ii unor elevi deveni\i la r`ndul lor ilu=tri, are oconversa\ie sclipitoare ]n mai multe limbi, e un om fermec[tor, distins =iagreat care c`=tig[ pretutindeni simpatii ]ntr-o lume unde doar banul,care lui ]i lipsea, avea u=i deschise.

Pe de alt[ parte ]ns[, omul se risipe=te ]ntr-o complicat[ re\ea deintrigi politice, cheltuind tot at`ta talent =i efort, dar dovedind mai pu\in[probitate, dealtfel ]n perfect acord cu spiritul timpurilor. E insidios =i abil,calomniaz[ =i p`r[=te, ]ntre\ine o re\ea personal[ de spionaj, ]=i pierdeadversarii =i e pierdut de ei, cade =i se ]nal\[ p`n[ la a ob\ine o domnieefemer[ de c`teva luni.

Putem fi uimi\i de aceast[ continu[ ruptur[ aparent[ a personalit[\iisale. Exist[ ]ns[ o explica\ie direct[ =i simpl[, prin fapte =i prin vremuri.Cantemir nu putea fi altceva dec`t domn. Mo=tenitor prezumtiv al tronu-lui, el e ales, la nici dou[zeci de ani, voievod de c[tre boierii care-l pre\uiaumai mult dec`t pe =tersul Antioh. Candidatura nu e ]ns[ acceptat[ deturci, care ]l prefer[ pe docilul frate mai v`rstnic. Domn nerecunoscut,capuchehaie a voievodalului frate, Cantemir se bucur[ timp de decenii laIstambul de statutul unui fost =i posibil viitor domn, integr`ndu-se uneinumeroase categorii de postulan\i, pe care Poarta ]i ]ntre\inea, cu pensii =ionoruri, pentru a face din ei ni=te concuren\i direc\i ]n licitarea tronuluiMoldovei. Cine cunoa=te analele epocii, toat[ acea istorie care premerge =isuccede anilor de domnie, singurii consemna\i ]n cronicile oficiale, poatevedea de c`te ori a fost repetat acest destin de pribegie, solicitare =i aven-tur[ perpetu[. Cantemir nu era un izolat =i avea exact mentalitatea cate-goriei din care f[cea parte. }l caracteriza nea=ezarea, lipsa unui sentimentconstructiv de solidaritate cu o situa\ie stabil[, cu o ambian\[ =i un modde via\[ neschimbat. El e un aventurier de un rang superior, care ]=iconsolideaz[ sau recl[de=te ]n fiecare clip[ destinul. F[r[ mijloace de traipotrivite situa\iei sale, exclus deci de la o con=tiin\[ de cast[ nobiliar[,sigur[ pe feudele =i tradi\iile sale, Cantemir e de fapt un de-clasat, care]nlocuie=te voit =i obstinat o mentalitate de neam, refuzat[ lui, cu o men-talitate individual[ =i individualist[, sprijinit[ exclusiv pe criteriul meritu-

Dimitrie Cantemir

lui personal =i pe mirajul suveranit[\ii. Acest fiu de r[ze=i f[lcieni acuz[poate cea mai impozant[ psihologie voievodal[ din ]ntreaga istorierom`neasc[, tocmai pentru c[ =i-o acapara ca pe singura esen\[ accesibil[lui. Domnia era treapta care-i asigura o situa\ie pe m[sura personalit[\iisale de excep\ie, sco\`ndu-l dintr-un provizorat umilitor =i subaltern. Pro-gramul s[u politic are la ]nceput tocmai aceast[ surs[ individualist[: elvrea s[-=i salveze eul din jocul ]nt`mpl[rii. Dintr-o asemenea perspectiv[,dezvoltarea multilateral[ a spiritului =i geniala ]nscenare politic[ suntperfect conciliabile.

Trebuie s[ distingem ]ns[ nuan\ele ]nnobilatoare pe care le ]mpru-mut[ Cantemir unui destin integrat epocii. Cu o con=tiin\[ nem[surat[ apropriei valori, el are o ne=tirbit[ demnitate =i un sus\inut orgoliu din carededuce o atitudine antiotoman[ consecvent[.

Omul se comport[ ca un spirit universal. El nu se simte legat de un loc=i de o colectivitate anume, ci ]=i caut[ doar spa\iul cel mai prielnic desf[=ur[riipersonalit[\ii. Vizeaz[ tot timpul nu scaunul Moldovei, cum s-ar crede, ci pecel al Munteniei, mai bogat[ =i mai prestigioas[, unde programul s[u ceza-ric ar fi g[sit resurse mai vaste de manifestare. Domn, Cantemir ]=i aplic[ne]nt`rziat proiectele ideologice, de suveran luminat: proclam[ ]nfr[\ireatagmelor ]n jurul tronului, ini\iaz[ reforme fiscale ]n favoarea p[turilors[r[cite, reia m`n[stirile ]nchinate =i \iganii domne=ti, schimb[ colabora-torii tradi\ionali ai cur\ii, ]nlocuindu-i cu un guvern[m`nt t`n[r =i inteli-gent, ata=at lui. Transpare aici graba de a traduce teoreticul ]n praxis,specific[ g`nditorului, care verific[ principii, ignor`nd pruden\a =icunoa=terea adev[rat[ a conjuncturii. Chiar ideea de a rupe contactele cuturcii, ]ntorc`ndu-se spre Imperiul rus ]ntr-o etap[ ]nc[ necoapt[ pentru oasemenea schimbare de orient[ri, ]l indic[ pe experimentatorul fragilneh`r=it cu via\a adev[rat[. Cantemir e tot timpul purtat de mari pro-grame personale =i de mari iluzii, pe care realitatea nu obose=te a i le ruina,]n timp ce el ]nsu=i nu obose=te s[ reia de fiecare dat[ totul de la cap[t.

Detronat =i exilat, va continua s[ aplice, ]n mic, principiile statuluicentralizat =i ale c`rmuirii autoritare: are preten\ia s[ conduc[ str`nscele c`teva mii de refugia\i care ]l ]nso\iser[ ]n surghiunul s[u, judec[ =iinstituie legi, pedepse=te =i r[spl[te=te, e dur =i inclement cu supu=ii lui,provoc`ndu-le nemul\umirea =i dep[rtarea, ]ntr-un cuv`nt vrea s[ creezeun stat ]n stat. }n aceast[ faz[ ]n care el se instaureaz[ ca domnitor alunui principat inexistent, realiz`nd fie =i numai fictiv condi\ia voievodal[c[reia i se dedic[ neprecupe\it, Cantemir se stabilizeaz[ de fapt pentrutotdeauna ]ntr-o atitudine ]n fine asumat[. Aceast[ modificare esen\ial[va avea repercusiuni =i ]n atitudinea lui fa\[ de scris.

Descrierea Moldovei

Forma g`ndirii lui =tiin\ifice =i literare fusese determinat[ p`n[ atuncide aceea=i con=tiin\[ a neintegr[rii sau, mai degrab[, a particip[rii simul-tane la mai multe sfere de cultur[. }n Orient, intervine ]n discu\iile teo-logice, aduc`nd argumentele =tiin\elor =i ra\ionalismului apusean. Facechiar extrase =i compendii din operele filozofilor europeni, pe care le stu-diaz[ cu inten\ia expres[ de a le populariza ]ntr-un mediu, dac[ nu ostil,cel pu\in str[in =i indiferent. Dimpotriv[, ]n Europa, adres`ndu-se deciOccidentului, se ]nf[\i=eaz[ ]n postura unui emisar al culturilor R[s[ritului.El ]=i rezerv[ rolul unui intermediar, transmi\[tor de informa\ii, la nivelulunor sinteze geniale, desigur, dar cu sentimentul secret al absen\ei contro-lului, al deta=[rii de obiectul expunerii =i de subiectul c[ruia i se adreseaz[.Opera lui persupune mereu un public str[in, care trebuie ]nv[\at, orien-tat, ]ndoctrinat. El reprezint[ factorul de tranzi\ie ]ntre lumi care nu secunosc =i nu comunic[, dar a c[ror deplin[ ]n\elegere el pare c[ o de\inepe r`nd.

Moldova din Descrierea lui e =i ea la ]nceput un astfel de obiect alcuriozit[\ii cunosc[toare, avid[ de pitoresc =i spectaculos. S[ nu uit[m c[ideea de a scrie o istorie =i o geografie a \[rii sale ]i fusese sugerat[, coman-dat[ chiar, =i nu pornit[ din ini\iativ[ proprie. El i se dedic[ cu aceea=ilarg[ disponibilitate =i universal[ competen\[ cu care, ]ntr-o tinere\e nuprea dep[rtat[, f[cea exerci\ii de retoric[ dogmatic[ pe teme oferite dementorul s[u Ieremia Cacavela, pre\uind mai mult performan\a spiritu-lui, mai pu\in ]ndemnul inimii. De aceea, nu trebuie ignorat aspectulatr[g[tor al scrierii, tendin\a mereu urm[rit[, al[turi de altele, de a creao oper[ frumoas[ =i pl[cut[, fastuoas[ =i captivant[, care, ]ntre\in`ndunui public neavizat aplecarea spre instruc\ie, i-o =i stimula prin dulcea\aesteticului. Moldova fusese ini\ial doar un subiect de dizerta\ie savant[ =ide stilizare artistic[, cu tot ceea ce o astfel de atitudine presupune cadeta=are superioar[. Dar, primindu-=i tema numai ca subiect de medita\ie,Cantemir o descoper[ treptat ca obiect al unui afect. El se leag[ treptat defaptele pe care le surprinde sau le treze=te din memoria sa sentimental[,umbrit[ p`n[ atunci de urm[rirea unor ambi\ii imperioase. „Omul uni-versal“ afl[ acum despre sine ]nsu=i c[ apar\ine unui loc =i unui neamanume, care ]l acapareaz[ dincolo de voin\a lui r[zbun[toare =i de imper-sonalele principii teoretice.

Ne afl[m ]n fa\a ]ntemeierii =i ]nt[ririi unui sentiment patriotic, spri-jinit pe orgoliul na\ional =i pe intima aderen\[ la o colectivitate. De-scrierea Moldovei reprezint[ tocmai momentul de catalizare a energiilorlatente care exprimau aceast[ secret[ =i atotst[p`nitoare apartenen\[. Vaurma un lung r[stimp ]n care Cantemir se arat[ preocupat ad`nc de

Dimitrie Cantemir

soarta poporului s[u, c[ruia ]i d[ruie pateticul =i fierbintele Hronic alvechimii. Categoric opus ca tonalitate afectiv[ Descrierii, Hronicul mergep`n[ la apologie =i apoteoz[.

N. Iorga sugera ]n Istoria literaturii rom`ne=ti ]n secolul al XVII-leao ipotez[ pe care trebuie s-o primim ca adev[rat[. Cantemir elaboraserelativ repede Descrierea (]ntre 1714--1716), dar ]nt`rzia s-o publice,de=i solicit[rile erau grabnice. Scriitorul ]ncepuse ]ns[ s[ se dezic[ nu defaptele exprimate, ci de atitudinea fa\[ de ele. El preget[, inten\ion`ndprobabile modific[ri ]n spiritul ideilor care-i animau acum con=tiin\a =i pecare el le expusese ]n chip superlativ ]n Hronic. Concep`nd Descrierea cape un preambul sintetic la vasta lucrare despre poporul rom`n, Cantemirsim\ea ruptura afectiv[ dintre cele dou[ p[r\i =i ezita s[ le fac[ publice]nainte de a le aduce la unitate. Mai mult chiar, Descrierea Moldovei,form[ exclusiv adresat[ unui public str[in, trebuia transpus[ ]n idiomulna\ional, pentru a deveni ]n fine accesibil[ adev[ratului ei destinatar.

P`n[ la sf`r=itul vie\ii, pe Cantemir ]l va preocupa ideea, nerealizat[ inte-gral, de a traduce, rescriind de fapt ]n rom`ne=te, operele sale fundamentale,oferindu-le singurului mediu unde audien\a putea fi eficace =i fructuoas[.

Dimitrie Cantemir se afl[ ]n fruntea unui lung =ir de spirite conge-nere, al c[ror destin el ]l premerge =i ]l exprim[, intens =i decis, pentru c[le e model =i prototip. Momentele istorice =i oamenii care vor selecta g`ndirea=i opera voievodului, con\in`ndu-le, vor reprezenta faze de sensibilitate acon=tiin\ei na\ionale =i a medita\iei integratoare asupra destinului cul-tural al na\iunii. Un asemenea moment, cu o con=tiin\[ exasperat[ prinultragiu =i interdic\ie, se va crea mai ]nt`i ]n Transilvania. Sistematicainvestiga\ie istoric[, lingvistic[, etnografic[ pe care o sus\ine +coala Arde-lean[ de-a lungul a o sut[ de ani, are ca model m[rturisit =i urmat ]nprimul r`nd opera lui Cantemir.

Moldova =i Muntenia ]l redescoper[ la un secol dup[ moarte,atunci c`nd se contura redob`ndirea autonomiei politice =i economice, =ise structurau bazele statului na\ional modern. }n 1825, Descrierea Mol-dovei era publicat[ ]nt`ia oar[ ]n rom`ne=te. Asachi cump[ra, ]n jurulanilor 1830, la Roma, manuscrise uitate de ale voievodului =i ]ncerca s[-idezvolte sugestiile ]ntr-o fantastic[ mitologie na\ional[, dezechilibrat[ defanatismul ideilor fixe =i de absen\a sim\ului estetic. Ha=deenii, disting`ndsimilitudini de soart[ =i spirit cu agitatul destin al lui Cantemir, preiauacest cult =i ]l ridic[ la rangul de simbol na\ional. Eminescu ]l cite=te =i selas[ fascinat de aceast[ faimoas[ =i contradictorie personalitate. Aca-demia ]ncepe, dup[ 1870, s[-i publice, ]ntr-o lung[ serie de docte volume,totalitatea operei cunoscute la vremea aceea.

Descrierea Moldovei

Secolul nostru, mai tran=ant ]n opinii, =i-l revendic[ pe Cantemirdup[ sinuoase distan\[ri. N. Iorga ]i judec[ la ]nceput inconsecven\ele =i ]icritic[ deta=area, pentru a ajunge apoi la o ]nalt[ pre\uire entuziast[.Pentru Blaga, principele e „inorogul alb“ al g`ndirii rom`ne=ti, f[ptur[stranie =i pur[, de o genial[ claritate ]n previziuni, de o ne]n\eleas[ totu=ire\inere ]n a persevera ]n intui\ii.

Tot acum se scriu c`teva cercet[ri sintetice, serioase =i documentateasupra c[rturarului, a c[rui activitate e restituit[ integral circula\iei deidei, opera lui figur`nd ca obiect de =coal[ =i de studiu multilateral.

Dar cea mai decis[ reluare a venit dintr-o direc\ie nea=teptet[. Operalui Sadoveanu, spirit aparent opus lui Cantemir, poate fi v[zut[ ca oretopire a ideilor savantului, ca o plasm[ care desf[=oar[, ]n concret,concisa hieroglif[ a medita\iei cantemire=ti. Aceasta e forma cea maiprofund[ de verificare a vitalit[\ii unei viziuni, apt[ s[ ]mbrace ciclicexpresii noi.

Magdalena POPESCU,Postfa\[, ]n vol. Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei, EdituraMinerva, Bucure=ti 1976, pag. 241-242, 270-277.

Reprezent`nd cea „dint`i mare sintez[ ]n cultura rom`neasc[“1, operalui Dimitrie Cantemir devine ipso facto =i prima deschidere a acesteia spreuniversal. Modelat[ ]n retorta unei spiritualit[\i specifice poporului nostru,aspira\ia renascentist[ a principelui c[rturar de a se ]mp[rt[=i din tot ceea cemintea omeneasc[ a elaborat p`n[ atunci, proiecteaz[ crea\ia sa — =i o dat[cu ea umanismul rom`nesc — ]n sfera valorilor de prestigiu european. Inex-plicabil la prima vedere, faptul se lumineaz[ dintr-o dat[, prin considerareaatent[ a tuturor factorilor, care au favorizat o astfel de performan\[. Estevorba, ]n primul r`nd, de tradi\ie. }nscriindu-se ]n prelungirea impulsuluiprimit de Grigore Ureche, Miron Costin =i N. Costin, pe de alt[ parte, datorit[]nzestr[rii sale excep\ionale =i spiritului nou de cercetare pe care ]l inau-gureaz[ — =i avem aici a doua explica\ie a saltului produs — Cantemir ridic[]ntreprinderea acestora la un nivel cvasi=tiin\ific, capabil s[ sus\in[ confrun-tarea cu opere similare ale altor culturi, iar ]n anumite discipline devinedeschiz[tor de drumuri =i dincolo de hotarele \[rii. }n sf`r=it ]ns[=i dec[dereaeconomic[, politic[ =i social[ ]n care se afl[, la un moment dat, un stat, poateconduce, ]n mod dialectic, la o recuperare pe alt plan. Cantemir a fost, ]n acestsens, compensa\ia pe care =i-a creat-o spriritualitatea rom`neasc[ ]n]mprejur[rile deplorabile cunoscute din propriile-i opere. £...¤

1 Const. Ciopraga, Personalitatea literaturii rom`ne, Ia=i, Editura Juni-mea, 1973, p. 266.

Dimitrie Cantemir

}n acela=i chip, complexitatea problematicii abordate =i contradic\iileinterne ale unei opere impresionante nu se pot justifica dec`t princunoa=terea exact[ a situa\iei politice, economice, culturale a Moldovei =ia contextului mai larg ]n care ea se ]ncadra. Astfel, timpul lui Cantemir,situat la r[scrucea dintre veacul al XVII-lea =i cel de al XVIII-lea, devinetotodat[ =i timpul unor alte importante r[scruci. Consider`nd faptele dinperspectiva organiz[rii politice, observ[m c[ Europa ]=i deplaseaz[ cen-trul de greutate de la m[runtele st[tule\e feudale la statul unitar, creat deregimul „domniei absolute“ al monarhilor. Concomitent cu definitivareaacestui proces, Principatele Rom`ne, aflate sub controlul Turciei, intr[tot mai mult ]n aten\ia, deloc dezinteresat[, a Rusiei =i Austriei. Pe de alt[parte, din punct de vedere filozofic, asist[m la ]nlocuirea ]n\elegerii teo-logice a lumii cu una =tiin\ific[, elaborat[ de ra\iune, pe temeiul examin[riiatente a fenomenelor naturii =i a descoperirii legilor care le guverneaz[.

}n |[rile Rom`ne ]ns[, ca =i ]n Ungaria =i Polonia dealtfel, datorit[unei puternice clase boiere=ti, feudalismul st[ ]nc[ pe fundamente solide.Cu toate acestea, drept consecin\[ a muta\iilor pe care le-am semnalat ]ncadrul examinat =i care nu reflect[ dec`t ]ns[=i mi=carea dialectic[ aistoriei, fiorul primenirilor p[trunde =i aici, sub forma unor idei social-politice =i filozofice ]nainte, promovate de c[rturarii no=tri ]n frunte cu]nsu=i Cantemir. }n consecin\[, Principatele Rom`ne vor deveni terenul de]nfruntare al culturii slavone, refractar[ acum progresului, =i al celeioccidentale care, chiar dac[ se ]nf[\i=a la ]nceputuri ]n haine latine origrece=ti, era animat[ de alte tendin\e, mai apropiate de elanurile de a semanifesta ale spiritualit[\ii omului modern. }n tot cazul, din aceast[lupt[ de idei, t`n[ra noastr[ cultur[ nu avea dec`t de profitat. Operac[rturarului Cantemir va fi expresia =tiin\ific[ =i artistic[ a acestui timpde mari confrunt[ri, dup[ cum destinul principelui nu va putea fi socotitdec`t expresia lui politic[. £...¤

Scris[ la ]ndemnul Academiei din Berlin, ca =i Hronicul de altfel, De-scrierea Moldovei era menit[ s[ furnizeze ]nv[\a\ilor din Europa, informa\iidespre \ara al c[rei domn fusese nu demult. Prezen p`n[ acum, mai cuseam[ sub forma unor note de c[l[torie, interesul manifestat de un poporfa\[ de altele mai ]ndep[rtate, tinde s[ dob`ndeasc[, datorit[ marilor pre-faceri economice =i politice care au deschis o nou[ etap[ ]n istoria spirituluieuropean, o form[ organizat[, sistematizat[ din perspectiva unor =tiin\eca, istoria, geografia, cartografia. }n acel=i timp, reversul pe care ]l com-port[ un astfel de fenomen nu poate fi dec`t o puternic[ de=teptare acon=tiin\elor na\ionale. Fiecare popor ]=i avea, sub acest aspect, propriilesale ra\iuni de a se face cunoscut. C[rturarii rom`ni, ajung`nd la o ]n\elegere

Descrierea Moldovei

clar[ a originii ilustre a neamului nostru, sperau ca, prin popularizarea ei]n lumea civilizat[, s[ contribuie la eliberarea \[rii de sub asuprirea tur-ceasc[. Cartea lui Cantemir trebuie considerat[ ca un reflex al acestormultiple tendin\e.

Elaborat[ ]n aceea=i perioad[ cu Cre=terea =i descre=terea Cur\iiOtomane =i pu\in ]nainte de a ]ncheia prima versiune (redactat[ ]nlatine=te) a Hronicului...,Descrierea Moldovei este structurat[, ca =i aces-tea, de aceea=i nervur[ ideatic[ =i elan patriotic. Drept urmare, av`nd ]nvedere concep\ia istoric[ vast[ =i metoda critic[ utilizat[ ]n lucrarea dedi-cat[ m[ririi =i dec[derii puterii otomane, era firesc ca, ]n momentulconcretiz[rii sugestiei prestigioasei institu\ii germane, savantul s[ implice]n viziunea sa numeroase coordonate spa\io-temporale ori elemente ma-teriale =i spirituale, ce explic[ =i definesc fiin\a unui popor. }n linii mari,planul lucr[rii va fi expus mai t`rziu de ]nsu=i Cantemir, ]n Hronic: „}mpin=i=i pofti\i fiind de la unii prieteni streini, =i mai cu deadins de la ]nso\ireanoastr[ carea iaste Academia +tiin\elor din Berolin, nu numai o dat[ saude dou[ ori, ci de multe ori ]ndemna\i =i ruga\i fiind, pentru ca de]ncep[tura, neamul =i vechimea moldovenilor, m[car c`t de pre scurt s[-i]n=tiin\[m; a=ijderea de lucrurile carile din vremile st[p`nitorilor dindesc[lecatul |[rii Moldovei, ceal vechiu, p`n[ la vremile noastre s-ar fit`mplat, de starea =i pusul locului ei; de a=ez[m`ntul aerului, bil=ugulp[m`ntului, ocolitul hotar`lor, =i de altele carile spre folosul vie\ii omene=ticaut[; =i ]nc[ de obicealele, leagea, \er[moniile politice=ti =i biserice=ti =i dealte carile spre or`nduiala =i cinste=ia omeneasc[ st[ruiesc, pre c`t ]nputin\a slabei noastre =tiin\e va fi, s[-i adeverim“. Ca mod de abordare achestiunii, presupusele modele1 ale Descrierii Moldovei, Geografia veche=i nou[ de Meletie, Introducere ]n geografie de Hrisant Notara, Descrip-tio veteris et novae Paloniae de St. Sarnicki, ori Polonia sive de situ,populis, moribus, magistratibus et respublica regni Poloniae de MartinCromer, nu par a se situa la nivelul operei lui Cantemir. Prin intuireanum[rului mare de factori (de natur[ geografic[, istoric[, economic[,politic[, social[, etnografic[, folcloric[, relgioas[, administrativ[, mili-tar[ etc.) ce colaboreaz[ la conturarea individualit[\ii unui popor, ]nv[\atulnostru dep[=e=te concep\ia ce st[ la temelia lucr[rilor pomenite =i des-chide drum reflec\iei asupra specificului nostru na\ional.

Potrivit exigen\elor noului spirit care se f[cuse sim\it ]n Europa, fapteletrebuiau prezentate sub semnul adev[rului, adic[ obiectiv: „dragostea ceavem pentru patria noastr[ ne ]ndeamn[ pe de o parte s[ l[ud[m neamuldin care ne-am n[scut =i s[ ]nf[\i=[m pe locuitorii \[rii din care ne tra-

1 Vezi, ]n acest sens P. P. Panaitescu, op. cit., p. 150—151.

Dimitrie Cantemir

gem, iar pe de alt[ parte, dragostea de adev[r ne ]mpiedic[, ]ntr-aceea=im[sur[, s[ l[d[m ceea ce ar fi, dup[ dreptate, de os`ndit“. Con=tiin\a c[se conformeaz[ acestui deziderat este prezent[, sub diferite ]nf[\i=[ri, de-alungul ]ntregii scrieri. Cel mai frecvent poate fi ]nt`lnit[ sub formarepro=urilor la adresa ]nainta=ilor, care nu s-au ostenit s[ a=tearn[ ]n scristot ceea ce =tiau despre str[mo=ii lor: „Nep[sarea str[mo=ilor no=tri, c[rorale st[tea la inim[ mai mult s[ s[v`r=easc[ fapte de isprav[ dec`t s[ descrie,este vinovat[ c[ noi nu putem spune nimic sigur despre cele dint`i vre-muri ale neamului nostru“. Alt[dat[, ]n cazuri mai fericite, m[rturise=tesatisf[cut c[ s-a informat „din izvoarele care ne stau la ]ndem`n[“ =iciteaz[ din istoriografii consultan\i confrunt`ndu-i, iar, ]n lipsa docu-mentelor scrise, nu uit[ m[rturiile contemporanilor cerceteaz[ faptele delimb[ sau ini\iaz[ un fel de investiga\ii arheologice: „pe r`ul Ciucur, l`ng[v[rsarea acestuia ]n Prut, se v[d ruinele unei cet[\i foarte vechi. N-amputut afla cine a zidit-o, cu toate cercet[rile pe care le-am f[cut adeseori,cu b[gare de seam[“. }n c`teva r`nduri, fapt ce scoate =i mai pregnant ]nrelief \inuta =tiin\ific[ a lui Cantemir, neg[sind nimic privitor la o chesti-une care-l intereseaz[, el ]ncearc[, totu=i, un nou procedeu de investiga\ie,judecata prin analogie cu ceea ce cunoa=te la neamurile vecine: „Dinpricina t[cerii istoricilor nu se =tie ce legi au fost ]n vremurile vechi ]nDacia. Dup[ asem[narea obiceiurilor la alte noroade barbare, putem s[credem c[ voia domnilor =i dreptul firesc au avut putere ca =i legile scise“.Nu credem s[ for\[m nota afirm`nd c[ ]n atari str[danii se poate ]ntrevedeagermenul viitoarelor cercet[ri comparate.

}n tot ceea ce ]ntreprinde, Cantemir dore=te s[ se manifeste ca un omde =tiin\[, p[truns de ]nsemn[tatea red[rii nealterate a faptelor. De aicitonul autoritar ce nu admite replic[, aerul deta=at fa\[ de cele relatate,respira\ia mai scurt[ a frazelor, totul tinz`nd parc[ spre a impune un stilsobru =i rece: „Moldova — scrie Cantemir — n-a avut acelea=i hotare ]ntoate vremurile, c[ci ]ntinderea ei este c`nd mai mare, c`nd mai mic[,dup[ starea de ]n[l\are sau de c[dere a \[rii“. Ceea ce-l intereseaz[ peautor, ]n cazul de fa\[, nu este dec`t comunicarea nud[ a unei constat[ri,]n maniera manualelor =i tratatelor de geografie =i istorie. Convergen\aunor atari considera\ii, secondate de numeroase altele privind valoarea=tiin\ific[ a observa\iilor lui Cantemir, nu putea duce dec`t la afirma\ialui P. P. Panaitescu, potrivit c[reia, „Descrierea Moldovei este cea dint`iscriere =tiin\ific[ a unui rom`n“.

Paralel ]ns[ cu aceast[ atitudine voit neutr[ =i adeseori pe ]nsu=i trun-chiul ei, inser\ia subiectiv[ se infiltreaz[ aproape pe nesim\ite, for\`ndfaptele s[ se subordoneze ideilor, ]mbr[c`nd relatarea cu o simpatie difuz[

Descrierea Moldovei

ce se transform[ uneori ]ntr-o abia re\inut[ iubire de patrie, imprim`ndfrazelor o mi=care ampl[ =i conferind stilului c[ldur[ =i culoare. F[r[ s[d[uneze numaidec`t adev[rului — fapt evident ]n cazul descrierilor denatur[, c`nd ]i confer[ acestuia dimensiuni noi — prezen\a subiectivit[\ii1

(]n\eleas[ ca manifestare a sensibilit[\ii) aduce opera ]n matca literaturii:„Cel mai ]nalt dintre mun\i este Ceahl[ul, care, dac[ ar fi intrat ]n bas-mele celor vechi, ar fi fost at`t de vestiti ca =i Olimpul, Pindul sau Pelias.Este a=ezat ]n p[r\ile Neam\ului, nu departe de izvorul Tazl[ului, iarmijlocul lui e acoperit de z[pezi ve=nice; pe v`rful lui ]ns[ nu se g[se=te picde nea, fiindc[ pare s[ fie deasupra norilor de z[pad[. Din v`rful s[u, carese ]nal\[ ca un turn, se pr[vale un p`r[u foarte limpede, ce se n[puste=tecu mare larm[ peste o statuie str[veche, ]nalt[ de cinci co\i, ]nf[\i=`nd, denu m[ ]n=el, o b[tr`n[ cu dou[zeci de mioare“. Deschiz`ndu-se cu oafirma\ie care, la nivelul de atunci al =tiin\ei, se considera exact[, frag-mentul pare s[ ]nainteze pe f[ga=ul frazelor transcrise mai sus. Treptat]ns[ la lumina aducerilor aminte, ce scap[r[ ]ntr-o aglomerare de sub-stantive legate de c`teva epitete =i compara\ii, muntele se transfigureaz[,dob`ndind contururi mitice, altminteri spus, oblig`nd =tiin\a s[ devin[art[. „Descrierea Ceahl[ului — scria Perpessicius — poate fi comparat[descrierii \[rii Ardealului la B[lcescu“2.

Fiind extrem de rare cazurile ]n care pot fi ]nt`lnite ]n stare pur[, celedou[ atitudini, ca =i structurile prin care se manifest[, coexist[, deplas`n-du-=i mereu centrul de greutate de pe una pe cealalt[, fapt ce m[re=tefarmecul lucr[rii =i ]i determin[ statutul de =tiin\ific[ =i literar[.

}n ciuda diversit[\ii fascinante a materialului utilizat de Cantemir, sepoate spune c[, mutatis mutandis, modul de a-l expune r[m`ne ]n liniimari identic cu cel ]nf[\i=at ]n exemplele de mai sus. Drept urmare, al[turide nota\ia arid[, d[m de observa\ia purt[toare de virtu\i artistice =i invers.F[r[ s[ n[zuim la o depistare =i catalogare a tuturor celor dou[ tipuripomenite, lucru, dealtfel, inutil, interesul cercet[rii noastre se ]ndreapt[,ghidat de o latent[ sugestie a scrierii examinate, spre descoperirea centre-lor ideatice care, prezid`nd dispunerea materialului de-a lungul c[r\ii,pot constitui tot at`tea perspective noi de structurare a lui. }n felul acesta,cele trei p[r\i ale c[r\ii (I Partea geografic[, II Partea politic[ =i III De-

1 }n genere, ]n\elegerea subiectivit[\ii ca afirmare a unei ideologii propriitinde spre subiectivism (c`nd aceasta din urm[ se afl[ ]n dezacord cu istoria) =ise integreaz[ ]n sfera obiectivit[\ii (specific[ =tiin\elor sociale) c`nd ea se ]nscrie]n direc\ia sensurilor istoriei. }n ambele cazuri ]ns[, apropierea de literatur[ esteposibil[ numai prin colaborarea sensibilit[\ii (n. n.).

2 Perpessicius, op. cit., p. 302.

Dimitrie Cantemir

spre cele biserice=ti =i ale ]nv[\[turii ]n Moldova) cedeaz[ locul unordelimit[ri pe orizontal[, revelatoare a ]ns[=i structurii mentale a autoru-lui. Prezente pe parcursul ]ntregii scrieri, ]ns[ sub mereu alte ]nf[\i=[ri,astfel de centre organizeaz[, ]n final, altminteri materia, cre`nd, prinacumul[ri succesive de nota\ii aride =i literare, imagini de o net[g[duit[for\[ =i amploare, ce nu tr[deaz[ dec`t arareori spiritul =tiin\ific.

£…¤ Dac[ ideile politice ale lui Cantemir corespundeau, ]n fond,sensurilor evolu\iei istorice, fundamentarea lor pe experine\a unui trecutcare ar[ta altminteri dec`t era ]nf[\i=at, se ]nscrie printer contradic\iileconcep\iei sale despre istorie. }n realitate, Moldova nu a fost cu totulindependent[ ]n acele timpuri, domnul nu primea tronul ca mo=tenire, ciera ]ntotdeauna ales dintre membrii familiei, puterea lui asupra supu=ilorera ]nfr`nat[ de sfatul boierilor, iar organizarea de atunci a Moldovei nuera identic[ cu cea de pe vremea c[rturarului. Proiec\ie a ideilor salepolitice asupra trecutului, statul preconizat de Cantemir anticipa maicur`nd pe cel propus de filozofia luminilor. Crea\ie a imagina\iei, viziuneatrecutului exemplar este departe de a avea propor\iile, bog[\ia =I vigoareape care o etaleaz[ tabloul dec[derii Moldovei. Respins[ de spiritul =tiin\ific,o atare imagine ar putea fi acceptat[ numai de structurile literare, ]nm[sur[ ]n care, \in`ndu-se seama de ansamblul lucr[rii, ea contribuie,prin jocul opozi\iilor, la consolidarea sentimentului patriotic sau amplifi-c[ satira la adresa unor aspecte ale contemporaneit[\ii celui care scrie.

}n sf`r=it, cel din urm[ centru ideatic prive=te materialul etno-psihologic, etnografic =I folkloric, de natur[ lingvistic[ sau religioas[etc., care, ]n inten\ia autorului, era menit s[ ]ntregeasc[ informa\ia isto-ric[ =I geographic[, prin schi\a unui profil spiritual al poporului nostru.

Sumare dar dense, altern`nd luminile cu umbrele, cele c`teva pagini„despre n[ravurile moldovenilor“ constituie prima ]ncercare de etnopsi-hologie la noi. Temperament echilibrat, Cantemir este de p[rere c[tr[s[tura fundamental[ a firii moldovenilor este dat[ tocmai de lipsaacestei ]nsu=iri. }nc[ din capitolul dedicat divanului de judecat[ al dom-nului =I al boierilor, vorbind de dreg[torii care ]=I ]nsu=esc „banii \[rii“ sauuneltesc ]mpotriva c`rmuitorului lor, autorul pomenea de „cugetul celnestatornic al moldovenilor“. Spre finalul celei de a II-a p[r\i a DescrieriiMoldovei, revenind la „firea lor cea nestatornic[“ va g[si prilejul s[ oargumenteze din perspective multiple. Moldovenii s]nt viteji la ]nceputulb[t[liei =I „mai moi“ pe urm[, „dac[ le merge bine, sunt seme\i, dac[ lemerge r[u, ]=I pierd cump[tul”, totul li se pare u=or „la ]nt`ia arunc[tur[de ochi”, dar dac[ ]I se opune ceva, „se z[p[cesc =I nu =tiu ce s[ fac[ se c[iescpentru r[ul f[cut, ]ns[ prea t`rziu, cu „cei ]nvin=i se poart[ c`nd bl`nzi,

Descrierea Moldovei

c`nd cruzi”, „uit[ u=or du=m[niile”, dar nici prietenia nu o \in mult, sunt„cutez[tori, seme\i =I foarte pu=i pe g`lceav[“ ]ns[ „se lini=tesc lesne =i se]mpac[ iar[=I cu potrivnicul”, sunt petrec[re\i, iubesc b[utura, ]ns[ „nu-isunt pleca\i peste m[sur[“, „nu au obicei s[ fac[ petreceri ]n fiecare zi”,]ns[ c`nd le fac dureaz[ p`n[ diminea\a, iubesc via\a, dar fiind fatali=ti,=I-o d[ruiesc cu u=urin\[.

}n acest necurmat dezechilibru, exist[ ]ns[ =I unele constante, caref[r[ a-l nega deocamdat[, tind s[-l atenueze totu=i. Este vorba de „credin\acea adev[rat[ =I de ospe\ie“ care, ]n ciuda s[r[ciei oamenilor, a devenitproverbial[. Demn[ de men\ionat este =i relevarea lipsei de religiozitate aacestora, ]n vreme ce observa\ia c[ „nu sunt iubitori de ]nv[\[tur[“ =i „nucunosc me=te=ugurile cele frumoase“ nu este concludent[, ]ntruc`t prover-belor care o ilustreaz[ li se pot opune altele care dovedesc contrariul. Deasemenea, cel care =I-a dat seama de „]ndoitul jug care apas[ pe umeriiMoldovei“ nu a sesizat virtu\ile statorniciei =i r[bd[rii locuitorilor locuito-rilor ei =I nici sim\ul lor de justi\ie. }n felul acesta, sprijini\i numai peaceste date, la care ne permitem s[ ad[ug[m =I extraordinarul sim\ alpropor\iilor, ce eman[ din ]ntreaga crea\ie popular[, ajungem la conclu-zia c[ m[sura =I nu absen\a ei constituie tr[s[tura fundamental[ a ca-racterului nostru. De aici provine =I acel „classicism de nature[ structu-ral[“1, pe care cercet[torii specifit[\ii rom`ne=ti l-au scos, ]n repetater`nduri, ]n eviden\[.

Al[turi de preocup[rile etnopsihologice, Cantemir accord[ o mareimportant\[ elementului etnografic =I folkloric. Consemnarea luicon=tient[ =i atitudinea =tiin\ific[ (]n limitele epocii) fa\[ de aceasta auf[cut pe unii cercet[tori s[-l considere pe principele moldovean dreptunul dintre ]ntemeietorii etnografiei2. Informa\iile pe care le ofer[ De-scrierea Moldovei se ]nscriu, ]n cea mai mare m[sur[, ]n sfera culturiispirituale =I numai o parte apar\in culturii materiale (p[storitul,albin[ritul, cultivarea vi\ei de vie, aur[ritul, extragerea s[rii etc.)

C`t prive=te pe cele dint`I, consemn[m date referitoare la folclorulliterar (legende: legenda Cheilor B`cului, legenda ora=ului Ia=I, legendaMovilei R`b`i; tradi\ii cu caracter legendar: relatarea despre Petru Rare=ca negustor de pe=te sau cea despre Despot-Vod[ care s-a pref[cut mortetc.; proverbe; o ora\ie de nunt[ =I textul unei paparude), folclorul muz-ical (numele instrumentelor ce intrau ]n alc[tuirea orchestrelor de mu-

1 Const. Ciopraga, op. cit., pag. 31.2 Bobu Florescu, Florea, Elemente etnografice ]n opera lui Dimitrie

Cantemir Descriptio Moldaviae, ]n Studii =I cercet[ri de istoria artei, an. 2,nr. 1-2, pag. 15-25.

Dimitrie Cantemir

sic[ turceasc[ sau rom`neasc[), folclorul coregrafic (descrierea horei, adan\ului =i a c[lu=arilor), obiceiuri din ciclul vie\ii omene=ti (ritualul denunt[ =i de ]nmorm`ntare), obiceiuri calendaristice (dr[gaica, turca)credin\e supersti\ioase cu caracter mitologic (ursitoarele, z`nele, tricolicii,miaz[noapte, zbur[torul, frumoasele) =i diverse practici magice(desc`ntecul, farmecul)1.

Nu pot fi trecute cu vederea, din pricina valorii lor =tiin\ifice =i literare,relat[rile unor obiceiuri practicate ]n cercurile de sus ale societ[\ii. Cuc`teva excep\ii, toate aceste date privind „obiceiurile vechi =i noi la]nsc[unarea unui domn“ sau a scoaterii lor din scaun nu fac dec`t s[]ntregeasc[, a=a cum am mai subliniat, imaginea dec[derii Moldovei. Unelepagini de aici, cum sunt cele ce ]nf[\i=eaz[ alaiul unui domn ]nsc[unat saual unui domn care pleac[ la r[zboi ori la biseric[ pot sta prin pitorescul =ibog[\ia detaliilor ]nregistrate, al[turi de cele mai izbutite pagini ale litera-turii noastre de inspira\ie istoric[. Dar fapt, din transmiterea unor informa\iica acestea sau ca cele deja consemnate cu ocazia abord[rii chestiunii pri-vind dec[derea Moldovei vine toat[ valoarea =tiin\ific[ a c[r\ii: „ scriereaaceasta a c[r\ii: scrierea aceasta, remarc[ P. P. Panaitescu, este o carte ceoglinde=te epoca autorului, ca atare este pre\ioas[ pentru a studia Moldo-va din vremea lui“.2

Dup[ cum s-a putut observa, constantele ideatice ]n jurul c[rora s-ainchegat Descrierea Moldovei, au permis o regrupare a materiei din totat`tea unghiuri, prilejuind relevarea ponderei =i func\iei fiec[reia ]n an-samblul operei. Centrul de greutate al unei at`t de mari diversit[\i decon\inut nu poate fi dec`t st[ruitoarea idee a st[rii jalnice ]n care se aflaMoldova. Aproape nu exist[ capitol care, direct sau indirect, prin nota\iirealiste sau prin pl[smuiri ale imagina\iei, printr-un simplu am[nuntsau prin fragmente ]ntregi, s[ nu poat[ fi racordat la aceast[ dominant[.Celelalte constante ideatice, frumuse\ea =i bog[\ia p[m`ntului moldove-nesc, cea a trecutului exemplar ori p`n[ =i elementul etnografic (com-pararea unor obiceiuri vechi cu cele noi) nu fac dec`t s[ o pun[ =i maiputernic ]n lumin[, dar s[ =i justifice totdeodat[, ]n alt sens dec`t trecutulexemplar, necesitatea unor primeniri viitoare. }n felul acesta, imagineadec[derii Moldovei dob`nde=te, prin dimensiunile ei, mul\imea detaliilor=i sobrietatea expresiei o monumentalitate sumbr[. Faptul trebuienumaidec`t corelat cu inten\ia autorului de a impresiona pe cititorii

1 A se vedea, ]n acest sens, Adrian Fochi, D. Cantemir, etnograf =i folclo-rist, ]n Revista de etnografie =i folclor, 1964, nr. 1, pag. 84-85.

2 P. P. Panaitescu. Dimitrie Cantemir. Via\a =i opera. Editura AcademieiRom`ne. Bucure=ti, 1958.)

Descrierea Moldovei

str[ini =i de a crea astfel un curent de simpatie pentru \ara sa, care ar fiputut s[ se transforme ]ntr-un ajutor mai substan\ial, necesar eliber[riiei de sub domina\ia turc[.

}n acela=i timp, privind lucrurile la modul strict =tiin\ific =i estetic sepoate constata, ]n primul caz, c[ prin fuziunea ]ntregului material pe carese reazem[ cele patru constante, ob\inem o imagine complex[ =i multilate-ral[ a individualit[\ii unui popor, iar, ]n cel de-al doilea, c[ dob`ndim un tot]nchegat, n[scut prin unificarea unor elemente eterogene. Cu acest prilej,afirma\ia de la care am pornit, referitoare la statutul =tiin\ific =i literar alDescrierii Moldovei, s-a confirmat ]nc[ o dat[. £...¤

Dac[ personalitatea lui Cantemir a fascinat nume ilustre ale lite-raturii noastre ca Hasdeu, Eminescu, Iorga sau Blaga, ecourile Descri-erii Moldovei, excluz`nd informa\iile pe care le furnizeaz[ istoricului,etnografului ori altor oameni de =tiin\[ despre epoca sa, nu pot fi detec-tate ]n cultura =i literatura noastr[ dec`t ]n linii mari. Astfel, sub aspectetnografic, lucrarea examinat[ deschide seria cercet[rilor consacratespecificului nostru na\ional, iar din punct de vedere literar nu facedec`t s[ schi\eze cele dou[ nuclee fecunde ]n jurul c[rora se va dezvoltao bun[ parte a literaturii noastre de inspira\ie istoric[ sau cu un pronun\atcaracter de satir[ social[. Este vorba de cele dou[ antiteze, cea careopune bog[\iei =i frumuse\ii p[m`ntului o situa\ie economic[, politic[=i social[ deplorabil[ =i cealalt[ care pune fa\[ ]n fa\[ trecutul exemplar=i prezentul dec[zut. A. Russo, Odobescu, Hasdeu, Eminescu ori Sa-doveanu sunt numai c`\iva din scriitorii care au preluat direct sauindirect astfel de sugestii, dar le-au dezvoltat la modul propriei lor perso-nalit[\i.

Considerat[ din aceast[ perspectiv[, Descrierea Moldovei nu va ]n-ceta s[ r[m`n[ mereu o permanen\[.

Leonida MANIU,Prefa\[, ]n vol. Dimitrie Cantemir. Descrierea Moldovei, Bpt, EdituraMinerva. Bucure=ti 1981, p. V-VII, XV-XIX, XXVI-XXX.

Dimitrie Cantemir a apar\inut acelui veac de ]nceput ]n aventuraform[rii con=tiin\ei moderne. Prin urmare morfologia spiritului cantemi-rian concentreaz[ formele simbolice prin care el a ]n\eles lumea, a tran-smis contemporanilor =i posterit[\ii un mesaj despre ]nf[\i=[rile ei. Acesteforme — ]n fapt zonele cunoa=terii pe care le-a abordat — i-au permis luiCantemir s[ se implanteze cu propriu spirit ]n lumea veacului s[u gra\ieunor metodologii diversificate pentru fiecare domeniu de care s-a ocupat,al artei ori al =tiin\ei. Dac[ ne raport[m la aceste metodologii, ]ncerc`nd

Dimitrie Cantemir

s[ extragem fundamentele unit[\ii lor subtextuale, atunci o astfel decritic[ a ra\iunii aplicat[ fiec[rui domeniu devine, prin lectura unitar[ auniversului cantemirian, o critic[ a culturii al c[rei ultim resort ar fidezv[luirea ]ns[=i a con=tiin\ei actoriale. Plec`nd de asemenea de la meto-dologia =tiin\elor =i artelor ]n viziunea (sau versiunea) lui Cantemir, sepoate reconstitui, prin confruntare cu alte demersuri de epoc[, o teoriegeneral[ a formelor de expresie ale culturii rom`ne, adic[ morfologia ei]n acel moment de ]nceput al epocii moderne rom`ne=ti care ne-a creat,peste trei veacuri, pe noi ]n=ine.

Dimitrie Cantemir a procedat concentric ]n privin\a atingerii unuianumit standard al cunoa=terii. Nu se poate vorbi, ]n acest sens, dec`t ]nlinii mari de o progresie temporal[ de la simplu la compus, de la uni-tatea unui domeniu abordat la unitatea personalit[\ii creatoare. Ceeace ni se pare cert este faptul c[ umanismul de tip bizantin i-a oferit ]naceast[ privin\[ cel mai larg cadru de ac\iune, educa\ia ra\ionalist[ ceamai sigur[ metod[ de pertinen\[ ]n structurile cognoscibilului, iar re-zultanta vizibil[ cu ochiul liber p`n[ ast[zi a fost enciclopedismul s[uaplicat la rela\ia Orient—Occident. Putem considera toate aceste chesti-uni ca fiind tran=ate =i unanim recunoscute ]n urma celor aproape treiveacuri de cercetare a ]ntreprinderii cantemiriene. Ceea ce ne intere-seaz[ acum, ]n pragul ]ncheierii mileniului doi, este ]n ce m[sur[ de-mersul lui, situat mai la ]nceputurile culturii rom`ne=ti, ne apar\ine]nc[ =i merit[ s[ fie comunicat viitorului ca parte integrant[ aspiritualit[\ii acestui popor. Ne intereseaz[ prin urmare, ]n primul r`nd,o critic[ a ra\iunii cantemiriene ]n sens kantian, adic[ stabilirea unit[\iimetodologice a demersului s[u ]ntreprins ]n diversele sfere alecunoa=terii. Zona cea mai ]ndep[rtat[ ]n timp la care a apelat Cantemira fost aceea a magiei =i miturilor, cunoscute fie pe cale livreasc[, fie prinanchete personale (pe care azi le numim etnografice), adic[ prin inte-grarea a ceea ce folclorul =i obieceiurile mai p[strau (=i putea fi detec-tat) din acest strat de profunzime al cunoa=terii omene=ti. Concluziilepe care le-a desprins pe baza acestei duble investig[ri au fost de natur[s[-l conving[ c[ at`t lumea Orientului c`t =i cea a Occidentului au]nglobat ]n structura culturii lor din veacul al XVII-lea acest strat alcunoa=terii magice =i mitologice. +i dac[ exist[, evident, din acest punctde vedere, frontiere care le separ[ (Cantemir considera de pild[ c[ ma-gia literal[ =i a cifrelor e mai ales un dat al culturii orientale contempo-rane lui =i mult mai pu\in al celei occidentale), exist[ =i un fundamentcomun care le aproprie: cel pe care l-a concentrat Biblia, baza religiilor

Descrierea Moldovei

islamic[ =i cre=tin[. Aceast[ baz[ a oferit repere culturale asem[n[toarede pild[ pentru evolu\ia limbilor, idee pe care Cantemir a folosit-o dinplin ]n formularea propriei sale teorii asupra evolu\iei acestora. }n ceprive=te problema miturilor, autorul e convins c[ ele separ[ net Orientulde Europa =i c[, din acest punct de vedere, teritoriul vechii Dacii, locuit]n vremea sa de rom`ni (=i accentul cade ]n mod firesc asupra Moldoveiunde cuno=tea mai bine situa\ia), apar\ine f[r[ putin\[ de t[gad[ Eu-ropei. Explica\ia pe care a g[sit-o pentru aceast[ stare de lucruri a fostaceea c[, ]n timp ce Dacia era parte, ca =i Europa occidental[, a Imperi-ului Roman =i apoi a zonei de influen\[ bizantine, stepele Asiei n-auintrat niciodat[ pe deplin sub controlul romanit[\ii, au r[mas ]n afaraunei influen\e culturale sistematice, traductibil[ prin no\iuniea de ro-manizare. Concluziile care s-au impus cu necesitate spiritului cantemi-rian, numai dac[ privim aceast[ form[ simbolic[ a culturii sale re-zumat[ la cunoa=terea magico-mitic[, l-au dus ]n mai multe direc\ii:teoria limbilor, exegeza religiilor, istorie. }n ce prive=te teoria limbilorCantemir a folosit — ca =i ]n cazul mitologiei =i magiei — compara-tismul, f[r[ ]ndoial[ cea mai solid[ dintre metodele sale de lucru. Aajuns astfel la concluzia c[ poporul de pe teritoriul fostei Dacii vorbe=teaceea=i limb[ cu alte popoare europene, o limb[ de origine romanic[,fapt ce verific[ ideea apartenen\ei sale la Occident. Referirile autoruluila alte familii de limbi, egale cu limbile romanice prin expresivitate =ipoten\ial creator, atest[ credin\a sa ]n =ansa teoretic egal[ a fiec[reilimbi de a afirma o mare cultur[. El ]ncearc[ ]n concluzie folosindmodelele ]nainta=ilor (Homer =i Cicero sunt cele mai pregnante) s[ fac[proba puterii limbii rom`ne de a-=i afirma poten\ialul creator. Aceast[cale l-a dus spre literatur[. Baza religioas[ de construc\ie a teoriei uni-tare a limbilor (ideea originii lor ]n Turnul Babel) afirm[, ]n ordineacon=tiin\ei, un moment premerg[tor aceluia al ]n\elegerii deosebirilorprofunde dintre Orient =i Occident ]n probleme propriu-zise religioase.O teorie cantemirian[ a religiilor atest[ primul mare moment al]n\elegerii urm[rilor produse ]n cultura rom`n[ din cauza divergen\elordintre cele dou[ blocuri spirituale. Ar fi gre=it s[ consider[m c[ el iden-tific[ ]n toate punctele aceste divergen\e ca fiind acelea dintre islamism=i cre=tinism. Pe de o parte autorul a ]n\eles c[ marea suprafa\[ geograf-ic[ pe care o acoper[ fiecare din aceste religii a avut ca urmare im-posibilitatea de a fi \inute sub un control centralizat, ceea ce a permisdiversificarea lor intern[. }n acest punct Cantemir afirm[ nu numaiprincipalele divergen\e interne ale islamului (=ii\i/sunni\i) =i

Dimitrie Cantemir

cre=tinismului (ortodoc=i/catolici), ci =i pulverizarea ]n secte mai multsau mai pu\in marginale a fiec[reia dintre ele. Pe de alt[ parte el a]n\eles c[ =i „boomul“ ini\ial reprezentat ]n ambele religii de folosireaBibliei s-a concretizat prin tentative diferite: ]n timp ce islamismul a]ncercat s[ armonizeze at`t de diversele credin\e ale Orientului oferind,pe baza Bibliei, o nou[ sintez[ textual[ — Coranul — cre=tinismul alucrat chiar cu textele biblice, ]ncerc`nd s[ le abordeze ]n permanen\[cu realit[\ile istorice (evident cu implicite mi=c[ri de progres =i de recul.El citeaz[ de pild[ pe Luther, hugheno\ii). +i din acest punct de vederevechea Dacie (=i ]n spe\[ Moldova, judeca autorul ]n parametrii statelorfeudale rom`ne=ti) apar\ine Europei, calea sa fiind aceea a dep[=iriistatutului teoretic, textual al religiei spre implicarea ei ]n fenomenulistoric. Din aceast[ cauz[ puterea religioas[ trebuia subordonat[ celeilaice, domnului. Cele dou[ atitudini op\ional diferite ale Orientului =iOccidentului ]n probleme religioase i-au prilejuit lui Cantemir mariledeschideri spre filosofie =i istorie. Prin urmare, al[turi de mitologie =imagie ca forme simbolicce ale con=tiin\ei, religia este cea de-a treia care-ipermite lui Cantemir accesul spre ]n\elegerea =tiin\ei istorice. C`t desprefilosofie, ea a constituit ]n formula spiritului cantemirian un punct decon=tientizare a propriului s[u demers =i de implicare a lui ]n marileorizonturi culturale. Fie =i numai prin acest fapt =i Cantemir se pre-zint[, spiritual, ca o con=tiin\[ modern[. Nu este de aceea ]nt`mpl[torfaptul c[, ]n ordine cronologic[, filosofia constituie ]nceputulpreocup[rilor cantemiriene, locul geometric de unde se desfac toatecelelalte c[i de acces spre inima cognoscibilului. Interesul lui Cantemirpentru ceea ce ast[zi numim ontologie =i epistemologie a fost ]ntr-unsens critica propriei sale ra\iuni =i ar fi un subiect intresant: acela aldezbaterii acestei „auto-critici“ ]n compara\ie cu ceea ce ]nregistreaz[cititorul de ast[zi drept unitatea metodologic[ a formelor simbolice alecon=tiin\ei cantemiriene, adic[ unitatea spiritului s[u sub aspectul esen\ei(]n sens fenomenologic). Nu mi se pare iar[=i deloc ]nt`mpl[tor faptulc[ dup[ filosofie, tot ]n ordine cronologic[, au urmat literatura =i cele-lalte arte. Era afirmarea liniei orientale =i formaliste a forma\iei sale —aceea a primatului textului asupra realit[\ii =i afirmarea principial-umanist[ a egalit[\ii spirituale a oamenilor =i deci a egalit[\ii capacit[\iilor expresive. Aceast[ egalitate era argumentat[ cu ajutorul celor maivechi sfere ale cunoa=terii: magia =i mitologia. Faptul c[ tratatulcantemirian de muzicologie are la baz[ sistemul alfabetic ne las[ s[]n\elegem c[ autorul intuise (chiar teoretizeaz[ ]n acest sens) originea

Descrierea Moldovei

comun[, spiritual[, a limbajelor culturale. }n ce prive=te arta plastic[,tot o descoperire timpurie a lui Cantemir, ea a tradus mai mult dec`t opreocupare mimetic[: o incitare a logicii formale =i spiritului analitic alautorului. C[ile de unificare metodologic[ sunt ]ns[, ]n compara\ie curestul formelor simbolice ale con=tiin\ei sale, de natur[ diferit[, atest`ndtotu=i traversarea aceleia=i exprerien\e filosofice. Aceste c[i nu seraporteaz[ la unitatea ra\ional[ a spiritului cantemirian, ci la ]ns[=imatricea sa formativ[. Unitatea logic[ se arat[ a fi ]n fond determinat[de acea formativ[, vizualiz`nd aceast[ matrice ]n arta plastic[, deciproced`nd prin completarea spa\iilor libere ]ntr-un posibil tablou alsistemului artelor (sonore =i vizuale). Astfel, al[turi de literatur[ =i muzic[a fost ad[ugat desenul. Faptul c[ sistemul artelor era o descoperirecantemirian[ timpurie nu-l scute=te de intui\ia a ceea ce a devenit mait`rziu pentru el calea regal[: =tiin\a istoriei. Toate formele simbolice alecon=tiin\ei sale care corespund artelor sunt impregnate de substan\aistoriei datorit[ faptului c[ autorul procedeaz[ prin ]nglobarea progre-siv[ a plusului de cunoa=tere dob`ndit pe parcurs ]ntr-un ]ntreg care sel[rge=te continuu, de la sfera magiei =i mitologiei la aceea a religiei =iartelor, apoi la a =tiin\elor, categorie ]n care intr[ istoria cu toate auxi-liarele ei (]n versiune cantemirian[): numismatica, heraldica, geogra-fia, arheologia (cu aspectul ei modern: arhitectura). Evident, astfelprezentat, sistemul =tiin\elor este la r`ndul s[u incomplet, ]nf[\i=`ndu-ne doar principala linie de interes a autorului. Dar ra\ionalismul s[ufunciar, bazat pe logica aristotelic[, l-a f[cut s[ ]ncerce o acoperire a]ntregii suprafe\e a =tiin\elor a=a cum existau ele ]n cultura epocii. In-teresul lui Cantemir pentru ceea ce numea generic, ]n spirit aristotelic,„fizica“, adic[ =tiin\ele naturii, mergea de la matematic[ la =tiin\e apli-cative: medicina, =tiin\ele naturale, finan\ele, construc\iile (poduri, nave,cl[diri), diografia (adic[ geografia plus geodezia) etc. El s-a construitastfel rotund mai cur`nd ]n sens occidental dec`t oriental, din momentce remarc[ toate caren\ele studiului =tiin\elor ]n Imperiul Otoman. }nplus, procesul de trecere de la ]n\elegerea formalist[ a formelor con=tiin\eila ]n\elegerea lor substan\ialist[ (ca produse ale realului) atest[ undrum al g`ndirii cantemiriene de natur[ s[-l proiecteze din Orientul ]ncare se formase ]n mijlocul unei Europe aflat[ ]n plin[ tornad[ spiritu-al[ impus[ de cea mai fierbinte realitate: aceea politic[. Dincolo dedeterminismele care stau la baza politicii =i care nu mai intr[ ]n calcululacestor conculzii, ghicim acest ultim sens politic al construc\iei de sine alui Cantemir. El n-a fost prin voca\ie un om politic, ci pentru c[ a

Dimitrie Cantemir

]ncercat un r[spuns ]n ordinea spiritului la o stare real[. Era, dintr-unpunct de vedere, prin tentativa sa politic[, un fel de a se exprima caeuropean ]n peisajul Imperiului Otoman =i ]n sens mai larg al Orientu-lui. Sistemul artelor =i al =tiin\elor, accesul la zona religiilor au fostpentru Cantemir nu doar forme simbolice ]n sine ale con=tiin\ei, ciforme orientate spre cuprinderea politicului. Acesta a reprezentat punctulde racordare al spiritului la realitate, al omului la lumea ]n care tr[ia.Faptul c[ a venit spre universul politic din sfera culturii =i apoi s-a ]ntorsdin nou la ea, nu numai c[ atest[ voca\ia lui real[ de om de cultur[, dara =i permis posterit[\ii s[-l recepteze gra\ie crea\iei culturale, oper`nd astfelcorec\iile necesare ]ntr-un demers politic mai greu de explicat ]n absen\aacestei opere.

Pasul urm[tor al acestor concluzii, dup[ circumscriera amplitudiniicon=tiin\ei culturale cantemiriene, se refer[ la situarea ei al[turi de altedemersuri similare ale ]nceputului de secol optsprezece. Acest pas e deter-minat de dorin\a de a ]n\elege at`t semnifica\ia pe care-o acorda autorulcon=tiin\ei culturale c`t =i pe aceea pe care-o intuim ast[zi, dup[ trecereaa trei veacuri. Condeele de prim[ m[rime ale Europei timpului dialogau]n principal ]n continuarea lui Descartes pe tema priorit[\ii ra\ionalismuluisau empirismului (ambele cu numeroase nuan\[ri de la autor la autor)ca metod[ fundamental[ a spiritului uman. }n func\ie de aceast[ metod[era dezb[tut[ o alt[ chestiune nu mai pu\in important[: a liberuluiarbitru, adic[ a posibilit[\ilor voin\ei omene=ti de a afirma un punct devedere ]n fa\a divinit[\ii. Strict problematic Cantemir n-a fost absent ladezbaterea nici uneia din aceste mari teme, de=i forma\ia sa preponderentbizantin[ l-a f[cut s[ recepteze ra\ionalismul sub forma aristotelismuluiscolastic, iar problema liberului arbitru prin confruntarea doctrinelorislamic[ =i ortodox[. Unghiul de abordare al religiei de c[tre Europaoccidental[ focalizeaz[ at`t pe adep\ii liberului arbitru, c`t =i pe adversar-ii s[i alc[tuind ]ns[ numai rama plin[ de culoare a unui tablou variat, ]ninteriorul c[ruia se cuprind o serie de alte mari probleme: ]mp[r\ireacre=tinismului occidental ]n mai multe confesiuni, supunerea ori nesupu-nerea fa\[ de papalitate ori rege =. a. +i aici Cantemir a fost prezent,intuind esen\a problemei =i trat`nd-o din nou adecvat la zona care-linteresa: islamism/ortodoxie. Pe aceast[ cale a religiei se face ]n Occident,]n cel mai direct sens, leg[tura cu problemele acute ale istoriei. Ele nusunt, ]n Europa vremii, probleme ale stabilirii continuit[\ii =i unit[\iipopoarelor cu propriul lor trecut, c`t probleme ale prezentului, adic[ alediscernerii, din mul\imea de evenimente, a celor semnificative pentru

Descrierea Moldovei

definirea conduitei optime, care s[ asigure supravie\uirea =i avansul poli-tic al for\elor angrenate ]ntr-un sistem de rela\ii bazate pe conflict.Exemplific[m: Gianbattista Vico, spirit istorist, anticartezian, a scris deo-potriv[ De nostri temporis ratione, referindu-se la rela\ia antic/modern]n probleme de ]nv[\[m`nt, La scienza nuova, unde-=i define=te metodaistorist[ bazat[ pe studiul miturilor, monumentelor =i limbilor cap[str[toare de m[rturii (Cantemir nu preconiza alt[ metod[ dec`t aceas-ta) =i, ]n sf`r=it, De rebus gestis Antonii Caraphaei, dedicat[ lui AntonioCarafa, o figur[ marcant[ a Ligii de la Augsburg, comisar general alarmatei habsburgice. Locke, la r`ndul s[u, a l[sat =i el m[rturii ]n acesteprincipale orient[ri ale culturii europene scriind Reasonableness of Chris-tianity as delivered in Scripture, unde ap[r[ noble\ea fiin\ei umane ]nfa\a acuzelor teologice care afirmau corup\ia ei (dup[ Adam) deschiz`ndastfel calea unor erezii ce vor rodi nea=teptat, mai ales pe p[m`nt englez,p`n[ la apropiatul de noi De ce nu sunt cre=tin al lui Bertrand Russell.}mpotriva cartezienilor de la Cambridge Locke a scris Essay on concer-ning Human Understanding, oferind solu\ia empirismului, gra\ie c[reianu exist[ adev[ruri ]nn[scute, fie ele teoretice ori practice. C`t despreproblemele momentului istoric, el propune teza contractului social ]nTwo Treatisess of Government. }n acela=i inteval de timp Leibnitz ]i dedic[lui Eugeniu de Savoia celebra sa La Monadologie unde afirm[ existen\aunei substan\e simple =i indivizibile care st[ la baza alc[tuirii universuluifizic =i spiritual. Cantemir sus\ine =i el, ]n continuarea, ce-i drept, a lui VanHelmont (care l-a impresionat tocmai ]n calitatea lui de model european)existen\a unei astfel de substan\e (c[utarea ei era un bun comun alEuropei), pe care-o nume=te „gas“. Dar problemele istoriei =i ale religiei seafl[ puse ]n rela\ie la Cantemir ]n cu totul alt fel dec`t o f[ceau autoriieuropeni. Sesiz`nd problema, el ]i ofer[ tratarea =i rezolv[rile adecvatespa\iului de jonc\iune Orient-Occident c[rui apar\inea Moldova. Ori, pen-tru acest spa\iu, problema cea mai acut[ din punct de vedere istoric era, ]nacel moment, mai mult a supravie\uirii dec`t a avansului. }n acest senstrebuie ]n\eleas[ tentativa cantemirian[ de a demonstra unitatea =i con-tinuitatea poporului rom`n pe teritoriul fostei Dacii. }n Europa occiden-tal[ alte voci se adaug[ celor men\ionate, cu nuan\[ri de pozi\ii ori intro-ducerea unor teme noi, aflate ]ns[ ]n leg[tur[ cu cele de mai sus. Male-branche scrie dialogurile ]ntre discipol =i divinitate, o tem[ comun[ Ori-entului =i Occidentului cre=tin (la Cantemir, ]n Sacrosanctae Scientiae…]nt`lnim dialogul ]nv[\[celului cu Caritatea trimis[ de divinitate), intitu-late Méditations chrétiennes et metaphysiques, dialoguri unde

Dimitrie Cantemir

ra\ionalismul cartezian e implantat pe terenul jansenist al Port-Royalu-lui, fiind considerat o cale de cunoa=tere egal[ cu aceea a credin\ei. Cura-jului lui Malebranche de a fi supus analizei conceptele-tabu alecre=tinismului i s-a datorat punerea la index a lucr[rii sale Traité de lanature et de la gr`ce. Aflat ]ntr-o situa\ie mai bun[ dec`t el, Bossuet n-acontribuit totu=i mai pu\in la subminarea autorit[\ii religiei prinrecunoa=terea faptului c[ =i papalitatea e supus[ erorii ca orice puterelaic[ (Sur l’unité de l’Eglise). Nu revenim asupra felului complex ]n careCantemir abordeaz[ problemele cre=tinismului ortodox, pun`ndu-l adesea]n rela\ie cu cel catolic, =i nici problemele islamismului. Dar este de remar-cat faptul c[ el trata astfel chestiuni care erau la ordinea zilei ]n Occident,era orientat deci dup[ luminile lui atunci c`nd le-a luat ]n discu\ie. Nuputem face abstrac\ie, fire=te, de forma\ia sa, care era clar circumscris[spa\iului post-bizantin =i oriental, =i care i-a condi\ionat net aspira\iaeuropean[. De pild[ dialogul Sufletului cu Trupul din Divanul… aminte=tede tema at`t de frecvent[ ]n Orient. Pe la 1700 a fost scris[ Jivanandana,o dram[ alegoric[ a indianului Ãnandãrayamakhin, unde sufletul v[zutca un rege (precum ]n desenul cantemirian din Divanul…) lupt[ cuarmata bolilor. Dar important este s[ relev[m tocmai aceast[ aspira\ieoccidental[ a umanismului rom`n.

Faptul c[ spa\iul cultural european se define=te folosindu-se de Orientca de o substan\[ fotografic[ revelatoare a propriului s[u specific devinedin ce ]n ce mai pregnant la ]nceputul veacului al XVIII-lea. }n 1720apare Lettres persanes a lui Montesquieu, relat`nd impresiile a doi per-sani afla\i la Paris ]ntre 1711—1720 (adic[ de la r[zboiul de la Prut laterminarea r[zboiului nordului =i preg[tirea campaniei ruso-persane).Era numai debutul unei ac\iuni pe care Voltaire va amplifica-o miraculos,aduc`nd ]n mediu european nu numai pe Zadig (care travers`ndBabilonul, Asiria, Egiptul, Arabia =. a. e salvat, ]n chip semnificativ, deru=i), dar =i impresii ale huronilor din America, ba chiar ale unui locuitorde pe planeta Sirius. La r`ndul s[u, Orientul ]ncearc[ s[ fixeze ]n lentila sadep[rtat[ imaginile ]n=el[toare ale necunoscutului Occident. Arai Hakusekiscrie despre judecarea unui misionar catolic venit ]n Japonia p[str`nd,dincolo de reguzul religios, semnele unei reale simpatii umane. }n acestperimetru al interesului cultural ]n primul r`nd al Occidentului pentruOrient trebuie situat[ din nou problema antic/modern care a f[cut epoc[la vremea respectiv[ ]n cultura european[. Amplul proces al asimil[riiautorilor greco-latini, valabil altminteri =i ]n culturile care urmau for-mula Bizan\ului, este ]ns[ dublat ]n Europa de formarea spiritului critic

Descrierea Moldovei

=i enciclopedic, datorat[ ]n bun[ m[sur[ tot ra\ionalismului, spirit care eresponsabil, ]n ultim[ instan\[, de ini\ierea unei formule culturale cedesprinde Europa de modelul greco-latin =i permite prefigurarea modele-lor culturale moderne, diferite de la popor la popor. De pild[ Boileau seinspir[ din Juvenal ]n Satirele sale, dar ceeaz[ o Art[ poetic[ specific[pentru spiritul francez: ra\iunea, fortificat[ prin studiul anticilor, estecriteriul naturalului. Dryden opteaz[ =i el pentru regula antic[ a unit[\iide timp, loc =i spa\iu, dar o pune ]n slujba istoriei contemporane. }n Essayon Dramatic Poesy momentul e acela al b[t[liei anglo-olandeze de la 3iunie 1665. Metastasio se inspir[ din Eneida (=i nu e singurul) pentruDidona abbandonata, Fénelon din Homer (=i iar[=i nu e singurul) pen-tru Aventurile lui Telemac, Jacoppo Martello din Euripide (tem[ la fel deactiv[ ca =i celelalte) pentru Ifigenia ]n Taurida. Dup[ Racine, alte su-biecte provenite de la autorii antici (Andromaca, Atalia) ori v[dind in-teresul pentru Orient (Baiazid) ]ncep s[ fie tratate frecvent. }n sf`r=it,]nc[ o tem[ major[ pentru autorii primei jum[t[\i a veacului al XVIII-lea(de la Cantemir nu va absenta) este epoca lui Alexandru cel Mare, =i elcuceritor al Orientului. Pe acest fond tematic sfera literaturii se define=tedin ce ]n ce mai pregnant prin genurile ei de rezisten\[ p`n[ ast[zi: teatrul,tomanul, poezia (mai ales epic[) =i critica (unde se cuprindeau eseul, dar =iceea ce azi numim teoria =i estetica literaturii). Un loc aparte ]l ocup[studiul limbilor. Apar dic\ionare, enciclopedii, tratate. £…¤

£…¤ Dimitrie Cantemir s-a manifestat prin crea\ia sa ca afirm`nd oanume linie cultural[ datorit[ profesorilor lui forma\i ]n Europa. A pro-cedat de asemenea dup[ regula comunic[rii optime a mesajului pentrucontemporanii s[i, deci inform`ndu-se el ]nsu=i ]n leg[tur[ cu ceea ceconstituia pentru ace=tia cel mai mare interes. Din aceste motive, care nu\in de esen\a ]ns[=i a mesajului – el fiind unul fundamental patriotic – cide contextul cultural =i istoric, Dimitrie Cantemir a concentrat ]n crea\iasa literar[, filosofic[, istoric[ etc. modalit[\ile optime care-l fac comuni-cabil. Construindu-=i propriul spirit, el a vrut s[ construiasc[ spiritul]nsu=i al culturii rom`ne. N-a fost original ]n afirmarea a ceea ce nu-meam mai sus esen\a patriotic[ a mesajului. Chiar temele principale aleistoriografiei, ba chiar ale literaturii =i filosofiei rom`ne=ti fuseser[ pusede ]nainta=i ori contemporani. Dar Cantemir a fost f[r[ putin\[ de t[gad[primul care a stabilit locul acestei problematici ]ntr-un ansamblu mailarg, de propor\ii continentale =i a stabilit-o prin raportare la fluxul cul-tural dintre Europa =i Asia, eviden\iat din cele mai vechi timpuri p`n[ ]nvremea sa. +i a f[cut acest lucru sesiz`nd c[ apartenen\a (intuit[ =i de

Dimitrie Cantemir

Miron Costin, Stolnicul Cantacuzino =i al\ii) devenise o chestiune nu nu-mai de situare cultural[, ci =i de existen\[ independent[ a culturii poporu-lui s[u. Era un moment bine ]n\eles, de=i demersul s[u politic a dovedit uncalcul gre=it al vitezei proceselor. Abia +coala Ardelean[, abia 1848, abiar[zboiul de independen\[ vor dovedi pe deplin juste\ea intui\iilor sale deom de cultur[ =i ]n primul r`nd de istoric. Nici muzica european[ a vremiinu f[cea, ]n cea mai mare parte, excep\ie de la regula prelucr[rii motive-lor antice. Antonio Caldara scrie Andromaca =i Ifigenia ]n Aulida (op-ere), Haendel Athalia (oratoriu). Nu este mai pu\in adev[rat c[ aceea afost deopotriv[ epoca lui J.S. Bach =i a primului tratat de muzic[ europe-an care sintetiza experien\a muzicii grece=ti (a=a cum a f[cut =I Cantemir]n tratatul s[u): G. A. Anghelini-Bontempi – L’Histoire de la musiquedans laquelle sont rassemblées toutes les connaissances sur la théorieet la pratique de la musique harmonique selon la doctrine des Grecs,1695. Ambi\ia sintetic[ nu i-a lipsit nici lui Cantemir. El a folsoit experien\agreceasc[ a muzicii spre a organiza ]ntr-un sistem muzica oriental[ =i, ]nciuda tuturor caracteristicilor inerente obiectului tratat, demersul mu-zical cantemirian se ]nscrie ]n aria celor europene prin voin\a de a valo-rifica sintetic trecutul grecesc =i oriental deopotriv[. Modernizarea muziciiorientale ]n versiune Cantemir atest[ nu numai tentativa sa de a-i „euro-peniza“ prin sistematizare procedurile, ci =i pe aceea de a prezenta Europeiun fenomen infinit mai complex dec`t cel de care dispunea ea ]ns[=i, unadev[rat model de perfec\iune. O spune chiar autorul, ]n mai multer`nduri.

}n sf`r=it, dac[ privim acum de la distan\a pe care ne-o impune ana-liza operei lui Cantemir ]ntreprins[ gra\ie unor termeni de contrast ori deasem[nare, de natur[ diferit[, dup[ domeniul aflat ]n discu\ie, putemobserva c[ unicitatea lui pentru cultura rom`n[ nu rezult[ din aceea c[s-a format ]n principal ]n alte spa\ii culturale dec`t cel rom`nesc, c`t dinaceea c[ a supus fenomenul rom`nesc unui foc concentric, venind spre elcu o ]nc[rc[tur[ spiritual[ de care poate au dispus unii cona\ionali, darnici unul n-a vizat drept obiect de cercetare tocmai acest fenomen.

Cantemir a pus temelia con=tiin\ei de sine a culturii rom`ne ]n cali-tate de cultur[ european[. }ntr-o vreme c`nd Occidentul ]=i definea el]nsu=i acest spirit european, Dimitrie Cantemir a traversat experien\aunei sinteze personale ]ntre cele dou[ spa\ii culturale — oriental =ioccidental — =i a intuit ]n profunzime caracteristica european[ a cul-turii poporului s[u. Acesta este meritul lui cel mai mare, pe care urma=ii]ns[, necunosc`ndu-i opera, nu l-au luat ]n considerare. C`t despre

Descrierea Moldovei

unitatea spiritual[ a Europei, ea a r[mas o problem[ activ[ p`n[ ast[zi.Cu destul de pu\in[ vreme ]n urm[ Stefan Zweig spunea, referindu-se lacoresponden\a lui cu Romain Rolland ]n timpul celui de-al doilea r[zboimondial, c[ spiritul european va supravie\ui cataclismului politic prinunitatea lui cultural[. Or aceast[ unitate se f[urea atunci, pe vremealui Cantemir. El a contribuit la con=tientizarea apartenen\ei spa\iuluirom`nesc la aceast[ unitate. }i dator[m faptul de a fi deschis peste timparcul de cer care ne situeaz[ ]n plin[ lumin[ european[ =i ne permite s[p[str[m activ spiritul critic al culturii rom`ne, consolidat[ pe linia me-dian[ dintre Orient =i Occident.

Ecaterina |AR{LUNG{,Concluzii, ]n vol. Dimitrie Cantemir. Contribu\ii documentare la unportret, Editura Minerva. Bucure=ti, 1989, pag. 313-321.

Dimitrie CANTEMIR - Provincialul · Dimitrie Cantemir 4 Textele au fost reproduse dup[: Dimitrie...

Documents

Transcript of Dimitrie CANTEMIR - Provincialul · Dimitrie Cantemir 4 Textele au fost reproduse dup[: Dimitrie...

LICEUL ,,DIMITRIE CANTEMIR'' DARABANI Director, Consilier ... Ziua Liceului 2018.pdf1 LICEUL ,,DIMITRIE CANTEMIR'' DARABANI Director, Consilier educativ,

Dimitrie şi Antioh Dimitrievici Cantemir. Catalog

Muzica și folclorul de Dimitrie Cantemir

DIMITRIE CANTEMIR DIMITRIE CANTEMIR ȘI CONȘTIINȚA … Dimitrie Cantemir Studii Centenar 1.pdf · MIRCEA DOGARU VIOREL CIOBANU ȘI CONȘTIINȚA UNITĂȚII ROMÂNILOR DIMITRIE CANTEMIR

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”management.ucdc.ro/doc/anexa ii.5.8.c alte articole publicate de... · UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA

Dimitrie Cantemir - Sistemul_si_intocmirea_religiei_muhamedane.doc

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” · PDF fileUNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR ... Toate cadrele didactice titulare de curs sunt doctori ... ÎNȚELEGERILOR

Moștenirea muzicală a lui Dimitrie Cantemir

Dimitrie Cantemir - un print al umanismului

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”masterate.ucdc.ro/cv/bacan-ion-cv-aracis.pdf · universitatea creŞtinĂ „dimitrie cantemir” facultatea de ŞtiinŢe juridice Şi

LICEUL TEORETIC „DIMITRIE CANTEMIR” IAȘI CONCURSUL ...

Viaţa lui Dimitrie Cantemir

PROGRAMUL DE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂmail.ucdc.ro/documente-cercetare/program-cercetare-2012...7 DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723) DIMITRIE CANTEMIR, fiul lui Constantin Cantemir, s-a

Constantin Brancoveanu Si Dimitrie Cantemir

Muschetarul lui Dimitrie Cantemir

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR”file.ucdc.ro/cursuri/C_2_222_Cercetari de marketing... · Web viewŞTINĂ „DIMITRIE CANTEMIR” FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC

Dimitrie Cantemir - Descrierea Moldovei · BIBLIOTECA ŞCOLARULUI Dimitrie CANTEMIR DESCRIEREA MOLDOVEI LITERA NOTĂ ASUPRA EDIŢIEI Textul se reproduce după: Dimitrie Cantemir.

Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” · 2017-07-28 · UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” Cercurile științifice studențești , anul univesitar 2016-2017