Post on 26-Jan-2016
description
Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965). De la 30 decembrie 1947, România devine un stat totalitar, de tip stalinist. Regimul politic este bazat pe concentrarea puterii în mâna unui singur partid: Partidul Comunist Român (care între 1948 şi 1965, în urma fuziunii din 1948 cu Partidul Social-Democrat, a purtat numele de Partidul Muncitoresc Român). Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului a fost primul dictator comunist român. Politica internă Statul a fost organizat prin Constituţiile de inspiraţie stalinistă din anii 1948 şi 1952. Potrivit acestora:
monopolul puterii aparţinea partidului unic; principalul organ de conducere al statului era Prezidiul Marii Adunări Naţionale; toate domeniile vieţii sociale se aflau sub controlul statului; principiul separării puterilor era desfiinţat; drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau îngrădite, nefiind permisă nici o formă de
opoziţie politică.
La nivelul conducerii de partid au apărut aprige lupte pentru putere şi rivalităţi, marcate de:
înlăturarea în 1952 a "grupării moscovite"; executarea în 1954 a lui Lucreţiu Pătrăşcanu (liderul "grupării naţionale").
S-a incercat modificarea culturii nationale si a fost adoptat modelul sovietic:
Istoria nationala a fost rescrisa conform conceptiei marxist-leniniste;
1948 – a fost adoptata ‘legea invatamantului’, modificata dupa modelul celei sovietice;
religia ca obiect de studiu a fost inlocuita cu istoria Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu geografia URSS;
a fost introdusa cenzura si au fost interzise publicatiile necomuniste;
a fost promovat ateismul stiintific si a inceput prigoana impotriva Bisericii. Biserica a fost subordonata autoritatilor statului totalitar. Biserica Greco-Catolica a fost silita sa se uneasca cu cea Ortodoxa.
Economic : In plan economic, nationalizarile de bunuri si proprietati, fara nici un fel de despagubire au condus in prima faza a guvernarii Gh. Gheorghiu-Dej la grave dezechilibre in economice. Ulterior, cresterea rapida a numarului locurilor de munca si a productiei industriale nu s-au reflectat in cresterea nivelului de trai al populatiei. Ameliorari au avut loc in perioade de criza politica externa cand, pentru diminuarea
tensiunilor sociale, permanente de altfel, Gh. Gheorghiu-Dej si echipa sa au fost nevoiti sa reduca ritmul investitional si sa amelioreze situatia grea a salariatilor.
Procesul accelerat de colectivizare a coincis cu intensificarea prigonirii chiaburilor. Dupa realizarea reformei agrare, partidul le-a propus chiaburilor sa doneze pamant catre colective. Aceasta practica a contribuit semnificativ la consolidarea fermelor, deoarece taranii mai saraci aveau prea putin pamant de dat sau deloc.
Dupa 11 iunie 1948, Dej a infiintat planurile anuale si cincinale, pentru sporirea productiei.
Dej – politica externa
Intrata în sfera de influenta sovietica la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, fapt consfintit atât prin prezenta Armatei Rosii pe teritoriul tarii, cât si prin acordurile de la Ialta si Postdam, România si-a pierdut rapid dreptul de a elabora politica externa proprie. Lipsita de o sustinere reala din partea S.U.A. si a Marii Britanii, a fost practic abandonata în spatele „cortinei de fier”, alaturi de toate celelalte tari est-europene.
Dupa moartea lui Stalin, si îndeosebi dupa revolta din R.D.G. (din iunie 1953), Hrusciov a luat mai multe masuri în scopul atenuarii tensiunilor, ce vor fi preluate rapid si de restul statelor socialiste. Astfel, Gheorghiu-Dej, în încercarea de a se mentine la putere, a adoptat si el masuri similare celor de la Moscova:
a normalizat relatiile cu Iugoslavia , a initiat demersurile pentru primirea României în O.N.U. , a atenuat simtitor represiunea interna (pentru prima data
organele de Securitate au fost supuse, în mod real, controlului organelor de partid)
, a fost închis canalul Dunare-Marea Neagra (la 17 iulie 1954), au fost reduse investitiile în industria grea (schimbare identica cu cea operata la Moscova)
Chiar daca liniile generale ale politicii externe promovate de Gheorghiu-Dej în anii ce-au urmat mortii lui Stalin s-au raportat în continuare la modelul sovietic, aveau sa apara totusi primele semne de autonomie, îndeosebi în plan economic.Ce a realizat : 14 mai 1955 – Romania a semnat ‘Tratatul de prietenie, cooperare si asistenta
mutuala’, alaturi de celelalte state comuniste, cu prilejul Conferintei tarilor comuniste de la Varsovia. S-a creat astfel, sub tutela URSS, un bloc politico-
militar al statelor comuniste, instrument de mentinere a acestor state in sfera de influenta sovietica;
14 decembrie 1955 – Romania a fost primita in ONU; 27 iulie 1956 – tara noastra devine membra UNESCO; iunie 1958 – trupele sovietice s-au retras din Romania;
Romania a inceput sa se detaseze de URSS; Romania a respins ‘Planul Valev’ care urmarea sa faca din Romania si Bulgaria
o zona agricola in interiorul URSS;