Definitii Analiza

Post on 05-Dec-2014

34 views 3 download

description

Definitii Analiza anul I, sem. I.

Transcript of Definitii Analiza

Definitii Analiza

Fie X,Y nevide. Multimea perechilor (x,y) cu xϵX si yϵY, se

numeste produsul cartezian de la multimea X la multima Y.

Se numeste relatie binara de la multimea X la multimea Y orice

sumbmultime R a produsului cartezian X˟Y. Relatie binara pe

multimea nevida x inseamna relatie binara de la multimea X la

multimea X.

Se numeste relatie de ordine pe o multime nevida X, o relatie

binaraR pe multimea X care este:

1. reflexiva xRx, oricare xϵX

2. antisimetrica xRy si yRx => x=y

3. tranzitiva xRy si yRz => xRz

Se numeste multime ordonata o multime nevida X inzestrata cu

cel putin o relatie de ordine. (X,≤) - multime ordonata

O multime ordonata (X,≤) se numeste total ordonata daca orice

doua elemente din X se pot compara.

Fie (X,≤) o multime ordonata si A inclusa in X: 1. Elementul aϵX se numeste minorant al mutlimii A daca a≤x

oricare xϵA

2. Elementul bϵX se numeste majorant al multimii A daca x≤b

oricare xϵA

3. Multimea A se numeste marginita superior daca are cel putin un

majorant in X

4. Multimea A se numeste marginita inferior daca are cel putin un

minorant in X

5. Multimea A se numeste marginita daca are cel putin un minorant

si un majorant in X

6. Elementul x1ϵA se numeste cel mai mic element al multimii A

daca din x≤x1 avem x=x1

7. Elementul x2ϵA se numeste cel mai mare element al multimii A

daca din x2≤x avem x=x2

8. O multime A inclusa in X marginita superior admite supremum

daca exista cel mai mic majorant al multimii A in X

9. O multime A inclusa in X marginita inferior admite infimum

daca exista cel mai mare minorant al multimii A in X

10. Multimea A inclusa in X, marginita superior are maxim daca

exista supremum din A, ϵA

11. Multimea A inclusa in X, marginita inferior are minim daca

exista cel mai mic majorant al multimii A in X

O multime ordonata (X,≤) se numeste complet ordonata daca orice

submultime marginita a lui X are supremum si infimum in X.

Fie X si Y nevide. O relatie binara R de la multimea X la multimea

Y se numeste functie daca oricare xϵX exista si este unic yϵY astfel

incat x e in relatie cu y(xRy).

Fie f : X -> Y o functie si A o multime inclusa in X. Functia f/A :

A -> Y se numeste restrictia functiei f la multimea A.

Fie f : X -> Y si g : Z -> Y doua functii. Spunem ca functia g

prelungeste functia f daca X e inclusa in Z si f(x)=g(x) oricare xϵX.

Functia f : X -> Y se numeste injectiva daca din f(x1)=f(x2)=>

x1=x2 (x1!=x2 => f(x1)!=f(x2)).

Functia f : X -> Y se numeste surjectiva daca oricare yϵY exista

xϵX astfel incat f(x)=y.

Functia f : X -> Y se numeste bijectiva daca e injective si

surjectiva.

Functia 1x : X -> X 1x(x)=x se numeste functia identical a

multimii X.

Fie g : X -> Y si f : Z -> T astfel incat Y e inclusa in Z. Functia f°g

: X -> T (f°g)(x)=f(g(x)) se numeste compunerea functiilor f si g.

Functia f : X -> Y se numeste functie inversabila daca exista g : Y

-> X o functie astfel incat f°g = 1y si g°f=1x.

Daca multimea A e inclusa in X, multimea {f(x) | xϵA} =

f(A)inclusa in Y se numeste imaginea directa a multimii A prin

functia f (Im f).

Daca multimea B e inclusa in Y, multimea {xϵX | f(x)ϵB}=f^-1(B)

se numeste preimaginea(imaginea inversa) a multimii B prin

functia f.

Daca X este o multime oarecare multimea{A | A e inclusa in

X}=Ƥ(X) se numeste multimea partilor lui X.

Daca A e inclusa in B, multimea B / A = CBA se numeste

complementara multimii A in raport cu multimea B.

Fie A o multime nevida.

1. Se numeste familie de elemente din multimea A, orice

functie f : I -> A unde I este o multime nevida. f(i)=xi f↔(xi)i ϵ

I. I se numeste multimea indicilor familiei (xi)i ϵ I

2. Se numeste sir de elemente in multimea A, o familie de

elemente din A, (xi)i ϵ I in care I = N.

3. Se numeste familie finite de elemente din multimea A, o

familie de elemente in care multimea indicilor este finite.

4. Se numeste o familie de submultimi a unei multimi X, orice

familie de elemente din Ƥ(X). ( (Ai)i ϵ I)

Fie (Ai)i ϵ I o familie de multimi:

1. (i ϵ I)∩Ai = {xϵX | xϵAi, oriceare i ϵ I} intersectia familiei de

multimi.

2. (i ϵ I)UAi = {xϵX | Ǝ iϵI astfel incat xϵAi} reuniunea familiei de

multimi.

Regulile lui de Morgan: fie (Ai)(i ϵ I) o familie de submultimi ale lui

X:

1. Cx((i ϵ I)UAi) = (i ϵ I)∩Cx Ai

2. Cx((i ϵ I)∩Cx) = (i ϵ I)UCx Ai

Fie (Ai)(i ϵ I) o familie de submultimi ale lui X si B inclusa in X:

1. B∩((i ϵ I)UAi) = (i ϵ I)U(B∩Ai)

2. B∩((i ϵ I)∩Ai) = (i ϵ I)∩(B∩Ai)

3. BU((i ϵ I)UAi) = (i ϵ I)U(BUAi)

4. BU((i ϵ I)∩Ai) = (i ϵ I)∩(BUAi)

5. ((i ϵ I)UAi) / B = (i ϵ I)U(B / Ai)

6. ((i ϵ I)∩Ai) / B = (i ϵ I)∩(B / Ai)

7. B / ((i ϵ I)∩Ai) = (i ϵ I)U(B / Ai)

8. B / ((i ϵ I)UAi) = (i ϵ I)∩(B / Ai)

Consideram functia f : X -> Y, Ai si Bi o familie de submultimi ale

lui X si respective Y:

1. f((i ϵ I)UAi) = ((i ϵ I)U f(Ai))

2. f((i ϵ I)∩Ai) ((i ϵ I)∩ f(Ai))

3. f^-1(((i ϵ I)UBi) = (i ϵ I)U f^-1 Bi

4. f^-1(((i ϵ I) ∩Bi) = (i ϵ I) ∩ f^-1 Bi

Corpul comutativ (R,+,*) se numeste corp ordonat daca exista o

relatie de ordine “≤” pe R astfel incat:

1. (R, ≤) este total ordonata

2. x≤y => x+z ≤ y+z pt ˅ zϵR

3. 0R ≤ x si 0R ≤ y => 0R ≤ x*y

Corpurile ordonate (R,+,*,≤) si (K,+,*, ≤) se numesc izomorfe

daca exista o functie bijectiva f : R-> K astfel incat:

1. f(x+y) = f(x) + f(y)

2. f(x*y) = f(x) * f(y)

3. x<y => f(x) < f(y)

Functia f : R -> K (de mai sus) se numeste izomorfism algebric si

de ordine intre corpurile ordonate R si K (R~K).

Se numeste corp complet ordonat un corp ordonat (R,+,*, ≤) in

care ˅ submultime marginita a lui R are supremum si infimum in

R.

Multimea R+ = {xϵR | 0R ≤ x} se numeste multimea elementelor

positive din corpul ordonat R.

Fie (R,+,*, ≤) corp complet ordonat. O submultime B R se

numeste inductiva daca ˅ xϵB avem x+1RϵB

Intersectia tuturor submultimilor inductive din R care contine

elemental 0R se numeste multimea numerelor naturale din corpul

complet ordonat R.

Z = N U {-n | nϵN}se numeste multimea numerelor intregi

Q = {n*m^-1 | n,m ϵZ,m!=0R} se numeste multimea numerelor

rationale

R / Q se numeste multimea numerelor irationale

Se numeste corp de numeral reale orice corp complet

ordonat(R,+,*, ≤).

X nevida Ƥ(X) = {A | A X}. Se numeste topologie pe multimea X

o submultime de parti a lui X τ Ƥ(X) care are proprietatile:

1. multimea vida si X ϵ τ

2. G1 si G2 ϵ τ=>G1 ∩ G2 ϵ τ(inchisa la intersectii finite)

3. Daca Gi ϵ τ ˅ iϵI=>(i ϵ I)Gi ϵ τ(inchisa la reuniuni finite)

Se numeste spatiu topologic o multime nevida X pe care se poate

construe o topogie τ (X, τ).

Fie (X, τ) un spatiu topologic:

1. O multime G X se numeste deschisa (relative la topologia τ)

daca G ϵ τ

2. O multime F X se numeste inchisa (relative la topologia τ)

daca CxF=X / F ϵ τ

3. O multime V X se numeste vecinatate a elementului

xϵX(relative la topologia τ) daca Ǝ G ϵ τ astfel incat xϵG

V(υτ(x) = multimea vecinatatilor elementului x)

Fie(X, τ) un spatiu topologic si A X:

1. xϵX se numeste punct interior al multimii A daca Aϵ υτ(x) (Å)

2. xϵX se numeste punct de aderenta al multimii A daca ˅Vϵ

υτ(x) avem V∩A=ø (Ā)

3. xϵX se numest punct de acumulare al multimii A daca ˅Vϵ

υτ(x) avem V∩(A / {x})=ø (A’)

4. xϵX se numeste punct izolat al multimii A daca ƎVϵυτ(x)

astfel incat V∩A={x}(Izo A)

Fie A (X,τ), multimea Ā∩CxĀ se numeste frontiera topologica a

multimii A (Fr A= Ā∩ CxĀ) [bara este si deasupra lui C].

Se numeste distanta(metrica) pe o multime nevida X, o functie d :

X˟X -> R+ care are proprietatile urmatoare:

1. d((x,y)) = d((y,x)) ˅ (x,y)ϵ X˟X

2. d((x,y)) =0 => x=y

3. d((x,z)) ≤ d((x,y))+d((y,z)) ˅(x,y),(y,z),(x,z)ϵ X˟X

Se numeste spatiu metric o multime nevida X pe care se defineste

cel putin o distanta d : X˟X -> R+ (X,d).

Fie (X,τ) spatiu topologic si xϵX. O multime Ɓ υτ(x) se numeste

system fundamental de vecinatati al lui x daca ˅Vϵυτ(x) Ǝ BϵƁ

astfel incat B V.

Fie X nevida si τ1si τ2 doua topologii pe X. Spunem ca τ1 este mai

putin fina decat τ2 (τ2 este mai fina decat τ1) daca τ1 τ2 (τ1≤τ2).

Fie (X,d) un spatiu metric si x0ϵX:

1. Daca r>0, multimea {xϵX | d(x,x0)<r} = B(x0,r) se numeste

bila deschisa de centru x0ϵX si raza r>0

2. Daca r>0, multimea {xϵX | d(x,x0)≤r} = B[x0,r] se numeste

bila inchisa de centru x0ϵX si raza r>0

3. Multimea nevida G (X,d) se numeste deschisa daca ˅aϵG

Ǝr>0 astfel incat B(a,r) G

Topologia τd se numeste topologia asociata disantei spatiului

metric (X,d).

O multime F (X,d) se numeste inchisa daca CXF=x / F ϵ τd.

O multime A (X,d) se numeste marginita daca ƎaϵX, Ǝr>0 astfel

incat A B(a,r).

Un sir (xn)nϵN (X,d) se numeste convergent daca ƎxϵX astfel

incat ˅ε>0 Ǝ nε ϵ N pentru care d(xn,x)<ε ˅n ≥ nε. Elementul x

este unic si se numeste limita sirului.

Un sir (xn)nϵN R se numeste convergent daca ƎxϵR astfel incat

˅ε>0 Ǝ nε ϵ N pentru care |xn-x|<ε, ˅n ≥ nε.

Un sir (xn)nϵN (X,d) se numeste sir Cauchy daca ˅ε>0 Ǝ nε ϵ

N astfel incat d(xn,xm)< ε ˅n,m ≥ nε.

Spatiul metric (X,d) se numeste complet daca orice sir Cauchy cu

elemente in X este convergent.

O multime A (X,d) se numeste marginita daca ƎaϵX, Ǝr>0 astfel

incat A B(a,r).

Fie (xn)nϵN (X,d):

1. Se numeste subsir al sirului(xn)nϵN, sirul (x nk)kϵN cu

proprietate ca nk< nk+1 ˅kϵN

2. Elementul xϵX se numeste punct limita al sirului daca

Ǝ(xnk)kϵN un subsir al sirului initial (xn)nϵN astfel incat Ǝ

lim xnk = x

Fie (xn)nϵN R:

1. Sirul se numeste crescator daca xn≤xn+1, ˅nϵN

2. Sirul se numeste strict crescator daca xn<xn+1, ˅nϵN

3. Sirul se numeste descrescator xn≥xn+1, ˅nϵN

4. Sirul se numeste strict descrescator xn>xn+1, ˅nϵN

5. Sirul se numeste monoton daca este crescator sau

descrescator, ˅nϵN

6. Sirul se numeste strict monoton daca este strict crescator sau

strict descrescator, ˅nϵN

Sirul (xn)nϵN R are limita +∞ daca ˅ε>0 Ǝnε ϵN astfel incat xn>ε

˅n>nε.

Sirul (xn)nϵN R are limita -∞ daca ˅ε>0 Ǝnε ϵN astfel incat xn<-ε

˅n>nε.

Elementul xϵRU{-∞,+∞} se numeste punct limita pentru sirul

(xn)nϵN R daca Ǝ(xnk)kϵN un subsir al lui (xn)nϵN astfel incat

lim xnk = x.

Un spatiu metric (X,d) in care orice sir Cauchy este convergent se

numeste spatiu metric complet.

(nϵN)inf u n R U {-∞,+∞} se numeste limita superioara a sirului

(xn)nϵN (u n=sup{xk | k≥n).

(nϵN)sup v n R U {-∞,+∞} se numeste limita inferioara a sirului

(xn)nϵN (u n=inf{xk | k≥n).

Daca sirul (xn)nϵN este marginit, atunci (u n)nϵN si (v n)nϵN R si

limita superioara si inferioara din xn ϵR.

Perechea de siruri ((xn)nϵN,(sn)nϵN) se numeste seria asociata

sirului xn si se noteaza ∑xn.

I. xn se numeste termenul general de ordin n al seriei

II. sn se numeste suma partiala de ordin n a seriei.

Seria ∑xn se numeste convergenta daca sirul sumelor partiale

(sn)nϵN R este convergent.

Seria ∑xn se numeste divergenta daca nu e convergenta.

Seria ∑xn are suma(in RU{-∞,+∞}) daca sirul sumelor partiale

(sn)nϵN R are limita(in RU{-∞,+∞}).

Seria ∑xn se numeste absolute convergenta daca seria ∑|xn|este

convergenta.

Se numeste restul de ordin pϵN al seriei ∑xn, seria ∑xn(n=p+1) si

se noteaza rp.

O serie de numere reale ∑xn se numeste semiconvergenta daca

este convergenta sin u este absolute convergenta.

Fie seriile ∑xn si ∑yn. Se numeste produsul seriilor(seria produs)

∑xn si ∑yn seria ∑zn unde zn=x0*yn+x1*yn-

1+…xn*y0, ˅nϵN = ∑xn*yn.

O multime A (X,d) se numeste compacta daca din orice acoperire

a sa cu multimi deschise se poate trage o subacoperire finite. [scrie

in curs mai explicit]

O multime A (X,d) se numeste relativ compacta daca Ā este

multime compacta.

O multime A (R^n,d2) se numeste marginita daca Ǝ r>0 astfel

incat A B(0,r).

Doua multimi E,O (X,d) se numesc separate daca Ē∩O=ø si

E∩Ō= ø.

O multime A (X,d) se numeste conexa daca nu se poate scrie ca o

reuniune de doua multimi separate di nevide.

O multime I R se numeste interval daca ˅ a<b ϵ I avem ca (a,b) ϵ

I.

O functie f : D X -> Y este continua in pnctul x0ϵD daca

˅Wϵυ(f(x0)) Ǝ Vϵυ(x0) astfel incat f(D∩V) W.

O functie f : D X -> Y este continua pe o multime A D daca f

este continua in orice punct din A.

O functie f : D X -> Y este continua in pnctul x0ϵD daca si numai

daca:

1. ˅ε>0 Ǝ δε>0 astfel incat d2(f(x),f(x0))<ε, ˅xϵD cu d1(x,x0)<

δε.

2. ˅ (xn)nϵN D pentru care Ǝ lim xn = x0 avem ca

Ǝlimf(xn) = f(x0).

O functie h : A (X,d1) -> B (Y,d2) se numeste homeomorfism

daca h este constanta pe A, este bijectiva si h^-1 : B -> A este

continua pe B.

O functie f : I R -> R are proprietatea lui Darboux daca pentru ˅

x1!=x2 ϵ I su pentru orice numar real x situate intre f(x1)si f(x2), Ǝ

un c ϵ I situate intre x1 si x2 astfel incat f(c)=x.

O functie f: D (X,d1) -> (Y,d2) se numeste uniform continua pe

multimea D daca ˅ε>0 Ǝ δε>0 pentru care d2(f(x),f(y))< ε ˅x,yϵD

cu d1(x,y)< δε.

Daca f: D (X,d1) -> (Y,d2) este uniform continua pe D si A D

atunci f/A este uniform continua pe A.

O functie continua f : D (X,d1) -> (Y,d2) se numeste functie

LIPSCHITZ daca Ǝ c>0 pentru care d2(f(x),f(y))≤c*d1(x,y)

˅x,y ϵ D. Daca cϵ(0,1) functia se numeste contractie.