Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Argument

Dacă un copil e crescut cu CRITICĂ, el învață să CONDAMNE.

Dacă un copil e crescut cu OSTILITATE, el învață că se află într-o LUPTĂ.

Dacă un copil e crescut cu FRICĂ, el învață să se TEAMĂ.

Dacă un copil e crescut cu MILĂ, el învață să trăiască cu PĂRERE DE RĂU.

Dacă un copil e crescut cu teama de RIDICOL, el învață să fie TIMID.

Dacă un copil e crescut cu GELOZIE, el învață să simtă INVIDIA.

Dacă un copil e crescut cu RUȘINE, el învață să se simtă VINOVAT.

Dacă un copil e crescut cu ÎNCURAJĂRI, el învață să aibă ÎNCREDERE.

Dacă un copil e crescut cu LAUDE, el învață ce înseamnă APRECIEREA.

Dacă un copil e crescut cu TOLERANȚĂ, el învață ce înseamnă IUBIREA.

Dacă un copil e crescut să ÎMPARTĂ cu ceilalți, el învață ce înseamnă GENEROZITATEA.

Dacă un copil e crescut cu ONESTITATE, el învață ce înseamnă ADEVĂRUL.

Dacă un copil e crescut cu CORECTITUDINE, el învață ce înseamnă DREPTATEA.

Dacă un copil e crescut cu BUNĂTATE, el învață ce înseamnă RESPECTUL.

Fie ca sărbătorile de iarnă

să vă aducă liniște, căldură

și armonie în suflet

Crăciun fericit și un An Nou

plin de împliniri!

Cu profund respect Victor Ostaşov

Orizonturi

Revista Şcolii Profesionale nr. 4

Echipa redacţională:

Redactor şef Ostaşov Victor

Redactor Nicolau Elena

Zmeu Mariana

Culegere Dunai Vasilița, elev gr. 7

Savca Doina, elev gr. 7

Samoil Ion, elev gr. 7

Lungu Ilie, elev gr. 7

Șalaru Nina, elev gr. 3

Procesare computerizată Garabagiu Mariana

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Pomul și învățătorul se cunosc după roade

Pomul și învățătorul se cunosc după

roade

Anul 2014 a fost un an plin de evenimente pozitive

și mai puțin bune, obținând succese remarcabile în

organizarea procesului educațional.

Cadrul didactic și personalul ajutător au depus

eforturi pe potrivă în asigurarea materială și didactică a

disciplinei predate întru formarea la elevi a

competențelor profesionale, care cu siguranță vor

contribui considerabil la încadrarea acestora în cadrul întreprinderilor de ramură și,

incontestabil, în societate. Am o plăcere atunci când absolvenții școlii își prelungesc

cariera lor profesională, devenind personalități, și mai mult atunci când o bună parte

își fac studiile în instituții de învățământ superior și se reîntorc în școală în calitate de

pedagogi.

Pe parcursul a 2 ani consecutiv școala se completează anevoios cu contingentul

de elevi. Evident că managerii și o bună parte din cadrele didactice își pun întrebarea

de ce instituția nu se completează cu elevi la nivel de capacitate. Acest fapt mă pune

mereu pe gânduri. De ce? Și încerc să caut soluționarea problemei în cauză. Evident

că una dintre multitudinea de probleme este natalitatea și problemele demografice a

țării, repartizarea profesiei de tâmplar în majoritatea școlilor profesionale, lipsa

continuității studiilor în învățământul superior, care pentru absolvenții școlii

profesionale este mai dificilă. Acestea fiind spuse poate că nu depind de managerii și

cadrul didactic al școlii, însă, cred eu, sunt mai multe lucruri care depind într-o

măsură mai mare sau mai mică de noi, cadrele didactice și, în general, angajații școlii.

În acest răstimp am desfășurat cu elevii anului I-III mai multe chestionare și studii,

discuții, unde am constatat că 90-95% din numărul de elevi chestionați au dat o

apreciere bună a desfășurării procesului educațional în școală și totuși revin la ideea

de ce școala duce lipsă de elevi la profesiile tâmplar și sculptor, fiind profesii nobile

și strict necesare economiei țării. Poate că noi, pedagogii, suntem mai puțin toleranți,

nu ne facem datoria bine? Știu una: că noi trebuie să depunem mai multe eforturi care

ar face mai atractive studiile în școala noastră. Prin urmare, vreau să pun în discuție

niște sugestii referitor la modul de tratare a copiilor, elevi în școală.

Mai întâi de toate copilul trebuie tratat ca o floare, un pom care este și pe care

trebuie să-l protejăm și să-l orientăm ca să ajungă cât mai sus și mai la lumină. El

trebuie ajutat, sprijinit, însă fără a-l umili. Copilul nu poate fi modelat, deoarece se

naște cu caracter. Putem doar să-l ajutăm să învețe, să-l învățăm să învețe, iată

farmecul muncii pedagogului.

Datoria profesorului este crearea scărilor intuitive, pe care copilul trebuie să

urce, iar pedagogul să-l supravegheze să nu cadă de sus.

Să-i calculeze corect treptele să nu fie nici prea înalte, nici prea joase.

Amprentele pe care le lăsăm în psihica copiilor să fie numai plăcute. Copiii

sunt „florile pământului” și ele trebuie să fie îngrijite ca să dea roade.

Aceasta este datoria de pedagog, de a educa, a proteja, a îndruma, a orienta, a

instrui și a iubi. Cu profund respect Victor Ostașov

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Rezultatele noastre

Iată și s-a finisat primul semestru al anului de studii. Este timpul de a face

bilanțul reușitelor și nereușitelor noastre. În cazul succeselor ne putem mândri de

rezultatele obținute, ne putem împărtăși cu toți colegii, prietenii, apoi tinde spre

cucerirea a noi piscuri; iar în cazul insucceselor vom încerca să stabilim cauzele

eșecurilor și să întreprindem careva măsuri întru evitarea lor.

Anul de învățământ a început cu careul solemn dedicat Zilei cunoștințelor, în

cadrul căruia s-au recitat poezii, s-au cântat diverse piese și au fost menționați elevii

care în anul precedent de studii au obținut cele mai bune rezultate în cadrul

olimpiadelor municipale la disciplinele liceale. Careul desfășurat pe 01 septembrie a

fost pregătit de directorul adjunct pentru educație, d-na Silvia Popa și șeful catedrei

diriginților, d-na Mariana Zmeu, cu implicarea elevilor grupelor 7 și 3. Am vrea să

menționăm și noi acei bravi elevi, care au primit diplome în cadrul careului:

Dunai Vasilița, grupa7

geografie (locul III)

istorie (locul II)

biologie (locul I)

chimie (locul I)

matematică (locul I)

limba franceză (Premiul mare)

Samoil Ion, grupa 7

istorie (locul III)

biologie (locul I)

chimie (locul I)

fizică (locul II)

limba franceză (locul III)

informatică (locul III)

Vartic Andrei, grupa 6

chimie (locul II)

Banari Gheorghe, grupa 9

istorie (locul II)

matematică (locul III)

fizică (locul III)

Erhan Tamara, grupa 12

limba franceză (locul II)

Ziua de 3 octombrie a fost înfrumusețată de splendidul concert organizat de

elevii grupelor 3, 5, 7 și 12 sub conducerea directorului adjunct Silvia Popa și a

pedagogilor sociali Natalia Gatman, Aliona Vataman și Raisa Racicovscaia. Elevii au

creat o atmosferă extraordinar de plăcută prin poezii și cântece dedicate dascălilor lor.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Rezultatele noastre

Pe data de 6 octombrie în cadrul școlii a fost desfășurat concursul tradițional

„Toamna de Aur” cu participarea tuturor grupelor academice. În rezultatul evaluării

etapelor de concurs de către comisie au fost acordate următoarele calificări:

locul I – grupa 5

locul II – grupa 2

locul III – grupele 3 și 7.

În cadrul concursului au mai fost

menționați:

- grupa 9 – pentru compoziție florală;

- grupa 12 – pentru cel mai original peisaj de

toamnă „Iepurașul”;

- grupa 8 – pentru cel mai original peisaj de

toamnă „Sculptura de fructe și legume”;

- grupa 10 – pentru cel mai original peisaj de toamnă „Peisaj fabricat din lemn de

mesteacăn”;

- grupa 3 – pentru cea mai originală gazetă de perete;

- grupa 6 – pentru originalitatea compoziției de toamnă;

- grupa 1, Acriș Gabriel – pentru creație proprie.

Luna octombrie a fost plină de evenimente consacrate sănătății elevilor și

angajaților școlii, desfășurate în cadrul lunarului școlar „Pro sănătatea”. Obiectivul

principal al activităților a fost: promovarea în cadrul şcolii a unui mod sănătos de

viaţă. Pe parcurs au fost desfășurate:

seminar în prezenţa medicului narcolog R. Tihonovici şi I. Groşin cu tema

„Modul sănătos de viaţă şi maladiile sexual

transmisibile”;

seminar educativ cu tema „Violenţa

psihologică şi fizică în rândurile elevilor”;

seminar în prezenţa medicului igienist M.

Bulibaş şi medicului epidemiologic Z. Covrig

cu tema „Infecţia HIV/SIDA”;

ore educative;

concursuri de gazete de perete.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Rezultatele noastre

În perioada 7-8 octombrie, în cadrul școlii, sub dirijarea profesorului de

educație fizică, d-ul Gheorghe Gavrilan, s-au desfășurat competiții școlare la jocul de

dame. În rezultat, pe locul I s-a plasat elevul grupei I – Roșca Andrei, pe locul II –

Bordei Mihai (grupa 1) și pe locul III – Anatol Zenoviev (grupa 9).

O altă activitate, menită de a păstra sănătatea copiilor noștri, a fost desfășurată

în perioada 3-5 noiembrie sub formă de competiții școlare la tenis de masă.

Concursul a fost petrecut atât individual, cât și în echipe. La finele activității s-au

obținut următoarele rezultate.

Concursul pe echipe:

locul 1 – grupa a 5-a

locul 2 – grupa a 12-a

locul 3 – grupa a 6-a

Concursul individual masculin:

locul 1 - Alexandru Ştirbu, grupa 5

locul 2 - Mihai Martin, grupa 6

locul 3 - Vasile Ianciu, grupa 5

Concursul individual feminin:

locul 1 – Olga Stratulat, grupa 7

locul 2 – Natalia Grosu, grupa 12

locul 3 – Valeria Stici, grupa 3.

Luna noiembrie a fost consacrată Zilei internaționale a tineretului, iar toate

activitățile s-au desfășurat sub genericul „Tinerii de astăzi sunt viitorul de mâine”. În

această perioadă elevii au vizitat mai multe muzee din Chișinău, au vizionat un șir de

spectacole la Teatrul „Ginta Latină”, au participat la traininguri cu și despre tineri,

desfășurate în cadrul Preturii Botanica.

La data de 18 noiembrie, în sala de festivități a școlii a fost desfășurat

evenimentul cel mai important pentru elevii anului I, și anume, concursul „Balul

bobocilor”. În cadrul activității, elevii grupelor 1, 2 și 3 au concurat la etapele: gazeta

de perete, prezentarea echipelor, concursul căpitanilor, tema pentru acasă. Ca rezultat,

elevii s-au clasat pe următoarele locuri:

locul I – grupa 2

diriginte M. Zmeu

locul II – grupa 3

diriginte O. Mocanu

locul III – grupa 1

diriginte S. Cujbă

În premieră, anul acesta

au fost aleși cei mai ingenioși

Bobocel și Bobocică. Aceste

nominalizări le-au obținut

elevii grupei 1 (Olăriță Igor)

și grupei 3 (Stici Valeria).

Felicitări și noi frumoase

realizări.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Rezultatele noastre

Pe data de 22 noiembrie, elevii

școlii noastre au participat la festivalul –

concurs republican al cântecului de

cătănie cu genericul „Plec feciorii la

armată”, desfășurat la Casa de Cultură a

Ministerului Educației. La acest concurs

au evoluat elevii școlilor profesionale și

de meserii din țară și sub conducerea

directorului Casei de Cultură, d-ului Ion

Chireu, ei au cântat cele mai deosebite

piese de cătănie. Elevii școlii noastre (din

grupele 5, 7, 8, 9), pregătiți de directorul

adjunct, d-na Silvia Popa și pedagogul

social, d-na Natalia Gatman s-au

prezentat la un nivel înalt, demonstrând

momente de petrecere a băieților la

armată și întorcându-se cu o diplomă de

gradul III. Pe lângă această diplomă,

elevii grupelor 8 (Chiriţa Petru) și 7

(Popa Anatol) au fost menționați pentru

înalta măiestrie interpretativă. Am vrea să

menționăm că acești doi elevi au

participat separat pe parcursul anului

acesta la concursul național „Moldova

are talente”, Anatol trecând în semifinală,

iar Petru în finală, impresionând prin

vocea sa atât juriul, cât și o lume

întreagă.

Popa Anatol, grupa 7

În cadrul Decadei Tineretului, la data de 12 noiembrie 2014, în incinta Institutului

Muncii a fost desfăşurată Conferinţa anuală „Tinerii din Republica Moldova –

realizări şi perspective”, cu participarea reprezentanţilor Ministerului Tineretului şi

Sportului, Ministerului Muncii, Protecţie Sociale şi a Familiei, Agenţiei Pentru

Ocuparea Forţei de Muncă, conducerii Consiliului de Tineret din cadrul

Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor şi reprezentanţilor structurilor de tineret din

diverse sindicate ramurale. La această conferinţă au avut posibilitatea de a participa

elevii Dunai Vasiliţa şi Lungu Ilie (grupa 7), precum şi profesorul de fizică, Josanu

Liliana. Pe parcursul activităţii au fost prezentate diverse statistici, cooperări şi

proiecte pentru tinerii din Moldova, precum şi alte oportunităţi de realizare a lor. În a

doua parte a măsurii au fost create ateliere de lucru, unde au fost puse în discuţie

problemele cu care se confruntă tinerii de azi şi au fost elaborate un şir de revindecări

care urmau să fie înaintate Guvernului Republicii Moldova pentru a fi implementate.

Chirița Petru, grupa 8

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Rezultatele noastre

La 27 noiembrie 2014 elevele grupei 7, Dunai Vasiliţa şi Savca Doina au participat la

Conferinţa literară „Chişinăul citeşte o carte”, care s-a desfăşurat la Filiala de Arte

„Tudor Arghezi”, reprezentând Filiala nr. 18 a Bibliotecii Municipale „B. P.

Haşdeu”. În cadrul conferinţei s-adiscutat conţinutul cărţii lui Mihai Ştefan Poiată

„Voiaj de nuntă în trei”, iar elevii de la unele licee din capitală au teatraliyat unele

secvenţe din opera dată. Toţi copii participanţi au primit diplome de participare, iar

doritorii au avut posibilitatea de a se fotografia cu scriitorul nominalizat.

Luna decembrie a adus momente plăcute tuturor elevilor şcolii şi cadrului

didactic care au vizionat concursul desfăşurat la 10 decembrie 2014, în sala festivă,

cu tema „Fetele cochetele”. La activitate au participat elevele grupelor 3 (Gheorghiţă

Lavinia, Palai Lilia, Dabija Victoria, Creţ Dorina, Stici Valeria, Şalaru Nina) şi 12

(Erhan Tamara, Ion Liuba, Balan Olesea, Ştirbate Tatiana). Concursul a inclus şase

probe, în cadrul cărora participantele au scos în evidenţă calităţile şi capacităţile lor.

La prima probă elevii au prezentat emblemele, numele şi devizele echipelor,

iar a doua probă a solicitat de la ei să îmbine armonios, pe o notă umoristică, cântecul

şi dansul. Talentul şi ingeniozitatea fetelor au fost cel mai bine evidenţiate în cadrul

etapei „Mâini dibace”, unde participantele au avut de pregătit o rochie de seară din

produse reciclabile. Această prezentare de modă a impresionat cel mai mult publicul.

Proba „Gospodina” a fost cea mai gustoasă probă, deoarece echipele au pregătit timp

de cinci minute câte o salată din legume, au aranjat estetic tacâmurile şi au invitat

juriul să le aprecieze calităţile de gospodine ale casei. Mmmmmm, trebuie să fi fost

gustos!

Următoarea probă s-a întitulat „Cea mai frumoasă coafură”, iar căpitanii

echipelor au creat adevărate opere de artă, având la dispoziţie perucile colegelor.

Ultima etapă „Zâmbetul lungeşte viaţa” a constat în prezentarea unui număr artistic

condimentat cu mult umor, având tema „La cinema” pentru grupa 3 şi „Fata de la

oraş şi fata de la sat” pentru echipa grupei 12.

În rezultatul sumării punctelor acordate la fiecare etapă, echipa grupei nr. 3 s-a

clasat pe locul I, iar echipa grupei 12 pe locul II. Felicitări fetelor şi noi succese.

Ilinca Bogdan, organizator, profesor de informatică şi matematică

Irina Afanas, organizator, profesor de limba franceză

Un nou concurs care a permis elevilor

şcolii noastre să demonstreze republicii

întregi că sunt cei mai buni şi cei mai

talentaţi s-a desfăşurat la 19 decembrie 2014

la Casa de Cultură a Ministerului Educaţiei,

având ca scop promovarea obiceiurilor şi

tradiţiilor sărbătorilor de iarnă. Sub

genericul „Cad florile dalbe din cer”,

festivalul a întrunit colectivele şcolilor

profesionale şi de meserii din ţară. Elevii

şcolii noastre (grupele 1, 3, 5, 7, 8, 9) au

evoluat cu un program vast, în care au fost

incluse urătură, colinde, cântece de stea,

căpriţa, semănătură, sorcova, iar fiecare

copil implicat şi-a îndeplinit cu

responsabilitate rolul acordat.

Elevii participanţi au fost

pregătiţi de către directorul adjunct d-

na Silvia Popa şi pedagogul social d-

na Gatman Natalia. Elevii au revenit

cu o diplomă de menţiune şi un cadou

din partea gazdei.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Rezultatele noastre

Colindul este o neprețuită zestre spirituală, pe

care o moștenim din moși-strămoși. El este sfânt,

pentru că transmite un mesaj ceresc, o veste de la

Dumnezeu. Dar colindul este și bun, pentru că această

veste are menirea să slujească vieții, să aducă atâta

bine în lume și între oameni. Din vremuri vechi,

colindele, datinile și obiceiurile noastre de Crăciun au

fost o adevărată scoală de virtuți morale, întărind

simțămintele de frățietate și de buna înțelegere. În

continuare vă prezentăm versurile uneia dintre cele mai cunoscute colinde:

Colindăm, colindăm iarna …

Sculați-vă gazde mari

În seara de Crăciun,

Sculați voi români plugari

În seara de Crăciun.

Că vă vin colindători

În seara de Crăciun,

Noaptea pe la cântători

În seara de Crăciun.

Colindăm, colindăm iarna

Pe la uși, pe la ferești,

Colindăm, colindăm iarna

Cu colinde românești

Drumu-i greu și-am

obosit

În seara de Crăciun,

De departe am venit

În seara de Crăciun.

Și colinda nu-i mai multă

În seara de Crăciun,

Să trăiască cine-o ascultă

În seara de Crăciun.

Colindăm, colindăm iarna

Pe la uși, pe la ferești,

Colindăm, colindăm iarna

Cu colinde românești.

Colindăm, colindăm…

Semestrul I al anului de studii 2014-2015 a finisat cu ședința Consiliului

Profesoral, în cadrul căruia s-a făcut bilanțul activității școlii noastre. Fiecare dirigin-

te de grupă și maistru-instructor au relatat despre situația școlară în grupa pe care o

conduc, iar responsabilii de subdiviziuni și-au expus opinia asupra rezultatelor

obținute, a succeselor și insucceselor din domeniul său. În această pagină am dori să

menționăm unele momente asupra cărora s-a atras atenție deosebită în timpul

desfășurării Consiliului Profesoral din 30 decembrie 2014 și care vă vizează direct pe

voi, dragi elevi.

Situația școlară a grupelor academice

Numărul

grupei

Anul de

studii

Nota medie

a grupei

Numărul de

absențe acumulate

de grupă

Revin total

absențe la

un elev

Numărul de

elevi

restanțieri

1 I 6,88 418 16,07 1

2 I 6,96 696 27,84 3

3 I 7,18 893 34,3 4

5 III 6,84 1500 62,5 8

6 III 6,79 1698 77,00 7

7 III 7,45 1135 63,11 7

8 I 7,02 538 17,93 4

9 II 6,67 1668 69,5 9

10 II 6,50 1335 58,04 9

12 II 6,39 999 45,00 8

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Rezultatele noastre

Elevii care se simt cu musculița pe căciulă din cauza restanțelor au termen de

lichidare a restanțelor până la 1 februarie 2015. Sperăm că veți reuși și vă dorim

succese.

Totodată, dorim să menționăm elevii care au obținut în acest semestru cele mai

bune rezultate la disciplină, însușită și frecvență:

grupa 7 Dunai Vasilița media 9,70, absențe 0, purtarea – exemplară

grupa 7 Samoil Ion media 9,54, absențe 0, purtarea – exemplară

grupa 3 Șalaru Nina media 9,17, absențe 0, purtarea – exemplară

grupa 8 Portăresco Dumitru media 8,84, absențe 0, purtarea – bună

grupa 3 Volovei Daniela media 8,79, absențe 16, purtarea – exemplară

grupa 1 Goncerenco Ion media 8,75, absențe 38, purtarea – exemplară

grupa 7 Lungu Ilie media 8,71, absențe 0, purtarea – exemplară

grupa 8 Luca Efim media 8,51, absențe 6, purtarea – bună

grupa 10 Drumov Iori media 8,48, absențe 18, purtarea – bună

grupa 8 Evcenco Mihai media 8,38, absențe 8, purtarea – bună

grupa 6 Vartic Andrei media 8,30, absențe 8, purtarea – exemplară

grupa 9 Banari Gheorghe media 8,15, absențe 26, purtarea – bună

grupa 6 Coțaga Ilie media 8,06, absențe 18, purtarea – bună

grupa 6 Chironeț Mihail media 8,02, absențe 20, purtarea – bună

grupa 1 Zlotea Mihail media 8,01, absențe 6, purtarea – bună

grupa 2 Balan Cristian media 8,01, absențe 12, purtarea – exemplară

Nu putem trece cu vederea și elevii care au mediile sub nota opt, dar au dat

dovadă de un comportament exemplar, demn de urmat de alți elevi. Aici putem

menționa:

grupa 3 Erhan Tamara

grupa 8 Costiuc Anatol

grupa 3 Gherța Petru

grupa 2 Culeac Andrian

grupa 12 Condur Daniela

grupa 3 Mursa Cristina

grupa 3 Gheorghiță Lavinia

La fel, ne putem mândri cu elevii ce au o frecvență excepțională. Pe parcursul

semestrului I, nu au acumulat nici o absență următorii elevi:

grupa 12 Erhan Tamara

grupa 8 Chirița Petru, Nița Vasile, Orlov Ilie, Portăresco Dumitru

grupa 7 Dunai Vasilița, Erhan Dumitru, Lungu Ilie, Samoil Ion

grupa 1 Roșca Dumitru, Muntean Constantin, Caraman Victor,

Bordei Mihail

grupa 3 Șalaru Nina

grupa 2 Cobahmatenco Adrian, Culeac Andrian, Macari Vladimir

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Realizări și perspective

În luna iunie a anului curent, școala noastră a fost selectată de către Ministerul

Educației, ca instituție pilot din 60 de școli profesionale și 47 colegii din țară pentru

participare în proiectul Kultur Kontakt Austria. Proiectul are drept scop determinarea

modului de generare și gestionare a veniturilor (mijloacelor speciale) din activități

economice ale sectoarelor de producere, atelierelor didactice și altor laboratoare de

producere ce aparțin instituției de învățământ.

În acest context, pentru participare și atingerea calitativă a obiectivelor

proiectului, în școală, a fost creat un grup de lucru în următoarea componență:

- Ostașov Victor, director;

- Podgurscaia Irina, contabil șef;

- Curnic Gheorghe, maistru superior;

- Popa Oleg, președintele catedrei metodice de pregătire profesională;

- Garabagiu Mariana, maistru-profesor, pregătirea profesională;

- Cujbă Svetlana, profesor, bazele antreprenoriatului;

- Dimitriu Iulia, profesor, bazele antreprenoriatului;

- Garabagiu Igor, maistru-profesor, pregătirea profesională, implicat din luna

octombrie.

Grupul nominalizat participă activ la organizarea și desfășurarea seminarelor

teoretice și practice organizate de către Centrul pentru Educație Antreprenorială și

Asistență în Afaceri. Recent, prin intermediul centrului, s-au desfășurat chestionare

pentru profesorii și elevii școlii. La realizarea chestionarului au participat 75 de elevi

din 3 grupe (din fiecare an de studii câte o grupă). Rezultatele acestui chestionar vor

contribui la implementarea mai multor schimbări ce vor duce la îmbunătățirea

calității serviciilor educaționale în școală. Director, Victor Ostașov

În continuare vă prezentăm rezultatele chestionarului desfășurat:

Nr.

d/o Subiectele chestionate

Foarte

bine (4)

Bine

(3)

Mai

puțin

bine (2)

Rău

(1) Media

1 Amenajarea lecției face obiectele

interesante pentru mine. 31 42 2 0 3,4

2 Mă simt destul de pregătit pentru

testări. 13 51 11 0 3,0

3 Volumul exercițiilor sau a temelor

pentru acasă promovează învățarea

individuala.

25 44 6 0 3,3

4 Discutarea sarcinilor sau a temelor

pentru acasă ar fi adecvata. 31 40 4 0 3,4

5 Consider ca profesorii sunt

calificați si diseminează

cunoștințe.

52 21 2 0 3,7

6 Atunci când doresc sa relatez ceva

despre conținut mi se acorda

aceasta ocazie.

35 38 2 0 3,4

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Realizări și perspective

Nr. d/o Subiectele chestionate (4) (3) (2) (1) Media

7 Lecțiile teoretice sunt suplinite cu sens de lecțiile

practice. 40 30 5 0 3,5

8 Conținuturile practice mă pregătesc pentru viața

mea profesionala. 62 12 1 0 3,8

9 Raportul dintre lecția de teorie si conținutul practic

îl consider 27 44 4 0 3,3

10 Am sentimentul ca toți elevii sunt tratați la fel. 26 39 9 1 3,2

11 Colaborarea dintre elevi si profesori se

caracterizează prin respect si atenție reciproca. 41 29 4 1 3,5

12 Profesorii sunt deschiși si pentru problemele

personale ale elevilor. 32 31 10 2 3,2

13 In general consider ca educația mea in acesta

instituție face sens. 41 32 2 0 3,5

Media generală 3,4

Dacă să ne referim la răspunsurile cadrelor didactice, putem spune că s-au

obținut rezultate ale mediilor de apreciere:

- Imaginea școlii – 2,7 puncte;

- Amenajarea spațiilor școlare – 2,7 puncte;

- Echipamentul pentru predare – 2,7 puncte;

- Echipamentul pentru lecțiile practice – 3,4 puncte;

- Atitudinea de lucru a elevilor – 2,6 puncte.

Un alt chestionar desfășurat în cadrul școlii de către psihologul școlii, d-na

Curnic Antonina, a vizat nivelul de satisfacție a elevilor față de serviciile oferite de

cantina școlii. Rezultatele chestionarului au fost utilizate și pentru organizarea

calitativă a licitației pentru evaluarea ofertei de prețuri întru alimentarea elevilor

pentru anul calendaristic 2015. La sondajul desfășurat au participat 74 de elevi și

acum vă prezentăm câteva din rezultatele chestionarului efectuat.

Pe o scală de la 1 (nesatisfăcătoare) la 5 (excelentă) apreciați ce părere aveți

despre calitatea mâncării de la cantină?

Nesatisfăcătoare – 0

1 – 2,7%

2 – 13,5%

3 – 13,5%

4 – 45,9%

5 – 27%

Excelentă – 5,4%

Sunteți mulțumit/ă de varietatea produselor din meniul oferit de cantina școlii?

Da, întotdeauna – 64,8%

Nu, niciodată – 1,3%

Nici o sugestie – 2,7%

Cum apreciați mărimea porțiilor de mâncare?

Potrivite – 70%

Prea mari – 0%

Prea mici – 28%

Sunteți mulțumit/ă de gradul de curățenie și igienă de la cantină?

Da, mulțumit/ă de tot ce ține de curățenia și igiena cantinei – 41%

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Realizări și perspective

Da, mulțumit/ă parțial de tot ce ține de curățenia și igiena cantinei – 40%

Nu sunt mulțumit/ă că mesele nu sunt curate – 2,7%

Nu sunt mulțumit/ă că vesela și tacâmurile nu sunt suficient de curate – 6,7%

Considerați că timpul de așteptare la rând este:

Mic – 4%

Potrivit – 43%

Mare – 43%

Exagerat de mare – 8%

Nici o sugestie – 2,7%

Ați fi dispus/ă să plătiți pentru a lua dejunul și cina în cantina școlii la un preț

accesibil?

Da – 68% Nu – 29%

Ce fel de mâncare ați dori să fie preparat mai des sau în cantități mai mari?

Mazăre – 16%

Hrișcă – 14,8%

Carne – 11%

Supă cu mazăre – 19%

Pește – 10%

Pireu din cartofi – 7%

Orez – 7%

Care alte feluri de mâncare ați dori să fie introduse în meniul cantinei:

Nici o sugestie – 18%

Pireu din cartofi – 11%

Carne – 9%

Mazăre – 4%

Salate – 7%

Fructe – 4%

Ce sugestii/ reclamații aveți referitor la mâncarea de la cantină?

Nici o sugestie – 42%

Îmi place cum e preparată

mâncarea

Bucătarul șef prepară super

bucatele la prânz

Diversificarea meniului

Ce sugestii/ reclamații aveți la adresa personalului cantinei?

Nici o sugestie – 54%

Sunt mereu buni cu cei din jur

Îmi place mult personalul

cantinei

Ce sugestii/reclamații aveți la adresa maistrului-instructor de serviciu

Nici o sugestie – 55%

Totul e bine

Să fie mai sever cu cei care

absentează * * * * *

Bulă se întâlnește pe stradă cu un prieten care îl întreabă:

- Bulă, am auzit că ți-a murit soacra. Ia zi ce-a avut?

- Ceva bijuterii, un televizor color și puține economii…

- Nu asta, vroiam să întreb ce i-a lipsit?

- Păi mașină, o casă sau un apartament ca proprietate personală…

- Măi Bulă! Vroiam să știu de ce a murit.

- Păi a fost la noi în vizită, eu i-am spus să meargă în pivniță să aducă cartofi, să

facem piure și ea a căzut pe scări și și-a rupt gâtul.

- Da! Ce ghinion! Și ce-ați făcut atunci?

- Păi macaroane cu brânză… * * * * *

- Wow! Cât ai slăbit! Dietă nouă?

- Da. Legume. Cartofi, morcovi, sfeclă …

- Le fierbi sau le prăjești?

- Le sap.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Realizări și perspective

Lectura – o oportunitate de cunoaștere și afirmare

Anul acesta de studiu a fost organizată întâlnirea elevilor școlii cu scriitorul

Vladimir Beșleagă. Și de data aceasta gazdele noastre au fost doamnele bibliotecare

de la Filiala „Codru” a Bibliotecii Municipale „B. P. Hașdeu”. La întâlnire au

participat elevii grupei nr. 7, care studiază literatura română contemporană, dar și alți

elevi împătimiți de lectură.

Întâlnirea a avut loc într-o atmosferă confortabilă, căci pe lângă tematica

abordată în opera „Zbor frânt” și alte aspecte ale acesteia, domnul scriitor a vorbit și

despre adolescența dumnealui, problemele ce-l preocupau la această vârstă, dar și

despre necesitatea autoeducației.

Un pic mai târziu, în luna noiembrie, elevii școlii Șalaru Nina și Chironeț

Mihai au participat la Conferința Municipală cu același scriitor, de unde au venit

profund impresionați, deoarece s-au utilizat mai multe metode ca: dezbaterea,

„acvariul”, simularea de rol, metode prin care elevii au demonstrat nu doar

cunoașterea operei, cu au avut posibilitatea să se afirme, să se dea cu părerea, lucruri

ce ne ajută să ne autodefinim ca personalități. Deci lectura nu este doar o posibilitate

de a cunoaște lucruri înconjurătoare, ci este și o cale de afirmare, de adaptare la un

mediu social.

Mariana Zmeu

profesor limba și literatura română

De pe pagina site-ului filialei „Codru” …

18 septembrie 2014

Martor al celor mai dramatice

evenimente din istoria neamului, Vladimir

Beșleagă nu a refuzat niciodată dreptul la

memorie pe care l-a conceput nu doar ca pe o

dimensiune a conștiinței sale civice, dar și ca

o dimensiune esențială a creației sale literare.

Vladimir Beșleagă este omul care își pune întrebări și caută răspunsuri în scris. Pe

fondul confuziilor de valori care existau în anii 1960 în societatea basarabiană,

apariția romanului „Zbor frânt” a fost, pur și simplu, un eveniment extraordinar.

Despre acest roman, și despre multe

lucruri interesante a fost discuția elevilor

de la Școala Profesională nr. 4 și

scriitorul Vladimir Beșleagă. Două ore

au zburat pe neobservate. Scriitorul

recunoaște că „a fost o carte, pe care nici

eu însumi nu-mi dau seama cum am

scris-o. A fost o revelație. Cred că așa

ceva și se poate întâmpla unui autor o

singură dată”. Cine are dorință să

citească cartea, vă așteptăm.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 De pe pagina site-ului filialei „Codru” …

Traficul de ființe umane, ce trebuie să

cunoaștem

marți, 23 septembrie 2014

În multe cazuri, victimelor traficului

de ființe umane le sunt promise locuri de

muncă avantajoase în străinătate. Ulterior,

odată ajunși în străinătate, pe banii

traficanților, acestea descoperă că sunt

„îndatorate”' traficanților și prin urmare

obligate să muncească pe gratis sau pentru

un salariu mizerabil. Despre aceste

probleme și multe altele am discutat astăzi

cu copiii de la Școala Profesională nr. 4.

Un ctitor al astronomiei naționale.

miercuri, 8 octombrie 2014

În septembrie 2014, comunitatea

științifică din țară și de peste hotare a

marcat 140 ani de la nașterea ilustrului

savant basarabian cu renume mondial -

Nicolae Donici, unul din cei mai mari

astronomi din prima jumătate a sec. XX.

Nicolae Donici a fost cofondatorul

Uniunii Astronomice Internaționale și

unul din cei mai pasionați cercetători ai

Soarelui și eclipsei solare. Despre

aceasta am discutat cu elevii de la Școala profesională nr. 4, în cadrul Decadei

,,Orașul meu''.

Un nume cunoscut – Biblioteca

Municipală „B. P. Hașdeu”

vineri, 17 octombrie 2014

Toate bibliotecile au o imagine,

un nume. O imagine bună în ochii

societății înseamnă coerență în tot ce

facem. Ajunsă la o vârstă frumoasă de

137 de ani Biblioteca Municipală „B.

P. Hașdeu”, poate spune cu mândrie

că are o imagine pozitivă în rândul

chișinăuienilor, și nu numai. Despre

logo-ul Bibliotecii Municipale,

serviciile oferite de bibliotecă în general și multe alte lucruri am discutat cu tinerii de

la Școala Profesională nr. 4.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Începuturi literare

Dragostea în viziunea elevilor

Anume dragostea stă la baza creației. Acest profund

sentiment îl descoperim încă de mici copii, avându-l față de

părinți, apropiați. La școală descoperim acest sentiment din

altă perspectivă: a atașamentului față de patrie, frumusețile

plaiului natal; iar în adolescență cunoaștem primii fiori ai

dragostei erotice, deoarece căutăm sufletul pereche.

Cu părere de rău, acest sentiment e ușor confundat cu

pasiunea, care este de scurtă durată și nu e atât de profundă, deoarece persoanele ce

nutresc această stare, nu sunt gata să se sacrifice unul pentru altul.

Dragostea e sentimentul ce schimbă omul în unele cazuri spre bine, în altele –

spre rău, dar totdeauna făcându-l mai sensibil, mai romantic.

În ziua de azi acest sentiment, în mare parte, este înăbușit prin acumularea

valorilor materiale. În esență, dragostea nu se spune prin cuvinte, ci se trăiește.

Andrei Castraveț

Cojocari Mihaela elev, grupa 5

elevă, grupa 12

Dragostea este sentimentul fără de care poate că nici

nu existam acum pe acest pământ. Acest sentiment nu poate

fi explicat prin cuvinte, el cuprinde în sine diferite

interpretări și simțiri: iubirea, dorul, gelozia, tristețea etc.

Dragostea reprezintă pentru mine acel sentiment din suflet, acea emoție când simt

ceva în inimă, când am o stare de afecțiune pentru o persoana, un animăluț, pentru un

lucru, un obiect. Ea este cel mai puternic, profund și frumos sentiment pentru mine și

pentru fiecare om, care îl poate simți.

Dragostea nu este o obligație pentru nimeni. Nu te iubesc pentru că mă iubești,

ci te iubesc pentru că îmi provoci iubirea. M-am întrebat de multe ori: cum ar fi viața

fără dragoste? Viața fără dragoste cred că ar fi ca și pământul fără soare. Când soarele

este pe cer, atunci totul este bine, toți au o dispoziție bună. Deși, uneori ai momente

când vrei ca soarele să plece de pe cer, acele clipe sunt trecătoare, iar după – cauți cu

disperare revenirea lui. La fel e și dragostea. Fiecare om are nevoie de ea, pentru a

vedea lumea altfel: o lume extraordinară, o lume perfectă, o lume de vis.

Aș zice că fără dragoste te simți ca peștele pe uscat. Simți o stare care „te

apasă” pe suflet, o tristețe fără de margini … În viață, dragostea deseori te face orb

față de persoanele din jurul tău și înveți să treci peste defectele partenerului și să ierți,

chiar și lucruri inacceptabile. Fiecare om fără dragoste se simte pustiit, simte că nu

are pentru ce trăi, se simte un nimic. Cu ea te hrănești și este singura care te face

împlinit.

Dragostea ne umple sufletul și viața cu speranțe, vise, iluzii. Dragostea îți dă

răbdare îndelungată, te umple de bunătate, te bucură de adevăr, te pătrunde de

credință și te apără de suferință, totodată te face să uiți ce înseamnă lauda, mândria,

comportamentul necuviincios. Fără dragoste viața nu ar avea nici un sens ...

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Începuturi literare

În acest număr al revistei, vrem să vă propunem o

sinteză a chipului creatorului în literatura română,

executată de eleva școlii noastre: Dunai Vasilița, grupa

7.

* * * * * * Chipul creatorului a început să fie abordat ca temă a unei

opere din cele mai vechi timpuri. La baza acestui început a stat,

bineînțeles, creatorul lumii, care și este prima ființă de acest fel.

Cea mai veche operă de acest gen este „Mănăstirea Argeșului”,

creație populară, care mai târziu este cunoscută și ca un mit. Mai

apoi scriitorii s-au inspirat de la această operă, folosind tema

creației și, sigur, că chipul creatorului era prezent. Nuvela

„Sania” de Ion Druță are această temă abordată, reprezentând

chipul creatorului prin moș Mihail, dramele „Meșterul Manole”

de Lucian Blaga, pe care mulți dintre noi ar putea crede că este o

plagiere a baladei populare „Mănăstirea Argeșului”, și „Moartea unui artist” de Horia Lovinescu,

redau într-un mod destul de real chipul unui creator. În aceste drame, chipul creatorului este mai

bine caracterizat, mai amănunțit și mult mai aproape de adevăr.

Meșterul Manole din opera blagiană și Manole Crudu din cealaltă operă, sunt personaje

principale, ce aparțin curentului literar expresionismul, întrucât ele iau rolul unor supraoameni. Ei,

cu o tărie de caracter de invidiat, și o credință foarte puternică, ar putea să jertfească atât de mult în

numele creației. Atât de mult asta ar fi dăruirea de sine sau mai corect jertfirea. Manole și-a

sacrificat soția, persoana iubită, de dragul zidirii unei mănăstiri, jertfind totodată și o parte din

sufletul său, nevăzând rostul existenței sale pe pământ fără această parte, iar Manole Crudu s-a

dăruit pe sine în întregime artei, uitând de familie și sănătate. Din spusele celorlalte personaje din

opere, rezultă că pentru creatori nu există nimic mai important decât artele. Mira îi spune soțului său

„Pentru el, femeia ce vine din ape nu e totul, jumătate din tot, cealaltă jumătate este ea”. Prin „ea” a

avut în gând biserica și într-adevăr pentru Manole, mănăstirea ocupa același loc cu soția sa. Tot

Mira spunea că „dacă voi muri, dragostea pentru mănăstire repede îmi va lua locul”. „O inimă fără

odihnă, un gând treaz, o visare fără popas” – sunt la fel spusele Mirei, și ea îl vede pe Manole

întotdeauna fără de odihnă, în veșnică mișcare la fel ca o inimă; cu gândul mereu la mănăstire încât

o vedea aievea. Firea lui Manole Crudu o deducem din spusele fiului său Vlad, care îl vede pe tatăl

său un om dedicat artei întrucât a uitat și de familie, iar Claudia – „un egoist monstruos”, ce ar

putea uita de tot de pe lume, numai nu de arta sa.

Ambele personaje au o patimă pentru creație, care îi face să se deosebească de restul lumii,

ei trăind altfel, cu frica unei nerealizări. Lumea lor este cu mult mai sumbră și mai chinuitoare decât

a celor din jurul lor.

Replicile de autocaracterizare nu lipsesc nici dintr-o operă. Manole Blagian afirmă că el și

cei nouă meșteri ai săi nu sunt oameni, ci sunt „draci” și mai precizează că sunt „dracii lui Hristos”,

deoarece au fost în stare să jertfească o ființă vie pentru o mănăstire. Iar Manole Crudu se

autocaracterizează zicând că este un prost, un tată rău, pentru că a uitat de copiii săi și de familia sa

pentru a-și reda sentimentele prin artă.

Un creator adevărat mereu dă de la el tot ce este mai bun pentru a crea o operă de artă, la fel

au făcut și protagoniștii dramelor menționate mai sus, s-au dăruit sufletește unei activități care le-a

adus sfârșitul. Mai putem să menționăm că personajele principale preiau rolul personajelor operelor

ce sunt ca mituri populare. Din mitul „Mănăstirea Argeșului”, că se jertfesc pentru frumos, ne

referim la ambele personaje, dar Manole Crudu mai reprezentând mitul „Zburătorului” și cel al

„Mioriței” având sfârșitul cu moartea alegorică.

Frumosul înseamnă sacrificiu și, cum în zilele noastre nu suntem în stare să facem sacrificii,

nu avem de unde afla ce este frumosul.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Un om informat este un om protejat

Promovarea şi implementarea tehnologiilor digitale în

predarea disciplinei ,,Desen tehnic şi proiectarea

produselor din lemn,,

Astăzi mai mult ca întotdeauna, într-o societate

caracterizată printr-o dinamică accelerată a schimbărilor

structurale şi a plasării omului în contextual „izbucnirilor

tehnologice”, în faţa educaţiei se ridică permanent noi

sarcini cărora trebuie să le facem faţă. Noile educaţii au o

puternică vocaţie inter- şi trans-disciplinară. Nu

există domenii de preocupare pentru o singură

disciplină care se studiază, ci constituie relaţii

complexe a unui întreg ansamblu de dimensiuni şi

perspective ale cunoaşterii.

În cadrul proiectării lecţiei un rol important îl ofer conceptului de

interdisciplinaritate, încercând integrarea disciplinelor de specialitate: tehnologia

specială, studiul materialelor, instruirea practică, geometria, iar la modulele de

proiectare a mobilierului şi istoria dezvoltării artei si designul. Conţinuturile sunt

mijloace prin care se vizează atingerea obiectivelor de formare şi dezvoltare a

competenţelor. Aceasta mă obligă să studiez mai aprofundat disciplinele respective,

să implementez noi tactici de predare – învăţare, noi metode şi mijloace de instruire.

Neavând mulţi ani un manual ce ar corespunde cerinţelor la disciplină, a fost

destul de dificil de a forma la elevi competenţele şi abilitățile necesare. Astăzi mă

bucur că biblioteca şcolii dispune de un arsenal bogat de manuale foarte bune la

disciplinele de specialitate şi în special la desenul tehnic şi proiectarea produselor din

lemn, chiar recent a fost adus un lot de manuale şi literatură artistică foarte

interesante. Elevii şcolii au posibilitatea de a face cunoştinţă cu literatura de ultima

oră în domeniu.

Pe parcursul activităţii profesionale am observat că majoritatea elevilor anului

întâi se încadrează mai greu în procesul de instruire. Cauza constă în acomodarea la

noile condiţii, procesul de formare a colectivului fiind la început. În primele luni de

obicei nivelul de cunoştinţe este mai scăzut. Cred că orice profesor ar trebui să

pornească da la ceea că: elevul trebuie de înţeles ca o persoană de evoluţiune. Să nu

ne întrebăm: ce este cineva? Să ne întrebăm: ce devine? Creşte, stă sau dă înapoi. La

finele fiecărui modul desfăşor expoziţie – concurs „Cea mai bună şi cea mai originală

lucrare”. Valoarea acestei lucrări constă în tendinţa de a demonstra prin munca

creativă, căutări, că Eu sunt mai original decât altul, Tu mai original decât Dânsul etc.

Evaluarea formativă a procesului realizat, se bazează pe măsurarea cât mai

riguroasă a rezultatelor, prin acordarea de note şcolare. Întru evitarea

subiectivismului utilizez diverse forme de evaluare, inclusiv autoevaluarea, evaluarea

reciprocă. Ca exemplu la finele modulelor le propun elevilor să completeze fişa de

autoapreciere, de exemplu: anul III de studii, grupa nr. 1 Guţu Nicolae.

Disciplina – proiectarea produselor din lemn, modulul – mobilă corp

Svetlana Popacondrea

director adjunct pentru instruire,

profesor de proiectarea produselor din

lemn, grad didactic I

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Un om informat este un om protejat

Criterii de autoevaluare Nota Realizări

Creativitatea 8 Am primit sarcina individual şi am avut interesul să

fac ceva original

Motivaţie, interes 9 Posibilitatea de a-mi realiza fantezia, „crezul meu”

eu pot şi trebuie să fac măcar ceva mai bine

decât altul”

Independenţă, iniţiativă 9 Am propus soluţia constructivă, originală

inspirându-mă doar din sursele

informaţionale

Curiozitate intelectuală 9 Dorind să posed o mai amplă informaţie am

consultat mai multe surse, am vizitat

expoziții

Participarea la discuţii 7 Am fost captivat de subiect şi analizam în clasă de

sine stătător

Progresul realizat 8 Am reuşit să obţin o soluţie originală, interesantă

Performanţe şcolare 9 Crezul meu „Trebuie măcar ceva să fac mai bine

decât alţii”

Opinia despre evaluarea lecţiei 9 Lecţie interesantă şi productivă

Orice cadru didactic trebuie să devină un promotor al schimbării. Realitatea

schimbării nu ţine de strategii, deşi acestea oferă cadrul necesar de acţiune, ci de

implementarea strategiilor, adică prin modul în care ele sunt integrate de pedagog.

Ultimii 3-4 ani în şcoală s-a produs „o explozie tehnologică” multaşteptată şi plăcută

ce ține de dotarea cabinetului de desen tehnic şi proiectarea produselor din lemn mai

ieri, fiind înzestrat cu desene, diagrame, machete, modele, postere, mostre, astăzi este

un cabinet dotat modern, computerizat, unde fiece elev are posibilitatea de a studia

disciplina în condiţii performante şi a executa proiectări în programul AutoCad.

Aceasta este o motivare foarte puternică pentru însuşirea disciplinei. Utilizarea

acestui program le deschide elevilor noi oportunităţi, de exemplu de a deservi

maşinile performante de prelucrare a lemnului cu program numeric, ce ridică elevul

şcolii la un nou nivel de performanţă în profesia aleasă. Trei promoții ai şcolii au

susţinut deja teza de calificare în baza fabricatelor proiectate în AutoCad şi prezentate

în Power-Point. Este cu atât mai îmbucurător acest fapt, că mulţi din aceşti absolvenţi

nu s-au limitat la studiile obţinute şi au mers mai departe la studii pentru a face mai

apoi facultatea întru a deveni inginer, designer, alţii au îmbrăţişat profesia aleasă

încrezuţi în competenţele şi capacităţile profesionale dobândite în şcoală.

Dar cu mare regret, vreau să menţionez că nu toţi elevii conştientizează acest

lucru evident şi nu realizează că pentru a deveni un specialist calificat, cu un viitor,

trebuie de depus mai mult efort azi şi a demonstra mai multă exigenţă.

Ce ţine de învățământul formativ aş spune că el a dat posibilitate elevilor să

devină subiecţi, prin diverse programe formative care ajută la formarea gândirii

critice, nu doar repetând spusele unui exeget sau altul, dar şi meditează asupra lor,

dezvoltând continuu propria valoare, atitudine. Orientările educaţionale existente

actualmente sunt o posibilitate de formare nu numai a elevului ca o personalitate, dar

şi a profesorului.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Un om informat este un om protejat

Contractul individual de muncă

Dragi elevi și colegi!

Această pagină este o noutate pentru revista noastră.

Pornind de la menirea școlii de a crea specialiști de o

calificare înaltă și o dezvoltare multilaterală, am găsit de

cuviință că o latură nu mai puțin importantă, în pregătirea

elevilor noștri, ar fi cunoașterea, măcar în linii largi a

legislației muncii, a problemelor cu care se pot confrunta în căutarea locului de

muncă, în exercitarea atribuțiilor funcționale și în oferirea brațelor sale de muncă pe

principiul „câștig-câștig”.

Vom începe acest șir de articole cu două probleme stringente cu care se

confruntă fiecare viitor angajat, și anume: legalizarea raporturilor de muncă prin

încheierea contractelor individuale de muncă și perioada de probă aplicată în

momentul angajării.

Contractul este acordul încheiat, ca urmare a înţelegerii intervenite între două

sau mai multe persoane (fizice sau juridice), pentru crearea, modificarea sau stingerea

unor drepturi şi obligaţii în relaţiile dintre ele; act, înscris ce consemnează acest

acord; convenţie. (Dicţionarul Explicativ Român). Aici vrem să menționăm, că în

cadrul înțelegerii, de obicei, se ajunge la acordul părților asupra serviciilor prestate

(munca executată) și plata acestor servicii (costul brațelor de muncă), dar aceasta nu

este destul.

Contractul individual de muncă e necesar să includă: numele şi prenumele

salariatului; datele de identificare ale angajatorului; durata contractului; data de la

care contractul urmează să intre în vigoare; specialitatea, profesia, calificarea, funcţia;

atribuţiile funcţiei; riscurile specifice funcţiei; drepturile şi obligaţiile angajatorului;

condiţiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul funcţiei sau cel tarifar şi

suplimentele, premiile şi ajutoarele materiale; compensaţiile şi alocaţiile, inclusiv

pentru munca prestată în condiţii grele, vătămătoare şi/sau periculoase; locul de

muncă; regimul de muncă şi de odihnă; perioada de probă, după caz; durata concedi-

ului de odihnă anual şi condiţiile de acordare a acestuia; prevederile contractului

colectiv de muncă şi ale regulamentului intern al unităţii referitoare la condiţiile de

muncă ale salariatului; condiţiile de asigurare socială; condiţiile de asigurare

medicală.

Contractul individual de muncă poate conţine şi alte prevederi ce nu contravin

legislaţiei în vigoare, cum ar fi: clauza de mobilitate, clauza de confidenţialitate (cel

mult un an), clauze referitoare la compensarea cheltuielilor de transport, la

compensarea serviciilor comunale, la acordarea spaţiului locativ.

Contractului individual de muncă se încheie, de obicei, pe o perioadă

nedeterminată, dar poate fi încheiat și pentru o anumită perioadă, ce nu poate depăși 5

ani (categoriile le puteți găsi în Codul Muncii, art. 55). Dacă în contractul individual

de muncă nu este stipulată durata acestuia, contractul se consideră încheiat pe o

durată nedeterminată. Contractul individual de muncă se întocmeşte în două

exemplare, se semnează de către părţi şi i se atribuie un număr din registrul unităţii,

aplicându-i-se ştampila unităţii.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Un om informat este un om protejat

Un exemplar al contractului individual de muncă se înmânează salariatului,

iar celălalt se păstrează la angajator. El se încheie în formă scrisă şi îşi produce

efectele din ziua semnării, dacă contractul nu prevede altfel.

Angajarea se legalizează prin ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea)

angajatorului, care este emis în baza contractului individual de muncă negociat şi

semnat de părţi. Ordinul (dispoziţia, decizia, hotărârea) de angajare trebuie adus la

cunoştinţa salariatului, sub semnătură, în termen de 3 zile lucrătoare de la data

semnării de către părţi a contractului individual de muncă.

Contractul individual de muncă poate fi modificat doar printr-un acord

suplimentar semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a

acestuia. Încetarea contractului individual de muncă poate interveni în circumstanţe

ce nu depind de voinţa părţilor, prin acordul părţilor sau la iniţiativa uneia dintre

părţi. Toate cauzele şi procedura de încetare a raporturilor de muncă le găsiți în Codul

Muncii al Republicii Moldova.

În cazul nerespectării în procesul exercitării raporturilor de muncă a

angajamentelor luate de către părți, contractul individual de muncă este principala

dovadă a obligațiunilor părților, ce poate fi prezentată oricăror instanțe, întru

obținerea respectării drepturilor contractuale.

Perioada de probă se aplică pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale

salariatului. Pentru salariații angajați în baza contractului individual de muncă pe

durata nedeterminată, perioada de probă nu va depăși 3 luni și, respectiv, 6 luni – în

cazul persoanelor cu funcție de răspundere. Salariații angajați în baza contractului

individual de munca pe durata determinată pot fi supuși unei perioade de probă care

nu va depăși: 15 zile calendaristice pentru o durată a contractului cuprinsă între 3 și 6

luni; 30 de zile calendaristice pentru o durată a contractului mai mare de 6 luni.

Se interzice aplicarea perioadei de probă în cazul încheierii contractului

individual de muncă cu tinerii specialiști, persoanele în vârstă de până la 18 ani;

femeile gravide și alte persoane, specificate in Codul muncii (art.62).

În perioada de probă nu se include perioada aflării salariatului în concediu

medical şi alte perioade în care el a absentat de la lucru din motive întemeiate,

confirmate documentar. Clauza privind perioada de probă trebuie să fie prevăzută în

contractul individual de muncă. În lipsa unei astfel de clauze, se consideră că

salariatul a fost angajat fără perioadă de probă.

Pe parcursul perioadei de probă, salariatul beneficiază de toate drepturile şi

îndeplineşte obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de regulamentul intern al

unităţii, de contractul colectiv şi de cel individual de muncă (este ilegală neachitarea

salariului pentru perioada de probă). Pe durata contractului individual de muncă nu

poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.

Dacă, pe durata perioadei de probă, contractul individual de muncă nu a

încetat, atunci acţiunea contractului continuă şi încetarea lui ulterioară va avea loc în

baze generale. În cazul în care rezultatul perioadei de probă este nesatisfăcător, acest

lucru se constată în ordinul cu privire la concedierea salariatului, ce se emite de către

angajator până la expirarea perioadei de probă, fără plata indemnizaţiei de eliberare

din serviciu. Salariatul are dreptul să atace concedierea în instanţa de judecată.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Oameni celebri

Mihai Eminescu, biografie (1850 - 1889)

Mihai Eminescu s-a născut la Botoşani la

15 ianuarie 1850. Este al şaptelea din cei 11

copii ai căminarului Gheorghe Eminovici,

provenit dintr-o familie de ţărani români din

nordul Moldovei şi al Ralucăi Eminovici,

născută Juraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti. Îşi

petrece copilăria la Botoşani şi Ipoteşti, în casa

părinteasca şi prin împrejurimi, într-o totală

libertate de mişcare şi de contact cu oamenii şi cu natura. Această stare o evocă cu adâncă

nostalgie în poezia de mai târziu („Fiind băiat…” sau „O, rămâi”).

Între 1858 şi 1866, urmează cu intermitenţe şcoala la Cernăuţi. Termină clasa a IV-a

clasificat al cincilea din 82 de elevi după care face 2 clase de gimnaziu. Părăseşte şcoala în

1863, revine în 1865 şi pleacă din nou în 1866. Între timp, e angajat ca funcţionar la diverse

instituţii din Botoşani (la tribunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupa Tardini-Vlădicescu.

1866 este anul primelor manifestări literare ale lui Eminescu. În ianuarie moare

profesorul de limba română Aron Pumnul şi elevii scot o broşură, „Lăcrămioarele

învățăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia „La mormântul lui Aron Pumnul” semnată

M. Eminovici. La 25 februarie/ 9 martie pe stil nou debutează în revista „Familia”, din

Pesta, a lui Iosif Vulcan, cu poezia „De-aş avea”. Iosif Vulcan îi schimbă numele în Mihai

Eminescu, adoptat apoi de poet şi, mai târziu, şi de alţi membri ai familiei sale. În acelaşi an

îi mai apar în „Familia” încă 5 poezii.

Din 1866 până în 1869, pribegeşte pe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti.

De fapt, sunt ani de cunoaştere prin contact direct a poporului, a limbii, a obiceiurilor şi a

realităţilor româneşti. A intenţionat să-şi continue studiile, dar nu-şi realizează proiectul.

Ajunge sufleor şi copist de roluri în trupa lui Iorgu Caragiali apoi sufleor şi copist la Teatrul

Naţional unde îl cunoaşte pe I. L. Caragiale. Continuă să publice în „Familia”, scrie poezii,

drame (Mira), fragmente de roman „Geniu pustiu”, rămase în manuscris; face traduceri din

germană. Între 1869 şi 1872 este student la Viena. Urmează ca auditor extraordinar

Facultatea de Filozofie şi Drept, dar audiază şi cursuri de la alte facultăţi. Activează în

rândul societăţilor studenţeşti, se împrieteneşte cu Ioan Slavici; o cunoaşte la Viena pe

Veronica Micle; începe colaborarea la „Convorbiri Literare”; debutează ca publicist în

ziarul „Albina” din Pesta.

Între 1872 şi 1874 este student la Berlin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţia să-şi

ia doctoratul în filozofie. Urmează cu regularitate două semestre, dar nu se prezintă la

examene. Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între 1874-1877. E director al Bibliotecii

Centrale, profesor suplinitor, revizor şcolar pentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor la ziarul

„Curierul de Iaşi”. Continuă să publice în „Convorbiri Literare”. Devine bun prieten cu Ion

Creangă pe care îl introduce la Junimea. Situaţia lui materială este nesigură; are necazuri în

familie; este îndrăgostit de Veronica Micle. În 1877 se mută la Bucureşti, unde până în 1883

este redactor, apoi redactor-şef la ziarul „Timpul”. Desfăşoară o activitate publicistică

excepţională, tot aici i se ruinează însă sănătatea. Acum scrie marile lui poeme („Scrisorile”,

„Luceafărul” etc.). În iunie 1883, surmenat, poetul se îmbolnăveşte grav, fiind internat la

spitalul doctorului Şuţu, apoi la un institut pe lângă Viena. În decembrie îi apare volumul

„Poezii”, cu o prefaţă şi cu texte selectate de Titu Maiorescu (e singurul volum tipărit în

timpul vieţii lui Eminescu). Unele surse pun la îndoială boala lui Eminescu şi vin şi cu

argumente în acest sens.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Oameni celebri

În anii 1883-1889 Eminescu scrie foarte puţin sau practic

deloc. Mihai Eminescu se stinge din viaţă în condiţii dubioase şi

interpretate diferit în mai multe surse la 15 iunie 1889 (15 iunie, în

zori - ora 3) în casa de sănătate a doctorului Şuţu. E înmormântat la

Bucureşti, în cimitirul Bellu; sicriul e dus pe umeri de patru elevi de

la Şcoala Normală de Institutori.

În „Viaţa lui Mihai Eminescu” (1932), G. Călinescu a scris

aceste emoţionate cuvinte despre moartea poetului: „Astfel se stinse

în al optulea lustru de viaţă cel mai mare poet, pe care l-a ivit şi-l va

ivi vreodată, poate, pământul românesc. Ape vor seca în albie şi

peste locul îngropării sale va răsării pădure sau cetate, şi câte o stea

va vesteji pe cer în depărtări, până când acest pământ sa-şi strângă

toate sevele şi să le ridice în ţeava subţire a altui crin de tăria

parfumurilor sale”. Mihai Eminescu, bustul poetului de pe Aleea Clasicilor, Chişinău

Din scrisorile adresate Veronică … Iunie 1882

Îngerul meu blond, te-aș acoperi toată cu sărutări, cum argintarii îmbracă cu pietre

scumpe icoana Maicii Domnului, dacă ai fi de față; aș face-o în gând, dacă n-aș fi atât de gelos

precum sunt. Tu îmi faci imputarea că nu-ți vorbesc de loc de amor - dar tu nu știi că amorul

meu e un păhar în adevăr dulce, dar în fundul lui e plin de amărăciune. Și acea amărăciune,

care-mi turbură pururea amintirea ta, e acea gelozie nebună, care mă face distras, care mă

amărăște și când ești de față, și când nu ești.

Veronicuța mea, dacă acest sentiment care tâmpește mintea și stinge-n om orice curaj de

viață, n-ar învenina pururea zilele și nopțile mele, dacă n-ar fi ingrediența fatală a oricărei

gândiri la tine, aș fi poate în scrisorile mele mai expresiv și mai vorbăreț. Tu trebuie să știi,

Veronică, că pe cât te iubesc, tot așa - uneori - te urăsc; te urăsc fără cauză, fără cuvânt, numai

pentru că-mi închipuiesc că râzi cu altul, pentru care râsul tău nu are prețul ce i-l dau eu și

nebunesc la ideea că te-ar putea atinge altul, când trupul tău e al meu exclusiv și fără

împărtășire. Te urăsc uneori pentru că te știu stăpână pe toate farmecele cu care m-ai nebunit, te

urăsc presupunând că ai putea dărui din ceea ce e averea mea, singura mea avere. Fericit pe

deplin nu aș fi cu tine, decât departe de lume, unde să n-am nici a te arăta nimănui și liniștit nu

aș fi decât închizându-te într-o colivie, unde numai eu să am intrarea. Și această amărăciune e

uneori atât de mare, încât pare c-aș fi vrut să nu te fi văzut niciodată. E drept că viața mea ar fi

fost săracă, ar fi fost lipsită de tot ce-i dă cuprins și înțeles, e drept că nu te-aș fi strâns în brațe,

dulce și albă amică, dar nici n-aș fi suferit atât, nici n-aș fi trăit pururea ca un om care duce un

tezaur printr-un codru de tâlhari. Oare acel om, pururea în pericol de a-și arunca viața pentru

acel tezaur și pururea în pericol de a-l pierde, nu-și zice în sine uneori că, cu toate că iubește

tezaurul, ar fi fost - nu mai fericit, dar mai puțin nefericit să nu-l fi avut? Așa zice poate, dar cu

toate acestea nu-l lasă în pădure, cu toate acestea-l iubește mai mult decât viața. Așa te iubesc și

eu - mai mult decât viața, mai mult decât orice în lume și pururea cu frica-n sân, aș vrea să mor

or să murim împreună, ca să nu mai am frica de-a te pierde. Ți-am spus, Nicuță, că pentru mine

viața s-a încheiat. Ce-mi mai spui tu, că sper să aflu alt amor cu ușurință și că nu apreciez

îndestul dragostea ta? Nu mai sunt în stare și nu voi mai fi de-a iubi nimic în lume, afară de

tine.

Dac-ai cunoaște această mizerie sufletească care mă roade, dacă ai ști cu câtă

amărăciune, cu câtă neagră și urâtă gelozie te iubesc, nu mi-ai mai face imputarea că nu-ți scriu

uneori o vorbă de amor. În acel moment te-aș săruta, te-aș dezmierda, dar te-aș ucide totodată.

Momoțelule, îți sărut mâinile tale mici și genunchii tăi cu gropițe și gura ta cea dulce și

părul și ochii și coatele și toată, toată te sărut și te rog, te rog mult să nu mă uiți deloc, deși

poate tocmai când vei ști că te iubesc, nu vei mai pune nici un preț pe iubirea lui Emin.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Descoperă Moldova

Beciurile de la Cricova

Combinatul de vinuri „Cricova SA” a fost

fondat în anul 1952, reprezentând un complex subteran

unic, cunoscut în întreaga lume pentru labirinturile

sale imense și în special pentru vinurile sale excelente.

Un ținut cu multiple podgorii și cu soare din belșug.

Anume aici începe istoria perlelor vinificației

moldave, în zona centrală a Moldovei, zona Codrilor.

Combinatul de Vinuri cu sediul în orașul Cricova,

Republica Moldova, este situat la 11 km de capitala Chișinău. I s-a decernat cea mai înaltă

distincție de stat Ordinul Republicii, Combinatul de vinuri Cricova fiind unica întreprindere

vinicolă care deține acest premiu. Din 28 august 2003 a fost declarat prin lege obiect al

patrimoniului cultural - național al Republicii Moldova.

Ciclul complet al producerii și materia primă proprie – iată avantajele care detașează

combinatul încă de la obârșie. Datorită controlului la toate etapele procesului de producere,

de la sădirea butașilor și până la livrarea producției finite la punctele de comercializare,

compania Cricova asigură calitate superioară, autenticitatea și originalitatea formulei

vinurilor produse aici. La momentul actual, podgoriile companiei sunt cele mai vaste din

țară și se întind pe o suprafață de aproximativ 600 ha, dintre care 135 ha în regiunea de sud

a Moldovei – raionul Cahul, 200 ha în raionul Criuleni din regiunea centrală a țării, circa

130 ha în preajma orașului Cricova și 90 ha de viță de vie la Găvănoasa.

Compania cultivă în raionul Cahul așa soiuri de viță de vie ca Muscat, Pinot Noir,

Cabernet Sauvignon și Merlot. În regiunea centrală a țării, sunt cultivate soiuri ca Pinot,

Sauvignon, Rkațiteli și Aligote.

După transportare, strugurii ajung în hala de prelucrare primară, echipată cu

tehnologie performantă. Materialul vinicol obținut este păstrat la temperatura constantă de la

+13 la +15°C. Anume la această etapă se decide soarta sucului de struguri obținut – de la

must și vinul tânăr până la vinurile renumite de Cricova.

Vinurile albe de înaltă calitate sunt produse din unul, două sau câteva soiuri de viță

de vie, în același timp, la fiecare dintre soiurile incluse în amestec se aplică un set de cerințe

obligatorii. Spre deosebire de vinurile albe, la producerea vinurilor roșii se utilizează

metoda de fermentare pe mustuială – un proces tehnologic în urma căruia sucul nu se

delimitează de coajă, pulpă și semințe. Esența procesului constă în îmbogățirea vinului cu

substanțe de argăsit și coloranți. La etapa fermentației alcoolice, care durează 2-3 săptămâni,

sucul lipsit de zahăr se transformă în lichid îmbogățit cu alcool - vin.

Condițiile optime de păstrare în depozitele subterane a vinului obținut sunt:

temperatură de +10...+12°C și umiditatea relativă a aerului de 97-98 % pe parcursul

întregului an.

Trebuie de remarcat faptul că, spre deosebire de multe întreprinderi vinificatoare,

inclusiv cele cu renume mondial, în depozitele de păstrare a vinului de la Cricova lipsesc

sistemele de aer condiționat artificial sau de ventilație. Aici persistă un microclimat natural

unic, creat de natură însăși, pentru producerea și maturarea vinurilor de înaltă calitate.

Moldova l-a avut pe propriul său Dom Pérignon – unul din fondatorii combinatului

de la Cricova, Petru Ungureanu, munca enormă a căruia a văzut lumina tiparului în anul

1960 sub titlul „Bazele vinificației în Moldova”. Pe lângă ideea utilizării stonelor în calitate

de depozite de vin, P. Ungureanu pe drept este considerat întemeietorul ramurii de

producere a spumantului în Moldova.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Descoperă Moldova

Anume în depozitul de vin de la Cricova, în anul 1957 au fost produse primele

partide de șampanie conform tehnologiei clasice franceze, numită, de asemenea „de sticlă”.

De fapt, anume cu acest eveniment și s-a început istoria șampaniei clasice în Moldova.

Beciurile de la Cricova sunt cu adevărat de neîntrecut în lume. Aici istoria,

arheologia și arta vinificației, unite într-un întreg, au născut un astfel de miracol ca galeriile

subterane. Lățimea galeriilor variază între 6 și 7,5 metri, iar înălțimea lor este de 3 – 3,5

metri. Adâncimea la care sunt situate beciurile, în funcție de relief, variază de la 35 metri la

intrare până la 80 metri. Beciurile, în totalitatea lor, împreună cu secțiile de producere,

ocupă circa 53 ha de spațiu subteran. Fiind amplasate sub întregul orășel Cricova, ele

reprezintă un adevărat oraș subteran cu bulevarde, străzi, stradele... Denumirile pe care le

poartă sunt mai puțin obișnuite: Cabernet, Dionis, Feteasca, Aligote, Sauvignon... Fiecărei

străzi îi corespunde, astfel, numele vinului care se păstrează în nișele adiacente. Combinatul

”Cricova” a fost conceput ca o întreprindere de producere a vinurilor de elită în baza

tehnologiilor clasice europene.

Nestemata comorii subterane este Vinoteca Națională, ce adăpostește o remarcabilă

colecție de vinuri de calități excepționale și istorie neordinară, atât în Moldova cât și peste

hotare. În ea sunt colectate cele mai irepetabile vinuri, create în diferite vremuri și țări. Și

deși Vinoteca a obținut titlul de colecție republicană doar în anul 1967, deja atunci număra

peste 460 tipuri de vinuri, coniacuri și lichioruri. Exemplarele rare dau vinotecii o valoare

unică, constituind circa 1 milion de sticle, reprezentând tezaurul prețios atât al combinatului,

cât și al Republicii Moldova. Astfel, în numeroasele firide se păstrează mărci de vinuri de

producție europeană produse până la începutul celui de-al doilea război mondial: o parte din

colecția legendară Göring mărci renumite care prezintă mândria vinificației mondiale -

Bordeaux, Tokaj, magnifica colecție de vinuri Porto de producție clasică Portugheză. Perla

din colecția vinurilor prețioase este vinul „Ierusalim de Paști” produs intr-un singur lot în

anul 1902. Chiar și la începutul secolului trecut, vinul era produs în tiraj foarte mic, din care

până în prezent în lume s-a păstrat un singur exemplar, care se află aici, în Vinoteca de la

Cricova.

În iulie 2007 Combinatul de Vinuri „Cricova” a finalizat reconstrucția galeriilor.

Astăzi vizitatorii se pot bucura de renovările efectuate în vestitul complex subteran, care a

fost ornat cu multiple opere de artă. Vitraliile, tapiseriile, sculpturile în lemn și în piatră vor

bucura cu adevărat ochii oaspeților. La ceremonia de inaugurare, Dl Valentin Bodiul,

directorul general al combinatului, a menționat: „Reconstrucția combinatului va marca

începutul unei noi etape în activitatea Complexului”. Complexul de degustare cuprinde cinci

săli mari, spațioase și impunătoare: „Sala Europeană”, „Fundul Mării”, „Sala Prezidențială”,

„Sala cu șemineu”, „Casa Mare”, în care se împletesc elemente de arhitectură clasică cu

detalii plastice de factură modernă, elemente decorative de mare rafinament, opere de artă și

mobilier de valoare. Aceste săli servesc drept loc

de desfășurare a diverselor degustări naționale și

internaționale, precum și a întrunirilor de cel mai

înalt nivel.

Asortimentul companiei se caracterizează

prin calitate superioară și diversitate. Spumantele

clasice și spumantele produse prin metoda de

rezervoare, vinurile de marcă de calitate

superioară, seci, dulci, de soi pur și de cupaj - toate

reprezintă Cricova de astăzi.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Descoperă Moldova

Recordurile bune și mai puțin bune ale fiecărui raion din Moldova

Un studiu realizat de specialiştii Biroului Naţional de Statistică din Moldova

arată cât de mari pot fi discrepanţele între raioane țării noaste la capitolul dezvoltare

social-economică şi situaţie demografică, care credem că vor fi interesante și

cititorilor noștri. Să mergem într-o călătorie imaginară de la nord spre sud, poposind

în fiecare raion:

Briceni – produce 20% din toată recolta de legume din țară;

Ocnița – cele mai mănoase vaci, 6,500 litri lapte pe an;

Dondușeni – cota populației cu vârsta de peste 60 ani se apropie de 40%;

Edineț – cele mai multe bovine, inclusiv vaci;

Râșcani – găinile de aici dau cele mai multe ouă, 290 pe an;

Drochia – grânarul țării și cel mai mare producător de sfeclă de zahăr;

Soroca – cel mai mare producător de cașcaval din țară, circa 50% din total;

Florești – cel mai mare producător de unt și brânză proaspătă;

Șoldănești – raionul cu cea mai mică speranță de viață, durata medie a vieții e

de 66,8 ani;

Glodeni – locuitorii raionului cel mai bine asigurați cu cărți și reviste;

Sângerei – elevii sunt cel mai prost asigurați cu acces la internet;

Fălești – cele mai multe instituții culturale din țară, 64, dublu față de Chișinău;

Rezina – raionul cu cele mai multe salarii din industrie;

Telenești – femeile sunt mai plătite ca bărbații, salariile lor sunt cu 11% mai

mari;

Ungheni – locuitorii se adresează cel mai des la medic;

Călărași – cel mai mare producător de vinuri;

Orhei – cel mai populat raion și cele mai multe locuri pentru turiști;

Dubăsari – funcționarii primesc cele mai mari salarii;

Nisporeni – cea mai mică pensie;

Strășeni – niciun loc de cazare pentru turiști;

Criuleni – lider pe țară după infracționalitate;

Hâncești – cel mai mare producător de paste făinoase;

Ialoveni – cel mai dens populat raion pe țară, cu 127

locuitori la km²;

Anenii noi – cea mai mare rată a divorțurilor;

Căușeni – cea mai mică rată a invalidității;

Cimișlia – cel mai mic număr de cititori în biblioteci;

Leova – singurul raion unde numărul bărbaților este

egal cu cel al femeilor;

Ștefan Vodă – cele mai mici salarii din țară;

Basarabeasca – în 2012 a fost înregistrat cel mai

mare volum de deșeuri din țară;

Cantemir – cel mai tânăr raion;

UTA Găgăuzia – cel mai mare spor al populației;

Cahul – cel mai mare producător de struguri din țară;

Taraclia – produce 40% de coniac din țară.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 De la lume adunate

Munții Carpați

Au o lungime de circa 1500 de kilometri și

reprezintă cel mai mare lanț muntos din Europa.

Aproximativ 800 de km din lungimea Munților Carpați

se desfășoară în România. Totodată, Munții Carpați

acoperă 2/3 din suprafața acestei țări. Vârful

Gerlachovsky din Slovacia, măsurând 2655 m, este cel

mai înalt vârf muntos din lanțul carpatic. Cel mai înalt

vârf din România este Vârful Moldoveanu care măsoară 2544 m. Munții Carpați

găzduiesc cele mai mari populații de lupi, urși bruni și lincși din Europa. De

asemenea, pe crestele înalte ale Carpaților trăiește o

subspecie a caprelor negre (Rupicapra carpatica).

Din peste 8000 de exemplare de urs carpatin care

trăiau în Munții Carpați în1989, acum au mai rămas

doar puțin peste 2000. Braconajul excesiv și

despădurirea accentuată a munților, care a distrus

habitatul lor natural, a cauzat această scădere

accentuată a numărului de urși. La moment, există

peste 12000 de peșteri și avene descoperite în

România. Sfinxul românesc din Munții Bucegi are aceeași

înălțime cu Sfinxul din Gizeh. În Munții Carpați se află cel mai

mic oraș din România, Băile Tusnad, cu o populație de 1728 de

locuitori la ultimul recensământ. Populația micului oraș, o

importantă stațiune balneoclimaterică de altfel, este în continuă

scădere.

Munții Carpați mai dețin și recordul pentru cea mai

scăzută temperatură înregistrată oficial în România: -38,5°C la

Bod, în Depresiunea Brașovului, înregistrată la 25 ianuarie

1942.

Struțul

Struțul este cea mai mare pasare. Un struț are o greutate de peste 120 kg și

poate atinge 2,5 metri. Deși are aripi, nu poate zbura din cauza dimensiunilor foarte

mari. Astăzi, există trei specii de struți, nici una pe cale de dispariție: struțul african

(în savanele și zonele deșertice din centrul Africii), nandu (mai închis la culoare,

trăiește în America de Sud) și emu – struțul australian (mai mic decât cel african și

fără creastă). Cu excepția struțului african, celelalte specii nu mai trăiesc în sălbăticie

fiind domesticite și crescute în ferme. Se știe că un cuib este folosit de mai multe

femele pentru a depune ouăle. Fiecare femelă poate depune până la 60 de ouă anual

și, în cazul umplerii cuibului, femela rostogolește afară o parte din ouă (care nu vor

mai fi clocite). Totuși, deși depun ouăle la comun, fiecare femelă își recunoaște

propriile ouă și nu va arunca afară din cuib ouăle altei femele! Totodată, în sălbăticie,

femela clocește ouăle în timpul zilei iar masculul noaptea. Ochiul struțului cântărește

1,5 kg, fiind de două ori mai mare decât creierul lui. Un mascul are, în mod normal,

mai mult de o parteneră. Masculii poligami au, în general, de la 3 până la 5 femele.

Statuia lui Decebal cu picioarele în

Dunăre

Cheile Bicazului

Priveliște ce nu se redă prin cuvinte

Sfinxul carpatian

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 De la lume adunate

Un ou de struț se fierbe în aproximativ 90 de minute și

poate hrăni aproape 15 persoane. Un ou poate cântări între

1,2 – 1,8 kg, fiind egal în greutate cu aproximativ 30 de ouă

de găină. Laba piciorului unui struț conține doar două

degete. Triburile africane folosesc coaja ouălelor de struț ca

veselă. Ea poate fi utilizată ca lingură, pentru a aduce sau

depozita apă etc.

În Antichitate, struții erau folosiți (și) pentru călărie.

Printre reginele Egiptului Antic care au călătorit pe spatele unui struț se număra

Cleopatra sau Arsinoe. De asemenea, ei erau antrenați pentru a tracta carele de luptă.

Struțul este renumit pentru forța loviturilor sale. Viteza atinsă de struț poate

depăși 65 km/h, atingând chiar 70 km/h, fiind cea mai mare viteză atinsă de o pasăre

țn alergare. El poate menține această viteză aproximativ 30 de minute și este

recunoscut pentru rezistența sa. Sistemul imunitar al struțului matur este cel mai

avansat cunoscut de om iar un struț poate trăi până la 88 de ani.

Struțul nu este, de fapt, originar din Africa. El a apărut în Asia și a migrat în

epoca Eocena (40-50 milioane ani) în Africa, prin Europa. Alimentația struțului este

foarte…ciudată. Se spune că, în sălbăticie, struțul mănâncă plante, semințe, fructe,

reptile, mici mamifere, consumând aproape orice se poate înghiți (inclusiv lucruri

necomestibile!) în timp ce puii mănâncă aproape orice văd. Penele de struț sunt

folosite în industria constructoare de mașini dar și la fabricarea calculatoarelor.

Aceasta se datorează calităților antistatice ale penelor care sunt folosite pentru

îndepărtarea prafului static.

Băgatul capului în nisip de către struț – este un mit foarte

răspândit dar, totodată, fals care poate proveni din obiceiul

struțului de a se ascunde de prădători în tufișuri (cu gâtul

aproape de sol), din modul cum acesta își procură hrana

(scurmând pământul) sau apa.

Dulcea mea limbă română

- A face pe cineva cu ou și oțet (expresie) – a mustra/ a ocărî

pe cineva;

- A sta/ a ședea ca pe ace/ ca pe ouă/ ca pe spini (expresie) –

a fi neliniștit; a fi nerăbdător;

- Fabrica de tuns ouă/ de împins vagoane (expresie) – loc

inexistent; nicăieri;

- A tăia găina care face ouăle de aur (expresie) – a sacrifica o sursă de câștiguri

mici, dar constante, în speranța unui câștig mai mare;

- A i se încrâncena/ a i se încreți carnea pe trup (expresie) – a avea frisoane, a se

înfiora;

- a tăia în carne vie (expresie) – a lua măsuri drastice împotriva cuiva; a tăia/ a

curma răul din rădăcină;

- A fura ouăle de sub cloșcă (expresie) – a fi un hoț foarte priceput;

- În carne și oase (expresie) – în realitate, în persoană.

Orizonturi nr. 19, decembrie 2014 Pagina distractivă

Să râdem împreună …

Vorbesc două bătrânele în

cimitir de Blajini:

- Câți ani ai?

- 62. Dar tu?

- 89.

- Și ce o să faci? Te mai duci

acasă sau rămâi aici?

Soțul spune soției:

- Aș vrea să mă duc unde nu am mai

fost niciodată și să fac ceva ce nu am

mai făcut niciodată!

Soția îi răspunde:

- Du-te în bucătărie și spală vasele!

După primul zbor în afara

dulapului, molia mica este întrebată

de mă-sa:

- Ei? Cum a fost?

- Bine, lumea se bucură de

prezenţa mea, toţi aplaudau.

Bulă la ora de biologie.

Profesoara:

- Bulă, zi-mi te rog cinci animale din

junglă!

Bulă:

- Patru elefanți și o girafă!

Vine un bărbat la grădiniţă

după copil. Educatoarea:

- Care-i al D-voatră?

Bărbatul:

- Ce mai contează, oricum mâine

dimineaţă îl aduc înapoi!

- Alo! Poliția? Veniți imediat! Mi-a

intrat o pisică în casă …

- Bine, doamnă, dar pentru acest lucru

nu trebuie să ne chemați pe noi.

- Pardon, eu nu sunt doamnă, eu sunt

papagal!

Toată lumea îşi pune centura de

siguranţă cu gândul „nu cumva un

accident!” şi numai moldovenii cu

gândul „nu cumva poliția!”

- Domnişoară de ce plângi?

- Prietenul meu mi-a dat papucii!

- Da? Şi care-i problema? Ţi-s mari ori

te strâng?

- Ai bani?

- N-am...

- Dar dacă îi găsesc?

- Îţi voi mulţumi!

Un șofer de autobuz întreabă toți

pasagerii:

- Acolo, în fund, aveți bilete?

La care un pasager îi zice:

Eu n-am! Dar bag acum!

- Bună, ce faci?

- Bună, da iaca, numai ce am mâncat!

- Ooooo super, dar ce-ai mâncat?

- Bătaie!

- Fiule, cum examenele?

- S-au scumpit tată!