COLEGIUL TEHNIC „Grigore Cobălcescu ó MOINEŞTI Ș învață să … · 2019. 12. 9. ·...

COLEGIUL TEHNIC „Grigore Cobălcescu”

MOINEŞTI

Școala care te învață să înveți

COLEGIUL TEHNIC „Grigore Cobălcescu” MOINEŞTI

1 PLAN DE ACŢIUNE 2019 – 2020

Aprobat în CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE

din ........12. 2019



COLECTIVUL DE ELABORARE ŞI REDACTARE PAS:

1. director: prof. Stelian Ivan – coordonator

2. prof. Lungu-Tranole Carmen – responsabil

3. prof. Szocs Ana– membru

4. prof. Capătă Aurora - membru

5. prof. Sarivan Veronica– membru

6. prof. Ancuţa Raluca – membru

7. prof. Matei Liliana – membru

8. prof. Botezatu Greda – membru

9. prof. Ciumeti Daniela– membru

10. prof. Cuciac Sonia – membru

11. Docan Mirela – membru

12. Ciobotariu Mirela – membru

13. Dârlău Liviu – membru

14. Oglan Cătălin – membru

COLECTIVUL DE COLABORARE:

1. ing. Bulboacă Bogdan - Consiliul Local Moinești

2. A.J.O.F.M. Bacău

3. ing. Gabriel Niculae – S.C. RONTESA S.A. Moinești – agent

economic reprezentativ

4. inspector de specialitate Ciuchi Mihaela – Inspectoratul Școlar al

Județului Bacău



CUPRINS

PARTEA I - CONTEXT

I.1. Viziunea și misiunea școlii .................................................................................................. 5

I.2. Profilul școlii ............................................................................................................................. . 6

I.2.1. Scurt istoric ........................................................................................................ . 6

I.2.2. Profilul actual ..................................................................................................... 7

I.3. Evoluția și analiza rezultatelor........................................................................................... 8

I.3.1. Elevi școlarizați ................................................................................................. 8

I.3.2. Rezultate școlare .............................................................................................. 9

I.3.3. Rata abandonului școlar a elevilor ........................................................... 12

I.3.4 Dezvoltarea resurselor umane ................................................................... 12

I.3.5. Dezvoltarea bazei materiale ........................................................................ 13

. I.3.6. Rezultate financiare ........................................................................................ 14

I.4 Context european, național, regional și județean ...................................................... 15

I.5. Obiective și priorități regionale și locale ...................................................................... 18

PARTEA A II-A – ANALIZA NEVOILOR

II.1. Analiza mediului extern ....................................................................................................... 22

II.1.1. Aspecte demografice ....................................................................................... 22

II.1.2. Aspecte economice .......................................................................................... 24

II.1.3. Piața muncii ........................................................................................................ 39

II.1.4 învățământul profesional și tehnic ........................................................... 44

. II.1.5 Concluzii generale reliefate din analizele PRAI și PLAI ................... 50

II.2. Analiza mediului intern ........................................................................................................ 54

II.2.1. Predarea și învățarea ...................................................................................... 54

II.2.2. Materiale și resurse didactice ..................................................................... 55

II.2.3. Rezultatele elevilor .......................................................................................... 55

II.2.4. Consilierea și orientarea profesională oferite elevilor .................... 56

II.2.5. Calificări și curriculum ................................................................................... 56

II.2.6. Resurse fizice și umane ................................................................................. 57

II.2.7. Parteneriate și colaborări ............................................................................. 57

II.2.8. Asigurarea calității educației ...................................................................... 58

II.2.9. Managementul unității școlare ................................................................... 59



II.2.10. Cultura organizațională ................................................................................. 60

II.3. Analiza portofoliului de produse ...................................................................................... 61

II.4. Evaluarea stării actuale .................................................................................................... .... 62

II.5. Aspecte care necesită dezvoltare ..................................................................................... 63

PARTEA A III-A – PLANUL OPERAŢIONAL

III.1. Plan operațional pentru perioada 2018 – 2023 ......................................................... 64

III.2. Plan operațional pentru anul școlar 2018 – 2019 .................................................... 68

III.3. Rețele interne de colaborare .............................................................................................. 79

III.4. Rețele externe de colaborare ............................................................................................. 80

III.5. Plan de dezvoltare profesională a personalului didactic ................................... 81

III.8. Finanțarea planului ............................................................................................................... 82

PARTEA A 4-A – CONSULTARE, MONITORIZARE ŞI EVALUARE .................. 83

Consultare …………………………………………………………………………… 83

Monitorizare și evaluare ……………………………………………………… 84

Programul activităților de monitorizare și evaluare ……………… 84

Listă de abrevieri .................................................................................................................. 85

Listă de termeni .................................................................................................................... 86

Bibliografie ................................................................................................................. ............. 89

ANEXE



PARTEA I – CONTEXT

I.1. Viziunea și misiunea școlii

Structural, schimbările vizate pentru următorii ani cuprind:

O reamenajare a tuturor spațiilor și clădirilor, cât a și dotările aferente acestora. Sunt prevăzute

modernizări ale dotărilor cu material didactic și asigurarea cadrului de instruire practică astfel

încât să poată fi întrunite Standardele de Pregătire Profesională la cel mai înalt nivel, atât în

condițiile actuale, cât și în perspectivă.

În structura încadrării cu personal didactic, numeric, numărul cadrelor didactice se estimează că

va fi în scădere, în timp ce va crește ponderea cadrelor didactice cu calificare superioară și a celor

cu calificări multiple în domenii de vârf.

Managementul va fi asigurat, la toate nivelurile, de personal calificat în acest domeniu.

În același orizont al următorilor ani se încadrează și modificările în structura învățământului

obligatoriu și a celui liceal și profesional.

Procesual, se așteaptă următoarele schimbări:

deplasare a accentului de pe cantitate pe calitate.

Gama serviciilor educaționale va crește. Elevii vor fi ținuți mai mult timp în școală, profesorii vor

sta mai mult timp în școală, oferind elevilor servicii de pregătire suplimentară, pregătire

diferențiată, consiliere în probleme de viață, de alegere a carierei. Se va pune un accent crescut pe

acordarea serviciilor educaționale cu cerințele suplimentare ale clienților – elevi, părinți.

Va crește concentrarea pe problemele educaționale, pe preîntâmpinarea și remedierea

comportamentelor deviante, pe o mai bună socializare și integrare a elevilor, pe un accent mai

mare pus pe valorile morale, pe reducerea situațiilor de abandon, de retragere, de exmatriculare.

Profesorii vor fi îndrumați spre o mai bună respectare a programului, spre creșterea calitativă a

actului educațional, în special la orele de dirigenție, orientare școlară și consiliere vocațională,

spre o mai strânsă legătură cu elevii și cu părinții.

În privința culturi organizaționale, orientările previzionate vor fi îndrumate în

următoarele direcții:

Introducerea și întărirea unei culturi a calității, bazată pe proceduri și standarde bine definite și

respectate, cât și o cultură a îmbunătățirii continue, care să se facă cunoscute și să generalizeze

bunele practici din toate domeniile activității organizației. În legătură cu acest aspect, se cere

creșterea motivației, la toate nivelurile, atât în rândul personalului, cât și a elevilor, strâns legat de

un sistem îmbunătățit de recompense și sancțiuni, cu accent pe recompensarea tuturor

contribuțiilor benefice pentru viața organizației.

Stimularea creativității, a inițiativelor venite în primul rând din mediul elevilor și a tinerelor cadre

didactice, va constitui de asemenea un factor de creștere a motivației și de îmbunătățire calitativă a

culturii organizației.

Va trebui pus un accent deosebit pe cultivarea și promovarea unui comportament civilizat atât din

partea elevilor, dar și angajaților școlii, care să nu lezeze în nici un fel demnitatea și interesele

celorlalți, bazat pe respectarea colegilor, a semenilor și a valorilor de orice fel, comportament care

să se extindă dincolo de granițele școlii, făcând astfel acestuia o bună promovare.



MISIUNEA

Colegiului Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești Misiunea noastră este aceea de a oferi pieței forței de muncă locală și

regională specialiști bine pregătiți în specializările și calificările pe care le deținem, cu

o atestare recunoscută la nivelul Comunității Europene, după standardele de pregătire

ale acesteia.

Elevii noștri vor fi bine pregătiți pentru viață, cu principii morale solide, și, pe

lângă cunoștințele necesare calificării în care s-au pregătit, vor avea și solide

cunoștințe antreprenoriale, de limbi de circulație internațională și de operare pe

calculator.

Școala noastră acordă atenția cuvenită creșterii fizice armonioase a elevilor și

deprinderii de către aceștia a unei baze solide de cultură generală care să asigure

dezvoltarea lor profesională ulterioară.

I.2. Profilul actual al școlii

I.2.1. Scurt istoric Colegiul Tehnic ,,Grigore Cobălcescu ”este situat în Moldova și deservește o zonă destul de

întinsă, cuprinzând municipiul Moinești, satele de pe Valea Tazlăului și Valea Trotușului.

Din 1948, când este anul de început al școlii profesionale, acesta a asigurat permanent

pregătirea în meserii ca: sondor, operator în foraj-extracție, mecanic, mecanic-auto, sudor, strungar,

cazangiu-fochist, lăcătuș-mecanic, mecanic motoare-termice, electrician, mașinist utilaje de construcții,

confecții textile. Elevii noștri și-au găsit permanent de lucru la unitățile ce țineau de industria

petrolului, fiind apreciați ca buni meseriași. În prezent școala și-a adaptat domeniile de pregătire la

cerințele pieței locale și nu numai. Primele clase de liceu tehnologic au fost înființate în 1971-1972 și

au asigurat calificarea la nivel de tehnician în domenii asemănătoare: sondor în forajul și exploatarea

zăcămintelor de țiței și gaze, operator lucrări geologice, operator în foraj-extracție, mecanic,

electrician, constructor-structuri, electromecanic, mecanic-întreținere, mecanic motoare termice.

După 1990, răspunzându-se cerințelor pieței forței de muncă, au fost diversificate calificările,

fiind organizate clase și din alte domenii decât cele tradiționale. S-au bucurat de succes clasele din

domeniul serviciilor care asigură calificarea ca: tehnician în activități economice și financiare,

administrație publică, alimentație, precum și cele din domeniul resurselor și protecția mediului. La

profilul tehnic avem clase de designer vestimentar, mecatronist, tehnician tehnică de calcul etc. Pe ruta

de calificare prin anul de completare școala de arte și meserii, de asemenea au apărut calificări noi ca:

tehnician transporturi, croitor, tehnician textile pielărie.

În anul școlar 2006 – 2007 a absolvit prima promoție de subingineri ai Facultății de Petrol și

Gaze, cu filiala în cadrul Colegiului Tehnic ,,Grigore Cobălcescu” Moinești.

Pregătirea elevilor și studenților a fost și este asigurată de un corp profesoral foarte bine

pregătit.



Pentru elevii de la distanțe mai mari școala asigură cazarea în căminul propriu cu o capacitate

de 300 locuri. Contra cost, elevii pot mânca la cantina școlii care are o capacitate de cel puțin 300

locuri pe serie. Școala noastră care a fost una din cele mai mari din zona Moldovei, are o arie de

aproximativ 5ha pe care se află zece clădiri ce cuprind: săli de clasă, laboratoare (chimie, fizică,

biologie, informatică A.E.L.), sala de legislație rutieră, cabinetul psihologului școlar, atelierele de

croitorie, lăcătușerie, sudură, prelucrări prin așchiere, electric, sala de sport, cantina, centrala termică,

spălătoria, căminul, biblioteca. Școala are un teren de sport și un poligon de instruire practică, inclusiv

un poligon pentru școala de șoferi organizată de noi, care asigură pregătirea elevilor de la clasele de

profil. Aceasta deservește și alte persoane din zonă asigurând școlii venituri proprii.

Școala noastră a fost cuprinsă în primul program Phare-VET, beneficiind de dotarea cu

material didactic de specialitate, precum și cu calculatoare. Mulți dintre profesori au participat la

cursuri de formare, care le-au asigurat pregătirea pentru implementarea noilor programe și standarde

de pregătire.

Există o preocupare permanentă din partea tuturor angajaților școlii pentru păstrarea și

modernizarea bazei materiale care să asigure condiții optime de studiu.

I.2.2. Profilul actual

Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” este situat în Moinești, județul Bacău, deservind și o

mică parte din județul Neamț. El oferă instruire în profilurile: tehnic, servicii, resurse naturale și

protecția mediului, pe domenii precum: electronică și automatizări, electric, industrie textilă și

pielărie, mecanică, economic, alimentație publică și turism, protecția mediului prin ruta directă. Școala

recrutează elevi din întreaga zonă Moinești, o parte dintre aceștia locuind în internatul școlii cu o

capacitate de 300 de locuri, deservind și școlile învecinate.

Unitatea noastră cuprinde clase de liceu, cursuri de zi și clase de profesională.

În anul școlar 2018– 2019 au fost înscriși 980 de elevi, din care:

liceal zi – 621 elevi

învățământ profesional – 359 elevi

Nivelurile educaționale structurate pe filiere, profiluri, specializări, domenii și calificări

profesionale pentru care unitatea școlară poate organiza școlarizarea în condiții didactice-materiale

optime pentru anul școlar 2019 – 2020 sunt prezentate în tabelul din a.1anexa.

Tot în această anexă se regăsește planul de școlarizare pentru anul școlar 2019-2020, propus

în conformitate cu țintele PRAI stabilite pentru perioada 2010-2020.

Pentru anul școlar 2019 – 2020 planul de școlarizare a cuprins pentru clasele a IX-a un număr

de 224 locuri, din care s-a realizat un procent de 112%.

S-a constat un interes crescut pentru domeniul petrol și gaze.

Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești promovează cultura unei școlii adaptate

spațiului european: tradiția școlii în ceea ce privește domeniul prioritar de pregătire profesională,

personalul didactic, nedidactic și auxiliar fac eforturi comune pentru a crea condiții favorabile de

învățare.

Școala are un personal didactic format din 78 de cadre didactice, toate cadrele didactice sunt

calificate. Personalul administrativ este format din 29 angajați, din care 11 sunt personal didactic

auxiliar, iar nedidactic 18. (a.2anexa)

Organigrama școlii este prezentată în a.3anexa.

anexe%202019-2020/a.1anexa%20I.1.%20numar%20clase,%20elevi.docx

anexe%202019-2020/a.2anexa%20I.3.%20personal%20scoala.docx

anexe%202019-2020/a.3anexa%20I.4.%20organigrama.docx



Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești are ca obiectiv general asigurarea, pe lângă

pregătirea intelectuală corespunzătoare, și a unei educații moral-civice în spiritul noilor idealuri,

favorizând astfel o raportare corectă la valori, și înțelegerea profundă a responsabilităților ce revin

tinerilor în societate. În același timp se urmărește dezvoltarea științifică la nivelul cerințelor actuale

ale societății. Întreaga formare umană, culturală, spirituală și tehnică tinde să urmărească,

sensibilizarea tinerilor în dobândirea virtuților umane, intelectuale și spirituale.

Aceasta înseamnă că școala se îndreaptă într-o direcție favorabilă, că furnizează servicii de

educație și formare la standarde avansate, conform celor cerute de UE și că certificatele de absolvire,

cu care se prezintă tinerii la angajare, constituie cartea de vizită a viitorului lor. Este recomandarea

de început al unei cariere de succes.

Ca răspuns la cererea de pe piața forței de muncă cadrele didactice au elaborat oferte școlare

adecvate ce cuprind curriculum-ul național corespunzător fiecărui nivel educațional și fiecărui nivel de

studiu și curriculum de dezvoltare locală (a.4anexa)

Premisele pentru o educație de bună calitate sunt asigurate prin: spațiile (a.5anexa)

destinate desfășurărilor activ didactice sunt curate, îngrijite, primitoare; atmosfera generală este

destinsă și prietenoasă, educația informală completează și aprofundează educația formală.

O preocupare permanentă a școlii este grija pentru felul în care aceasta „se arată” elevilor săi.

Școala este în permanentă curată, îngrijită și spațiile sunt bine întreținute, lucrările elevilor sunt

expuse în clase și pe holurile școlii, atmosfera este destinsă, un psiholog școlar derulează cu succes

programe de consiliere, personalul medical veghează la sănătatea elevilor pe tot parcursul

programului școlar, se oferă servicii de cazare și masă pentru elevii interni, spațiile de instruire sunt

adaptate cerințelor curriculare și particularităților colectivelor de elevi. Siguranța și securitatea

elevilor și personalului școlii sunt în permanentă în atenția conducerii școlii.

I.3. Evoluția rezultatelor și analiza rezultatelor anului școlar

precedent și a perioadei 2010 - 2017

I.3.1. Elevi școlarizați (a.6anexa)

Evoluția numărului de elevi școlarizați în perioada 2013- 2019

2013/2014 2014/2015

2015/2016 2016/2017

2017/2018 2018/2019

1461 1360

1244 1168

1084 980

1253

1013 897

776 658

621 140 347 347 392 426

359

anexe%202019-2020/a.4anexa%20I.5.%20CDL.docx

anexe%202019-2020/a.5anexa%20A.3.4.conditii%20de%20invatare.docx

anexe%202019-2020/a.6anexa%20A.3.1.%20situatia%20scolarizarii.docx



Din analiza comparativă, se observă o descreștere progresivă a numărului de elevii cu

aproximativ 9% anual.

Credem că este de remarcat faptul că numărul elevilor care optează pentru învățământul

liceal este mare, elevii și părinți acestora au încă rețineri în a opta pentru învățământ profesional, chiar

dacă cei mai mulți dintre ei provin din mediul rural.

Planurile de școlarizare propuse a fost realizate în proporție de 90 – 95 % în fiecare an.

I.3.2. Rezultate școlare

a. Promovabilitate (a.7anexa)

Evoluția ratei de promovare în perioada 2013 - 2019

Din analiza realizată se poate observa că în perioada 2013 – 2015 procentul de promovare a

elevilor este aproape constant (80%), și că elevii care nu reușesc să promoveze provin sunt cei de la

învățământul profesional. Începând cu anul 2017 a crescut numărul elevilor promovați de la școala

profesională, probabil, datorită interesului crescut al acestora pentru meseriile alese.

b. Rezultate obținute la examenele de absolvire (a.8anexa)

Rezultate obținute la bacalaureat

Evoluția ratei de promovare la bacalaureat în perioada 2013- 2019

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

promovați profesional

total profesional

promovați liceu

total liceu

0

50

100

150

200

250

300

2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019

214

276

120 101

86 98

145

109

68 66 51 53

înscrisi

promovați

anexe%202019-2020/a.7anexa%20A.10.5%20rata%20de%20promovare.docx

anexe%202019-2020/a.8anexa%20A.10.6%20rata%20de%20succes.docx



Din analiza realizată se poate observa scăderea drastică a ratei de promovare la bacalaureat

începând cu anul școlar 2010.

Este îmbucurător pentru noi că procentul de promovare la bacalaureat este constant, în jurul a

60%, acest lucru arătând că măsurile luate au fost benefice.

Se constată o creștere semnificativă a procentului de promovabilitate la matematică. Acest

lucru poate fi explicat prin intensificarea activității de pregătire suplimentară a elevilor, dar și prin

gradul de dificultate a subiectelor. Scăderile cele mai drastice sunt la limba română și în special la

biologie. Fizica și chimia au înregistrat progrese, iar geografia s-a situat pe aceleași coordonate de anul

trecut.

Rezultate obținute la examenele de certificare a competențelor profesionale

Evoluția ratei de promovare la examenele de certificare profesională

Din datele prezentate se observă că promovabilitatea la examenele de certificarea

competențelor este aproape constantă pe perioada 2010 – 2016, în jurul procentului de 99%.

c. Inserția absolvenților (a.9anexa)

Inserția socio-profesională a absolvenților anului școlar 2018 - 2018

0

50

100

150

200

250

300

2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019

221

73

53

255

126 121

221

68 53

254

126 121

înscrisi

promovați

Continuă studiile 31%

Angajați 12%

Propria afacere 0%

Înregistrați AJOFM 24%

Neînregistrați AJOFM

22%

Străinătate 11%

anexe%202019-2020/a.9anexa%20A.10.8.%20date%20insertie.docx



Din analiza realizată se poate observa că numărul absolvenților care continuă studiile a

scăzut mult (65% dintre absolvenți continuau studiile în 2008, față de 31% în anul 2019), fapt care se

datorează veniturilor mici ale familiilor. Este de remarcat faptul că mulți dintre absolvenți își contună

studiile la școli postliceale și nu la facultate.

A crescut foarte mult numărul absolvenților șomeri (cu sau fără acte) în defavoarea

absolvenților care se angajează.

De remarcat este creșterea numărului de absolvenți care pleacă în străinătate, de la 3% în

2008 la 17% în 2018.

d. Rezultate obținute la concursuri școlare (a.10anexa)

Din totdeauna, Colegiul Tehnic de „Grigore Cobălcescu” Moinești s-a mândrit cu rezultatele

obținute la învățătură de elevii săi. Ei participă în mod egal, atât la olimpiadele și concursurile școlare,

cât și la activitățile extracurriculare, obținând rezultate foarte bune.

În cadrul Proiectului național „Patrula Eco” școala noastră a reușit să-și păstreze titlul de

„Școală Eco” și a obținut mențiune pentru activitatea realizată.

e. Activități extracurriculare (a.11anexa) Colegiul nostru s-a implicat în numeroase activități, programe și proiecte la nivel local și

regional, elevii fiind de multe ori inițiatori și întotdeauna participanți.

S-a urmărit obținerea unor conduite favorabile unui stil de viață sănătos dar si un climat

prielnic, astfel încât școala să devină un mediu prietenos. Am urmărit să dezvoltăm și să formăm

personalități, conduite și atitudini civice în rândul elevilor noștri.

La activitățile propuse și derulate, procentul de elevi participanți urcă spre 50 -60 %.

Relevanța și valoarea formativă a acestor activități este dată de:

Deprinderea abilităților de a îmbina creativitatea cu utilul;

descoperirea elevilor cu îndemânare și formarea sau dezvoltarea abilităților practice (ex.:

activitățile hand made);

Formarea educației pentru mediu; responsabilizarea elevilor în menținerea unui mediu

curat, fie că este vorba despre mediul înconjurător, fie, mediul de lucru;

sensibilizarea comunității locale cu privire la importanta păstrării unui mediu curat

(activitățile de ecologizare);

Deprinderea elevilor cu ținerea unui discurs în fața publicului, pentru a-și învinge emoțiile

(activitățile culturale sau cele legate de cetățenia democratică);

Lucrul pe echipe, pentru a deprinde toleranța, a-și împărtăși părerile, a accepta opiniile

celorlalți, a socializa;

Dobândirea de aptitudini sportive pentru o dezvoltare personală fizică, sănătoasă și

armonioasă; petrecerea timpului într-un mod plăcut, îmbinând competitivitatea cu

sociabilitatea, sportivitatea;

dezvoltarea în cadrul activităților recreative, a spiritului de fairplay, a comunicării și

socializării (activitățile pentru stilul de viață sănătos);

Dezvoltarea gustul pentru artă, a interesului pentru lectură, a comunicării, a gândirii critice,

prin completarea cunoștințelor necesare la diverse discipline școlare;

Completarea cunoștințelor de cultură generală.

anexe%202019-2020/a.10anexa%20I.6.%20rezultate%20concursuri.docx

anexe%202019-2020/a.11anexa%20I.7.%20proiecte,%20parteneriate,%20activitati.docx



I.3.3. Rata abandonului școlar

Se constată o ușoară descreștere a numărului de elevi care abandonează timpuriu școala

datorită unei mai mari implicări a diriginților și a măsurilor luate la nivel de școală prin derularea de

proiecte educaționale și consilierea părinților. Elevii proveniți din mediul rural abandonează mai ușor

școala datorită veniturilor mici, a navetei, dar și a lipsei de sprijin din partea părinților. Cei mai mulți

dintre cei care abandonează școala sunt fete. În anul școlar 2017 – 2018 au abandonat școala mai mulți

elevi de la învîțîmântul liceai. Din ancheta făcută de școală, s-a constatat că acești elevi abadonează

școala pentru a pleca în stăinătate. (a.12anexa)

Rata abandonului în învățământul liceal și profesional

I.3.4. Dezvoltarea resurselor umane

În perioada 2008 – 2013 toate cadrele didactice au parcurs stagii de formare și dezvoltare

profesională variate, după cum urmează: formare și dezvoltare în mediu defavorizat, instruire în

societatea cunoașterii, inițiere în limba engleză, formator pentru formarea continuă a profesorilor de

științe tehnice, mentor, masterat, cursuri universitare de conversie profesională.

Stagiile de formare s-au realizat prin Casa Corpului Didactic „G. Tăbăcaru” Bacău,

Universitatea Bacău, Universității „Al. I. Cuza” Iași. (a.13anexa)

1.7

2.63

6.1 6.4

4.2 5

1.6

0

4.3

8.3 8.3

2

3.9

5.6

0

2

4

6

8

10

2012/2013 2013-2014 2014-2015 2015-2016 2016-2017 2017-2018 2018-2019

liceu profesional

anexe%202019-2020/a12anexa%20A.10.4.%20rata%20abandonului.docx

anexe%202019-2020/a.13anexa%20A3.8.%20formarea%20profesorilor.docx



I.3.5. Dezvoltarea bazei materiale

Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești a fost dotat cu 2 cabinete AEL de calculatoare

pentru ca lecțiile să poată fi ținute în acest cabinet, într-un stil modern și eficient. Cu sprijinul

autorităților locale s-au efectuat numeroase lucrări de reabilitare: laborator de informatică, instalarea

unei rețele funcționale de calculatoare, crearea unor centre de învățare, care să înlesnească noile

abordări ale predării și învățării utilizând echipamente finanțate de UE.

Prin fonduri proprii s-au amenajat spațiile școlare și au fost modernizate o serie de utilități.

Se lucrează la centrală termică proprie prin intermediul căreia se realizează încălzirea tuturor

clădirilor colegiului tehnic precum și furnizarea apei calde la cantina și căminul școlii.

Pentru îmbunătățirea performanței școlare și pentru a asigura condiții ridicate de instruire

teoretică și practică elevilor, realizările perioadei 2008 – 2019 au fost: (a.14anexa)

realizarea unui program de reabilitare a instalațiilor de PSI și de protecția muncii cu ajutorul

autorității locale;

dotarea suplimentară a atelierelor, a cabinetelor și a laboratoarelor cu echipamente și aparatură

de specialitate;

reorganizarea și optimizarea spațiilor de învățământ a laboratoarelor și atelierelor, pentru o mai

bună corelare a orelor de teorie cu cele de laborator și de instruire practică;

reabilitarea unor săli de clasă, prin eforturi proprii, pentru buna desfășurare a orelor de

specialitate;

înlocuirea catedrelor, băncilor și scaunelor din sălile de clasă prin contribuție proprie;

continuarea lucrărilor de reabilitare a grupurilor sanitare din cămin, cantină și școală, lucrări

realizate prin contribuție proprie;

revizia centralei termice proprii;

amenajarea cu eforturi proprii a cabinetului multimedia;

reabilitarea, din resurse proprii a grupului sanitar de la atelierul scoală;

realizarea instalației de sonorizare a sălilor de clasă;

reabilitarea, din fonduri MECTS, ale tâmplăriei pentru un număr de 150 de ferestre;

realizarea cabinetului de legislație rutieră;

amenajarea poligonului și simulatorului auto;

reabilitarea acoperișului și holului de la corpul C;

reabilitare cantină, bucătărie și introducerea aerului condiționat;

reabilitarea cabinetului medical.

înlocuirea corpurilor de iluminat în corpurile a și b

reabilitare cancelarie

reabilitare hol c1 și c2

dotare școală cu 13 sisteme de calcul

dotare cu mobilier nou (scaune și mese) a 7 săli de clasă

reabilitare laborator chimie

reabilitare grupuri sanitare

amenajarea laborator tehnologic electric

amenajare sală festivități

anexe%202019-2020/a.14anexa%20A.3.5.%20situatia%20reabilitarilor.docx



I.3.6. Rezultate financiare

Bugetul la 30.09. 2019 (mii lei):

Resurse din: Bugetul local Bugetul de stat Venituri proprii

Din care pentru:

Cheltuieli de personal 6165,2

Cheltuieli materiale 401,5 1,910 145

Reparații (RC, RK)

Cheltuieli de capital

Obiecte de inventar 8,5 20

Burse 12,570 481,6

Ajutoare sociale 14,260 219,1

Execuția financiar contabilă la 30.09. 2018:

Resurse din: Bugetul local Bugetul de stat Venituri proprii

Din care pentru:

Cheltuieli de personal 5946,5

Cheltuieli materiale 252,3 1,9 84,02

Cheltuieli de capital

Obiecte de inventar 8,5 6,6

Burse 10,2 465,8

Ajutoare sociale 14,18 211,7



I.4. Contextul european, național, regional și județean

Educația și formarea profesională din România din perspectiva țintelor și indicatorilor

derivați din Strategia Europa 2020:

1. Strategia Europa 2020 definește următoarele obiective principale pentru deceniul 2010-2020:

a. creșterea ratei de ocupare a populației cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani la cel puțin 75%;

b. alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;

c. obiectivul “20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră sau cu 30%, dacă

există condiții favorabile în acest sens, creșterea cu 20% a ponderii energiei regenerabile în

consumul final de energie, creșterea cu 20% a eficienței energetice, comparativ cu 1990;

d. reducerea ratei părăsirii timpurii a școlii la maximum 10% și creșterea procentului

persoanelor cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani cu studii de nivel terțiar la cel puțin 40%

în 2020;

e. reducerea la nivelul UE 28 a numărului de persoane în risc de sărăcie sau excluziune socială cu

20 de milioane de persoane până anul 2020 comparativ cu anul 2008 .

2. Țintele strategice pentru anul 2020, adoptate în cadrul ET 2020 sunt următoarele:

a. până în 2020, în medie, cel puțin 15 % dintre adulți ar trebui să participe la programele de

învățare de-a lungul vieții ;

b. până în 2020, procentul persoanelor cu vârsta de 15 ani, cu competențe scăzute de citire,

matematică și științe exacte , ar trebui să fie mai mic de 15 %;

c. până în 2020, proporția persoanelor de 30-34 de ani, care au absolvit învățământul terțiar , ar

trebui să fie de cel puțin 40 %;

d. până în 2020, proporția părăsirii timpurii a școlii din sistemele de educație și formare, ar

trebui să fie sub 10 %;

e. până în 2020, cel puțin 95 % dintre copiii cu vârsta cuprinsă între 4 ani și vârsta pentru

înscrierea obligatorie la școala primară, ar trebui să beneficieze de educație preșcolară;

f. până în 2020, proporția de absolvenți angajați cu vârste cuprinse în 20 și 34 de ani, care au

finalizat sistemul de educație și de formare profesională cu cel mult trei ani înaintea anului de

referință, ar trebui să fie de cel puțin 82 %, comparativ cu 76,5 % în 2010 .

3. La nivel European pentru obiectivele strategice care vizează educația și formarea profesională,

documentele strategice de referință sunt ET 2020 și Strategia Europa 2020.

Analizând evoluția indicatorilor, comparativ cu media europeană și țintele asumate de

România pentru 2020, rezultă că la nivel național trebuie avute în vedere următoarele constatări:

rata părăsirii timpurii a școlii în România, 17,3% în 2015, cu 5,3 puncte procentuale peste

media europeană de 12%, este una din cele mai ridicate din Europa, cu o evoluție sinuoasă,

fără un progres semnificativ în direcția țintei naționale, de 11,3%, pentru anul 2020;

ponderea absolvenților de învățământ terțiar a înregistrat un progres bun în direcția țintei

naționale, de 26,7% pentru 2020, în creștere de la 16,8% în 2009, la 25,6% în 2015. Cu toate

acestea, se constată un decalaj semnificativ între valorile indicatorului la nivel național și cele

la nivelul UE 28: media europeană de 38,7% în 2015, ținta europeană de 40% pentru 2020.

impactul redus al serviciilor de orientare în carieră oferite elevilor de gimnaziu, care ar

contribui semnificativ la informarea și conștientizarea abilităților native ale elevilor, atât de

către aceștia, cât și de către familii și cadre didactice;



România continuă să se situeze pe penultimul loc între țările europene participante în

programul PISA. În ciuda unui progres bun înregistrat la testarea din 2015 fată de testarea

din 2012 la matematică, rezultatele tinerilor români, în vârstă de 15 ani, indică un procent

foarte ridicat al celor cu competențe scăzute, de 39,9%, în condițiile în care media europeană,

în același an, a fost de 22,1%. Ținta din Cadrul strategic pentru cooperarea europeană în

domeniul educației și formării profesionale ET 2020 propusă la nivel european pentru anul

2020 este de 15% pentru toate cele 3 criterii, citire, matematică și științe;

în contextul crizei economice și financiare, rata de ocupare a absolvenților cu vârsta cuprinsă

între 20 și 34 de ani, la cel mult 3 ani de la absolvire, a cunoscut o evoluție descrescătoare

după anul 2009, cu o ușoară revenire în anul 2015. În cazul absolvenților de învățământ

secundar superior ISCED 3-4, rata de ocupare în 2015 a fost de 59,8%, față de 69,1% în 2009

și față de media UE 28 DE 70,9%. Cu o rată a ocupării absolvenților de 68,1% în anul 2015, pe

ansamblul nivelurilor de educație ISCED 3-8, România se plasează cu peste 8 puncte

procentuale sub media europeană, de 76,9% și departe de ținta de 82%, propusă la nivel

european pentru anul 2020;

în ansamblul populației active, cu vârsta cuprinsă între 20 și 64 de ani, rata de ocupare în

România a fost, în 2015, de 66% față de media europeană de 70,1%, fără progrese

semnificative în perioada analizată, în raport cu ținta de 70%, asumată la nivel național

pentru anul 2020;

rata de participare a adulților în programe de formare pe parcursul întregii vieți a fost, în

2015, de 1,3 %, în scădere în ultimii 3 ani, mult sub valoarea europeană de 10,7% și departe

de ținta de 10% propusă de România pentru 2020

Ponderea relativ bună a tinerilor înscriși în învățământul profesional și tehnic în totalul

elevilor înscriși în învățământul secundar superior, ISCED 3, în 2015, de 56,3%, în România, față de

media UE-28 de 48,1%1, demonstrează importanța formării profesionale inițiale pentru piața muncii

din România. Cu toate acestea, în perioada 2013-2015 s-a înregistrat o scădere continuă a valorii

indicatorului, de la 62,9% în 2013 la 56,3% în 2015.

Contextul național este definit de o serie de strategii, între care, de o relevanță deosebită

pentru educația și formarea profesională se numără:

Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada 2014-2020;

Strategia națională de învățare pe tot parcursul vieții 2015 -2020;

Strategia pentru Reducerea Părăsirii Timpurii a Școlii în România;

Strategia națională pentru învățământ terțiar 2015-2020;

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă 2014-2020;

Strategia națională de cercetare, dezvoltare și inovare 2014-2020;

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României Orizonturi 2013-2020-2030;

Strategia naționala privind incluziunea sociala și reducerea sărăciei 2015-2020;

Strategia de dezvoltare teritorială a României - România policentrică 2035, Coeziune și

competitivitate teritorială, dezvoltare și șanse egale pentru oameni;

Strategia națională pentru competitivitate 2014-2020;

Strategia guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității rome

pentru perioada 2014-2020;

1 Date actualizate pentru anul 2012, conf. Eurostat (date online, code:educ_uoe_enra13)



Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020;

Strategia Națională a României privind Schimbările Climatice 2013-2020;

Strategia națională de gestionare a deșeurilor 2014-2020;

Strategia pentru dezvoltarea sectorului agroalimentar pe termen mediu și lung orizont 2020-

2030;

Planul strategic național multianual privind acvacultura 2014-2020;

Strategia energetică a României pentru perioada 2007-2020 actualizată pentru perioada 2011-

2020;

Strategia Națională de Sănătate 2014-2020.

Tot la nivel național Strategia educației și formării profesionale din România pentru perioada

2014-2020 are ca obiective strategice și direcții de acțiune:

Obiectivul strategic 1: Îmbunătățirea relevanței sistemelor de formare profesională pentru

piața muncii, având ca țintă strategică creșterea ratei de ocupare a tinerilor din grupa de vârstă 20-34

ani, necuprinși în educație și formare, cu nivel de educație ISCED 3 și 4 la 63% până în 2020, față de

57,2% în 2014.

Pentru îndeplinirea acestui obiectiv strategic, sunt prevăzute următoarele direcții de acțiune:

Actualizarea instrumentelor de descriere a ocupațiilor și calificărilor, a curriculumului și a

auxiliarelor curriculare, pe nivelurile de calificare stabilite prin Cadrul național al calificărilor,

pentru o mai bună articulare între subsisteme, pentru facilitarea mobilității în educație și

formare profesională și pentru creșterea relevanței pentru piața muncii;

Dezvoltarea mecanismelor pentru anticiparea competențelor solicitate pe piața muncii,

definirea profilurilor profesionale, în scopul dezvoltării/revizuirii calificărilor în concordanță

cu abilitățile și cunoștințele relevante pentru nevoile pieței forței de muncă și adaptarea

programelor de învățământ la nevoile și tendințele pieței muncii;

Monitorizarea inserției profesionale a absolvenților programelor de formare;

Îmbunătățirea învățării la locul de muncă în formarea profesională;

Îmbunătățirea mecanismelor de finanțare publică și privată a formării profesionale;

Creșterea implicării partenerilor sociali în dezvoltarea sistemului de formare profesională.

La nivel regional, pentru regiunea NORD-EST în PDR Nord-Est, Strategia Regională Nord-Est își

propune ca Viziune: „În anul 2022 Regiunea Nord-Est va fi un loc mai atractiv pentru a investi, a lucra

și a locui!” . Obiectivul general urmărit fiind derularea în Regiunea Nord-Est a unui proces de creștere

economică durabilă, favorabil creșterii competitivității economice și incluziunii sociale, care să

conducă la o diminuare a decalajelor existente față de celelalte regiuni ale României; Ținta propusa

anul 2022: indicele de disparitate al Produsului Intern Brut Regional, pe cap de locuitor la nivel

regional, va reprezenta 75% din valoarea indicatorului la nivel național și 37% din valoarea

indicatorului la nivel comunitar.

La nivel județean, conform Strategiei de dezvoltare a județului Bacău: document-cadru pentru

perioada de programare 2014-2020, viziunea de dezvoltare a Județului Bacău este: „Bacău se va

poziționa, la orizontul anului 2020, în topul cel mai atractive 10 județe din România pentru investitori

și turiști, cu o economie competitive, deschisă și durabilă, bazată pe specializare inteligentă și pe

forță de muncă înalt calificată, și cu infrastructură modernă, accesibilă tuturor locuitorilor. Județul

Bacău va oferi locuitorilor săi un nivel ridicat de calitate a vieții și servicii educaționale, medicale,

sociale și culturale de înaltă calitate, precum și o administrație publică orientată către nevoile

cetățenilor, care se vor implica activ în viața comunităților din care fac parte”.



I.5. OBIECTIVE ŞI PRIORITĂŢI REGIONALE ŞI LOCALE

Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești este situat în partea central vestică a Moldovei

și deservește întreaga regiune Nord – Est și, parțial, regiunea Sud - Est (Vrancea, Galați, Buzău, Brăila).

Județul Bacău este situat în zona industrială complexă a Moldovei, central-vestice, la

intersecția principalelor drumuri naționale și internaționale spre nordul Moldovei, Transilvania,

Dobrogea, sudul tarii și este un puternic centru comercial. Are o suprafață de 6.621 kmp, reprezentând

2,78% din suprafața tarii și 17,97% din suprafața regiunii Nord – Est, o populație de 722.961 locuitori,

în scădere cu 2,25% față de 2003, concentrată în 8 centre urbane (3 municipii și 5 orașe), 80 de

comune și 485 de sate.

Obiectivele prioritare ale județului Bacău pentru perioada 2012 – 2020 precizate de PRAI

Obiectiv 1 : Adaptarea rețelei școlare și a ofertei de formare profesională inițială la cerințele

pieței muncii și a opțiunilor elevilor.

Constatări în urma monitorizării: Oferta ÎPT formulată prin planul de școlarizare se încadrează în

trendurile recomandate pe domenii și calificări, înregistrând un progres vizibil în ultimii ani, prin

armonizarea cu țintele recomandate de PLAI.

Acțiuni:

1. Realizarea de rețele școlare pentru asigurarea continuității în formare

Constatări în urma monitorizării: La nivel județean există rețea ÎPT, structurată pe zone și domenii,

formată din colegii tehnice și grupuri școlare ca urmare a desființării unităților SAM.

Recomandări/concluzii: pentru a putea evalua progresul, este necesar a se urmări și activitățile

desfășurate în cadrul acestei rețele.

2. Realizarea unor sisteme parteneriale eficiente, în scopul dobândirii de către elevi a competențelor

specifice calificărilor din oferta școlară.

Constatări în urma monitorizării: Cele 28 unități ÎPT din județ au încheiat parteneriate cu agenți

economici, pe domenii profesionale. Din păcate mulți agenți economici fac parte din cadrul

întreprinderilor mici și mijlocii, iar efectuarea stagiilor de pregătire practică cu clasa întreagă la acești

agenți este imposibilă.

3. Elaborarea curriculumului în dezvoltare locală (CDL) de către școala - agenți economici, pentru

competențele specifice, locale.

Constatări în urma monitorizării: La nivel de județ 58 % din unitățile ÎPT au elaborat curriculumul

în dezvoltare locala (CDL) în parteneriat cu agenții economici. Diferența de 42% are ca și cauză

inexistența/falimentarea agenților economici pentru unele domenii profesionale, ca urmare a crizei

economice.

Recomandări/concluzii: Extinderea parteneriatelor cu agenți economici la nivel regional/național/

european, pentru domeniile profesionale școlarizate în județ.

4. Realizarea de studii ale inserției profesionale pe piața forței de muncă.

Constatări în urma monitorizării: la nivel județean nu s-au realizat studii ale inserției absolvenților

pe piața muncii.

Recomandări/concluzii – Elaborarea de proiecte în acest sens.

5. Urmărirea inserției absolvenților pe piața forței de muncă



Constatări în urma monitorizării: Inserția profesională a fost monitorizată doar la nivel de unitate

școlară, acest lucru fiind dificil de realizat ca urmare a migrării absolvenților spre spațiul european și a

scăderii locurilor de muncă vacante în județ .

Recomandări/concluzii - Elaborarea de proiecte în acest sens.

Obiectiv 2: Creșterea participării la programe de formare profesională prin rețeaua IPT

Constatări în urma monitorizării: lipsa date privind structura populației pe niveluri de calificare.

Acțiuni:

1. Participarea la programe de formare managerială în vederea acreditării unităților școlare ca furnizori

de formare continuă.

Constatări în urma monitorizării: lipsa date

Recomandări/concluzii: colectare de date/analiză/reformulare

2. Obținerea acreditării de către unităților școlare ca furnizori de formare continuă și acreditarea ca

centre de evaluare a competențelor dobândite în alt context decât cel formal.

Constatări în urma monitorizării: La nivelul județului Bacău, 3 unități ÎPT sunt autorizate pentru 3

programe de formare continuă. În 2009, a scăzut numărul persoanelor formate ca urmare a recesiunii

economice și a dezvoltării de programe de către AJOFM și ONG-uri. Nu exista unitate ÎPT autorizată ca

centrul de evaluare.

Recomandări/concluzii: realizarea demersurilor pentru acreditarea unui centru de evaluare a

competențelor dobândite în alt context decât cel formal, la nivel de județ.

3. Consilierea adulților pentru reorientare în carieră și pentru ridicarea nivelului calificării , cu atragerea

partenerilor sociali implicați ca beneficiari.

Constatări în urma monitorizării: lipsa date.

Recomandări/concluzii: reformulare/ reanalizare, deoarece acțiunea aparține domeniului de

activitate al AJOFM.

4. Realizarea de analize provin necesitățile de FPC.

Constatări în urma monitorizării: s-au realizat analize privind necesitățile de formare continua, mai

ales în rândul cadrelor didactice.

Recomandări/concluzii: acțiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS

5. Intensificarea activităților de colaborare școală – agent economic - AJOFM, în vederea identificării

calificărilor pentru autorizare și a grupurilor țintă pentru formarea continua.


Recomandări/concluzii: acțiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.

6. Realizarea de campanii de informare și promovare a calificărilor specifice zonei rurale în vederea

diminuării fenomenului migrației forței de muncă


Recomandări/concluzii: acțiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.

Obiectiv 3: Asigurarea egalității de șanse în formarea inițială

Acțiuni:

1. Realizarea de studii și analize privind motivele părăsirii timpurii a școlii de către elevi, inclusiv a celor

de etnie rromă.

Constatări în urma monitorizării: nu s-au realizat studii în cadrul unor proiecte județene, ci doar la

nivel local.

Recomandări/concluzii: Acțiunea trebuie să se regăsească până la nivel de PAS.



2. Consilierea și informarea elev – părinte, în alegerea carierei privind tendințele înregistrate pe piața

forței de muncă.

Constatări în urma monitorizării: Lipsa date.


3. Sprijin financiar pentru elevii supuși riscului de părăsire timpurie a școlii. Exista programul „Bani de

liceu” pentru elevii din liceu, care se derulează în toate școlile din județ.



4. Formarea cadrelor didactice pentru a lucra cu elevii din medii dezavantajate (etnii, CES).

Constatări în urma monitorizării: Lipsa date


Obiectivul 4: Dezvoltarea resurselor umane din sistemul IPT în vederea asigurării calității în

formare

Constatări în urma monitorizării: Rata de participare a cadrelor didactice la formare, în județ, este

în creștere față de anul școlar 2010 cu 11% la profesori și 4% la maiștri instructori. 15 profesori sunt

participanți la programele de reconversie a cadrelor didactice.

Recomandări/concluzii: Formularea unui obiectiv în sensul dezvoltării resurselor umane prin

atragerea de fonduri FSE în cadrul POS DRU. Colectarea datelor și pe medii de rezidență.

Acțiuni:

1. Dezvoltarea unor stagii de formare continuă a cadrelor didactice din IPT pe o arie tematică legată de

problemele reformei la acest nivel

Constatări în urma monitorizării: participanți la stagii de formare: 69,5% profesori (275); 24,7%

maiștri instructori (34). Număr de parteneriate cu agenții economici pentru formare: 5,5% din stagii

sunt în parteneriat (12 profesori);

2. Organizarea unor stagii de formare continua a cadrelor didactice din IPT în vederea abilitării lor ca

mentori



3. Organizarea, în parteneriat cu agenți economici, a stagiilor de instruire practică, inclusiv în țări ale UE

Constatări în urma monitorizării: parteneriate cu agenții economici pentru formare cadre didactice

în 2013-2014: - 1,3% din școlii au parteneriate cu agenții economici pentru FPA; - 2,4% din școlii au

parteneriate cu agenții economici pentru formarea cadrelor didactice.

Recomandări/concluzii: Intensificarea parteneriatelor și actualizare anuală.

4. Diseminarea experienței acumulate în procesul de formare continuă prin participarea cadrelor

didactice din ÎPT la simpozioane, sesiuni de referate, schimburi de experiență etc.


Recomandări/concluzii: Colectare date.

Obiectiv 5: Dezvoltarea infrastructurii unităților școlare IPT, în vederea asigurării calității în

formare

Constatări în urma monitorizării: Unitățile ÎPT din Județul Bacău au beneficiat de finanțări din

diferite surse, astfel: Program Phare 2004-2006 (4 unități școlare), HG.2008 (10 unități școlare),

Program guvernamental pentru dezvoltarea Campusurilor Școlare (2 unități școlare).

Din total unități ÎPT, 34% au fost finanțate în anul 2008 pentru reabilitări și echipamente.



Recomandări/concluzii: Formularea unui obiectiv în sensul dezvoltării infrastructurii prin atragerea

de fonduri FSE în cadrul Programului Operațional Regional pentru grupurile școlare care nu au

beneficiat de programe de reabilitare.

Acțiuni:

1. Reabilitarea infrastructurii educaționale (săli de clasa, laboratoare, ateliere școală, săli de sport,

cantine, cămine), necesară în formarea inițială IPT.

Constatări în urma monitorizării: 4 unități școlare ÎPT, prin Program Phare și-au reabilitat clădirile

și au primit echipamente pentru dotarea atelierelor școală și a laboratoarelor tehnologice.

Recomandări/concluzii: Dezvoltarea tuturor grupurilor școlare la nivelul cerințelor standardelor de

pregătire profesională.

2. Dezvoltarea infrastructurii unităților școlare IPT antrenate în formarea continuă a adulților

Constatări în urma monitorizării: Lipsa date.

3. Actualizarea dotărilor unităților școlare IPT conform evoluției tehnologice, urmărind formarea de

competențe cerute pe piața muncii, conform standardelor de pregătire profesională

Constatări în urma monitorizării: 24 % din colegiile tehnice și grupurile școlare din județ au

fost dotate cu echipamente necesare formării competențelor tehnice generale și tehnice specializate.

4. Dotarea școlilor TVET identificate cu echipamente IT, echipamentele necesare pregătirii de specialitate

și conectare la internet.

Constatări în urma monitorizării: Toate unitățile ÎPT sunt dotate IT în programul AEL și conectate la

Internet.



Partea a-II-a – ANALIZA NEVOILOR

II. 1. Analiza mediului extern

II.1.1. Aspecte demografice (a.15anexa) Din punct de vedere administrativ, Regiunea de dezvoltare Nord-Est cuprinde șase județe,

unități administrativ-teritoriale și unități teritorial-statistice de nivel NUTS 3. În cadrul regiunii,

ponderea județelor după numărul populației rezidente la 1 iulie 2017 era următoarea: Iași 24,5%,

Suceava 19,4%, Bacău 18,4%, Neamț 13,9%, Botoșani 12,0% și Vaslui de 11,8%. Ponderea populației

rezidente a județului Bacău a înregistrat o scădere de la 18,6% la 1 iulie 2012 la 18,4% la 1 iulie 2017.

De fapt, singurul județ care a înregistrat o creștere a populației rezidente în această perioadă a fost

județul Iași. Județul Bacău a cunoscut în această perioadă o scădere a populației rezidente cu 3,11%

(19.046 persoane), prin urmare și o reducere a ponderii în Regiunea de Nord-Est cu 1,38%.

În profil teritorial, populația legală a județului Bacău este repartizată în 93 de localități, din

care: 3 municipii, 5 orașe și 85 de comune. În județ există un număr de 491 sate, din care 5 aparțin de

municipii și orașe.

Dacă pe total județ populația legală a înregistrat în acești 8 ani o scădere cu 1,52% (11.484

persoane), există și un număr de 27 localități, toate din mediul rural, care au înregistrat creșteri. Cum

era de așteptat, cele mai mari creșteri s-au observat în comunele limitrofe marilor aglomerări urbane,

în timp ce în partea de est, cea mai săracă a județului, s-au observat scăderi mai mari ale populației.

La ultimul recensământ al populației au fost înregistrate un număr de 57.340 de persoane

plecate în străinătate pentru o perioadă îndelungată și, care deși aveau domiciliul legal în județul

Bacău, nu mai făceau parte din populația rezidentă a acestuia. Din acest punct de vedere, județul Bacău

se situa pe primul loc în tara la acel moment. Din păcate, în afara recensămintelor nu dispunem de date

statistice oficiale cu privire la migrația reală, marea majoritate a celor plecați nefiind înregistrați și în

documentele evidenței populației.

Prognoza demografică realizată de Institutul National de Statistică pentru orizontul anului

2025 indică (într-o variantă medie) o reducere a populației din regiunea Nord-Est cu 8,1% (-204,2mii

locuitori) până în 2025comparativ cu anul 2010. Până în anul 2025 se prognozează o scădere

accentuată a populației din grupa de vârstă de 0-14 ani, de aproximativ 78,8 mii persoane (-20,9%),

dar și a populației cu vârsta cuprinsă între 15-65 ani (-10,5%). Până în anul 2015, raportul dintre

tineri și vârstnici s-a menținut favorabil tinerilor, după care raportul s-a schimbat, procesul de

îmbătrânire a populației accentuându-se.

Populația rezidentă, pe grupe de vârstă, în județul Bacău

0 100000 200000 300000 400000 500000

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018 peste 25 ani

20-24 ani

15-19 ani

10-14 ani

5-9 ani

0-4 ani

anexe%202019-2020/a.15anexa%20A10.1.%20date%20demografice.docx



Până în anul 2025 se prognozează o scădere accentuată a populației din grupa de vârstă de 0-

14 ani, de aproximativ 16,2 mii persoane (-19,7%), dar și a populației cu vârsta cuprinsă între 15-65

ani(-12,2%). Conform PRAI, în intervalul de analiză 2015-2025 se constată o consolidare relativă a

vârstei de mijloc (35-55 ani) active pe piața muncii, ceea ce în mod logic conduce la o nevoie crescândă

de formare continuă pe piața muncii – fapt pe care trebuie să-l aibă în vedere unitățile de ÎPT

interesate de compensarea pierderilor de populație şcolară. Astfel, școlile se pot orienta spre cursuri

de scurtă durată pentru formarea adulților având în vedere baza materială și personalul didactic

calificat, spațiile școlare insuficient utilizate (în multe scoli se învață într-un singur schimb), cursuri

efectuate în prezent de A.J.O.F.M. și unele O.N.G.-uri sau asociații, care din păcate apelează tot la

cadrele didactice din școală, neavând nici pe departe condițiile materiale de care dispun școlile, atrag

din ce în ce mai mulți șomeri, angajați care doresc să se califice la locul de muncă, utilizând în scopul

calificării adulților proiecte europene.

Principalele concluzii din analiza demografică. Implicații pentru ÎPT

Concluzii Implicaţii

Declinul demografic general va continua, accentuat pentru populaţia tânără (din grupa 0-14 ani şi 15-19 ani)

Nevoia unei gestiuni eficiente, previzionale, a dezvoltării resurselor umane, sprijinită de investiţii corespunzătoare în capitalul uman; Reorganizarea reţelei şcolare din perspectiva reducerii numărului de elevi.

Scăderea naturală prognozată a populaţiei tinere va fi agravată de migraţia internă şi externă. Apare pericolul unui deficit de forţă de muncă tânără înalt calificată (IT, ştiinţe şi tehnologie, medicină, etc.) precum şi de tineri lucrători cu diverse calificări căutate pe piaţa europeană a muncii (construcţii, asistenţă socială şi medicală, etc.).

Creşterea nivelului de calificare şi a motivării forţei de muncă tinere de a participa la forţa de muncă regională. Revigorarea IMM-urilor (al căror număr a scăzut îngrijorător după întroducerea impozitului forfetar) şi acordarea de facilităţi fiscale tinerilor întreprinzători. Racordare realistă la piaţa europeană a muncii a activităţilor de informare, orientare şi consiliere, adăugarea de noi calificări în oferta educaţională a şcolilor din IPT în raport cu cerinţeţe pieţei muncii.

Reduceri semnificative ale populaţieide vârstă şcolară: 6 - 10 ani: ponderea populaţiei scade cu 26%; 11 -14 ani: ponderea populaţiei scade cu 29%; 15-18 ani: ponderea populaţiei scade cu 30%; 19 – 23 ani:ponderea populaţiei scade cu 22%;

Măsuri la nivelul reţelei şcolare: Optimizarea alocării resurselor financiare prin concentrarea pregătirii elevilor în şcoli de calitate, în paralel cu accederea elevilor în baza unui concurs de selecţie organizat de şcoli Optimizarea ofertei de calificări profesionale prin formarea unor consorţii şcolare, care împreună să realizeze o ofertă cuprinzătoare şi diversificată, cu acoperire teritorială optimă, eliminând paralelismele nejustificate, ţintînd noi grupuri (programe pentru adulţi)

Îmbătrânire demografică Nevoi sporite de personal calificat în asistenţă socială şi medicală, construcţii, servicii, comerţ, agricultură. Nevoi educaţionale specifice (educaţie non-formală)

Preponderenţa populaţiei domiciliată în mediul rural

Asigurarea accesului la Î.P.T. în condiţii de calitate şi varietate de opţiuni în mediul rural

Diversitatea şi distribuţia etnică

Educaţie multiculturală. Asigurarea accesului egal la educaţie şi a varietăţii opţiunilor (având în vedere dificultăţile de constituire a claselor pentru minorităţile cu număr mic de elevi dintr-o zonă). Programe de sprijin pentru grupurile etnice dezavantajate



De reținut!

fenomenul de ruralizare va avea impact în sistemul de educație și formare profesională,

propunerile de plan de școlarizare trebuie să includă în analiza și distribuția rețelei aspectele

demografice, constatate și menționate;

în situația prognozată a scăderii demografice, se recomandă analiza resurselor –spațiilor

școlare - în vederea utilizării lor ca exemplu - FPC, alte forme și alternative;

sistemul educativ necesită măsuri remediale care să susțină educația și formarea în rândul

persoanelor din grupuri dezavantajate, în sprijinul incluziunii sociale și dezvoltarea conștiinței

privind contribuția individuală la susținerea societății în procesul de integrare în societate;

sunt necesare analize și măsuri privind cauzele migrației;

II.1.2. Aspecte economice

Analiza datelor furnizate de Institutul Naţional de Statistică subliniază faptul că, în perioada

2015 – 2016, valoarea PIB la nivelul României, a regiunii Nord-Est şi la nivelul fiecărui judeţ din

regiune, a crescut, dar nu spectaculos. Aceasta tendinţă de creştere se va manifesta şi în intervalul

2017 – 2020. Procentul de creştere, pentru perioada fiind 2015 – 2020, va avea valori apropiate, 42%

la nivel naţional, 44% la nivelul regiunii NE şi 46% la nivelul judeţului Bacău, ceea ce subliniază

apropierea judeţului Bacău de evoluţia de ansamblu a economiei româneşti.

Valoarea produsului intern brut, pe judeţe şi regiuni

- milioane lei, preturi curente -

2015 2016 2017 2018 2019 2020

Total economie 711103 761474 816544 879462 946740 1014013

Nord - Est 70603 75725 81461 87931 94934 102071

Bacău 13473 14521 15628 16909 18307 19743

Botoşani 6875 7403 7947 8569 9243 9927

Iaşi 21906 23607 25437 27491 29719 32000

Neamţ 9162 9594 10317 11115 11977 12860

Suceava 12893 13880 14884 16024 17246 18472

Vaslui 6293 6721 7248 7823 8443 9070

Principalii indicatori economico-sociali în 2020, pentru judeţele regiunii Nord-Est

- modificări procentuale -

Total regiune Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

2020

Creşterea reală a PIB 6.1 6.4 6.0 6.2 5.9 5.7 6.0

PIB/Locuitor (euro) 7143 7581 5856 8989 6485 6666 5412

Numărul mediu de salariaţi 4.3 4.4 4.6 4.3 4.0 4.2 4.5

Rata şomajului înregistrat - % 5.0 5.5 3.6 3.8 4.5 4.0 9.6

Câştigul salarial mediu net lunar (lei/salariat) 2497 2473 2521 2852 2071 2428 2307

Câştigul salarial mediu net lunar 7.0 6.6 7.2 7.1 7.0 7.1 6.8



Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali în perioada 2015 - 2019

Total regiune Bacău Botoşani Iaşi Neamţ Suceava Vaslui

2015





Câştigul salarial mediu net lunar

(lei/salariat) 1562 1581 1491 1798 1359 1489 1387


2016






(lei/salariat) 1746 1758 1699 1982 1514 1681 1588


2017






(lei/salariat) 1978 1973 1955 2246 1690 1914 1830


2018






(lei/salariat) 2151 2148 2157 2440 1794 2090 2001


2019






(lei/salariat) 2334 2320 2352 2663 1936 2267 2161




Continuând analiza principalilor indicatori economico-sociali,în perioada 2015 – 2019,

precum şi a datelor furnizate de ISE, constatăm că judeţul Bacău tinde să aibă o evoluţie pozitivă,

indicatorii analizaţi evoluând în sens pozitiv:

- creşterea reală a PIB-ul a evoluat de la 2,5% în 2015 la 6,3% în 2019;

- rata şomajului a scăzut de la 6,6% la 5,7%;

- câştigul salarial mediu net lunar (lei/salariat) va creşte de la 1581 lei/salariat la 2320 lei/salariat.

La nivelul regiunii Nord-Est se constată că judeţul Bacău care ocupa, la nivel relativ, locul 2,

după judeţul Iaşi, începe să piardă poziţia menţionată, în favoarea judeţelor Suceava, Botoşani şi chiar

Neamţ, la unii indicatori, conform prognozelor până în anul 2020.

Firmele din județ. Dinamică, repartiția sectorială și pe clase de mărime; unități

locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii

Numărul de unități locale active, în județul Bacău a fost în anul 2016 de 11.579 unități, cu 438

unități mai multe decât în anul 2010 (+3,9%) și cu 185 unități mai multe decât în anul 2015 (+1,6%).

Cele mai multe unități locale active, pe activități ale economiei naționale, conform Caen Rev. 2, în

județul Bacău au fost în anul 2016 în activitatea Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea

autovehiculelor și motocicletelor (4.274 unități), fiind urmată de secțiunea Industria prelucrătoare

(1179 unități), Construcții (1152 unități), Activități profesionale, științifice și tehnice (974 unități).

La polul opus, cele mai puține unități locale active în anul 2016 din județul Bacău s-au regăsit în

următoarele secțiuni Caen Rev. 2: Industria extractivă, Producția și furnizarea de energie electrică și

termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor,

activități de decontaminare, Învățământ, Activități de spectacole, culturale și recreative.

Comparativ cu anul 2010, numărul unităților locale active din județul Bacău a crescut cu 438

unități, cele mai mari creșteri regăsindu-se în activitățile: Intermedieri financiare și asigurări, Activități

de spectacole, culturale și recreative, Sănătate și asistenta socială, Informații și comunicații, Distribuția

apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, Agricultură, silvicultură și

pescuit, Învățământ și Activități de servicii administrative și activități de servicii suport.

Nu toate activitățile din economia județului au înregistrat creșteri ale numărului de unități

locale active față de anul 2010. Astfel, în 2016 față de 2010 au funcționat mai puține unități locale

active în Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, în

Industria extractivă, în Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor

și în Industria prelucrătoare.

Față de anul 2015, numărul unităților locale active din județul Bacău a crescut cu 185 unități,

cele mai mari creșteri regăsindu-se în activitățile: Informații și comunicații, Producția și furnizarea de

energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, Sănătate și asistenta socială, Activități de

spectacole, culturale și recreative, Intermedieri financiare și asigurări, Alte activități de servicii.

Cele mai mari scăderi ale numărului de unități locale active față de anul 2015 s-au înregistrat

în: Distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, Industria

extractivă, Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, Hoteluri și

restaurante și Industria prelucrătoare.

Structura unităților locale active, pe secțiuni și clase de mărime după numărul de salariați nu

s-a modificat considerabil în perioada 2010-2016, procentele deținute de unități în funcție de clasa de

mărime fiind în anul 2016 de: 88,3% unități locale active cu 0-9 persoane, 9,6% unități locale active cu

10-49 persoane, 1,8% unități locale active cu 50-249 persoane și doar 0,3% unități cu peste 250

persoane.



Numărul cel mai mare de unități locale active activează în domeniul comerț, respectiv 4.274

unități (reprezentând 36,9% din totalul județului), urmat de industria prelucrătoare cu 1.179 unități

(10,2% din total județ), construcții cu 1.152 unități (9,9% din total județ) și activități profesionale,

științifice și tehnice cu 974 unități (8,4% din total județ).

Personalul din unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii, din

județul Bacău a fost în anul 2016 de 80.251 persoane, cu 132 persoane mai puține decât în anul 2010

(-0,2%) și cu 1.688 persoane mai multe decât în anul 2015 (+2,1%). În întreaga perioadă analizată,

2010-2016, personalul din unitățile locale active din industrie, construcții, comerț și alte servicii a

înregistrat o evoluție fluctuantă și nu una clară de scădere sau creștere.

În anul 2016 cel mai mare număr de personal din unitățile locale active din industrie,

construcții, comerț și alte servicii, în județul Bacău, s-a înregistrat în Industria prelucrătoare (24.864

persoane), fiind urmată de secțiunile Comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și

motocicletelor (22.051 persoane) și Construcții (9.362 persoane).

Față de anul 2010, personalul din unitățile locale active din industrie, comerț și alte servicii

din județul Bacău a scăzut cu 132 persoane (-0,2%), cele mai mari scăderi regăsindu-se în activitățile:

Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-62,8%),

Industria extractivă (-47,4%), Construcții (-12,7%), Distribuția apei; salubritate, gestionarea

deșeurilor, activități de decontaminare (-11,2%), Industria prelucrătoare (-1,1%).

Cele mai mari creșteri de personal s-au înregistrat în: Sănătate și asistență socială (+35,5%),

Tranzacții imobiliare, închirieri și activități de servicii prestate în principal întreprinderilor (activități

profesionale, științifice și tehnice, activități de servicii administrative și activități de servicii suport)

(+23,0%), Transport și depozitare (+16,0%), Alte activități de servicii colective, sociale și personale

(+15,4%).

Comparativ cu anul 2015, personalul ce a activat în unitățile locale active din industrie,

comerț și alte servicii din județul Bacău a crescut cu 1.688 persoane (+2,1%). Astfel, pe secțiuni, au

lucrat mai multe persoane în: Industria extractivă, Învățământ, Distribuția apei; salubritate,

gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, Transport și depozitare.

Nu toate activitățile din economia județului au înregistrat creșteri de personal fată de anul

anterior. Astfel, în 2016 față de 2015 cele mai mari scăderi se regăsesc în Construcții, Producția și

furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, Informații și comunicații,

Industria prelucrătoare, Hoteluri și restaurante.

Analizând structura personalului din unitățile locale active din industrie, comerț și alte

servicii din județul Bacău la nivelul anului 2016, constatăm că cele mai multe persoane lucrează

în Industria prelucrătoare (31,0%), urmată de Comerț (27,5%) și Construcții (11,7%), iar cele

mai puține persoane se regăsesc în Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze,

apă caldă și aer condiționat (0,7%), Alte activități de servicii colective, sociale și personale

(1,7%), Informații și comunicații (1,7%).



Cerințele de competitivitate la nivelul Uniunii Europene

Ca urmare a integrării României în UE, firmele din județ s-au confruntat cu o presiune

concurențială sporită pentru a rezista pe piața internă, pentru a valorifica oportunitățile participării pe

piața UE. Noi firme și învestiții de capital străin vor fi atrase în județ.

Dincolo de avantajul conjunctural (care se va reduce în timp) al prețului relativ scăzut al

forței de muncă, competitivitatea firmelor va fi condiționată într-o măsură din ce în ce mai mare de

creșterea valorii adăugate prin eforturi susținute de inovare și segmentare pentru cucerirea și

păstrarea pieței, cu accent pe tehnologie, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare adecvate.

Nevoile de competitivitate ale firmelor vor conduce și la dezvoltarea și diversificarea pieței

de servicii pentru afaceri(“business to business”): servicii de consultanță, financiare, comerciale etc.,

dar și alte servicii pentru întreprinderi rezultate din externalizarea unor activități auxiliare producției

și contractate cu firme specializate - de ex. de întreținere și reparații (mentenanță), servicii pentru

produsele vândute etc.

Strategia de dezvoltare a județului Bacău

De menționat că datele sunt preluate din raportările serviciilor publice deconcentrate și din

Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Bacău pe perioada 2010-2021, aprobată de

Consiliul Județean Bacău. Conform acestei strategii, județul Bacău până în anul 2021 va ajunge unul din

principalele motoare de dezvoltare economică ale Regiunii Nord Est, un nod logistic regional și un

model de creștere sustenabilă. Creșterea sa economică, avându-și avangarda în industria de înaltă

tehnologie, se va baza pe tradiția sa industrială, dar va căuta să repare dezechilibrele trecutului,

tinzând spre convergență și incluziune socială. Trăgându-și energia din vastul rezervor de talent și

cunoaștere al resurselor sale umane, dezvoltarea sa viitoare va fi deopotrivă echitabilă, armonioasă și

prietenoasă mediului înconjurător.

Obiectivele stabilite prin această strategie:

1. Obiective strategice verticale:

Creșterea competitivității sectoarelor agro-alimentar și forestier și dezvoltarea rurală

Potențialul logistic al județului Bacău, este un fundament important al acestui obiectiv și

reprezintă un avantaj ce poate fi convertit în oportunitatea afirmării sale ca unul din centrele regionale

de producție, distribuție, depozitare și comercializare a produselor primare și a celor procesate.

Disparitatea de dezvoltare între urban și rural este o consecință a dependenței populației

rurale de o activitate agricolă prea puțin productivă, dar și a stării nesatisfăcătoare a infrastructurii și

utilităților de bază în mediul rural. Diversificarea economiei rurale și ameliorarea calității

infrastructurii de bază reprezintă priorități de grad zero pentru dezvoltarea rurală în județul Bacău.

Dezvoltarea mediului de afaceri local și accelerarea procesului de reconversie industrială

Viziunea de dezvoltare a județului pentru următorul deceniu plasează transformarea

industrială și dezvoltarea mediului de afaceri în centrul creșterii economice. Evoluția dinspre

industriile extractive și de prelucrare petrochimică înspre industrii intensive în tehnologie înaltă, care

va angrena și o dezvoltare sincronă a sectorului CDI, a educației și a serviciilor conexe, reprezintă

reperul central al acestui obiectiv strategic. Acest obiectiv nu poate contribui în mod decisiv la

materializarea viziunii de dezvoltare fără ca ponderea cheltuielilor CDI, publice și private, să crească, și

fără ca parteneriatele între universități și mediul de afaceri să fie întărite. Mediul local de afaceri poate

fi dezvoltat prin reducerea unor bariere administrative, printr-o atenție sporită față de nevoile

investitorilor, prin sporirea accesului IMM-urilor la TIC și servicii de formare pentru resurse umane.

Valorificarea resurselor energetice regenerabile



Acest obiectiv constituie o provocare și în același timp o miză importantă pentru județul Bacău,

atât din punct de vedere al protecției mediului și creșterea calității vieții locuitorilor cât și din

perspectiva dezvoltării economice pe care o pot genera. Valorificarea resurselor energetice

regenerabile este un obiectiv de dezvoltare cheie, aflat în strânsă legătură cu alte obiective de

dezvoltare, cum ar fi: protecția mediului și socialul. Punerea în aplicație a acestui obiectiv se

fundamentează pe faptul că județul Bacău deține resurse regenerabile.

Promovarea convergenței economice și creșterea incluziunii sociale

Asigurarea condițiilor pentru dezvoltarea de ansamblu a resurselor umane presupune

acordarea unei atenții speciale acelor zone care sunt cel mai afectate de evoluția pieței de muncă, în

cazul județului Bacău este cazul mediului rural din stânga Siretului.

2. Obiective strategice orizontale:

Creșterea productivității economiei prin dezvoltarea resurselor umane

Îmbunătățirea competențelor resurselor umane și creșterea mobilității și adaptabilității

angajaților reprezintă obiective specifice cheie pentru misiunea creșterii productivității economice a

județului Bacău, pentru înfruntarea provocărilor unei piețe a muncii în permanentă schimbare și

pentru asigurarea unei tranziții line a profesioniștilor din industriile în declin și agricultură.

Extinderea capacității infrastructurii de a stabiliza economia cu scopul îmbunătățirii calității

vieții în județul Bacău

Identificarea extinderii infrastructurii, drept un obiectiv orizontal, apare ca o alegere naturală

având în vedere impactul multisectorial al activităţii proiectate să ducă la îndeplinirea acestui obiectiv.

Fiecare politică din cadrul acestui obiectiv orizontal este orientată către sprijinirea obiectivelor

verticale.

Creșterea capacității administrației băcăuane de a contribui la dezvoltarea durabilă a județului

Bacău

Acest obiectiv este foarte important datorită efectelor sale asupra obiectivelor verticale de

dezvoltare. O bună performanta a autorităților locale este în măsură să sprijine atât dezvoltarea

economică locală datorită flexibilității în interfațarea cu investitorii potențiali, cât și o relație mai bună

cu comunitățile locale. Dezvoltarea locală bazată pe principiile noului management public reprezintă

mijlocul dezvoltării strategice a administrației publice Băcăuane.

Îmbunătățirea serviciilor de sănătate și educație

În ceea ce privește serviciul de sănătate, problema nu este reprezentată de pregătirea resursei

umane ci mai degrabă de infrastructură și modul de remunerare a personalului medical.

Problema identificată în județul Bacău este existența unei tendințe de scădere a populației

școlare care poate fi asociată cu o serie de factori care se întind de la tendințele în evoluția

demografică până la accesabilitatea la serviciul de educație în special în zonele din mediul rural.

Măsurile de atenuare a acestui fenomen, propuse în strategie, se referă la implementarea de proiecte

de consiliere a familiilor în care acest fenomen se manifestă. Un alt aspect important, care urmărește

dezvoltarea unor politici specifice prin intermediul serviciilor de educație este legat de educația

ecologică. În cadrul acestei politici este prevăzută derularea unor proiecte care urmăresc acest aspect.

Protejarea mediului și asigurarea dezvoltării durabile

Prin respectarea calității mediului, Strategia de Dezvoltare Durabilă a județului Bacău se

îndreaptă in primul rând spre asigurarea și ameliorarea, acolo unde situația o impune, a stării de

sănătate a locuitorilor și spre asigurarea unui mediu locuibil sănătos pentru generațiile viitoare



Cercetarea – dezvoltarea

Unul dintre factorii ce potențează competitivitatea este dezvoltarea sectorului de cercetare

dezvoltare. Din păcate, legăturile sectorului de cercetare-dezvoltare cu mediul economic sunt

insuficient dezvoltate comparativ cu potențialul și nevoile de dezvoltare economică a județului. În

viitor, odată cu dezvoltarea economiei bazate pe cunoaștere este necesară accelerarea procesului de

transfer tehnologic.

Referitor la numărul de salariați care lucrează în domeniul cercetare-dezvoltare constatăm că

în județul Bacău, la sfârșitul anului 2017 activau un număr de 317 salariați. În toată perioada 2010-

2017, numărul acestor salariați se înscrie pe un trend descrescător, de la 395 salariați în 2011 la 317

în 2017 ( -77 salariați, respectiv -19,5%).

Industria

Județele care, în mod tradițional contribuie major la formarea VAB regional în industrie sunt

Iași și Bacău și, începând cu 2011 județul Suceava.

În anul 2011, în regiunea Nord-Est își desfășurau activitatea 6.499 unități locale active în

industrie, unități ce realizau o cifră de afaceri de 21.926 milioane lei și înregistrau un număr de

143.565 de salariați.

La nivelul regiunii Nord-Est, industria extractivă totalizează un număr de 124 de unități

locale active, dintre care cele mai multe își desfășoară activitatea în județele Suceava și Bacău. Cu toate

acestea, ramura aceasta nu este reprezentativă pentru regiune, numărul unităților locale active

reprezentând în anul 2011 doar 0,24% din numărul total al unităților din regiune, cifra de afaceri

0,34% din cifra de afaceri regională, iar numărul angajaților doar 1,16%.

Distribuția domeniilor de activitate și contribuția acestora la realizarea indicatorilor

economici în anul 2012, conform datelor publicate de C.C.I. Bacău – „Județul Bacău Starea economiei

2012”, se prezintă astfel:



Din analiza indicatorilor prezentați, se constată următoarele:

numărul cel mai mare de societăți comerciale activează în comerț, respectiv 3.891 societăți,

urmat de sectorul servicii cu 2.280 societăți comerciale, construcții cu 1.218 societăți

comerciale;

cele mai puține societăți comerciale cu cifră de afaceri sunt în domeniile industria ușoară, 164

societăți comerciale și în industria alimentară, un număr de 200 societăți;

valorile cele mai mari la indicatorul cifra de afaceri sunt înregistrate de firmele din comerț

(1.603,04 mil. euro), urmate de firmele din construcții (625,21 mil. euro), apoi de firmele din

servicii (273,22 mil. euro) și într-o proporție mică de firmele din turism (36,33 mil. euro);

cele mai mari valori ale profitului brut au fost înregistrate în domeniul comerț – 105,16 mil.

Euro, construcții 61,53 mil. euro, urmate de firmele din servicii unde s-a înregistrat profit în

valoare de 56,20 mil. euro;

cele mai mici ponderi ale profitului brut au fost realizate de sectoarele turism (2,81 mil. Euro) și

agricultură (3,73 mil. euro);

pierderi majore s-au înregistrat la firmele care activează în industria prelucrătoare – 23,83 mil.

Euro, comerț 15,29 mil. euro, construcții 14,24 mil. euro, cele mai mici pierderi înregistrându-se

în agricultură 0,95 mil. euro;

în ceea ce privește numărul de salariați, se poate observa că numărul cel mai mare este

înregistrat în comerț, 19.657 salariați, construcții 12.231salariaţi, servicii 10.631 salariați, cei

mai putini salariați fiind în agricultură 1.309 salariați.

Industria alimentară

Numărul societăților comerciale cu activitate din sectorul industriei alimentare a fost în 2013

de 185, cu o pondere de 2,02% față de totalul firmelor active, în scădere cu 17% față de situația

înregistrată în 2010.Cifra de afaceri și numărul de salariați în scădere față de 2010, demonstrează

nevoia de personal recalificat precum și necesitatea reconversiei profesionale către acest domeniu.

Ponderea de 2,02% deținută de domeniu în total firme cu activitate demonstrează că în industria

alimentară nu este stimulat procesul investițional, iar la inițierea unei noi afacerii sunt puține opțiuni

către acest domeniu.

Constatări:

Numărul societăților comerciale cu activitate în industria alimentară în anul 2012 a scăzut în

procent de 1,48% față de anul 2011.

Cifra de afaceri, în perioada analizată, a înregistrat creșteri până în anul 2008 când a atins un

maxim de 250,75 mil. euro, după care se observă o scădere ușoară ajungând la 216,32 mil. Euro

la nivelul anului 2012.

În perioada 2003-2006 numărul salariaților din industria alimentară a înregistrat o ușoară

creștere, după care se observă o scădere datorată în mare parte importurilor de produse

alimentare, dar nu trebuie neglijat și faptul că s-au făcut investiții mari în retehnologizarea cu

linii moderne și performante.

Dacă până în anul 2005, graficul productivității a avut o evoluție liniară, începând cu anul 2006,

acesta are o evoluție ascendentă, evoluție ce este motivată de faptul că o mare parte din societăți

au investit masiv în tehnologii și utilaje.



Industria prelucrătoare - reprezintă un alt reper economic cu care județul Bacău poate fi

ușor identificat. În anul 2013, aproximativ 2,6% din totalul societăților din județ activau în domeniu,

realizând însă aproximativ7% din cifra de afaceri, 6% din profit și absorbind 10% din forța de muncă.

La nivel regional situația este total diferită: investițiile realizate în industria prelucrătoare se

poziționează sub media regională, în timp ce productivitatea muncii în acest sector plasează Bacăul

peste nivelul regiunii NE.

Constatări:

creșterea ușoară a numărului și menținerea ponderii firmelor active din industria prelucrătoare

în totalul agenților economici cu cifră de afaceri din județul Bacău;

scăderea ușoară a cifrei de afaceri pe fondul creșterii ponderii sectorului în totalul cifrei de

afaceri agenților economici băcăuani;

creșteri au înregistrat firmele din industrie la profitul brut respectiv rata profitului;

pierderile au crescut masiv în 2012, atât ca valoare în sine cât și ca pondere în totalul pierderilor

existente la nivelul economiei județului;

productivitatea muncii în industrie este cu mult sub media pe județ.

Industria lemnului – reprezintă un sector tradițional al economiei băcăuane și asigură al

doilea produs de export la nivel județean, în condițiile în care județul dispune de al doilea fond

forestier din regiune. În perioada 2009-2010, sectorul acesta a înregistrat tendințe negative

importante, marcate de scăderea numărului de salariați, a profitului brut și a cifrei de afaceri. În

continuare (2013), acest domeniu asigură locuri de muncă pentru un procent important din salariații

județului (5,80%). Cu privire la numărul societăților comerciale cu activitate în sectorul industriei

lemnului acesta a fost de 358 în 2010, ajungând la 313 în 2013, cu o pondere de 3,42% față de totalul

firmelor active, în scădere față de situația înregistrată în 2010, cifra de afaceri este tot în scădere față

de 2010, cu un număr de salariați în scădere. Scăderea cifrei de afaceri implică o creștere a investițiilor

de capital în tehnica și în pregătirea și specializarea personalului. În anul 2013 activitatea cea mai

profitabilă din cadrul acestui domeniu a fost realizată de firmele din sectorul de prelucrare primară,

deci s-a comercializat masă lemnoasă cu grad redus de prelucrare. Pentru activitățile precum

producția de căsuțe și ferestre, mobilă și alte produse din lemn se impune o retehnologizare pentru a

creste productivitatea care este mult sub nivelul celei de la producția de elemente stratificate și

exploatare forestieră.

Industria ușoară este un alt sector ce s-a bucurat de o dezvoltare considerabilă în trecut, și

care asigură încă principalul produs de export al județul Bacău, în ciuda unui declin pronunțat în anii

recenți.

Concluzii:

scăderea numărului de societăți comerciale se explică prin dispariția celor care nu au

portofoliu de comenzi asigurat și a celor care nu au forța de muncă asigurată;

trendul crescător al cifrei de afaceri explică interesul managerilor spre orientarea producției

acoperită cu contracte și eliminarea producției pe stoc;

creșterea productivității muncii are ca factor de influență interesul managerilor din domeniu

pentru folosirea cât mai eficientă a timpului de lucru și a retehnologizării continue.



Transporturile - din analiza indicatorilor economici generali se poate concluziona că

domeniul transporturilor prezintă un grad de atractivitate moderat în perspectiva posibililor

investitori, a accesării fondurilor europene nerambursabile și dezvoltării de proiecte, lucru evidențiat

prin ponderea numărului de firme în ansamblul economiei județului. De asemenea ca urmare a

analizei indicatorilor realizați de agenții economici cu activitate în transporturi și domeniile integrate

acestora, se poate concluziona că valorile acestora sunt în scădere în 2012 față de anul precedent.

Constatări:

comparativ cu perioada anterioară, numărul agenților economici cu activitate în transporturi și

domeniile integrate acestora a scăzut cu 0.5%;

indicatorul “cifră de afaceri” a scăzut în perioada analizată cu aproximativ 2,5 mil. Euro, ceea ce

reprezintă o reducere de aproape 2% comparativ cu anul 2011;

numărul salariaților din firmele care activează în transporturi și domeniile integrate acestora a

crescut procentual cu aproximativ 2%, în concordanță cu tendința existentă la nivel județean;

productivitatea societăților din transporturi și domeniile integrate acestora a scăzut cu 2% în

2012 față de 2011, respectiv de la 33,04 mii euro/salariat la 33,39 mii euro/salariat, trend

descendent.

Serviciile

Cele 2.280 societăți comerciale care activează în domeniul serviciilor reprezintă 23,07% din

totalul societăților comerciale cu activitate din județ. Firmele din domeniul serviciilor realizează

7,86% din cifra de afaceri înregistrată la nivelul județului, media cifrei de afaceri pe o firmă, obținută

în sectorul servicii este de 119,83 mii euro/firmă, cu 66% mai mică decât pe total județ, numărul

mediu de salariați/firmă în domeniul serviciilor este de aproximativ 5 angajați/ firmă, mai mic decât

cel la nivel de județ, unde este de aproximativ 8 angajați/firmă, iar productivitatea în sectorul

serviciilor este cu 44,56% mai mică față de productivitatea înregistrată la nivelul întregii activități

economice a județului.

Constatări:

numărul societăților comerciale înregistrează scăderi în 2012 față de 2011 la patru registre:

Activități de întreținere, reparații articole personale și gospodărești cu 1,82% Furnizori de

utilități publice cu 57,57%, Protecția bunurilor și persoanelor cu 3,70% și Materiale de

promovare și publicitate cu 6,52%; sectoarele în care se înregistrează cele mai mari creșteri

ale numărului de societăți comerciale sunt Activități de selecție, formare și plasare forță de

muncă, cu 27,77% și Activități recreative cu 15,87%;

cea mai mare cifră de afaceri, respectiv 66,51 milioane euro, cu o pondere în total domeniu de

24,34%, este realizată de sectorul Servicii financiare;

cel mai mare număr de salariați lucrează în sectorul Furnizori de utilități publice, respectiv

1.642, cu o pondere în total salariați domeniu de 15,45%; urmează sectorul Activități prestate

întreprinderilor cu 1.410 salariați și pondere 13,26%, iar cel mai mic număr de salariați se

înregistrează în sectorul Mass-media, respectiv 71, cu o pondere de 0,67%;

numărul de salariați, față de 2011, înregistrează creșteri importante la registrele: Activități de

selecție, formare și plasare forță de muncă, cu 70,60% și Activități recreative, cu 59,28%;

scăderi semnificative se înregistrează la registrele: Protecția bunurilor și persoanelor, -

30,96%, Furnizori de utilități publice, – 7,50% și Activități prestate întreprinderilor, - 5,36%;

productivitatea cea mai mare se înregistrează în sectoarele Serviciile financiare, 160,66 mii

euro/salariat și Activități recreative, 42,19 mii euro/salariat; la polul opus se situează



sectoarele: Protecția bunurilor și persoanelor cu 8,55 mii euro/salariat și Servicii personale

către populație cu 9,45 mii euro/salariat;

față de 2011, productivitatea muncii înregistrează creșteri la registrele Protecția bunurilor și

persoanelor, cu 3,55 mii euro/salariat și Furnizori de utilități publice cu 1,54 mii euro/salariat;

scăderi semnificative se înregistrează la registrele Serviciile financiare cu 48,16 mii

euro/salariat, Servicii recuperare deșeuri cu 9,27 mii euro/salariat și Activități recreative cu

9,15%.

Concluzii:

domeniul prestărilor de servicii înregistrează scăderi la toți indicatorii economico- financiari,

cu excepția numărului de societăți comerciale cu activitate și a numărului de salariați;

s-au înființat ori și-au schimbat domeniul de activitate un număr de 82 societăți comerciale

fapt care a determinat creșterea numărului prestatorilor de servicii față de anul 2011;

în anul 2012, comparativ cu datele din anul 2011, domeniul Activități de selecție, formare și

plasare forță de muncă a înregistrat creșteri la toți indicatorii economici, cu excepția

productivității muncii, mulți agenți economici orientându-se către activități de plasare a forței

de muncă în străinătate.

Comerțul

În urma analizării indicatorilor economico-financiari ai firmelor din domeniul comerțului, se

poate observa că în anul 2012 se întrevăd anumite performanțe economico-financiare ale firmelor,

respectiv creșterea cifrei de afaceri profitului și a numărului de salariați, însoțit de un nivel relativ

constant al productivității muncii. Pe baza datelor puse la dispoziție de C.C.I. Bacău și prezentate în

tabelele de mai jos, pot fi sintetizate, pentru domeniul comerțului următoarele:

Constatări:

din numărul total de 9.882 societăți comerciale aflate în activitate în 2012, 3891 activează în

domeniul comerțului, sectorul comerț fiind în continuare bine reprezentat din punct de vedere

al numărului de agenți economici, cu o pondere de 39,37%.

cifra de afaceri realizată în sectorul comerț, în valoare de 1.603,04. mil euro reprezintă 46,11%

din cifra de afaceri obținută la nivelul întregului județ de 3.476,03 mil. euro

numărul de salariați din sectorul comerț este de 19.967 și reprezintă 26,62% din totalul

salariaților înregistrați la nivelul județului;

productivitatea muncii în sectorul comerț este de 80,28 mii euro/salariat;

numărul societăților comerciale cu activitate înregistrate în anul 2012 este mai mic fată de cel

înregistrat în anul 2003, scăzând cu 1.060 firme fată de anul 2008;

după o scădere considerabilă în anul 2009 (1.237,99 mil. euro), la indicatorul cifră de afaceri se

observă o creștere ușoară în 2012(1.603,04 mil. euro) depășind nivelul atins în anul 2008

(1.515,01 mil. euro) considerat nivel de vârf in intervalul analizat;

numărul de salariați din cadrul firmelor cu activitate de comerț este relativ constant de-a

lungul perioadei analizate, cu câteva devieri mai mult de natura conjuncturală;

numărul de salariați a crescut în anul 2012 fată de anul 2011 cu 1192 de salariați, iar fată de

anul 2008 cu 18 salariați;

dinamica productivității muncii în perioada analizată este ușor descrescătoare, cu tendință de

stagnare în anul 2012, înregistrând un nivel de 80,28 mii euro/sal. Nivelul relativ constant al

acestui indicator important denotă interesul managerilor pentru obținerea unei plus valori cu

o cheltuială minimă (forța de muncă), sigur și în condițiile creșterii preturilor.



Turism și alimentație publică

La nivel județean numărul societăților comerciale cu activitate din domeniul turismului și

alimentației publice este de 547 și are o pondere de 5,53% din totalul societăților comerciale care au

înregistrat cifră de afaceri în anul 2012; din totalul cifrei de afaceri de 3.476,03 mil. euro, domeniul

turismului și alimentației publice a realizat 36,33 mil. euro, ceea ce reprezintă o pondere de 1,04%;

profitul brut realizat de firmele băcăuane a fost în anul 2012 de 269,60 mil. euro, iar cel realizat de

firmele din domeniul turismului de 2,81 mil. euro, ceea ce reprezintă o pondere de 1,04%; pierderile

înregistrate la nivelul firmelor din județul Bacău au fost de 83 mil. euro, iar la cele din domeniul

turismului de 3,13 mil. euro; numărul de salariați înregistrat de firmele din domeniul turismului și

alimentației publice în anul 2012 a fost de 2.538, reprezentând o pondere de 3,38% din totalul

salariaților înregistrați în cadrul firmelor din județ (74.980 de salariați); productivitatea muncii în

anul 2012 a fost de 14,32 euro/salariat, fată de media pe județ, care a fost de 46,36 euro/salariat.

Concluzii:

ponderile indicatorilor din domeniul turismului și alimentației publice în rândul indicatorilor

generali nu înregistrează creșteri semnificative, fiind de remarcat totuși creșterea numărului

de firme, de la 513 în 2011, la 547 în 2012;

se evidențiază tendința de aliniere a acestui domeniu la cerințele pieței, respectiv opțiunea

pentru turismul rural și agroturism.

Concluzii din analiza mediului economic. Implicații pentru ÎPT

Deși din punct de vedere statistic domeniul industriei nu este foarte bine reprezentat,

majoritatea datelor statistice fiind ancorate în perioada 2011 – 2012, sunt prezentați totuși în baza

Tempo-online INS, o serie de indicatori ce caracterizează evoluția domeniului, sub forma modificărilor

procentuale față de anul anterior, în intervalul 2014 – 2019, asigurând astfel și o prognoză a evoluției

viitoare. Astfel pentru agricultură, silvicultură și piscicultură, după revenirea din 2016, se estimează o

creștere constantă de 1,9%, în fiecare an din perioada 2017 – 2019, la nivelul regiunii Nord-Est. Se

remarcă aceeași tendință și pentru construcții, servicii, cea mai mare modificare procentuală fiind

totuși la nivelul construcțiilor.

Principalii indicatori în profil teritorial, mai 2016, modificari procentuale față de anul trecut

Indicatori 2014 2015 2016 2017 2018 2019

Agricultură, silvicultură, piscicultură

Total economie 2.4 -9.4 9.0 1.9 1.9 1.9

NORD - EST 5.0 -8.6 9.2 2.0 2.0 2.0

Construcţii

Total economie 2.3 8.8 5.7 6.0 6.3 6.6

NORD - EST 2.4 8.8 6.0 6.0 6.5 6.8

Servicii

Total economie 2.5 4.7 3.4 3.9 4.1 4.5

NORD - EST 2.5 4.7 3.3 4.0 4.2 4.6

Numărul mediu de salariaţi - mii persoane

Total economie 4507.7 4635 4775 4925 5070 5210

NORD - EST 499.8 514 532 550 567 583



Caracteristicile principale ale economiei județului sunt:

o serviciile – incluzând comerțul și transporturile– au ajuns la un nivel de creștere, au început să

stagneze și industria cunoaște o tendință ascendentă;

o trend descrescător al ponderii construcțiilor;

o suprafața agricolă sub valorificată;

o resurse conexe agriculturii montane nevalorificate;

o creșterea numărului de firme și personalul IMM;

o dinamică încurajatoare a investițiilor brute și a investițiilor străine directe, în mod deosebit în

industria prelucrătoare, urmată de comerț, transport, depozitare, comunicații.

Diversitatea activităților economice:

Serviciile - ocupă cea mai mare pondere în economia județului, în creștere constantă în ultimii ani și

devansând industria în formarea PIB și a VBA. În cadrul serviciilor se detașează:

o Comerțul și activitățile de hotel și restaurant – ambele cu potențial mare de creștere în viitor;

o activitățile de servicii pentru firme

o Turismul: potențial turistic moderat, dar care poate fi potențat, potențial pentru agroturism,

turism rural.

o Telecomunicațiile: importantă în creștere, accent pe noile tehnologii în telefonia fixă și mobilă

(competențele IT pentru transferul integrat de date, voce și imagine).

Industria:

o Nevoile de creștere a competitivității.

o Tendință de reluare a creșterii contribuției industriei (valoric și procentual) la crearea PIB

județean

Construcțiile

o Sector în slab declin ce își revine greu din cauza presiunilor fiscale impuse de stat și a

reducerii drastice a investițiilor

Agricultura:

o Agricultură de subzistență, cu potențial de diversificare și dezvoltare;

o Problematica complexă și stringentă a ruralului montan din perspectiva socii-economică a

localităților și gospodăriilor țărănești, a mediului și dezvoltării durabile;

o Potențial mare pentru agricultura ecologică;

o Resurse nevalorificate și pericolul degenerării zonei montane;

o Nevoile de modernizare și eficientizare a agriculturii.

Silvicultura:

o Necesitatea exploatării și întreținerii corecte a fondului forestier.

o Mediul:

o Nevoile de adaptare la standardele UE pentru protecția mediului

Prognozele Institutului National de Statistică pentru perioada 2016 – 2019, la nivelul Regiunii

Nord-Est evidențiază tendința de stagnare a tuturor domeniilor de activitate, la un nivel apropiat de

2016, excepție făcând agricultura, silvicultura și piscicultura, pentru care este preconizată o scădere

destul de accentuată.



Implicațiile pentru ÎPT:

Armonizarea planurilor de școlarizare prin:

respectarea raportul identificat pe piața muncii prin indicatorii economici între domeniile

industrie – servicii-resurse;

reorientarea unităților din IPT spre calificările cerute de industrie și scăderea celor care sunt

corelate cu domeniul serviciilor;

diversificarea ofertei de calificări în cadrul fiecărui sector de activitate / domeniu de pregătire.

Actualizarea calificărilor și a curriculei. Adaptările structurale din economie presupun

competențe adecvate și o mobilitate ocupațională sporită (inclusiv intersectorială) a forței de

muncă.

Se desprind două direcții de acțiune:

Aplicarea riguroasă a standardelor de pregătire profesională;

Adaptări prin curriculum în dezvoltare locală (CDL).

Ponderea crescândă a I.M.M. reclamă din partea ÎPT un răspuns adecvat la nevoile specifice

I.M.M., de adaptabilitate crescută a forței de muncă la sarcini de lucru diverse, prin:

o Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice generale solide;

o Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare, cu competențe specifice

economiei de piață (competențe antreprenoriale, tehnici de vânzări, marketing, etc.);

o Promovarea învățării pe parcursul întregii vieți.

o Adaptarea calificărilor la schimbările tehnologice și organizaționale induse de investițiile

străine și cerințele de competitivitate, trebuie avute în vedere:

o Creșterea nivelului de calificare;

o Importanţa competenţelor-cheie;

o Competenţele de comunicare în limbi străine;

o Formarea unor competenţe adecvate pentru: noile tehnologii, calitate, design, marketing,

tehnici de vânzare;

o Parteneriatul şcoală-agenţi economici - indiferent de domeniul de pregătire, trebuie să

reflecte:- diversitatea categoriilor de agenți economici (pe clase de mărime, tipuri de capital,

etc.) și de activități producătoare de bunuri și servicii.

Concluzii desprinse din analiza indicatorilor economici.

Concluzii Implicații pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT

Ritmul lent de creștere

economică din ultimii ani, reflectat în

dinamică PIB și a productivității muncii

Noi oportunității provocări pentru sistemul de educației

formare profesională, din perspectiva contribuției la

formarea resurselor umane necesare creșterii

competitivității economice regionale.

Provocări induse calitatea de membru

a Uniunii Europene.

Dinamica investițiilor brute și a

investițiilor străine.

Formarea unor competențe adecvate pentru: noile

tehnologii, calitate, design, marketing, tehnici de vânzare.

Colaborarea între școli pentru calificările care presupun

competențe combinate, de exemplu: tehnice și

comerciale/economice, tehnice - artistice – IT.

Formarea continuă a profesorilor în parteneriat cu

întreprinderile.



Tendința de creștere a ponderii unor

sectoare economice (ex.: industria,

informațiile și comunicațiile), în paralel

cu scăderea ponderii altor sectoare în

formarea PIB.

Planurile de școlarizare trebuie să reflecte, prin structura

ofertei (proporțional cu nevoile pieței muncii) ponderea

crescută a sectoarelor economice în dezvoltare(ex.:

serviciile, industria), diversitatea activităților industriale, și

nevoile de dezvoltare a agriculturii

Modificări structurale din

economie evidențiate prin

modificări ale ponderilor

sectoarelor și activităților

economiei naționale la formarea PIB și

VAB

Identificarea domeniilor și profilelor de formare

profesională inițială prioritare pentru dezvoltarea regională

Competențe adecvate și o mobilitate ocupațională sporită

(inclusiv intersectorială) a forței de muncă.

Adaptări prin curriculum în dezvoltare locala (C.D.L.)

Ponderea crescândă a IMM.

Adaptabilitate crescută a forței de muncă la sarcini de lucru

diverse.

Asigurarea unei pregătiri de bază largi, competențe tehnice

generale solide.

Consolidarea pregătirii profesionale, indiferent de calificare,

cu competențe specifice economiei de piață (competențe

antreprenoriale, tehnici de vânzare, marketing etc.

Adaptări prin curriculum în dezvoltare locala (C.D.L.).

Dezvoltarea parteneriatul Şcoală-agenţi economici.

Respectarea cerințelor de mediu pe

baza standardelor UE.

Dezvoltarea competențelor de mediu, ca parte din

pregătirea tehnică generală.



II.1.3. Piața muncii

Participarea la forța de muncă

Resursele de muncă la 31 decembrie 2017 reprezintă acea categorie de populație care

dispune de ansamblul capacităților fizice și intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în

una din activitățile economie naționale. Resursele de muncă includ: populația în vârstă de muncă, aptă

de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de muncă aflate în activitate. Conform Balanței

Forței de muncă resursele de muncă de la nivelul județului Bacău au înregistrat o scădere continuă în

toată perioada 2010-2017, ajungând la sfârșitul anului 2017 la un efectiv de 363,7 mii persoane (cu -

23,2% față de finele anului 2010, respectiv cu -110,0 mii persoane).

Populația activă civilă caracterizează oferta potențială de forță de muncă și gradul de ocupare

a populației cuprinzând populația ocupată civilă și șomerii înregistrați. Analizând atât populația

activă și ocupată civilă în perioada 2010 – 2017, se constată că s-a înregistrat o scădere a acestora,

în mărime absolută, pentru ca sfârșitul anului 2017 să aducă o revigorare a populației active și ocupate

civile, la 211,7 mii persoane, respectiv 197,7 mii persoane.

Șomerii înregistrați la sfârșitului anului 2017 au fost de 14,0 mii persoane, cu 3, 6 mii

persoane mai puține decât la sfârșitul anului 2010, înregistrându-se de fapt un trend descrescător.

Balanța forței de muncă în județul Bacău, în perioada 2010-2017

(mii persoane) 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Resurse de muncă 473,7 472,7 471,2 470,0 371,0 366,9 368,2 363,7

Populația activă civilă 226,4 222,1 227,9 224,4 219,0 215,5 211,4 211,7

Populația ocupată civilă 208,8 208,3 213,3 208,3 204,2 201,2 196,8 197,7 Șomeri înregistrați la sfârșitul anului 17,6 13,8 14,6 16,1 14,8 14,3 14,6 14,0

Sursa: baza de date INS Tempo-online "Balanța Forței de Muncă"

% 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017

Rata de ocupare a resurselor de muncă 44,1 44,1 45,3 44,3 55,0 54,8 53,4 54,4 Rata de activitate a resurselor de muncă 47,8 47,0 48,4 47,7 59,0 58,7 57,4 58,2

Rata șomajului la sfârșitul anului 7,8 6,2 6,4 7,2 6,8 6,6 6,9 6,6

Sursa: baza de date INS Tempo-online "Balanța Forței de Muncă"

România a pierdut o parte din populația activă a țârii, iar acest lucru va afecta economia,

susțin specialiștii. Domeniile în care se produce o migrare masivă a forței de muncă sunt sănătatea,

învățământul și cercetarea. Tot la nivelul țării, prognoza efectuată de INS la orizontul anului 2060 ne

demonstrează că din punct de vedere demografic populația României este în continuă scădere, iar

grupa de vârstă 65 și peste este singura care înregistrează o creștere, până în anul 2020, apoi între

2020 – 2060 urmează o scădere a ponderii acesteia în total populație.



Sursa datelor: INS , Baza de date TEMPO Proiectarea populației pe grupe mari de vârstă, în perspectiva 2060, varianta constantă, cu migrație externă

Analiza comparativă pe ocupații a șomajului și locurilor de muncă vacante înregistrate la AJOFM

La nivelul regiunii Nord-Est, regiune cu un nivel de dezvoltare economică destul de modest,

situația șomerilor reflectă foarte clar nivelul de dezvoltare menționat. Perioada 2007 – 2015 se

caracterizează printr-o evoluție fluctuantă a numărului de șomeri înregistrați în regiune, nivelul cel

mai ridicat fiind în 2009, anul crizei economice. Pentru toate județele din regiune numărul șomerilor a

înregistrat un trend descrescător între 2013 – 2015, nivelul cel mai ridicat de șomeri fiind în județul

Vaslui, urmat de Suceava și Bacău.

Evoluția numărului absolut de șomeri în regiunea Nord-Est, perioada 2007 – 2015, Sursa datelor: INS - Baza de date TEMPO-Online

2011

2020

2030

2060

20.121,6

19.330,6

18.047,0

12.946,7

3.189,6

2.850,2

2.397,6

1.567,8

13.684,3

12.808,4

12.099,1

7.921,9

3.247,7

3.672,0

3.550,3

3.457,0

PROIECTAREA POPULAŢIEI ROMÂNIEI LA ORIZONTUL ANULUI 2060pe grupe mari de vârste (mii persoane)

65 ani şi peste 15 - 64 ani 0 - 14 ani Total

Nu

măr

per

soan

e

Evoluţia numărului de şomeri înregistraţi în judeţele regiunii

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015



Rata locurilor de muncă vacante pe activități ale economiei naționale

Domeniile care înregistrează cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante la nivel național

sunt: sănătate și asistenta socială, administrație publică și apărare, asigurări sociale din sistemul

public, industria prelucrătoare; la nivel județean cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante se

înregistra în sănătate și asistență, transport și depozitare, industria prelucrătoare; se constată că

domeniul sănătate și asistență socială este ocolit atât la nivel național, cât și la nivel județean, de forța

de muncă, care preferă să plece în alte țări pentru a câștiga venituri mai consistente.

Locuri de muncă vacante pe regiuni de dezvoltare si grupe majore de ocupaţii (ISCO-08)

Anii 2011 2012 2013 2014 2015

Regiunea NORD-EST

Total 4307 3576 3484 4209 5249

Membri ai corpului legislativ, ai executivului, conducători şi funcţionari superiori 92 80 119 111 169

Specialişti in diverse domenii de activitate 926 912 937 1385 1858

Tehnicieni si alţi specialişti din domeniul tehnic 484 545 280 262 384

Funcţionari administrativi 330 89 101 159 219

Lucrători in domeniul serviciilor 631 396 468 562 827

Lucrători calificaţi in agricultură, silvicultură şi pescuit 13 11 10 20 20

Muncitori calificaţi şi asimilaţi 490 248 244 301 429 Operatori la instalaţii şi maşini; asamblori de maşini şi echipamente 948 929 966 952 762

Muncitori necalificaţi 393 366 359 457 581

Proiecţia cererii de formare profesională la nivel regional şi judeţean –

scenariul moderat

Deoarece datele avute la dispoziţie au permis realizarea proiecţiilor doar la intersecţia

subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN Rev2, pentru a detalia industria prelucrătoare pe

diviziuni s-a utilizat structura pe ocupaţii şi activităţi economice din Recensământul din anul 2011.

Presupunând că structura populaţiei ocupate pe diviziuni în cadrul industriei prelucrătoare nu s-a

modificat de la data ultimului recensământ, s-a aplicat această structură la rezultatele proiecţiei cererii

de forţă de muncă pe subgrupe majore de ocupaţii şi secţiuni CAEN.

În continuare, evoluția cererii de formare profesională pe domenii de pregătire ale

învățământului profesional și tehnic este estimată prin raportarea la distribuția cererii de forță de

muncă în următoarea structură matriceală, ca intersecție dintre structura pe grupe ocupații și

structura pe activități CAEN. Pentru domeniul Agricultură evoluția cererii de formare profesională a

ținut cont de numărul de salariați din acest sector economic.

Plecând de la Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire în Regiunea

Nord-Est, în baza analizei specificului economic şi de piaţa muncii al judeţului Bacău, membrii CLDPS

apreciază că Structura proiecţiei cererii potenţiale pe domenii de pregătire din judeţul Bacău este

următoarea:



Domeniu

Cerere previzionată de locuri de muncă INCSMPS

la nivelul regiunii %

Oferta IPT Pondere rezultată din analiză şi consultare

la orizontul 2020 %

2013 2017 2020 BACĂU Regiune

RESURSE NATURALE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI 14,2 14,7 14,2 21,5 22%

Industrie alimentara 1,5 0,0 1,5 4-6

Agricultura 10,5 10,8 10,5 8-10

Silvicultura 0-1

Protecţia mediului 6-8

INDUSTRIE/PROFIL TEHNIC 47,5 49%

Fabricarea produselor din lemn 3,0 0,1 3,0 0-2

Electronică şi automatizări 0,3 0,5 0,3 8-10

Producţie media 0 0 0 0

Construcţii 10,7 10,9 10,7 9-11

Mecanică 19,0 20,7 19,0 18-20

Electric 4,4 4,8 4,4 0-2

Industrie textilă şi pielărie 9,6 9,9 9,6 6-8

Materiale de construcţii 0,8 0,8 0,8 0

Electromecanică 0,9 1,1 0,9 0

Chimie industrială 0,9 1,0 0,9 0-2

Tehnici poligrafice 0,2 0,1 0,2 0-1

SERVICII 30 27%

Turism 2,5 2,6 2,5 10-12

Economic 8,3 8,5 8,3 8-10

Comerţ 13,2 13,6 13,2 8-10

Estetica şi igiena corpului omenesc 0 0 0 0-2

Implicaţiile pentru ÎPT

Adaptarea ofertei de formare la cerinţele pieţei muncii în funcţie de potenţialul economic al

judeţului,

Creşterea populaţiei cu nivel ridicat de educaţie, în special în mediul rural, prin creşterea

ofertei de formare continuă;

Dobândirea de competenţe prin asigurarea instruirii practice la agenţi economici,

Analiza cererii pe piaţa forţei de muncă a calificărilor de perspectivă pentru dezvoltarea

judeţului;

Oferirea de servicii de orientare şi consiliere de la intrarea în sistemul de formare;

Recalificarea cadrelor didactice pentru calificări solicitate pe piaţa muncii;



Promovarea formării profesionale pe tot parcursul vieţiica domeniu major de intervenţie în

restructurarea şi dezvoltarea sistemelor de educaţie şi formare, asigurarea competenţelor

cheie;

Îmbunătăţirea accesului şi participării la educaţie şi formare profesională, a persoanelor

provenind din grupuri/comunităţi/medii dezavantajate, vulnerabile din punct de vedere socio-

economic şi expuse riscului de excluziune socială (în special minoritatea romă, tinerii care

părăsesc sistemul de stat de protecţie a copilului, populaţia cu venituri scăzute, persoane cu

cerinţe educaţionale speciale, populaţia din mediul rural, etc.);

Promovarea spiritului şi culturii antreprenoriale în educaţia iniţială, astfel încât

antreprenorialul să devină o opţiune de carieră pentru toţi;

Stabilirea de parteneriate active cu partenerii sociali în vederea creşterii gradului de absorbţie

a absolvenţilor din TVET;

Utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesională

Oferirea de alternative prin forme de învăţare (seral, frecvență redusă, învăţământ la distanţă);

Colaborare sistem IPT - AJOFM, în vederea identificării calificărilor pentru autorizare unităţilor

IPT ca furnizor FPC şi a grupurilor ţintă pentru formarea continuă;

Consilierea elev - părinte în alegerea carierei, informarea privind tendinţele înregistrate pe

piaţa forţei de muncă;

Realizarea unui sistem de selecţie în formare, pe baza aptitudinilor elevilor şi a achiziţiilor

anterioare.



II.1.4. Învățământul profesional și tehnic

Indicatori de context

Contextul european

Strategia EUROPA 2020propune o nouă viziune pentru economia socială de piață a Europei în

următorul deceniu, care să ajute Uniunea să edifice o economie inteligentă, durabilă și favorabilă

incluziunii, cu niveluri ridicate de ocupare a forței de muncă, productivitate și coeziune socială.

La nivel european, cadrul general al strategiei a fost adoptat la Consiliul European din 25-26

martie 2010 și definitivat la Consiliul European din 17 iunie 2010.În document este propusă

abordarea tematică a reformelor concentrată pe 3 priorități interdependente stabilite la nivelul

statelor membre:

o Creștere inteligentă:

o Dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere și inovare

o Creștere durabilă:

o Dezvoltarea unei economii mai competitive, eficiente în utilizarea resurselor și ecologice

o Creștere inclusivă

o Rată ridicată de ocupare, coeziune economică și socială

Ținte:

Creșterea ratei de ocupare a populației 20-64 ani, de la 69% în prezent, la peste 75%;

Alocarea a 3% din PIB pentru cercetare-dezvoltare;

Rata abandonului școlar timpuriu: maxim 10%;

Cel puțin 40% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenți de învățământ terțiar;

“20/20/20”: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, creșterea cu 20% a

ponderii energiei regenerabile în consumul final de energie, creșterea cu 20% a eficienței

energetice, comparativ cu 1990

Reducerea cu 25% a populației aflate sub pragul de sărăcie

Sursa: Strategia ”Europa 2020”

Inițiativa: “Agenda pentru noi competente și locuri de muncă"

Măsuri la nivelul statelor membre (selecție):

Promovarea și monitorizarea implementării efective a rezultatelor dialogului social

Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educației și lumea muncii, în special prin implicarea

partenerilor sociali în planificarea ofertei de educație și formare profesională

Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); Cadrul National al Calificărilor corelat

cu EQF

Asigurarea dobândirii și recunoașterii, prin învățământul general, profesional și superior și prin

formarea adulților, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competențelor cerute pentru

angajare în formarea continuă și pe piața muncii

Inițiativa: “Tineretul în mișcare”

Linii de acțiune principale:

Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competente-cheie și

excelență:

Investiții mai mari, mai bine țintite și durabile în educație și formare; asigurarea celui mai bun

randament al resurselor publice; diversificarea surselor de finanțare;



Consolidarea acțiunilor pentru reducerea abandonului școlar timpuriu;

Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională: informații de bază pentru

planificarea carierei (informații referitoare la parcursurile educaționale și de formare,

oportunități de angajare); acțiuni de îmbunătățire a imaginii sectoarelor și profesiilor cu

potențial de angajare;

Promovarea învățării și predării de calitate;

Accentul pe competențele cheie pentru economia și societatea bazată pe cunoaștere, de

exemplu: a învăța să înveți, comunicarea în limbi străine, competențele antreprenoriale, TIC,

învățarea online, competențele în domeniul matematicii (inclusiv competențele numerice) și

științelor.

Comisia a prezenta o comunicare privind competențele în sprijinul învățării de-a lungul vieții,

care va include propuneri de elaborare a unui limbaj comun între sistemul educațional și sectorul

profesional (Taxonomia europeană pentru aptitudini, competente și profesii - ESCO).

Creșterea atractivității, ofertei și calității EFP VET: conform proiecțiilor, cca. 50 % din totalul

locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de

educație și formare profesională.

Promovarea experienței timpurii la locul de muncă ca factor esențial pentru facilitarea intrării

pe piața muncii și orientarea carierei: programe de tip ucenicie și stagii de practică de calitate.

Propunerea unui cadru de calitate pentru stagii, inclusiv abordarea obstacolelor juridice și

administrative ale stagiilor transnaționale. Sprijinirea unui acces mai bun și a unei participări

mai bune la stagii de bună calitate, inclusiv prin încurajarea întreprinderilor să ofere locuri

pentru stagii și să devină bune întreprinderi-gazdă (de exemplu, prin etichete de calitate sau

premii), precum și prin acorduri între parteneri sociali și ca parte a politicii de responsabilitate

socială a întreprinderilor (RSI).

Facilitarea parcursurilor și permeabilității dintre EFP și învățământul superior, inclusiv prin

dezvoltarea unor cadre naționale de calificare și prin menținerea unor parteneriate strânse cu

sectorul profesional.

Extinderea oportunităților de învățare non formală și informală; recunoașterea și validarea

acestor tipuri de învățare.

Promovarea atractivității învățământului superior pentru economia bazată pe cunoaștere:

Mărirea proporției tinerilor care urmează un program de studii superioare sau echivalent;

Îmbunătățirea calității, atractivității și capacității de adaptare a învățământului superior;

Ameliorare cantitativă și calitativă a mobilității și a capacității de inserție profesională;

Susținerea unei dezvoltări puternice a învățării transnaționale și a mobilității profesionale

pentru tineri

Promovarea mobilității tinerilor în scop educațional: obiectivul ca până în 2020 toți tinerii din

Europa să poată avea posibilitatea de a și petrece în străinătate o parte din timpul alocat

parcursului educațional, inclusiv prin formare la locul de muncă;

Promovarea mobilității profesionale a tinerilor

Măsuri de reducere a șomajului și de sprijinire a încadrării în muncă a tinerilor:

Sprijin pentru obținerea primului loc de muncă și de începerea unei cariere.

Comisia va stabili o monitorizare sistematică a situației tinerilor care nu sunt încadrați

profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare pe baza unor date



comparabile la nivelul UE, ca sprijin pentru elaborarea politicilor și pentru învățarea reciprocă

în acest domeniu.

Se recomandă statelor membre asigurarea faptului că toți tinerii sunt încadrați în muncă, își

continuă studiile sau fac parte dintr-un program de activare în termen de patru luni de la

absolvirea școlii, ca parte a unei „garanții pentru tineret”.

Sprijinirea tinerilor cu risc

Susținerea tinerilor antreprenori și a activităților independente

Contextul național

Programul de guvernare 2018-2020 reprezintă o provocare pentru România atât din

perspectiva oportunităților, cât și a riscurilor. Viziunea noastră de politici publice pleacă de la premisa

construirii unei societăți echilibrate, bazate pe principii incluzive. Conform acestui program la

domeniul educației vor fi implementate o serie de strategii menite să facă educația captivantă,

continuă și coerentă.

1. Pachetul social garantat pentru educație

Implementarea unor programe care să asigure condiții de dezvoltare și formare a tuturor

copiilor, de la naștere și până la majorat.

Sprijin acordat părinților privind creșterea nou născuților, prin asigurarea condițiilor de

integrare a copiilor în creșe, respectiv pentru acces în învățământul preșcolar.

Asigurarea unui învățământ de calitate, în școli echipate corespunzător, care să conducă la

modelarea intelectuală și profesională a elevilor, în paralel cu asigurarea serviciilor de

asistență medicală, dezvoltare fizică (în cluburi școlare sportive) și socio-culturală.

Investiții:

• Reabilitarea / modernizarea clădirilor școlare pentru ca toate unitățile de învățământ să obțină

autorizații de funcționare (sanitară și ISU)

• Mobilier școlar și dotări didactice (aparatură de laborator, biblioteci) moderne pentru unitățile de

învățământ preuniversitar

Pachetul Social Garantat pentru Educație va fi particularizat în funcție de o serie de elemente,

astfel încât să fie garantată egalitatea de șanse, indiferent de statutul social al familiilor din care

provine copilul, sex, religie, etnie, capacități psiho-motorii, etc.

2. Dezvoltarea sistemului de educație timpurie

Construcția a 2.500 de creșe, grădinițe și unități after-school.

Punerea accentului pe partea educativă a îngrijirii copiilor între 0 și 3 ani, prin dezvoltarea

curriculum-ului, materialelor didactice și formarea profesorilor.

3. Programe de antreprenoriat de la școala primară până la universități

Extinderea educației antreprenoriale la toate școlile din România. Pentru elevii care aleg filiera

vocațională sau pe cea tehnologică, deschiderea unor microintreprinderi (afaceri de familie

etc.) trebuie să fie principala opțiune. Deși este foarte important să adaptăm învățământul

vocațional la tradiția economică a unei zone (în sensul existenței angajatorilor acolo), este

chiar mai important să îi învățăm pe elevi că ei înșiși pot înființa afaceri acolo unde este cerere

pentru un serviciu, chiar dacă un angajator nu există.

Reînființarea/modernizarea atelierelor școlare pentru învățământul profesional și cel

tehnologic (Perioada 2018-2020).



Obiective:

Insuflarea ideii că un absolvent de școală vocațională trebuie să deschidă o afacere; Furnizarea

competențelor practice pentru deschiderea unei afaceri; Cultivarea unei perspective

internaționale, astfel încât afacerile deschise să lucreze nu doar la nivel național, ci să și

exporte produse și servicii.

Organizarea de concursuri antreprenoriale la toate nivelurile preuniversitare concursurile pot

avea mai multe forme, în funcție și de ideile mediului de afaceri și de ciclul de studii. Propuneri:

Stabilirea unui buget pentru afacere, urmată de prezentarea de către elevi a unui plan de

implementare pentru a maximiza un indicator (profit, impact social, etc); Stabilirea unei

propuneri tematice, urmată de prezentarea de către elevi a unor propuneri de afacere care să

atingă un optim perceput de ei între costuri și beneficii.

Înființarea unui Registru Național al Mentorilor Antreprenori. Este vorba despre o bază de date

publică online care va sta la baza construirii unei rețele de mentori voluntari care să ajute

școlile în domeniul educației.

Contextul demografic și populația şcolară

Contextul demografic, din perspectiva implicațiilor pentru IPT cu privire la structura și

Evoluția populației pe grupe de vârsta, medii de rezidență și sex, structura etnică, inclusiv pentru

fenomenul migrației la nivel județean.

Pentru orizontul de planificare 2025, cele mai severe concluzii rezultate din prognozele INS,

sunt în legătură cu declinul demografic general, accentuat pentru populația tânără, cu reduceri

semnificative pentru populația de vârsta școlară, în paralel cu îmbătrânirea populației. Cele mai

afectate vor fi efectivele din grupa de vârstă 0-14 ani și 15-24 ani (care includ elevii de liceu) ce vor

înregistra o scădere de 20,9%( 16% până in 2015)

Contextul demografic pe grupe de

vârstă şi total regiune NE

0

200

400

600

800

1000

1200

1400

2003 2005 2010 2015 2020 2025

Ani

3-6 ani

7-14 ani

15-24 ani

Total



Indicatori de intrare Rata netă de cuprindere

Rata netă de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ – reprezintă numărul

copiilor/elevilor/studenților în grupa de vârstă oficială de educație (3-23 ani), cuprinși în aceste

niveluri de educație, ca raport procentual din populația totală din aceeași grupă oficială de vârstă. Rata

brută și netă de cuprindere se calculează separat pentru învățământul preșcolar, primar și gimnazial.

Conform statisticilor INS, la nivelul județului Bacău, în anul 2015 – 2016, rata netă de

cuprindere, pentru învățământul obligatoriu, a fost 77% pe total, din care 77% feminin și 76.4

masculin, iar în urban 108.2% și 59% în rural.

Se impune flexibilizarea normei de predare pe domenii si mai puțin pe specializări stricte,

conform centralizatorului, sprijin prin proiecte din fonduri structurale pentru dobândirea celei de-a

doua specializări, programe de reconversie profesională si creșterea mobilității ocupaționale ale

cadrelor didactice tehnice.

Analiza datelor evidențiază foarte clar tendința descrescătoare a numărului de elevi din

învățământul preuniversitar, atât la nivelul regiunii Nord-Est, cât și la nivelul județului Bacău. Dacă pe

total există acest trend descrescător, la nivelul învățământului superior, din regiune și județ, există

începând cu 2013 – 2014, o tendință de creștere a numărului de studenți.

Resursele umane din IPT

La nivelul învățământului profesional și tehnic resursele umane sunt foarte bine pregătite,

aspect demonstrat de faptul că ponderea personalului didactic calificat este mult mai mare decât a

personalului necalificat. Se constată că în perioada 2011 – 2016, în învățământul profesional și tehnic

98,5% profesorii erau calificați. Din cele două surse menționate se observă că, atât la nivel de liceu cât

și la nivel de învățământ profesional, indiferent de mediul de rezidență, urban sau rural, ponderea cea

mai ridicată o are personalul calificat, personalul necalificat deținând o pondere relativ mai crescută în

mediul rural.

Pe fondul reducerii populației școlare sunt necesare măsuri adecvate de atenuare a

impactului reducerii de personal în această categorie:

Facilitarea mobilității în cadrul sistemului (reglementări mai flexibile pentru încadrarea

profesorilor pe domenii mai largi).

Sprijin pentru a doua specializare prin studii postuniversitare (finanțare prin programe

structurale).

Programe de formare continuă pentru reconversia profesională și creșterea mobilității

ocupaționale a profesorilor.

Resurse materiale și condiții de învățare

Informațiile colectate în cadrul acțiunii de monitorizare PLAI 2009-2010 evidențiază

următoarele aspecte privind condițiile de învățare:

Condiții de siguranță, igienă și confort pentru elevi:

Din cele 20 de școli cu clase în IPT monitorizate la nivel regional:

- toate au obținut autorizație sanitară de funcționare (100%)

- toate au realizat evaluarea riscului la locul de muncă în școală (100%)

- Amenajări pentru accesul persoanelor cu dizabilități: 50 % au rampe de acces dar numai 67,85 % au

grupuri sanitare adaptate pentru persoanele cu dizabilități.



Asigurarea cel puțin a dotării minime necesare:

Din cele 20 de școli cu clase în IPT monitorizate la nivel județean:

- 80,28 % au cel puțin dotarea minimală asigurată pentru toate atelierele și laboratoarele, iar 19,86 %

parțial.

Dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire profesională:

Din cele 20 de școli cu clase în IPT monitorizate la nivel județean:

- Doar 7 dintre acestea (25 %) declară că au o dotare la nivelul standardelor moderne de pregătire

profesională, iar 21 (75 %) pentru o parte din ateliere și laboratoare.

- Circa 55 % din scoli au fost cuprinse în programe de investiții in ultimii 5 ani (din fonduri Phare sau

guvernamentale). Cu excepția acestora, în cele mai multe cazuri, starea generală a infrastructurii

(clădirile pentru spațiile de pregătire teoretică și practică și infrastructura de utilități) necesită

intervenții de reabilitare sau modernizări, lipsesc o parte din ateliere, cabinete și laboratoare, iar

dotarea existentă este învechită (multe din atelierele existente nu au beneficiat de nici o investiție

relevantă in echipamente după 1990). Este nevoie de continuarea investițiilor pentru modernizarea

infrastructurii și pentru asigurarea dotărilor moderne și a echipamentelor necesare unui

învățământ eficient, centrat pe elev.

Nu toate școlile au amenajările minime necesare pentru accesul persoanelor cu deficiențe

neuromotorii.

Deși dotarea laboratoarelor de informatică s-a îmbunătățit substanțial în ultimii ani, se

simte nevoia completării cu PC a dotării tuturor laboratoarelor și cabinetelor de specialitate (pentru

dezvoltarea activităților de predare-învățare asistate de calculator) și cu softurile necesare bunei

desfășurări a procesului instructiv educativ.

Lipsa manualelor și auxiliarelor curriculare pentru ciclul superior al liceului face imposibilă

atingerea standardelor de către toți elevii liceului tehnologic.

Un număr mic de școli din IPT din județ au beneficiat de programul privind înființarea unor

Centre de Documentare și Informare (în special școlile Phare). Este importantă extinderea

programului pentru celelalte școli.



II.1.5. Concluzii generale reliefate din analizele incluse în

PRAI și PLAI

Din analiza datelor PLAI se pot desprinde următoarele următoarele:

la nivel județean numărul partenerilor este cel puțin triplu decât cel al furnizorilor de formare;

cele mai solicitate domenii sunt industria textilă, mecanică, industria lemnului, comerț, electric;

Datorită schimbărilor provocate de efectele crizei economice, segmentul economic reflectă o

instabilitate care nu permite formularea de ţinte concrete pe termen lung, în acest context apreciem că

analizele efectuate reflectă specificul regional şi ţintele formulate rămân o direcție de dezvoltare în

viziunea optimistă de realizare a unei economii echilibrate, dinamice şi durabile, astfel respectarea

ţintelor se va face sub rezerva necesităţii actualizării cu informaţii specifice la nivel local în PLAI

privind şomajul, dinamică economică, investiţii la nivel local, modificări ale sistemului educativ.

Pe baza analizelor prezentate în document şi în urma consultării membrilor CLDPS şi CR au

rezultat următoarele ţinte prognozate privind ponderea previzionată a cererii formării profesionale şi

a domeniilor economice la orizontul 2020.

Dintre acțiunile cu impact strategic pentru progresul planului de măsuri se desprind cele care

recomandă consolidarea și extinderea rețelelor de colaborare între scoli (asociind și rețele de

parteneri sociali) care împreună să-și propună:

investigarea nevoilor de calificare dintr-un sector de activitate sau arie teritorială de interes

comun;

coordonare în rețea (sau formarea de consorții școlare) pentru planificarea ofertei pe baza unei

strategii comune pe termen lung (segmentarea ofertei prin diferențiere/eliminarea paralelismelor

între scoli teritorial apropiate, acoperirea rațională a nevoilor de calificare etc.);

anticiparea și asigurarea la nivelul rețelei a posibilităților de constituire a claselor pentru

continuarea studiilor în ciclul superior al liceului - în cadrul fiecărui traseu de pregătire planificat;

colaborare pentru elaborarea de materiale de promovare a carierei pe fiecare domeniu de

pregătire;

colaborare în teritoriu pentru asistenta specializată, consiliere și sprijin în favoarea

familiilor/elevilor cu risc de abandon timpuriu (din medii sociale sau etnice defavorizate, familii de

emigranți, familii monoparentale etc.

Pentru anul şcolar 2018 – 2019 numărul de clase realizat pentru învăţământ profesional de

stat a fost de 47 din cele 56 propuse, dintre care 2 jumătăţi sunt de învăţămţnt dual. La începutul

anului şcolar 2018 – 2019 planul de şcolarizare la nivel liceal a fost realizat în proporţie de 92%, iar la

filiera tehnologica de 82,5%. . Detaliat pe filiere situaţia este următoarea: 92% procent de realizare a

planului de şcolarizare la filiera tehnologică. 82,5% la filiera tehnologică şi 102% la vocaţional.

Fiecare unitate de învăţământ şi-a promovat oferta la nivelul şcolii şi la nivel judeţean prin

intermediul şedinţelor cu directorii, cadrele didactice şi cu părinţii, la care au participat şi patronatele,

agenţii economici şi societatea civilă.



Concluzii Implicații pentru dezvoltarea resurselor umane, IPT CONCLUZII DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE CONTEXT

Concluzii desprinse din contextul european de politici în educație și formare profesională

• Creșterea șanselor de ocupare a absolvenților de învățământ profesional;

• Dezvoltarea competențelor antreprenoriale • Creșterea adaptabilității forței de muncă • Promovarea șanselor egale pentru participare la piața muncii • Creșterea implicării școlilor din ÎPT în programe de măsuri

active pentru ocuparea forței de muncă. • Dezvoltarea serviciilor de orientare și consiliere profesională • Creșterea atractivității ofertei și calității educației și formării

profesionale în IPT conform proiecțiilor (cca. 50 % din totalul locurilor de muncă din 2020 vor fi pentru calificări de nivel mediu rezultate din programe de educație și formare profesională)

Concluzii desprinse din asumarea contribuției ÎPT pentru îndeplinirea celor 3 priorități din Strategia Europa 2020 pentru creștere inteligentă, durabilă și inclusivă

• Dezvoltarea parteneriatelor între sectorul educației și piața muncii, în special prin implicarea partenerilor sociali în planificarea ofertei de educație și formare profesională.

• Implementarea Cadrului European al Calificărilor (EQF); • Asigurarea dobândirii și recunoașterii, prin învățământul

general, profesional și superior și prin formarea adulților, inclusiv pe cale non-formală sau informală, a competențelor solicitate pentru angajare în formarea continuă și pe piața muncii.

• Dezvoltarea de sisteme educaționale și de formare moderne care să asigure competențe-cheie și excelență.

Concluzii desprinse din contextul educațional

• Realizarea unor legături compatibile între ciclurile de învățământ și cerințele unei educații moderne

• Dezvoltarea învățământului profesional, liceal (filiera tehnologică) și al școlii postliceale.

• Modernizarea și descongestionarea curriculumului. • Susținerea și dezvoltarea învățării pe tot parcursul vieții prin

implementarea și diversificarea programelor în domeniul educației adulților

Concluzii desprinse din contextual demografic

• Planificarea ofertei și a resurselor sistemului ÎPT pe termen lung trebuie să țină cont implicațiile scăderii demografice, îndeosebi a populației școlare, în paralel cu fenomenul de îmbătrânire demografică.

• Măsuri compensatorii pentru scăderile demografice prin creșterea ratei de cuprindere, prevenirea abandonului și oferte de formare profesională pentru adulți.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE INTRARE

Raportul număr elevi/număr norme didactice

• Crearea consorțiilor școlare în vederea realizării transferului de elevi și normarea personalului didactic în cadrul aceluiași consorțiu.

Resursele umane din ÎPT

• Măsurile privind dezvoltarea profesională a personalului didactic din ÎPT trebuie să vizeze: competențele metodice; actualizarea competențelor de specialitate cu accent pe noile tehnologii și schimbările organizaționale din mediul economic; competențe aferente noilor calificări cerute pe piața muncii.

• Reducerile prognozate pentru populația ocupată în învățământ



cauzate de reducerea previzionată pentru populația școlară atrage după sine identificarea și planificarea unor măsuri adecvate (mobilitate în cadrul sistemului, reconversie profesională, măsuri compensatorii ( prevenirea abandonului și oferte de formare profesională pentru adulți etc.)).

Resursele materiale și condițiile de învățare

• Necesitatea derulării programelor de dotare cu echipamente didactice pentru pregătirea de specialitate.

• Identificarea unităților școlare viabile ce necesită dezvoltarea infrastructurii și a dotărilor la nivel regional și local.

• Necesitatea unor programe de reabilitare și modernizare a infrastructurii, o planificare strategică a intervențiilor la nivel de județ, aprobate de structurile parteneriale locale și regionale

• Înființarea consorțiilor școlare în vederea utilizării în comun a spațiilor școlare, echipamentelor didactice, săli de sport, cămine, cantine școlare

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORI DE PROCES

Mecanismele decizionale și descentralizarea funcțională în TVET

• Consolidarea structurilor consultative din ÎPT și creșterea rolului partenerilor sociali în planificarea ofertei și antrenarea sporită a acestora în procesele decizionale inclusiv accesarea finanțărilor.

• Atragerea agenților economici în efortul de planificare pe termen lung . • Promovarea rețelelor parteneriale între școli.

Asigurarea calității în IPT

• Solicitarea vizitelor experților ARACIP pentru acordarea autorizării de funcționare provizorie

• Depunerea documentației școlilor în vederea acreditării școlilor IPT pentru noi calificări solicitate de piața muncii.

Serviciile de orientare și consiliere

• Adoptarea unui sistem unitar de raportare și a unui indicator calitativ de evaluare a activității serviciilor de orientare și consiliere

• Necesitatea unor măsuri vizând creșterea gradului de acoperire și a calității serviciilor de orientare și consiliere, cu privire la numărul de ore de consiliere/elev, numărul de elevi testați și consiliați pentru o decizie informată în alegerea carierei, respectiva traseului de pregătire.

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IEŞIRE Rata netă de cuprindere în educație Gradul de cuprindere în educație

• Creșterea accesului la educație pentru elevii din grupele de vârsta 15-18 ani, 19-23 ani și pentru cei proveniți din mediul rural.

• Creșterea gradului de acoperire și a calității serviciilor de orientare și consiliere pentru categoriile expuse riscului.

Rata abandonului școlar, pe niveluri de educație ISCED

• Atragerea spre școală a elevilor prin programe guvernamentale și burse la nivel local pentru diminuarea și prevenirea abandonului școlar în special în mediul rural, în comunitățile etnice dezavantajate, zonele afectate de migrarea populației, zonele dezavantajate poluri ale sărăciei

Rata de absolvire, pe niveluri de educație ISCED Rata de succes Rata de tranziție în învățământul liceal

• Asigurarea accesului la educație, la serviciile de orientare și consiliere.

• Stabilirea țintelor măsurabile privind ratele de tranziție la următorul nivel de calificare în perspectiva 2020 (rata abandonului școlar timpuriu să nu depășească 10%), și cel puțin 35% din tineri (30-34 ani) să fie absolvenți de învățământ terțiar).

Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație

• Rata de părăsire timpurie a sistemului de educație la nivel național (19% în 2006) este de aproape două ori mai mare decât ținta UE care prevede o rată medie de abandon școlar timpuriu de maxim 10%, până în 2020.



• Programe guvernamentale și locale pentru diminuarea și prevenirea părăsirii timpurii a sistemului educațional.

Procentul elevilor cu nivel scăzut al competențelor de citire/lectură (PISA) Ponderea populației cu vârste între 20-24 de ani care au absolvit învățământul secundar inferior

• Programe remediale pentru elevii cu dificultăți de învățare. • Promovarea învățării centrate pe elev, urmărirea și încurajarea

progresului individual. • Încurajarea participării tinerilor la o formă de educație astfel încât

ponderea populației cu vârste cuprinse între 20-24 de ani care au absolvit cel puțin învățământul secundar inferior să fie apropiată de valoarea din UE.

Rata de participare în formarea continuă a populației adulte (25-64 ani)

• Implicarea asociațiilor și a ONG-urilor pentru reducerea diferențelor privind rata de participare la educație pe tot parcursul vieții dintre România și UE (participare de 1,5% în România față de 9,3% media UE).

• Derularea de proiecte cu finanțare europeană prin care se dorește susținerea formării continue a adulților

DESPRINSE DIN ANALIZA INDICATORILOR DE IMPACT

Impactul sistemului de învățământ tehnic asupra ratei șomajului

• Oferta educațională adaptată cererii de pe piață. • Programe de consiliere și orientare. • Adoptarea unui sistem unitar de monitorizare a inserției profesionale

a absolvenților. • Colaborarea între AJOFM și ISJ în vederea verificării bazelor de date

din șomaj cu noile trasee și finalități ale sistemului de educație și formare profesională.

• Realizarea de protocoale de colaborare AJOFM - ISJ pentru monitorizarea inserției absolvenților

• Monitorizarea administrativă a inserției absolvenților prin parteneriatul AJOFM - ISJ

Rata de inserție absolvenților la 6 luni de la absolvire, pe niveluri de educație. Gradul de utilizare a competențelor dobândite de absolvenți la locul de muncă.

• Sondaje periodice în rândul absolvenților și angajatorilor vizând inserția profesională, gradul de utilizare a competențelor și alte informații utile privind finalitățile sistemului de educație și formare profesională.

• Sondaje proprii efectuate direct de către scoli. • Sondaje reprezentative pentru rețeaua școlară la nivel local/ regional

prin intermediul unor organizații / instituții specializate. • Accesarea proiectelor POSDRU privind inserția profesională sau

derularea acestora în regiunea NE în colaborare cu alte regiuni.

DESPRINSE DIN ANALIZA OFERTEI ŞCOLILOR IPT

Evoluția planurilor de școlarizare. Analiza ofertei curente. Ținte pe termen mediu pe domenii de pregătire. Oferta școlilor din ÎPT pentru formarea adulților. Rețele școlare. Parteneriatul cu Întreprinderile.

• Adaptarea ofertei la cerințele pieței muncii prin proiectarea adecvată a planurilor de școlarizare pe domenii/profile și calificări în perspectiva anului 2020.

• Acoperirea rațională a nevoilor de calificare în regiunea NE și în județ • Eliminarea unor paralelisme nejustificate în scopul lărgirii gamei de

calificări pentru care poate opta elevul • Utilizarea optimă a resurselor materiale și umane cu impact în

creșterea eficienței și calității serviciilor. • Înființarea de noi rețele școlare și dezvoltarea rețelelor școlare

existente. • O mai buna colaborarea a școlilor IPT cu agenții economici din

domeniu în cadrul parteneriatelor școală-întreprindere



II.2. Analiza mediului intern

II.2.1. Predarea și învățarea

Cerințele progresului tehnico-economic și condițiile concurenței pe piața muncii impun

desfășurarea unui proces de învățământ care să asigure o cultură generală și de specialitate pe fondul

căreia să se dezvolte gândirea tehnică, înțelegerea principiilor care stau la baza descoperirilor și

creațiilor științifice, formarea premiselor tehnice și practice ale însușirii în bune condiții a disciplinelor

care asigură o calificare temeinică pentru specializarea aleasă.

Procesul educațional este dificil, luându-se în considerare numărul mare de elevi din clase.

Pentru analiza procesului de predare-învățare s-au evaluat activitățile și rezultatele anului

școlar trecut în cadrul fiecărei catedre și s-au constatat următoarele:

Aspecte pozitive Profesorii stabilesc relații de lucru eficace cu elevii (dovezi: rezultatele testelor inițiale comparate

cu testele finale denotă progresul școlar conform rapoartelor catedrelor);

Realizarea de fișe de lucru, fișe de documentare, fișe de evaluare, teste-grilă, auxiliare curriculare

pe suport electronic;

Utilizarea în cadrul lecțiilor a materialelor existente din cadrul sistemului AEL;

Proiectarea didactică se realizează în concordanță cu cerințele elevilor și este adaptată la nivelul

acestora;

Elevii primesc feed-back asupra propriului progres (dovezi: fișe de observare individuale,

rapoarte catedre);

Pregătirea suplimentară a elevilor pentru examenele finale, pentru recuperarea cunoștințelor

(program de consultații);

Selectarea elevilor și realizarea pregătirii pentru performanta pentru concursuri și olimpiade

școlare;

Diversitatea metodelor didactice, interactivitatea, adaptarea la cerințele specifice elevilor,

evaluarea centrată pe competențe;

Realizarea lecțiilor concepute prin îmbinarea tuturor componentelor instruirii: obiective,

conținut, strategii didactice;

Realizarea lecțiilor ținând cont de cunoștințele și experiențele anterioare ale elevilor;

Realizarea și analiza testelor predictive, a evaluărilor pe unități de învățare și a lucrărilor

semestriale;

Utilizarea optimă a metodelor de predare-învățare centrate pe elev, corespunzătoare stilurilor de

învățare și a metodelor și tehnicilor interactive de grup;

Resursele materiale existente în școală sunt integrate în lecție pentru sprijinirea învățării (dovezi:

proiectarea unităților de învățare, planurile de lecție, fișele de asistențe la lecție);

Rezultate bune la examenele de atestare a competentelor profesionale;

Adaptarea personalizată a programelor școlare, exploatarea corecta a manualelor alternative ca

instrumente de realizare a obiectivelor curriculare, concordanța între conținuturi activități de

învățare modalități de evaluare;

Utilizarea strategiilor didactice de tip activ-participativ-formativ.



Aspecte de îmbunătățit Rezultate slabe la testele predictive, ceea ce denotă o pregătire inițială slabă a elevilor (dovezi:

rapoarte catedre);

Din cauza programelor școlare încărcate și ritmului lent de învățare al majorității elevilor școlii,

predomină evaluarea sumativă în defavoarea celei formative;

Numărul insuficient de ore pe săptămână la unele materii de studiu;

Neantrenarea conștientă a tuturor elevilor în actul învățării;

Nu există suficiente calculatoare la nivelul catedrelor;

Motivația elevilor pentru învățare este scăzută (dovezi: absențele numeroase la materiile cerute la

examenul de bacalaureat);

Dificultatea de a realiza practic programe susținute pentru pregătirea suplimentară a elevilor din

cauza orarului deja încărcat al acestora;

Programele școlare rigide permit prea puțin tratarea individuală a elevilor, după nevoile fiecăruia.

II.2.2. Materiale și resurse didactice (a.17anexa)

Aspecte pozitive

Achiziționarea de mijloace didactice moderne: videoproiectoare, flip-chart, laptop (dovezi: fișele

de gestiune);

Racordarea la rețeaua de internet a școlii a sălilor dotate cu calculatoare;

Existența cabinetelor de specialitate pentru cultură generală și tehnică;

Amenajarea cabinetului Multimedia;

Elevii au acces la resursele didactice;

Resursele didactice de învățare și spațiile aferente permit tuturor elevilor să participe integral sau

pe grupe la procesul de învățare;

Existența soft-urilor educaționale pentru majoritatea disciplinelor din planul cadru;

Aspecte de îmbunătățit Mobilierul din majoritatea sălilor de clasă este învechit;

50% din resursele didactice nu sunt adecvate unui studiu independent eficient;

50% din echipamentele și utilajele din ateliere îndeplinesc standardele industriale curente;

Nu există ofertă de lecții A.E.L. pentru toate specializările tehnice;

Nu există suficiente materii prime, materiale sau semifabricate pentru exersarea aptitudinilor și

formarea competențelor tehnice în timpul stagiilor de instruire practică.

II.2.3. Rezultatele elevilor

Aspecte pozitive

Promovabilitatea la examenele de certificare a competențelor a fost de 100%;

28% dintre absolvenții de liceu continuă studiile la nivel universitar sau postliceal;

Pe parcursul școlarității, toți elevii realizează progrese considerabile față de media de admitere;

Partenerii economici angajatori sunt mulțumiți de calitatea formării profesionale a absolvenților.

Implicarea unui număr important de elevi în activități extracurriculare (a.11anexa)

anexe%202019-2020/a.17anexa%20A.3.2.%20utilizarea%20echipamentelor.docx

anexe%202019-2020/a.11anexa%20I.7.%20proiecte,%20parteneriate,%20activitati.docx



Aspecte de îmbunătățit

Promovabilitate la examenul de bacalaureat a fost de (66,6%), parțial datorită tratării cu

superficialitate de către elevi a acestui examen. Elevii nu frecventează orele de pregătire

suplimentară organizate la disciplinele pentru bacalaureat;

La admiterea în clasa a IX-a se constată că aprox. 60% dintre elevi manifestă deficiențe și lacune

de tipul: calității și cantității cunoștințelor, lipsuri în vocabular, dificultăți în gândirea abstractă,

motivație insuficientă pentru studiu și învățare, învață cu greutate, probleme de disciplină;

Absenteismul elevilor este mare, mai ales la clasele din învățământul obligatoriu (rata

abandonului școlar este mare);

Numeroase medii la purtare sub 7, datorate numărului mare de absențe ale elevilor, sancționate,

conform regulamentului școlar, cu scăderea notei la purtare;

Procentul mic al elevilor cu medii generale cuprinse între 9-10.

II.2.4. Consilierea și orientarea profesională oferită elevilor (a.18anexa)

Aspecte pozitive: Existența unei rețele de parteneriat între școală și numeroase instituții și organizații: Centrul

Județean de Asistență Psihopedagogică, angajatori locali, A.J.O.F.M., Camera de Comerț și

Industrie, Inspectoratul Politie, Consiliul Local, pentru a furniza consiliere și orientare privind

cariera;

Desfășurarea de activități în parteneriat cu instituții de învățământ superior, pentru orientarea și

consilierea elevilor de clasa a XII-a (întâlniri între elevii colegiului și studenți ai facultăților din

Bacău, Iași, București);

Desfășurarea de activități de consultanță, pentru identificarea surselor de informare privind piața

muncii și descrierea meseriilor;

Existența cabinetului de orientare și consiliere (a.19anexa) și numărul mare de consiliere

individuală și de grup realizate de psihologul școlii;

Existența de materiale și dotări de specialitate.

Aspecte de îmbunătățit Numărul mic de părinți care mențin o legătură permanentă cu școala;

Un procent mare de elevi din școlile generale persistă în ideea orientării masive înspre profilurile

teoretice;

Numărul relativ mic de elevi care pot beneficia de consiliere și orientare din cauză că există un

singur consilier la un număr de peste 1000 elevi;

Dificultăți de comunicare între departamentul de consiliere și celelalte departamente din școală.

II.2.5. Calificări și curriculum Aspecte pozitive

CDL-urile pentru calificarea oferite de colegiu au fost avizate favorabil de I.S.J. Bacău;

S-au elaborat CDL-uri care țin cont de necesitățile existente pe piața muncii;

Suntem singurul furnizor de educație pentru domeniile tehnice, din zonă.

anexe%202019-2020/a.18anexa%20A.3.6.%20actiuni%20de%20orientare.docx

anexe%202019-2020/a.19anexa%20A.3.7.%20cabinete%20de%20orientare.docx



Aspecte de îmbunătățit Dificultăți de efectuare a instruirii practice comasate după SPP din cauza lipsei de locuri de

practică specializate;

Există un număr redus de manuale elaborate sau editate pentru disciplinele de specialitate;

La clasele a XI-a și a XII-a liceu tehnologic numai 50% dintre elevi au avut posibilități financiare de

a-și cumpăra manuale de specialitate;

Pentru clasa a XII-a nu sunt editate manuale de specialitate pentru toate disciplinele tehnice.

II.2.6. Resurse fizice și umane Aspecte pozitive

În școală există un număr suficient de echipamente IT și birotică;

Calculatoarele sunt conectate într-o rețea locală, aceasta fiind conectată la Internet 24 ore pe zi.

Școala a implementat Sistemul Educațional Informatizat (S.E.I.), care prin programul AEL oferă

posibilitatea de susținere a activităților de predare – învățare moderne și gestionarea bazelor de

date;

Resursele financiare asigură funcționarea școlii la parametri normali și sunt formate din resurse

buget local, resurse buget național, resurse extrabugetare ale școlii, sponsorizări și donații din

partea Asociației Comitetului de Părinți și a partenerilor economici;

Serviciile secretariat și contabilitate au fost dotate cu calculatoare și software specializat.

Există o politică de dezvoltare profesională a personalului didactic care încurajează formarea și

dezvoltarea continuă a acestora;

Performanta tuturor membrilor personalului este monitorizată și evaluată de echipa managerială

și în comisiile metodice;

100% din personalul administrativ deține o calificare corespunzătoare postului ocupat, prestând

servicii de calitate.

Aspecte de îmbunătățit Nu toate spațiile de învățare corespund standardelor;

Din cauza uzurii fizice și morale avansate a utilajelor și echipamentelor din atelier, veniturile

extrabugetare din activitatea de producție sunt afectate;

Existența unor cabinete de specialitate în care materialul didactic trebuie reactualizat;

Suplimentarea numărului de videoproiectoare astfel încât fiecare catedră de specialitate să

beneficieze de un mijloc de învățare video;

Nu există o echipă pentru strângerea de fonduri și nici nu au fost scrise proiecte de accesare a

fondurilor europene.

II.2.7. Parteneriate și colaborări (a.20anexa) În scopul desfășurării practicii elevilor, Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești

colaborează cu toți agenții economici care corespund specializărilor și calificărilor abordate. Pentru

atragerea acestora, colectivul de cadre didactice împreună cu conducerea școlii au alcătuit echipe de

lucru care să identifice necesitățile de pe piața muncii, venind astfel în sprijinul agenților economici,

furnizând soluții și cadre calificate în meseriile cerute (a.16anexa).

Pe lângă companii precum Petrom, Dipety, Rontesa care sunt principalii noștri colaboratori și

susținători, prin asigurarea condițiilor pentru practica elevilor dar și pentru a oferi consultanță în

anexe%202019-2020/a.20anexa%20retele%20scolare.docx

anexe%202019-2020/a.16anexa%20harta%20parteneriat.xls



privința elaborării programelor pentru disciplinele opționale de specialitate au mai apărut firme ca:

S.C.L. &DL INTERNATIONAL, PAN FLORIS S.R.L., BATTRANS S.R.L., HIDRAULIC S.A care doresc să

colaboreze cu noi în foarte bune condiții, atât pe linia pregătirii elevilor cât și pe cea a inserției forței

de muncă.

Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești colaborează cu Agenția Județeană de Ocupare

a Forței de Muncă. Școala, are o bună colaborare cu Consiliul Local și Primăria municipiului Moinești,

contribuția acesteia, din urmă, fiind substanțială în realizarea unor obiective (realizarea de

consultanță, acordarea de fonduri etc.), reparații efectuate anual, și anume: instalațiile de încălzire,

centrala termică, sala de sport, biblioteca etc.

In vederea realizării de parteneriate și proiecte educaționale, Colegiul Tehnic „Grigore

Cobălcescu” Moinești, prin cadrele didactice, colaborează foarte bine cu reprezentanții comunității.

Aspecte pozitive: Încheierea convențiilor de colaborare pentru asigurarea unor oportunități pentru experiența de

muncă și desfășurarea practicii profesionale la locul de muncă;

Aspecte de îmbunătățit Slaba implicare a agențiilor economici în procesul de dotare materială a școlii, în utilizarea

resurselor pe care școala le poate oferi;

Agenții economici nu sunt interesați de alte tipuri de colaborări (programe de formare,

parteneriate în diverse programe).

II.2.8. Asigurarea calității educației Activitatea comisiei a avut în vedere faptul că sistemul de asigurare a calității trebuie să

devină un instrument fundamental al dezvoltării instituționale si profesionale arătând unde se pot

aduce îmbunătățiri astfel încât acestea să devină ținte strategice pentru dezvoltarea ulterioară a scolii.

Pe parcursul anului membrii comisiei s-au preocupat de completarea dosarului comisiei

urmărind documentația elaborată de Inspectoratul Școlar Județean si de A.R.A.C.I.P. și de cunoaștere a

acesteia, de elaborarea unor proceduri pentru diverse activități, de întocmirea raportului anual de

evaluare internă a calității.

Aspecte pozitive: Completarea portofoliului comisiei cu documentația necesară;

Centralizarea si interpretarea chestionarelor aplicate părinților si elevilor în vederea

îmbunătățirii climatului instructiv-educativ din școală;

Întocmirea raportului anual de evaluare internă a calității pentru anul școlar 2018-2019 la

termenul stabilit;

Disponibilitatea cadrelor didactice de a sprijini activitatea acestei comisii.

Aspecte de îmbunătățit Nu s-a realizat integral graficul de interasistențe;

Există deficiențe in monitorizarea activităților;

Munca în această comisie necesită un volum foarte mare de timp ți datorită supraîncărcării cu alte

activități școlare și extrașcolare există posibilitatea ca să nu fie îndeplinite toate sarcinile.



II.2.9. Managementul unității școlare Activitatea de conducere din anul școlar 2018 – 2019 s-a axat pe următoarele

domenii de activitate și s-au realizat următoarele activități:

Curriculum

S-au procurat documentele curriculare oficiale, manualele, auxiliare curriculare, cărți pentru

bibliotecă, material didactic;

S-a asigurat baza logistică pentru activitățile extracurriculare și concursurile școlare;

S-au aplicat documentele curriculare aprobate (curriculum-ul național și curriculum-ul la decizia

școlii);

S-a aprobat orarul unității de învățământ;

S-a monitorizat desfășurarea activităților extracurriculare și a concursurilor școlare;

S-a asigurat organizarea examenelor de bacalaureat, certificarea competențelor profesionale,

corigență, diferențe;

S-au organizat catedrele și echipele de proiect, în funcție de necesitățile unității de învățământ.

Resurse umane

S-a elaborat proiectul de dezvoltare a resurselor umane (recrutare, selecție, utilizare, motivare,

disponibilizare);

S-a răspuns de stabilirea/operaționalizarea criteriilor de recrutare, utilizare și disponibilizare;

S-au pus în aplicare procedurile legale referitoare la ocuparea posturilor și catedrelor vacante;

S-au organizat concursuri/forme de admitere pentru elevi, conform metodologiilor stabilite la

nivel național, județean sau specifice unității școlare;

S-a coordonat activitatea de consiliere a elevilor;

S-a asigurat asistența sanitară și protecția muncii în unitatea școlară;

S-au încheiat contracte de muncă cu personalul didactic și nedidactic;

S-a răspuns de normarea și utilizarea personalului din subordine;

S-a realizat fișa postului pentru personalul angajat;

S-au rezolvat contestații, am inițiat și pus în aplicare măsuri de sancționare a abaterilor

disciplinare;

S-a asigurat evaluarea periodică a personalului didactic și nedidactic din subordine

S-a răspuns de întocmirea documentelor și rapoartelor tematice curente sau speciale solicitate

de Inspectoratul Școlar, Ministerul Educației, Casa Corpului Didactic, autorități locale;

S-au întocmit documentele legale privind managementul resurselor umane;

S-a răspuns de arhivarea și păstrarea documentelor oficiale privind personalul unității școlare;

S-a răspuns de repartizarea echitabilă și în conformitate cu criteriile naționale și locale, a

stimulentelor materiale stabilite prin lege pentru cadrele didactice sau pentru elevi;

S-a asigurat cadrul instituțional pentru participarea angajaților la procesul decizional (catedre,

consiliul profesoral, consiliul de administrație);

S-a realizat un sistem intern de comunicare rapid, transparent, eficient;

S-a încurajat comunicarea deschisă, participarea și inițiativa;

S-a răspuns de formarea continuă și evaluarea angajaților;

S-a favorizat deformalizarea comunicării în unitatea școlară;

S-a asigurat rezolvarea rapidă, eficientă, obiectivă și transparentă a conflictelor;

S-au rezolvat rapid, transparent, obiectiv și eficient conflictele dintre elevi, cadre didactice,

părinți.



Resurse financiare și materiale

S-a elaborat proiectul de buget și proiectul de achiziții al unității școlare;

S-au identificat surse extrabugetare de finanțare, am întocmit documentația pentru construcții

școlare și reparații;

S-a repartizat bugetul primit, conform legii, pe capitole și articole bugetare;

S-au repartizat mijloacele fixe și obiectele de inventar conform planificării;

S-a răspuns de realizarea execuției bugetare;

S-a asigurat realizarea planului de achiziții;

S-a răspuns de alocarea burselor și distribuirea alocațiilor de stat pentru copii sau a celorlalte

forme de ajutor stabilite de lege;

S-a asigurat utilizarea fondurilor extrabugetare conform priorităților stabilite în proiectele și

programele unității de învățământ;

S-au asigurat condițiile necesare referitoare la iluminat, încălzire, alimentare cu apă, canalizare,

pază;

S-a răspuns de încheierea exercițiului financiar;

S-a oferit cadrul logistic (spatii, aparatură, expertiză, consultanță) pentru acțiuni organizate de

instituțiile și autoritățile cu care se află în raport de colaborare;

S-au organizat periodic întâlniri cu reprezentanții comunității locale (autorități administrative,

părinți, oameni de cultură sau de afaceri, reprezentanți ai bisericii) cu scopul de a armoniza

oferta educațională a unității școlare cu specific comunitar;

S-au negociat cele mai bune condiții de sprijin comunitar pentru unitatea școlară.

Dezvoltare și relații comunitare

S-a asigurat baza logistică pentru activitățile de parteneriat și de orientare școlară și

profesională;

S-au monitorizat activitățile de parteneriat și de orientare școlară;

S-a încurajat desfășurarea acțiunilor de parteneriat și orientare școlară și profesională;

S-a acordat consultanță cadrelor didactice din școală pentru probleme legate de

dezvoltarea relațiilor comunitare.

II.2.10. Cultura organizațională Conducerea școlii a elaborat Regulamentul Intern care cuprinde norme privind atât

activitatea elevilor cât și a personalului școlii (didactic, auxiliar și nedidactic).

Valorile care predomină sunt: cooperarea munca în echipă, respect reciproc, respectul față de

profesie, atașament față de copii, libertate de exprimare, receptivitate la nou, creativitate, dorința de

afirmare.

Se întâlnesc și cazuri izolate de individualism, rutină, conservatorism și automulțumire.

Climatul organizației școlare este deschis, caracterizat prin dinamism și grad înalt de

angajare a membrilor instituție școlare. Este un climat stimulativ, relațiile dintre cadrele didactice

fiind deschise, colegiale, de respect și sprijin reciproc.

Conducerea este deschisă și ascultă sugestiile profesorilor, le respectă competența și le oferă

o largă autonomie, îi sprijină și evită un control strict birocratic.

Toate acestea se reflectă pozitiv în activitatea instructiv-educativă și în conduita cadrelor

didactice.



II.3. Analiza portofoliului de produse

Star Problem child

Specializări:

Tehnician ecolog protecția mediului

Tehnician activități economice

Mecanic auto

Specializări:

Tehnician prelucrări mecanice Croitor îmbrăcăminte după comandă

Argumente: - acoperă un segment de vârf dintr-

un sector de activitate aflat în creștere în zonă

(sursa PLAI)

- cerere și susținere materială din partea

partenerului economic

Argumente: - numărul redus de elevi înscriși;

- existența în școală a personalului didactic titular

calificat în domeniu.

- cererile pe piața muncii ridicate

Strategii: - dezvoltarea produsului prin corelarea

ofertei curriculare cu cererea de forță de muncă.

Strategii:

- produsul va fi menținut, fiind sigurul furnizor

din zonă ce deține o bază materială adaptată la

cerințele pieței

Cash cow Dog

Specializări:

Tehnician în turism

Ospătar (chelner) în unități de alimentație

publică

Lăcătuș mecanic prestări servicii

Sudor

Specializări:

Tehnician în instalații electrice Operator sonde

Argumente: - acoperă un segment mare de piață

dintr-un sector de activitate aflat în creștere mică

în zonă;

- singurul furnizor al produsului din zonă;

- absolvenții sunt încadrați pe piața muncii în

domeniul de pregătire.

Argumente: - se adresează unui sector de

activitate aflat în stagnare;

- înscrierile sunt limitate, acoperă un segment mic

de piață.

Strategii: - menținerea produsului pentru

păstrarea dimensiunii segmentului de piață pe

care îl deservește

Strategii: - produsul va fi menținut, fiind sigurul

furnizor din zonă ce deține o bază materială

adaptată la cerințele pieței



II.4. Analiza SWOT – Evaluarea stării actuale

PUNCTE TARI

Oferta educațională atractivă, adaptată la nevoile de formare identificate pe piața muncii (sursa:

Planul de școlarizare);

Flexibilitate în alegerea și stabilirea orientării școlare/carieră;

Mediu extern favorabil (județul Bacău ocupă locul 16 pe țară la nivelul dezvoltării industriale);

Spațiul suficient pentru nevoile de dezvoltare ale școlii;

Procentul de cadre didactice calificate este de 100% (sursa: dosarele personale, rapoartele de

inspecții școlare, fișele de evaluare a activității, curriculum-uri, auxiliare curriculare, baza de date

privind formarea continuă a personalului școlii);

Laboratoare, ateliere și cabinete dotate corespunzător specializărilor scolii, la nivel european;

Susținerea din partea comunității locale;

Preocuparea constantă pentru promovarea imaginii școlii (sursa: Materiale promoționale, vizite și

acțiuni desfășurate în școală: fotografii, articole din presă, filme de prezentare);

Parteneriat strâns cu unii angajatori din regiune, cu AJOFM (sursa: dosarul protocoalelor de

colaborare);

Existența cabinetului de consiliere psihopedagogică (sursa: graficul de desfășurare a programului

cabinetului; raportul consilierului privind activitatea desfășurată);

Servicii oferite elevilor prin internatul și cantina școlii;

Obținerea de resurse extrabugetare (sursa: Bugetul de venituri și cheltuieli);

Fondul de carte al bibliotecii școlare este îmbunătățit prin fonduri proprii și donații;

Existența unui climat de lucru favorabil;

Interesul personalului didactic pentru formare continuă, receptivitatea majorității cadrelor

didactice față de schimbările în domeniul educației;

Parteneriat strâns cu angajatori din regiune.(sursa: dosar parteneriate).

PUNCTE SLABE

– Mediatizarea insuficientă a performanțelor școlii pentru atragerea elevilor foarte buni;

– Uzura fizică și morală avansată a bazei materiale pentru unele laboratoare, cabinete și ateliere;

– Valorificarea parțială a potențialului școlii pentru crearea de venituri proprii;

– Consumuri mari de energie electrică, gaz metan și apă;

– Dificultăți în modernizarea procesului instructiv-educativ (învățare centrată pe elev) din cauza

numărului mare de elevi ( sursa: fișe de observare a lecțiilor);

– Lipsa motivației învățării la unii dintre elevi;

– Nivel scăzut al interesului manifestat de părinți față de problemele școlii.

OPORTUNITĂŢI Dezvoltarea învățământului profesional și tehnic pe niveluri, cu posibilități de exprimare a

cunoștințelor corespunzătoare fiecărei trepte;

Autonomia managerială și a echipei manageriale pentru promovarea intereselor școlii (sursa:

legislația în vigoare);



Valorificarea curriculum-ului la decizia școlii pentru îmbogățirea ofertei educaționale;

Intenția școlii de participare la proiecte de finanțare și cooperare europeană;

Creșterea interesului autorităților locale de a sprijini școlile performante;

Posibilitatea diversificării ofertei liceului în acord cu cerințele pieței muncii din zonă (sursa: PRAI

si PLAI);

Creșterea veniturilor proprii prin dezvoltarea unor specializări noi;

Crearea unei zone de afaceri în domeniul electrotehnicii și tehnicii de calcul, zonă ce oferă

multiple posibilități absolvenților;

Creșterea cererii de calificare de nivel III cu 30% în ultimii 2 ani;

Structura arborescentă și modulară a învățământului profesional și tehnic (sursa: Planurile

cadru).

CONSTRÂNGERI

Repartizarea computerizată a absolvenților de gimnaziu pe baza rezultatelor școlare ale elevilor

și fără nici o legătură cu aptitudinile acestora (sursa: cererile de transfer);

Migrația forței de muncă calificate în străinătate cu o rată ridicată ;

Lipsa unui suport legislativ care să stimuleze agenții economici pentru instruirea practică a

elevilor;

Decapitalizarea agenților economici datorită blocajelor financiare din economie;

Scăderea cu 41% a numărului tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani; populația activă

majoritară va fi cea cu vârsta cuprinsă între 35-39 ani, (sursa: datele statistice);

Implicarea din ce in ce mai redusă a părinților în sprijinirea școlii atât al punctului de vedere

moral cât și material (sursa: rapoarte diriginți);

Dificultăți de integrare socio-profesională a absolvenților (sursa: datele privind monitorizarea

absolvenților);

II.5. Aspecte care necesită dezvoltarea Asigurarea calității procesului instructiv-educativ materializate prin creșterea

procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat

Asigurarea șanselor egale în formarea profesională

Integrarea elevilor cu nevoi speciale

Asigurarea tranziției de la școală la locul de muncă

Dezvoltarea rețelelor de colaborare la nivel intern și extern

Asigurarea sprijinului pentru alegerea avizată a traseului de formare profesională

Îmbunătățirea accesului la informare

Dezvoltarea educației la cerere – formarea profesională a adulților

Orientarea și consilierea privind cariera

Dezvoltarea departamentului de marketing educațional. Promovarea rezultatelor și

valorilor școlii

Combaterea absenteismului și a abandonului școlar

Consilierea părinților

Eficientizarea resurselor materiale, didactice și a celor financiare.

Partea a III a PLANURI OPERAŢIONALE

III.1 PLAN DE ACŢIUNE PENTRU PERIOADA 2018 – 2023

Prioritatea Dezvoltarea structurii în concordanță cu dinamica unei societăți bazate pe cunoaștere cu tendințele dezvoltării socio-economice din județul Bacău

Obiectiv 1 Corelarea ofertei școlare cu cererea existenta pe piața muncii

Promovarea unei oferte educaționale cuprinzând calificări identificate ca prioritare la nivel regional și local

Ținte: Scăderea ratei șomajului în rândul tinerilor raportat la populația activă de la 22% în 2006 la 18% în 2013

Cuprinderea absolvenților de nivel 2 din învățământul în proporție de 80% în nivelul 3 în proporție de 75%

Context:

In județul Bacău se înregistrează dezechilibre între cererea de calificare și oferta educațională a școlilor. Aceasta determina un grad redus de inserție socio-profesionala a absolvenților. Accesul la educație al tinerilor este limitat de: - constrângeri de ordin material (pentru tinerii din mediul rural și cei din familii defavorizate) - nivel redus de inserție profesională a absolvenților

Măsuri/Acțiuni pentru atingerea obiectivului:

Rezultate așteptate Data finalizare Responsabilități Parteneri implicați Cost

estimativ

Realizarea rețelei cu școlile generale din zonă pentru asigurarea realizării claselor din învățământul tehnic

Plan de școlarizare realizat in proporție de 100%

Anual Echipa managerială

ISJ Bacău

Realizarea parteneriatelor cu agenții economici din zonă pentru identificarea competențelor specifice ofertei școlare

Dobândirea de competențe specifice pentru elevii de nivel 3 și 4


CDLPS ISJ Bacău Partenerii ec.

Elaborarea CDL în corelație cu interesele elevilor

CDL in concordanta cu interesele elevilor, nevoile comunității si resursele umane si materiale ale scolii

Anual Echipa managerială Comisia pentru curriculum Responsabili arie curriculară

Agenți ec. Comunitatea locală Familiile elevilor

Elaborarea curriculum-ului în dezvoltare locală în parteneriat cu agenții economici.

Corelarea ofertei curriculare cu cerințele angajatorilor

Anual Reactualizare periodică

Elaborarea și implementarea în școlile generale a unui program OSP

Atragerea elevilor din ciclul gimnazial la liceul tehnologic

Anual

Echipa managerială Consilierii Diriginții

Școlile gimnaziale din zonă



Obiectiv 2 Accesului cadrelor didactice la programele de formare continua în vederea asigurării calității în formare

Ținte: Participarea întregului personal al școlii la cursuri de formare profesională continuă. Continuarea implementării principiilor de calitate în activitatea școlii

Context:

Creșterea mobilității profesionale a personalului didactic și nevoia de noi competențe și abilități determină necesitatea formării continue a personalului didactic al școlii și un efort susținut de adaptare a personalului didactic și nedidactic la cerințele în schimbare ale fiecărui loc de muncă. Proiectarea unui învățământ modern și eficient presupune o foarte bună pregătire profesională a cadrelor didactice, acestea trebuind să-și actualizeze mereu informațiile deoarece, pentru a asigura lumii de mâine cunoștințele și deprinderile necesare, profesorii trebuie să răspundă de furnizarea și dezvoltarea conținutului informațional adecvat și, în plus, să fie capabili să gestioneze situațiile tipice, să stăpânească metode de cunoaștere și dezvoltare personală.



estimativ

Evaluarea nivelului de pregătire profesională a fiecărui angajat al școlii.

Aprecieri sintetice ale nivelului de pregătire profesională a personalului Fișe de observație a lecțiilor

Semestrial Echipa managerială Șefii de catedre Comisia pentru dezvoltarea personală și profesională

Identificarea nevoilor de formare profesională a personalului didactic și nedidactic din școală prin aplicarea de chestionare

Lista nevoilor de formare profesională a personalului școlii

Anual CCD

Desfășurarea în școală a unui program de formare a profesorilor pentru utilizarea metodelor active de învățare

Participarea a cel puțin 70% dintre cadrele didactice ale școlii la programul de formare

Anual Responsabilii comisiilor metodice

CCD ISJ

Realizarea de lecții demonstrative pentru utilizarea metodelor active de învățare

Cel puțin 2 lecții demonstrative pentru fiecare arie curriculară.

Semestrial ISJ

Realizarea anuală a unui raport de evaluare internă privind calitatea educației, a raportului de îmbunătățire.

Raport de autoevaluare Plan de îmbunătățire

Anual Director CEAC

ISJ



Obiectiv 3 Asigurarea egalității de șanse în formarea inițială

Ținta: Diminuarea cu cel puțin 25% a ratei abandonului școlar și al numărului de absențe nemotivate și creșterea procentului de promovabilitate a examenului de bacalaureat).

Context: Odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, fenomenul migrației forței de muncă a dus la un abandon școlar sporit, datorat atât migrației elevilor împreună cu părinții sau singuri, cât și a lipsei de supraveghere a celor râmași în grija altor membri ai familiei.



estimativ

Elaborarea unui program strict de pregătire suplimentară pentru bacalaureat

Creșterea procentului de promovare la examenul de bacalaureat

Permanent Director adjunct Diriginți Profesori

Părinți

Motivarea elevilor pentru participarea la programele de pregătire suplimentară

Crearea unei baze de date cu elevii expuși riscului de abandon școlar sau al absenteismului ridicat

Cunoașterea tuturor elevilor cu riscuri de acest tip.

Anual în sept. Director Director adjunct Diriginți

Părinți Comunitatea locală

Sprijin financiar prin programul „Bani de liceu”

Menținerea numărului de elevi Anual M.E.C.T.S

Activități de consiliere copil – părinte Îmbunătățirea comunicării școală - familie

Anual Consilier psihopedagogic

Părinți Comunitatea locală

Elaborarea unui program de recuperare a elevilor cu rezultate slabe

Creșterea procentului de promovare, reducerea abandonului

Anual CEAC Părinți Comunitatea locală



Obiectiv 4 Dezvoltarea bazei didactice-materiale a școlii

Ținta: Asigurarea condițiilor materiale optime pentru realizarea activităților instructiv-educative.

Context: Pentru ca școala să fie un factor de progres social, ea trebuie să țină pasul cu viața care înseamnă evoluție, schimbare, transformare, înnoire. Pentru a face un învățământ de calitate avem nevoie în primul rând de o dotare tehnică adecvată.


Rezultate așteptate Data finalizare Responsabilități Parteneri implicați

Cost estimativ

Crearea condițiilor pentru utilizarea echipamentelor IT

Laboratoare, cabinete și ateliere performante pentru domeniile prioritare ale școlii


Identificarea unor surse pentru obținerea de venituri extrabugetare:

Creșterea ponderii resurselor extrabugetare în bugetul școlii

Anual

Echipa managerială

Agenți economici AJOFM, ISJ

Obiectiv 5 Realizarea unei rețele de parteneriat social și economic, prin colaborarea, pe termen mediu și lung, școală – agent economic pentru corelarea ofertei școlare cu cererea existenta pe piața muncii.

Ținta: Inserția socio-profesională a absolvenților în proporție de cel puțin 75%.

Context:

Școala trebuie să vizeze nu numai educarea și formarea unor tineri bine instruiți ci și pregătirea de absolvenți direct angajabili și imediat productivi. Descreșterea constantă a ofertei de locuri de muncă necalificată sau slab calificată, diseminarea și punerea în practică a noilor idei economice cer din partea școlii să acționeze activ pentru conturarea aspirațiilor profesionale ale elevilor și pentru a-i pregăti pe aceștia în vederea adaptării la piața muncii și la schimbările sociale.



estimativ

Formarea diriginților pentru realizarea unor proiecte educative de orientare și consiliere profesională

80% din numărul viitorilor absolvenți participă la proiectele de formare și își dezvoltă abilitățile de căutare a unui loc de muncă;

Anual Consilierul școlar Informatician

A.J.O.F.M, agenții economici

Prezentarea ofertei de locuri de muncă prin întâlniri cu: A.J.O.F.M, agenții ec, instituții de învățământ superior.

Angajarea și continuarea studiilor de către cel puțin 75% din absolvenți

Anual Consilierul școlar Diriginți

A.J.O.F.M, agenții ec, instituții de învățământ superior

Vizite la agenții economici de profil și instituții de învățământ superior

Angajarea și continuarea studiilor de către cel puțin 75% din absolvenți

Anual Consilierul școlar Diriginți



III. 2 PLAN OPERAŢIONAL PENTRU ANUL ŞCOLAR 2019 – 2020 Prioritatea 1 Corelarea ofertei educaționale și de formare profesională cu nevoile identificate pe piața muncii locale, regionale și naționale

Obiective: Identificarea prin raport anual a meseriilor căutate pe piața muncii cu sprijinul AJOFM , ISJ, CLDPS și agenților economici Concretizarea ofertei educaționale prin CDL în conformitate cu necesitățile partenerilor economici de profil Creșterea nivelului de pregătire și calificare a absolvenților

Ținte:

Creșterea gradului de inserție a absolvenților în 2020 cu minimum 5% față de 2016 Modelarea Planului de școlarizare conform cerințelor pieței muncii prin creșterea numărului de clase pe segmentul de piață STAR menținerea efectivelor pe segmentul de piață CASH-COW (tehnica de calcul) și rămânerea constantă ca valoare a numărului de clase pentru segmentul DOG ( tehnician transporturi)

Context:

Din analiza activității economice a județului Bacău (așa cum este prezentat în PLAI) se constată că o serie de ramuri economice vor înregistra o creștere economică reală în intervalul de timp 2006–2020. Este cazul industriei electrotehnice și a industriei I.T. ca sector strategic. Având în vedere complexitatea acestor domenii, calificările cerute se adresează nivelului superioare de calificare. În acest context sunt solicitate următoarele specializări: tehnician operator tehnică de calcul, lucrător electrotehnică. În plus, se constată un interes deosebit din partea unor agenți economici pentru calificări din domeniul mecanic (Petromec SA, Dipety etc). Apariția în următorii ani a unor parcuri tehnologice va spori cererea de forță de muncă calificată în acest domeniu. Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” MOINEŞTI este singura instituție de tradiție din zona Nord-Est care pregătește personal calificat în acest domeniu conform standardelor Uniunii Europene.

Măsurat prin: Procentul de absolvenți care își găsește un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit; Rata de succes a acestora calculată pe fiecare calificare în parte (numărul de persoane ce activează după un an de angajare/numărul total al persoanelor angajate)

Acțiuni pentru atingerea obiectivului: Rezultate așteptate Data finalizare Responsabilități Parteneri Cost

estimativ

Sursă

finanțare

Participarea la dezbateri în cadrul ISJ privind metodologia de elaborare a planului de școlarizare și continuarea implementării procedurilor de identificare a cererilor de pe piața muncii, a specializărilor nou-apărute

Elaborarea planului de școlarizare în conformitate cu nevoile identificate pe piața muncii

Decembrie 2019

Directori I.S.J. Bacău Consiliul Școlar

I.S.J.

Formarea unei echipe de cadre didactice care să realizeze o statistică a locurilor de muncă disponibile în prezent și în perspectivă

Popularizarea în școală a acestei situații statistice

Anual, luna a IX a

Directori A.J.O.F.M. Bacău

A.J.O.F.M.



Evaluarea opțiunilor elevilor de clasa a VIII-a și a celor de clasa a X a pentru admiterea în clasa a IX-a/XI-a prin aplicarea unor chestionare de orientare profesională

Creșterea numărului de elevi înscriși în clasa a IX-a și a numărului de clase pe segmentul STAR

Aprilie 2020

Directorii Consilier educativ Diriginții

Unități școlare din zonă

Venituri proprii

Antrenarea Cabinetelor Județene de Asistență Psihopedagogică și evaluarea anuală a elevilor aflați în formare profesională inițială

Identificarea abilităților în concordanță cu calificările alese

Aprilie 2020 Directorii Psihopedagog Diriginții

C.J.A.P. Bacău

I.S.J. Bacău

Organizarea unei sesiuni de informare privind abilitățile semnificative pentru agenții economici

Participarea agenților economici la sesiune. Creșterea procesului de integrare profesională cu 10%

Martie 2020 Șef catedră tehnică

10 parteneri economici importanți

Camera de Comerț

Prioritatea 2 Dezvoltarea abilităților generale și a competențelor profesionale prin creșterea calității învățământului

Obiective: Schimbarea mentalității și dezvoltarea culturii calității la nivelul întregului personal al școlii Implicarea cadrelor didactice în implementarea unor strategii didactice care să permită creșterea calității proceselor de învățare.

Ținte:

Numărul cardelor didactice care participă la cursuri de perfecționare (obținere a gradului didactic, masterat, doctorat, cursuri de informatică, schimburi de experiență cu școlii similare din țară și străinătate) va crește în 2020 cu 3 % Mărirea eficienței procesului de învățare prin modernizarea metodelor de învățare. Învățarea centrată pe elev, utilizarea sistemelor de învățare informatizată (AEL), studiu de caz, joc de rol, metode alternative de evaluare Creșterea numărului de profesori din Comisiile Naționale de programe școlare și din Comisiile la Olimpiadele Tehnice Creșterea cu 10% a absolvenților din anul 2020 care își continuă studiile în învățământul universitar tehnic 100% dintre elevi dobândesc abilități cheie și în urma evaluării, rata de promovare va ajunge la 96% în 2019 Obținerea de premii la Olimpiadele și Concursurile Școlare, fazele județene și naționale

Context:

Unitățile de învățământ trebuie să școlarizeze elevi în calificările solicitate de comunitatea locală, asigurând în acest fel locuri de muncă corespunzătoare. În domeniul electrotehnică, I.T și mecanică (sudor). Se constată o slaba motivație a elevilor de a participa la olimpiadele și concursurile școlare precum și un interes scăzut din partea profesorilor. Asigurarea calității în formarea profesională printr-o serie de măsuri adoptate în funcție de capacitățile intelectuale ale elevilor, și asigurarea la absolvire a competențelor minime specifice calificării. Școala va urmări să devină un mediu de învățare deschis în care pregătirea elevilor va fi cât mai eficientă. În anul școlar 2019-2020 Colegiul „Grigore Cobălcescu” continuă implementarea sistemului de asigurare a calității și va opta pentru experimentarea metodologiei de evaluare a calității serviciilor de instruire și educare.



Măsurat prin:

Creșterea numărului de profesori cu gradul I, masterat, doctorat și cursuri de perfecționare în informatică și specializarea proprie. Creșterea numărului de profesori implicați în Comisiile Naționale de programe școlare, evaluare manuale, concursuri și olimpiade. Creșterea graduală a numărului de premii obținute la concursuri și olimpiade școlare. Rata de promovare a elevilor în creștere.


estimativ Sursă finanțare

Formarea cadrelor didactice din școală pentru implementarea SNAC, ICE, educație la cerere (cursuri cu frecvență redusă), și programe de sprijin pentru elevii cu nevoi speciale.

Cel puțin 80% din personalul didactic va participa la stagiile de formare organizate

August 2020 Responsabili comisii metodice

I.S.J. Bacău

125 € Venituri extrabugetare

Educarea spiritului de competiție între profesori și creșterea motivației de a participa în număr mare în Comisiile Naționale de programe școlare și olimpiade

10% din profesori vor face parte din Comisiile Naționale

Aprilie 2020

Echipa de pregătire a pentru olimpiade Șefii de catedre

ISJ Colegiile de același profil din județ

150€ Surse extrabugetare

Monitorizarea, evaluarea și stabilirea de măsuri corective privind implementarea SNAC Realizarea raportului de autoevaluare internă. Elaborarea planului de îmbunătățire a performanțelor elevilor prin pregătire suplimentară în cadrul cercurilor tehnice

Creșterea cu 10% in 2019 a numărului absolvenților care vor intra la facultăți tehnice

Permanent Directori Șefi de arii curriculare

ISJ Bacău 165€ Venituri proprii

Aplicarea de chestionare elevilor cu nevoi speciale referitoare la: stilurile de învățare, interesul pentru disciplina predată, dificultatea, volumul și utilitatea temelor pentru acasă, modalități de evaluare formativă și sumativă

Îmbunătățirea feed-back-ului dării celor mai adecvate și moderne metode de predare-învățare.

Septembrie 2020

Toate cadrele didactice

Consilierul psihoped.

Inițierea și derularea unor programe de consultații, meditații si pregătire suplimentară diferențiată în scopul formării de grupe de lucru la nivelul clasei, cu stimularea implicării elevilor formatori care învață învățându-i pe ceilalți colegi, sub supravegherea profesorului.

Creșterea ratei de promovare în anul 2019 Dublarea nr. de elevi premianți la olimpiade concursuri și

Permanent

Ingineri si maiștri. Echipa de pregătire pentru olimpiade și concursuri

Șefii de la catedrele tehnică și de cultură generală



Prioritatea 3 Dezvoltarea și consolidarea parteneriatului dintre școală și comunitatea locală în scopul îmbunătățirii formării profesionale absolvenților

Obiective: Implicarea activă a partenerilor economici în formarea profesională prin participarea la asigurarea condițiilor optime de instruire a elevilor în vederea integrării pe piața muncii a absolvenților de liceu

Ținte: Creșterea cu minimum 10% până în 2020 a numărului de contracte de colaborare cu agenții economici locali din domeniile electrotehnic și mecanică (în care elevii vor realiza practica comasată) Încheierea unui număr de minimum 5 contracte noi de colaborare cu O.N.G.-uri, Fundații și alte organizații civile

Context:

La nivelul municipiului Moinești există structuri parteneriale privind învățământul profesional și tehnic care cuprind unități școlare de formare profesională, agenți economici, administrație locală, Inspectoratul Școlar Județean. Principala problemă o reprezintă rolul minor pe care agentul economic și-l asumă în existența acestor parteneriate, datorită beneficiilor relativ scăzute care rezultă în urma încheierii unor contracte de colaborare. Totuși, rețeaua parteneriala a Colegiul Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești și-a extins spectrul de agenți economici de colaborare până la un număr de 6 parteneri economici care activează in domeniile electrotehnic, mecanic, textile-pielărie etc. Se estimează ca activitatea acestei structuri parteneriale să se diversifice pentru a juca un rol important în creșterea calității formării profesionale a elevilor școlii, asigurarea inserției socio-profesionale a absolvenților, urmărirea integrării absolvenților la agenții economici angajatori, susținerea proiectelor de dezvoltare a școlii.

Măsurat prin: Procentul de absolvenți care își găsește un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit; Rata de succes a acestora calculată pe fiecare calificare în parte (numărul de persoane ce activează după un an de angajare/numărul total al persoanelor angajate



Diversificarea activităților de parteneriat pentru desfășurarea activității de practică

Încheierea activităților de practică cu cel puțin 8 parteneri economici.

Noiembrie 2019

Directorii școlii Echipa de pregătire pentru olimpiade și concursuri

Parteneri economici actuali și viitori.

minim Surse ale școlii și ale agenților economici

Identificarea unor parteneri economici puternici dotați cu tehnologii de vârf pentru formarea profesională în nivelele II și III de calificare

100% dintre elevi vor avea acces la instruire practică prin intermediul tehnologiilor moderne

Conform graficului de instruire practica

Petrom Hidraulic S.A. Petromec Dipety

minim Surse ale școlii și ale agenților economici



Proiectarea, organizarea și desfășurarea unor sesiuni de formare (specialiști, agenți economici+profesori ai școlii) în vederea dobândirii de către elevi, a abilităților-cheie și a abilităților generale de integrare socială.

Cel puțin 3 reprezentanți ai partenerilor economici și 30 cadre didactice să participe la sesiuni de formare.

Mai 2020

Directorii Echipa de pregătire pentru olimpiade și concursuri școlare

ISJ Bacău, Consiliul școlar, AJOFM, Petrom OMV Petromec

265€ Venituri proprii

Antrenarea agenților economici în realizarea și actualizarea C.D.L.-urilor

Cel puțin 5 parteneri economici vor participa activ la realizarea și actualizarea C.D.L.-urilor

Octombrie 2019

Comisia pentru curriculum, responsabilul comisiei metodice tehnice.

ISJ, Consiliul școlar AJOFM Petrom OMV Petromec Dipety

Mare

Construirea unor echipe mixte școală-agent economic, şcoală-universităţi pentru înregistrarea și urmărirea situației absolvenților școlii timp de un an după angajare sau după admitere în învățământul superior.

Cel puțin 75% rata de succes pentru fiecare calificare la un an de la angajare și pentru cei care continuă studiile.

Anual luna IX

Directorii Echipa de pregătire pentru olimpiade și concursuri școlare

Parteneri economici angajatori, Consiliul școlar, Consiliul elevilor, Asociația Comitetului de părinți, Universități

Antrenarea reprezentanților agenților economici în evaluarea competențelor practice ale elevilor la sfârșitul perioadei de practică, la examenul de atestare a competențelor

Angajarea a cel puțin câte un elev în cadrul fiecărei comunități în care s-a desfășurat activitatea de practică

Iunie-Iulie 2020

Directorii școlii Șef catedră tehnică Cadrele didactice tehnice

Agenții economici

125 € Surse atrase

Prioritatea 4 Îmbunătățirea bazei materiale a unității școlare.

Obiective: Achiziționarea mijloacelor de învățământ moderne a echipamentelor didactice și materiale. Utilizarea bazei tehnice pentru realizarea de venituri proprii

Ținte: Realizarea de laboratoare specializate pe domenii de pregătire. Formarea unui colectiv de ingineri și maiștri instructori care să exploateze eficient echipamentele achiziționate. Instruirea unei echipe de maiștri și elevi care să poată presta servicii pentru realizarea de venituri ale minimum 20mil/an.



Context: Dotarea cabinetelor și laboratoarelor școlii este inegală din punct de vedere al nivelului de performanta al echipamentelor didactice. Fondul de carte este învechit și nu există încă o bibliotecă virtuală. În următoarea perioadă de timp cadrele didactice vor trebui să realizeze proiecte educaționale astfel încât școala noastră să poată primi echipamentele necesare.

Măsurat prin: Numărul grupurilor școlare care implementează „Sistemul National de Asigurare a Calității”



Întocmirea fișelor pentru echipamentele necesare

Prezentarea documentației pentru actualizarea echipamentelor solicitate pentru dotarea laboratoarelor și atelierelor instrumente și rapoarte de monitorizare

Iulie 2020

Directorii Responsabilii de cabinete și ateliere

I.S.J. mare Centrale, locale și surse atrase

Căutarea de sponsori în vederea utilării laboratoarelor cu mijloace didactice cât și pentru procurarea de materiale și consumabile.

Găsirea unui număr de 3 sponsori pentru sprijinul autorităților locale în retehnologizarea didactică.

Permanent

Directorii Șef catedră tehnică Ingineri și maiștri

I.S.J. Consiliul local, Comitetul de părinți

Unitatea școlară

Dezvoltarea formelor de școlarizare cu taxă în sensul transformării lor în surse de venituri extrabugetare pentru dezvoltarea bazei materiale a școlii.

Crearea de venituri proprii semnificative în raport cu bugetul.

Permanent Consiliul de administrație.

I.S.J. Unitatea școlară

Organizarea unor cursuri de pregătire în exploatarea echipamentelor achiziționate.

100% dintre ingineri și maiștri vor face dovada însușirii cunoștințelor și deprinderilor necesare

Iunie 2020 Catedra tehnică Șef catedră tehnică

I.S.J.

Derularea unor activități de practică productivă susținute de echipe formate din maiștri și elevi după modelul ,,Firma de exercițiu”

Venituri proprii de minimum 20 mii/an

Anual, iunie

Catedra tehnică Șef catedră tehnică Maiștri

Parteneri economici



Prioritatea 5 Monitorizarea și optimizarea sprijinului pentru alegerea axată a traseului de formare profesională și continuă

Obiective: Asigurarea condițiilor de informare, orientare și consiliere privind cariera. Includerea adulților în procesul de formare continuă și de reconversie profesională

Ținte:

Creșterea gradului de inserție a absolvenților cu 11% Reducerea abandonului școlar cu 20% Cel puțin 60% dintre absolvenții din 2020 vor fi de nivel 3 și 4 de calificare Constituirea unui număr de minimum 2 clase pentru formarea de învățământ cu frecvență redusă

Context:

Din analiza locală, și a mediului intern se observă ca actuala structură educațională nu există un suport suficient pentru orientarea profesională a elevilor și a părinților. Se impune un sprijin activ pentru structura de tip elev-părinte din partea unui personal competent care să-i consilieze cu privire la oferta educațională optimă și la orientările actuale ale pieței muncii locale și regionale. Deschiderea către o economie de piață creșterea economiei rapidă și rata șomajului ridicată sunt factori care determină reorientarea și reconversie profesională în rândul adulților care se văd nevoiți fie să-și completeze studiile, fie să urmeze cursuri pentru obținerea unor calificări în alte domenii.

Măsurat prin:

Procentul absolvenților care își găsesc un loc de muncă în domeniul de calificare absolvit Procentul elevilor care abandonează școala în decursul formării profesionale Număr de adulți formați Număr de șomeri angajați


estimativ

Sursă

finanțare

Publicarea unor articole în presa locală și în celelalte județe din Moldova plus Brașov, Harghita și Covasna; realizarea unui album cu fotografii din activitatea liceului; realizarea unui CD; organizarea standului expozițional pentru Târgul de Oferte Educaționale.

Prezentarea școlii la Târgul de Oferte Educaționale și in presa locală și regională.

Martie 2020

Consilier PPE Comisia de popularizare Diriginții

Consiliul Local; Camera de Comerț și Industrie Bacău; I.S.J. Bacău Petrom OMV

minim proprie

Organizarea unor vizite în școlile gimnaziale, pentru prezentarea școlii; realizarea unor întâlniri cu părinții; efectuarea unor reportaje în școală și prezentarea lor în mass media locală și regională; transformarea revistei școlare într-un mijloc de mediatizare a liceului în școlile generale (Năzuințe.)

Promovarea Colegiului Tehnic ”Grigore Cobălcescu” Moinești în școlile gimnaziale

Aprilie 2020 Consilier PPE Comisia OSP Profesori

I.S.J. Bacău, Școlile gimnaziale din zonă

minim proprie



Aplicarea unor chestionare și a unor interviuri elevilor din școala gimnazială, cu privire la opțiunile școlare ale acestora; aplicarea unor chestionare părinților elevilor din școala gimnazială.

Investigarea audienței ofertei educaționale a școlii în rândul elevilor și al părinților acestora; analiza opțiunilor școlare exprimate, în scopul determinării cifrelor de școlarizare pentru anii de debut

Aprilie 2020 Consilier PPE Comisia OSP Profesorii

I.S.J. Bacău, Școlile gimnaziale din zonă

mare

Identificarea nevoilor de consiliere ale elevilor de la toate nivelurile de școlarizare

Conștientizarea propriilor nevoi de consiliere, Îmbunătățirea activității de consiliere din școală prin sugestiile identificate

Decembrie 2019

Consilier psihopedagogic Directorii Consilier educativ

C.J.A.P.P. 25 € Surse interne

Crearea unei baze de date pentru clasele X-XII de liceu

Decizii de orientare a traseului profesional și proiectarea planului personal de dezvoltare profesională.

Mai 2020

Directorii Catedra tehnică Responsabilii de arii curriculare

C.J.A.P.P. 25 € Surse interne

Realizarea și utilizarea unui portofoliu pentru consiliere și orientare care să cuprindă date despre evoluția mediului economic local (date statistice, planuri și strategii economice pe termen mediu și lung, modele de C.V., scrisori de intenție).

Utilizarea acestor materiale în cadrul activ de orientare și consiliere. Identificarea de noi parteneri ai rețelei de consiliere și orientare.

Anual, noiembrie

Consilier PPE Consilierul psihopedagogic

Camera de Comerț și industrie, A.J.O.F.M., Consiliul Local

30 € Venituri proprii

Organizarea ,,Zilelor Colegiului” și a ,, Zilei Porților Deschise”

Culegerea informației privind situația absolvenților Atragerea elevilor cu aptitudini și interes în domenii de specialitate

Aprilie 2020

Comisia pentru monitorizarea absolvenților, Consilier educativ

Părinți, agenți economici, I.S.J., Mass Media, Școlile gimnaziale

60 € Venituri proprii Consiliul Local



Acordarea de sprijin în afara școlii (programe de recuperare și asistență individualizată, alte forme de sprijin individual pentru elevii școlii și pentru copiii instituționalizați).

Creșterea gradului de integrare și adaptare a elevilor cu nevoi speciale. - reducerea abandonului - încheierea de protocoale de colaborare cu O.N.G., instituții de întrajutorare

Semestrial

Diriginții Consilier psihopedagog Consiliul elevilor

Mass Media

60 € Fonduri proprii

Continuarea studiilor în domeniile mecanic, electric și textile-pielărie precum și elaborarea curriculumului pentru cursurile de reconversie profesională Abilitarea școlii pentru derularea acestor cursuri

Obținerea unui curriculum atractiv și în concordanță cu cerințele angajaților. Realizarea unei scheme de orar care să permită cursanților frecventarea cursurilor. Amenajarea spațiului și asigurarea unor servicii necesare adulților

Periodic la începutul anului școlar

Directorii, Catedra tehnică, Responsabilii ariilor curriculare Comisia de orar

ISJ, AJOFM 310€

Resurse extrabuget taxe de școlarizare

Prioritatea 6 Facilitarea accesului în învățământul profesional și tehnic a populației școlare din mediul rural și a elevilor cu nevoi speciale în vederea egalizării șanselor.

Obiective: Facilitarea dobândirii unei specializări de nivel 3 și 4 de calificare în domeniul electrotehnic, electromecanic și mecanic pentru elevii proveniți din mediul rural și pentru cei din familii defavorizate din mediul urban Creșterea adaptării școlare, medierea succesului și integrarea profesională a tuturor elevilor indiferent de nevoile lor

Ținte:

Creșterea cu 40% până în 2020 a numărului absolvenților învățământului obligatoriu din mediul rural ce urmează nivelele de învățământ (liceu tehnologic, nivel 3 și 4 ale rutei de profesionalizare) Reducerea abandonului școlar al elevilor proveniți din mediul rural și al celor din familii defavorizate din mediul urban 80% dintre elevii cu nevoi speciale se integrează socio-profesional

Context:

Colegiul Tehnic ”Grigore Cobălcescu” Moinești deservește populația școlară din municipiul Moinești dar și din alte zone ale județului. Începând din anul 2000-2001 se constată o creștere a procentului populației școlare de clasa a IX-a a Colegiului Tehnic ”Grigore Cobălcescu” Moinești provenită din mediul rural (de la 15% in 2001 la 35% în 2008). 95% dintre elevii doresc să continue formarea pe nivelul 3 și 4 de calificare. Părinții acestor elevi nu dispun de resurse financiare pentru asigurarea școlarizării în altă localitate. În aceste condiții, se impun măsuri pentru facilitarea accesului acestor elevi la cazare și masă în internatul școlii, acolo unde nu există posibilități de naveta precum si accesul la manualele necesare. În școală există mai multe categorii de elevi cu nevoi speciale: elevi defavorizați material, elevi cu handicap, elevi cu dificultăți de învățare, elevi cu conduite deviante. Cu toate că numărul este mic, școala promovează programe educative pentru elevii cu nevoi speciale.

Măsurat

prin: Procentul de absolvenți al nivelurilor de calificare 3 și 4 din mediul rural Numărul elevilor cu nevoi speciale care se înscriu și reușesc să finalizeze studiile în școala noastră.





Întâlnirea cu managerii unităților școlare din mediul rural pentru informarea elevilor.

Realizarea unor statistici privind numărul de absolvenți de gimnaziu ce urmează cursurile la școala noastră

Sept. 2019

Directorii Secretarul

Managerii școlilor gimnaziale

- Fonduri extrabugetare

Acordarea de burse școlare din fonduri autofinanțate (Colegiul Tehnic ”Grigore Cobălcescu” Moinești).

Încurajarea elevilor cu rezultate deosebite la învățătură (media peste 8,50) cu situație materială și financiară precară,

Anual

Consilier educativ Consilierul psihopedagog

Consiliul de administrație, Părinți, Elevi

15.000 lei

Fonduri extrabugetare

Consilierea și orientarea elevilor și a părinților din mediul rural/urban.

Înscrierea unui număr mare de elevi Moinești și prevenirea abandonului

Februarie 2020

Consilierul psihopedagog Diriginții

Părinți, tutori

Proiectarea și desfășurarea unor programe de sprijin pentru: elevii proveniți din familii defavorizate, elevii cu nevoi speciale, elevii cu dificultăți de învățare (conform proiectului școlii “Susținerea elevilor proveniți din medii defavorizate”.

Cel puțin 90% dintre elevii implicați în programele de sprijin vor finaliza cursurile și se vor integra profesional la agenții economici sau vor continua studiile pentru un nivel superior de calificare

Permanent

Echipa de proiect, Comisia de “Prevenire a absenteismului și abandonului școlar”

Partenerii economici ai școlii

Elaborarea și implementarea de programe educative pentru elevii cu nevoi speciale.

Cel puțin un program pentru fiecare categorie de elevi cu nevoi speciale.

Ianuarie 2020

Grupul de lucru

CJAPP DJPC Asociația „Salvați copiii”

100€. Sponsorizări Resurse extrabuget



Prioritatea 7 Eficientizarea transferului de bune practici

Obiective: Diseminarea exemplelor de bună practică între profesori, a metodelor de îmbunătățire a calității actului de predare

Ținte: Bune practici diseminate la nivelul școlii

Context: În prezent există o serie de mecanisme prin care bunele practici se pot propaga în toate școlile ÎPT

Măsurat prin: Număr de cadre didactice care au pus în aplicare cel puțin una dintre bunele practici identificate la nivel de școală



Identificarea de bune practici la nivel de școală

Jumătate din numărul de cadre didactice care au pus în aplicare cel puțin una dintre bunele practici identificate la nivel de școală.

Iunie 2020

Managerii Șefii de catedre Diriginții

Profesori -

Resurse financiare bugetare și extrabuget

Consilii profesorale periodice pe tematici de specialitate (inclusiv diseminări ale seminariilor prin Phare TVET)

Număr de cadre didactice care au pus în aplicare cel puțin una dintre bunele practici identificate la nivel de școală.

Mai 2020

Managerii Șefii de catedre Profesorii participanți la diseminări prin Phare

Universități, CCD Bacău, profesori, ONG, autoritatea locală, angajatori

-


Schimburi de experiență cu cadrele didactice formate prin sistemul Î.P.T. din alte unități școlare

Număr de schimburi de experiență realizate Pagina WEB a școlii

Iunie 2020 Managerii Șefii de catedră

ISJ, CCD, alte unități școlare

-




III.3. REŢELELE INTERNE DE COLABORARE

OBIECTIVE

Obținerea de beneficii lucrând împreună

Dezvoltarea spiritului de competiție

Implicarea activă a partenerilor în educație pentru formarea orizontului cultural al elevilor, pregătirea lor pentru viață, inserție socială și

profesională

Acțiuni pentru atingerea obiectivelor Termen

de realizare Persoane care răspund Parteneri

Stabilirea unor acțiuni comune partenerilor din rețea: stabilirea echipei de implementare a planului operațional pentru rețelele interne de colaborare; semnarea contractelor de colaborare între partenerii rețelei; întocmirea programului de desfășurare a activităților, responsabilități, termene; crearea condițiilor pentru obținerea unui feed-back de calitate.

Octombrie Echipa managerială Responsabilii comisiilor metodice

ISJ Bacău CCD Bacău Alte școlii

Schimb de cunoștințe între instituții cu același profil sau de profele diferite, menite să faciliteze dezvoltarea de idei noi

Permanent Responsabilii comisiilor metodice

ISJ Bacău Alte școlii

Participarea la activități cu caracter concurențial în vederea obținerii performanței

Conform planificărilor

Responsabilii comisiilor metodice Cadre didactice

ISJ Bacău Alte școlii

Implicarea elevilor în activități cu caracter umanitar si de voluntariat menite să-i pregătească pe aceștia pentru viață și inserție socială


Consilier educativ diriginți

ISJ Bacău Protecția Copilului Alte școlii

Asigurarea pentru elevi, a condițiilor de informare, orientare și consiliere privind cariera


Consilier educativ Diriginți

ISJ Bacău Protecția Copilului Alte școlii



III.4. REŢELELE EXTERNE DE COLABORARE

OBIECTIVE Realizarea educației bazată pe cerere

Creșterea șanselor absolvenților de a se integra socio – profesional și dezvoltarea capacității de a învăța permanent


de realizare Persoane care răspund Parteneri

Stabilirea unor acțiuni comune partenerilor din rețea: stabilirea echipei de

implementare a planului operațional pentru rețelele interne de colaborare;

semnarea contractelor de colaborare între partenerii rețelei; întocmirea

programului de desfășurare a activităților, responsabilități, termene; crearea

condițiilor pentru obținerea unui feed-back de calitate.

Octombrie

Echipa managerială

Responsabilii comisiilor

metodice

Reprezentanți ai agenților

economici

ISJ Bacău

Agenți economici

Comitetul de părinți

Adaptarea planificării educaționale la nevoile de dezvoltare economice și sociale

la nivel local și la nevoile de dezvoltare personală și profesională a elevilor Octombrie

Responsabilii comisiilor

Reprezentanți ai agenților

economici

ISJ Bacău

Agenți economici

Comitetul de părinți

Desfășurarea activităților de instruire practică “acasă” la potențialul angajator

(parțial sau total)

Conform

planificărilor Maiștrii instructori

Agenți economici

parteneri

Implicarea elevilor în activități cu caracter umanitar si de voluntariat menite să

îi pregătească pe aceștia pentru viață și inserție socială

Conform

planificărilor

Consilier educativ

Diriginți

ISJ Bacău

Protecția Copilului

Alte școlii

Asigurarea pentru elevi, a condițiilor de informare, orientare și consiliere

privind cariera

Conform

planificărilor

Consilier educativ

diriginți

ISJ Bacău

Protecția Copilului

Alte școlii



III.5. PLANUL DEZVOLTARE PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIDACTIC

OBIECTIVE Stimularea perfecționării cadrelor didactice prin grade didactice și definitivat.

Extinderea experiențelor profitabile în managementul administrativ și cel didactic.

Participarea la toate activitățile de perfecționare a personalului didactic și formarea acestuia în vederea folosirii AEL


de realizare Persoane care răspund Dovezi

Informarea personalului didactic cu elemente de noutate apărute în cadrul curriculum-ului disciplinei

Permanent Directorii Șefii de catedre

Proces verbal

Perfecționarea actului didactic prin abordarea metodelor moderne de învățare-centrată pe elev

Grafic de asistențe

Director adjunct Șefii de catedre

Fișe de observație a lecției

Diseminarea informațiilor primite de profesorii participanți la cursuri de formare și perfecționare

Permanent Cadre didactice Proces verbal

Împărtășirea exemplelor de bună practică Permanent Cadre didactice Proces verbal

Îmbunătățirea calității prestației cadrelor didactice debutante prin activități de consiliere și stagii de perfecționare

Grafic de interasistențe și asistențe

Directorii și șefii de catedre Fișe de observație a lecției

Utilizarea ofertei de educație, a programelor de perfecționare ale CCD și ale centrului de asistență psihopedagogică

Mai 2019 Cadre didactice Mape profesori

Perfecționarea cadrelor didactice în vederea implementării sistemului AEL Permanent Directorii Cadre didactice

Mape profesori

Exercitarea funcției de îndrumare și control a managerilor liceului și a șefilor de catedră prin asistențe la ore și acțiuni de perfecționare

Grafic de interasistențe și asistențe

Directorii Cadre didactice

Fișe de observație a lecției

Utilizarea fondului de carte al bibliotecii liceului în pregătirea individuală de specialitate

Permanent

Bibliotecarul școlii Abonamente

Asigurarea accesului la publicațiile de specialitate, la “Tribuna învățământului”, “Reviste de pedagogie” etc.

Permanent Bibliotecarul școlii Fișe bbliotecă

Perfecționarea personalului administrativ (secretariat, contabilitate, administrație) în vederea folosirii tehnicii de calcul și a softului specializat

Permanent Directorii Atestate

III.3. FINANŢAREA PLANULUI

În mod obișnuit, finanțarea este o componentă dificilă, întrucât cel mai adesea este greu de

obținut. Școala noastră caută soluții inovatoare și parteneriate care să ofere posibilitatea de a finanța

activitățile de dezvoltare. Bugetul aferent Colegiului Tehnic „Grigore Cobălcescu” Moinești este în

proporție de 98% alocat de către Consiliul Local Bacău, restul fiind din resurse proprii, extrabugetare

sau de la bugetul național.

Pentru realizarea activităților propuse in planul operațional se preconizează următoarele

surse:

Primăria Municipiului Moinești

Surse extrabugetare

Fonduri ale Comitetului de părinți



Partea a IV-a CONSULTARE, MONITORIZARE ȘI EVALUARE

Consultare

Acțiuni în vederea elaborării pas: 1. Stabilirea echipei de lucru și a responsabilităților.

2. Informarea partenerilor sociali în legătură cu procesul de elaborare a PAS

3. Culegerea informațiilor pentru elaborarea PAS prin: chestionare aplicate elevilor, părinților,

profesorilor școlii, inspectorilor școlari, agenților economici, autorităților locale, altor parteneri

interesați în formarea profesională; discuții colective și individuale cu principalii „actori” implicați

în formarea profesională; interpretarea datelor statistice la nivel regional și local. Aceste

informații au fost corelate cu prioritățile identificate la nivel regional și local prin PRAI și PLAI.

4. Colaborarea cu celelalte școlii TVET din județ pentru colectarea și prelucrarea informațiilor în

vederea analizei mediului extern.

5. Stabilirea priorităților, obiectivelor și domeniilor care necesită dezvoltare.

6. Prezentarea priorităților, obiectivelor și domeniilor care necesită dezvoltare spre consultare

personalului școlii, în cadrul Consiliului profesoral și în cadrul ședințelor de catedră, elevilor

școlii, în cadrul Consiliului elevilor, părinților, în cadrul întâlnirilor cu părinții și partenerilor

sociali cu care școala are relații de parteneriat.

7. Structurarea sugestiilor formulate în urma consultărilor și, pe baza acestora, a reformularea

obiectivelor priorităților.

8. Elaborarea planurilor operaționale.

Surse de informații: Documente de proiectare a activității școlii (documente ale catedrelor, comisiei diriginților,

Consiliului elevilor, Consiliului reprezentativ al părinților, documente care atestă parteneriatele

școlii, oferta de școlarizare)

Documente de analiză a activității școlii (rapoarte ale catedrelor, rapoarte ale Consiliului de

Administrație, rapoarte ale echipei manageriale, rapoarte ale celorlalte compartimente ale școlii –

secretariat, administrație, contabilitate, bibliotecă)

Documente de prezentare și promovare a școlii

Site-uri de prezentare a județului Bacău, orașului Bacău, regiunii Nord-Est

PRAI Nord-Est

PLAI Bacău

Anuarul statistic al județului Bacău

Date statistice - AJOFM

Chestionare, discuții, interviuri

Rapoarte scrise ale ISJ și MEC întocmite în urma inspecțiilor efectuate în școală



Monitorizarea și evaluarea Implementarea PAS - ului va fi realizată de către întregul personal al școlii.

Procesul de monitorizare și evaluare va fi asigurat de echipa de elaborare a PAS prin:

– întâlniri și ședințe de lucru lunare pentru informare, feed-back, actualizare;

– includerea de acțiuni specifice în planurile de activitate ale Consiliului de

Administrație, ale Consiliului profesoral, ale catedrelor;

– prezentarea de rapoarte semestriale în cadrul Consiliului profesoral și al Consiliului de

Administrație;

– revizuire periodică și corecții.

Programul activității de monitorizare și evaluare

Tipul activității Responsabilitatea

monitorizării și evaluării

Frecvența monitorizării

Datele întâlnirilor de analiză

Întocmirea seturilor de date care să sprijine monitorizarea țintelor

Abăcioaie Sergiu Dan Lungu Carmen

lunar decembrie martie

Monitorizarea periodică a implementării acțiunilor individuale

Abăcioaie Sergiu Dan trimestrial decembrie aprilie

Comunicarea acțiunilor corective în lumina rezultatelor obținute

Ivan Stelian Abăcioaie Sergiu Dan

trimestrial decembrie aprilie

Analiza informațiilor privind progresul realizat în atingerea țintelor

Lungu Carmen anual iunie

Stabilirea metodologiei de evaluare, a indicatorilor de evaluare și a impactului asupra comunității

Consiliul de administrație al școlii

anual septembrie

Prezentarea generală a progresului realizat în atingerea țintelor

Abăcioaie Sergiu Dan Lungu Carmen

anual iunie

Evaluarea progresului în atingerea țintelor. Actualizarea acțiunilor din PAS în lumina evaluării

Consiliul de administrație

anual iunie



Listă de abrevieri PRAI Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ

PLAI Planul Local de Acțiune pentru Învățământ

PAS Planul de Acțiune al Școlii

AJOFM Agenția Județeană de Ocupare a Forței de Muncă

ANOFM Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă

CJ Consiliul Județean

CAEN Nomenclatorul Activităților Economice Clasificarea Activităților din Economia Națională

CNP Comisia Națională de Prognoză

CR Consorțiu Regional

CLD Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social

COR Codul Ocupațiilor din România

CDR Consiliul de Dezvoltare Regională

FPC Formare Profesională Continuă (formarea adulților)

DJS Direcția Județeană de Statistică

SEOFM Strategia Europeană de Ocupare a Forței de Munca

FSE Fondul Social European

UE Uniunea Europeană

PIB Produsul Intern Brut

VAB Valoarea Adăugată Brută

ÎU Învățământ Universitar

IDRU Index Dezvoltarea Resurselor Umane

DRU Dezvoltarea Resurselor Umane

INS Institutul National de Statistică ( România)

IPT Învățământ Profesional și Tehnic

ISCED Clasificarea Internațională Standard a Educației (UNESCO) International Standard Clasification of education

ISCO Intenational Standard Clasification

ISJ Inspectoratul Școlar Județean

OIM Organizația Internațională a Muncii (asta este ILO International Labour Office)

IFPI Învățământ și Formare Profesională Inițială

CLDPS Comitete Locale de Dezvoltare a Parteneriatului Social in formarea profesională

PDL Planul de Dezvoltare Locală

ACL Analiza Cadrului Logic

APM Analiza Pieței Muncii

MECI Ministerul Educației Cercetării și Inovării

MMFPS Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

PNAO Planul National de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă

PND Planul National de Dezvoltare

ONG Organizații Non-guvernamentale

NUTS Nomenclatorul Unităților Teritoriale pentru Statistică

PCM Management-ul Ciclului Proiectului (PCM Project Cycle Management)

UIP Unitatea de Implementare a Proiectului

PDR Planul de Dezvoltare Regională

RO România



POS Programul Operațional Sectorial

SAM Școala de Arte și Meserii

SWOT Puncte Tari, Puncte slabe, Oportunități, Riscuri (Strengths, Weaknesses, Oportunities, Threaths)

TVET Învățământ Profesional și Tehnic (Technical Vocational Educațiune and Training)

VET Învățământ și Formare Profesională (Vocational Educațiune and Training)

WB Banca Mondială (Word Bank)

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

SPP Standarde de Pregătire Profesională

Listă de termeni

abilități

Capacitatea de a aplica și de a utiliza cunoștințe pentru a aduce la îndeplinire sarcini și pentru a rezolva probleme. În contextual Cadrului European al calificărilor, abilitățile sunt descrise ca fiind cognitive (implicând utilizarea gândirii logice, intuitive și creative) sau practice (implicând dexteritate manuală și utilizarea de metode, materiale, unelte și instrumente)

analiza factorilor interesați

Identificarea tuturor grupurilor care pot fi afectate, pozitiv sau negativ, de proiectul propus, precum și identificarea și analizarea intereselor, a problemelor și potențialului fiecărui grup. Concluziile analizei sunt integrate în construcția proiectului.

analiza mediului extern

Investigarea mediului extern, respectiv a contextului socio – economic, demografic și educațional actual și previzionat

analiza mediului

intern

Investigarea mediului intern (prin autoevaluare) și stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări (analiză SWOT)

analiza problemelor

Investigarea structurată a aspectelor negative ale unei situații problematice sau care se dorește a fi schimbată pentru a stabili cauzele și efectele acestora

analiză

Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în investigarea mediului extern (context socio – economic, demografic și educațional actual și previzionat) și a mediului intern (prin autoevaluare) și stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări (analiză SWOT)

analiză swot Analiza punctelor tari (Strengths) și a punctelor slabe (Weaknesses) ale unei organizații, a oportunităților (Opportunities) și ameninţărilor (Threats) cu care aceasta se confruntă.

autoevaluare

Investigarea mediului intern de către organizație și stabilirea principalelor puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări (analiză SWOT). Se realizează în etapa de analiză a ciclului de planificare strategică și elaborare PAS cu scopul stabilirii capacității organizației de a implementa planul dezirabil de dezvoltare

cadrul logic

Metodologie privind planificarea, managementul și evaluarea programelor și proiectelor bazată pe analiza factorilor interesați, analiza problemei, analiza obiectivelor, analiza strategiilor și organizare rezultatelor acestor analize într-o matrice de structurare logică a planurilor de activități și a resurselor.

cadru național al calificărilor

Instrument pentru clasificarea calificărilor în conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învățare atinse, al căror scop este integrarea și coordonarea subsistemelor naționale de calificări și îmbunătățirea transparenței, accesului, progresului și calității calificărilor în raport cu piața muncii și societatea civilă

calificare Un rezultat formal al unui proces de evaluarea și de validare, care este obținut atunci când un organism competent stabilește că o persoană a obținut rezultate ca urmare a învățării la anumite standarde

ciclul de planificare strategică

Succesiune de activități repetate periodic pentru realizarea sau actualizarea planificărilor strategice la diferite niveluri. Cuprinde etapele de fundamentare, analiză, planificare, implementare, monitorizarea, evaluare și feedback.

competență

Capacitatea dovedită de a utiliza cunoștințe, abilități și capacități personale și/sau metodologice în situații de muncă sau de studiu și pentru dezvoltarea profesională și personală. În contextual Cadrului European al calificărilor, competența este descrisă din perspectiva responsabilității și autonomiei.



cunoștințe Rezultatul asimilării de informații prin învățare. Cunoștințele reprezintă ansamblul de fapte, principii, teorii și practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studiu. În contextual Cadrului European al calificărilor, cunoștințele sunt descrise ca teoretice și/sau faptice

durabilitate (sustenabilitate)

Obținerea în continuare a beneficiilor produse de proiect, după terminarea perioadei de sprijin financiar și suport tehnic extern

eficacitate Apreciere a felului în care rezultatele au condus la atingerea scopului proiectului

eficientă Gradul în care rezultatele au fost obținute la un cost rezonabil, respectiv cât de bine au fost transformate mijloacele și activitățile în rezultate planificate

evaluarea proiectului

Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în compararea coerenței rezultatelor obținute cu obiectivele propuse, determinând eficiența, eficacitatea și impactul planului propus

factori interesați

Orice persoană, grupuri de persoane, instituții sau firme care pot avea o relație cu proiectul unității de învățământ. Ei pot afecta sau pot fi afectați, direct sau indirect, pozitiv sau negativ de procesele sau produsele finale ale proiectului. De regulă abordarea lor se face luând în considerare interesele relevante, majore ale sub-grupurilor din care fac parte. (en. stakeholder)

feedback Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în valorizarea rezultatelor monitorizării și evaluării prin revizuirea planului inițial și diseminarea la diferite niveluri (local, regional, național) a bunelor practici

fezabilitate Măsura în care obiectivele proiectului pot fi într-adevăr atinse

fundamentare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în stabilirea cadrului general al planificării pornind de la prioritățile la diferite niveluri și de la analiza rezultatelor și evoluțiilor anterioare.

grup țintă Grupul care va fi afectat pozitiv de proiect. La nivelul scopului proiectului reprezintă grupul cu care se va lucra și pentru care se va dezvolta proiectul.

impact Efectul proiectului asupra mediului socio-economic și la realizarea obiectivelor politicilor sectoriale

implementare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în punerea în aplicare a planului operațional, utilizând resursele alocate.

indicatori Expresii numerice cu ajutorul cărora se caracterizează fenomenele social-economice (ca structură, creștere etc.). Indicatorii se construiesc pe baza unor date cantitative sau pe informații calitative.

mandat O descriere clară a mixtului partenerial care a elaborat planul și legalitatea acestuia. misiunea școlii Declarație programatică asupra valorilor pe care organizația le susține și le promovează.

monitorizare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în măsurarea progresului obținut în implementarea planului propus în vederea formulării unor propuneri de îmbunătățirea a acestuia.

monitorizare internă

Colectare, analiza și utilizarea sistematică a informațiilor pentru luarea deciziei și managementul proiectului.

obiectiv general

Explică de ce proiectul este important pentru societate, în termini de beneficii pe termen lung pentru grupul țintă și beneficii pentru alte grupuri mai largi. Ele arată cum se integrează programul în politicile regionale/sectoriale ale guvernului-organizațiilor respective și ale CE. Obiectivele generale nu vor fi atinse numai prin proiectul în sine, acesta va furniza o contribuție la realizarea obiectivului general.

ocupație Activitate utilă, aducătoare de venit (în bani sau în natură), pe care o desfășoară o persoană în mod obișnuit, într-o unitate economico-socială și care constituie pentru aceasta sursă de existență.

PAS

Planul de Acțiune al Școlii. Este Planul de Dezvoltare Instituțională realizat de unitatea de învățământ profesional și tehnic, în scopul de a îmbunătăți corelarea dintre oferta învățământului profesional și tehnic și nevoile de dezvoltare socio - economică la nivelul ariei de acțiune a școlii, într-o perspectivă de 3 – 5 ani

PLAI Planul Local de Acțiune pentru Învățământ. Este realizat la nivel județean cu scopul de a îmbunătăți corelarea dintre oferta învățământului profesional și tehnic și nevoile de dezvoltare socio - economică la nivel județean într-o perspectivă de 5 -7 ani

planificare Etapă a ciclului de planificare strategică care constă în stabilirea unor obiective și ținte strategice specifice, măsurabile, posibil de atins, relevante, încadrate în timp (SMART) si



elaborarea planului operațional anual, care precizează acțiunile vizate pentru atingerea obiectivelor și țintelor, alocă resursele necesare, prezintă rezultatele așteptate și termenele până la care trebuie obținute

planificare strategică

Termen utilizat cu semnificația de prognoză pe termen mediu de 5-7 ani a ofertei ÎPT realizată în contextual modelului propus de CNDIPT

PRAI

Planul Regional de Acțiune pentru Învățământ . Este realizat la nivel regional în scopul de a îmbunătăți corelarea dintre oferta învățământului profesional și tehnic și nevoile de dezvoltare socio-economică la nivel regional și de a crește contribuția învățământului superior la dezvoltarea regională, într-o perspectivă de 5 -7 ani

pre-condiții Condiții care trebuie satisfăcute pentru ca proiectul să poată începe, respectiv să poată începe derularea activităților.

proiect Grupare de activități cu obiective fixate, concepută să producă un rezultat specific într-un interval de timp delimitat.

relevanță Corespondența (sau concordanța) obiectivelor proiectului cu problemele reale, nevoile și prioritățile grupului țintă și ale beneficiarilor cărora se adresează proiectul, precum și cu mediul fizic și politic în care acesta operează.

rezultate Produsele activităților întreprinse, prin combinația cărora se atinge scopul proiectului, respectiv începutul obținerii beneficiilor durabile

rezultate ale învățării

Ceea ce cunoaște, înțelege și poate face persoana care învață, la terminarea procesului de învățare. Rezultatele învățării sunt definite sub formă de cunoștințe, abilități și competențe.

rezultat imediat

(output) Consecința imediată și concretă a măsurilor luate și transformării resurselor utilizate.

riscuri Factori și evenimente externe care ar putea afecta progresul sau succesul proiectului și care nu au o probabilitate mare de producere.

sector Grupare de activități profesionale pe baza funcției economice, produsului, serviciului sau tehnologiei lor principale

sistem național de calificări

Toate aspectele activității unui stat membru legate de recunoașterea educației și a altor mecanisme care corelează educația și formarea cu piața muncii și societatea civilă. Aceasta include dezvoltarea și punerea în aplicare a acordurilor și proceselor instituționale legate de asigurarea calității, evaluarea și acordarea calificărilor. Un sistem național de calificări poate fi format din mai multe subsisteme și poate include unu cadru național al calificărilor

strategii de dezvoltare a

pieței

Strategii prin intermediul cărora unitatea IPT urmărește lărgirea dimensiunii generale a pieței, de exemplu prin stabilirea ca grupuri țintă a grupurilor slab reprezentate

strategii de dezvoltare a

produsului

Strategii care constau în propunerea unor noi calificări sau abordarea de noi modalități de organizare a predării calificărilor actuale.

surse de verificare

Indică locul și în ce formă pot fi găsite informațiile despre realizarea obiectivelor generale, scopul proiectului și rezultatelor, descrise de indicatorii

teritorialitate Dimensiunea geografică și sectorială a ofertei ÎPT termeni de

referință Definesc sarcinile cerute unui contractor și indică contextual și obiectivele proiectului, intrările, ieșirile așteptate, bugetul, calendarul și descrierea sarcinilor

ținte smart

Țintele definite: Specific – precizează ce anume trebuie realizat, în colaborare cu cine și până când, Măsurabile – cuprind o țintă măsurabilă, în mod ideal una cantitativă sau care se poate măsura în mod cantitativ, Accesibilă (Posibil de atins) – dificile, dar realiste, Relevante –contribuie la îndeplinirea misiunii, încadrate în Timp – trebuie realizate într-o anumită perioadă de timp.

viziunea școlii Declarația de prezentare a situației viitoare, ideală, pe care organizația dorește să o creeze prin activitățile sale.



Bibliografie PRAI Regiunea Nord-Est

PLAI Județul Bacău

Documente de proiectare a activității în unitatea de învățământ (documente ale

comisiilor, catedrelor, CEAC, consiliului reprezentativ al părinților, parteneriate, etc.)

Documente de analiză a activității și rezultatelor obținute

Rapoarte ISJ întocmite în urma inspecțiilor efectuate în școală

Documente de prezentare/promovare a unității școlare

Rapoarte, analize, programe manageriale a ISJ Bacău

Direcția Județeană de Statistică Bacău

Camera de Comerț și industrie Bacău

AJOFM Bacău

Casa Corpului Didactic Bacău

COLEGIUL TEHNIC „Grigore Cobălcescu ó MOINEŞTI Ș învață să … · 2019. 12. 9. ·...

Documents

Transcript of COLEGIUL TEHNIC „Grigore Cobălcescu ó MOINEŞTI Ș învață să … · 2019. 12. 9. ·...