Ţesuturi conjunctive embrionare

Mezenchimal Monomorfism celular Celule mezenchimale

cu numeroase mitoze SF bogată Fără fibre Abundent la embrion

şi făt Insule mici

perivasculare la adult

Mucos În cordonul ombilical

şi pulpa dinţilor tineri SF bogată Celule rare

(dominant fibroblaste)

Fibre rare şi lungi

Ţesuturi conjunctiv propriu-zise

Lax Dens

Ordonat Dezordonat

Adipos Alb-galben Brun

Reticular

Ţesutul conjunctiv lax Numeroase celule fixe şi

mobile Substanţă fundamentală

bogată Fibre colagene rare şi subţiri Numeroase vase sanguine Localizare:dermul papilar,

lamina propria a organelor tubular-cavitare, stroma organelor parenchimatoase

Funcţii: mecanică, metabolică, de sinteză

Ţesut conjunctiv lax

Fibre colagenerare şi subţiri

SF bogată

Celule fixe

Celule mobile

Epiteliu

Epiteliu

SF bogată

Celule mobile

Fibresubţiri

Celulefixe

Fibrosarcomul

Ţesuturile conjunctive dense

Predomină fibrele de colagen

Substanţă fundamentală redusă

Celule fixe rare (fibroblaste, -cite), mobile de obicei absente

Tipuri, în funcţie de orientarea fibrelor colagene:

Dezordonat Ordonat

Ţesutul conjunctiv dens dezordonat

Abundenţă de fibre, puţine celule şi SF

Celulele: fibroblaste şi fibrocite

Fibre orientate în diferite direcţii

Localizare: Dermul profund

(reticular) Submucoasa organelor

cavitare şi tubulare Stroma interlobulară

(glanda mamară)

Ţesut conjunctiv dens dezordonat

ME de baleiaj, ţesut conjunctiv dens dezordonat

Ep

Lax

Densdezordonat

HE

Ep

Ţesutul conjunctiv dens ordonat

Fibre colagene dispuse paralel (ordonat)

Fibrele şi celulele sunt dispuse ordonat

Tendoane Ligamente Aponevroze Lamelar

Tendonul Conexiunea muşchi –

os Fascicule paralele de

fibre colagene, printre care sunt dispuse celulele specifice – tenocitele

Fibre+celule: fascicule Învelişuri conjunctive:

Endotenonium Peritenonium Epitenonium

EpiEndo

FT

Tenocitele Formă funcţională de

fibroblaste Secţiune longitudinală:

fuziforme Grupate cîte două

(bigeminism), cîte patru (cvadrigeminism)

Nucleu: ovlar, hipercrom Citoplasmă: bazofilă Secţiune transversală:

stelate (celule aliforme)

Tendon, secţiune longitudinală

ME, tenocit în secţiune longitudinală

Tendon, secţiune transversală

ME, tenocite şi fibre de colagen

Tendonul Rezistenţă la stimuli mecanici Substanţe nutritive: prin difuziune Tendoane mari: epitenonium cu două

foiţe, conţine lichid de tip sinovial Joncţiunea mio-tendinoasă: fibronectina,

colagenul, laminina, GAG, acetilcolinesteraza

Diferenţierea şi menţinerea joncţiunii: antigenul mio-tendinos

Ligamentele Similar tendonului Fibrele de colagen şi

elastice: paralele, dar mai puţin ordonat decît la tendon

Conexiunea dintre oase diferite

Elemente tipice: ligamentele articulare

Bogate în fibre elastice: coloana vertebrală

Ligament galben

HEElastice

Ligament galben

Orceină Masson

Ligament, contrast de fază

Ţesutul conjunctiv lamelar Cornee, teaca conjunctivă a foliculului

pilos, corpusculi Vater-Pacini, învelişul conjunctiv al nervului (perinerv)

Fibre lungi şi groase de colagen, dispuse paralel sau concentric; fibre elastice şi reticulinice foarte rare

Rare celule de tip fibroblastic şi fibrocitar (rar conţine macrofage)

Celulele şi fibrele formează planuri multiple

Ţesutul adipos alb-galben Lobulat, septuri

conjunctive Vase sanguine (arteriole,

venule, capilare) şi fibre nervoase

Format din adipocite alb-galbene (uniloculare)

Sărac în celule mobile Hormonosensibil: ACTH,

tiroxină, cortizol Localizare: ţesut celular

subcutanat, în jurul unor organe (glob ocular, rinichi)

FuncţiiMetabolicăDepozitare

LipolizăSinteză

Liposarcomul

Lipoblaste: Nucleu

excentric/central, indentat

Citoplasma: incluziuni lipidice

Ţesutul adipos brun Format din adipocite

brune (multiloculare) Lobulat, septuri

conjunctive Numeroase capilare

sanguine Localizare: axilar,

cervical, perirenal Funcţie:

termoreglare

capilare

Hibernomul

Ţesutul reticular Format din celule

reticulare, fibre de reticulină şi substanţă fundamentală bogată

Localizare: Măduva hematogenă Organe limfopoetice

Funcţii: Suport mecanic Sinteza de factori

implicaţi în diferenţiere (hemonectina)

Fagocitar şi nutritiv

Ţesut reticular, stroma ganglionului limfatic

Ţesut conjunctiv elastic?

Fibre elastice organizate în lameleLigamente vertebrale

Perete vascular: sintetizate de celulemusculare netede

Caractere generale Ţesut conjunctiv specializat Componente: celule specifice şi

matrice extracelulară Matricea: solidă, fermă, elastică,

bogată în glicozaminoglicani Permite difuzia substanţelor nutritive Model cartilaginos pentru viitoarele

oase Postnatal: articulaţii, trahee, bronhii

Histogeneză Din ţesutul mezenchimal Cap şi gît: creste neurale Agregarea celulelor

mezenchimale Diferenţiere în celule

specifice cartilajului Sinteza de matrice,

celulele devin condroblaste

Mezenchimul periferic: pericondru

Celulele cartilaginoase Tipuri:

condroprogenitoare, condroblaste, condrocite

Condroblastele: la periferie, aplatizate, mai mici decît condrocitele

Prin diviziune, diferenţiere şi sinteza de matrice devin condrocite

C

Condrocitele Rotunde, ovalare sau unghiulare Mai mari decît condroblastele Incluse în lacune ale matricei Nucleu excentric Citoplasmă bogată în organite nespecifice şi

incluziuni (glicogen şi lipide) Potenţial de diviziune păstrat Sintetizează componentele matricei: colagen

tip II, GAG şi ancorină Pseudocapsula pericelulară: rezistenţă la

compresiune

M

C

Cb

P

TC

Condrocite, ME1 – periferic2 – central

3 - degenerat

1 2

3

Grupele izogene Aglomerări de condrocite Toate celulele unui grup izogen provin

din acelaşi condrocit prin diviziune (izo – aceeaşi, genos – origine)

Grupe izogene coronare: condrocite dispuse radiar – cartilaj hialin matur

Grupe izogene axiale: condrocite dispuse în şiraguri – discul de creştere al oaselor în lungime

Grupe izogene coronare

Grupeizogene axiale

Matricea extracelulară Componente:

Fibre de colagen, reţea în jurul lacunelor

Substanţă fundamentală Biochimic:

Colagen tip II Glicozaminoglicani Glicoproteine Condronectină, ancorină Apă 60 – 75%

Tipuri: Teritorială Interteritorială

Albastru de toluidină

Colagen II

Ancorină

ME de baleiaj, fibrele matricei extracelulare

Pericondrul Învelişul conjunctiv

al cartilajului Tip tisular: dens

dezordonat Conţine vase

sanguine Strat intern:

condroprogenitor Strat extern: tipic

dens dezordonat

Tipuri de cartilaj

Elastic

Fibros

Fibros

Hialin

Cartilajul hialin Cel mai bine

reprezentat Localizare

Schelet primitiv Sept nazal Trahee, bronhii Cartilaje costale Articulaţii mobile

Morfologie Condrocite,

condroblaste Matrice amorfă,

acidofilă

Cartilajul elastic Elastină în matrice Condrocite mari,

grupe izogene coronare

Matrice redusă faţă de hialin

Are pericondru Nu calcifică Localizare: epiglotă,

cartilaje aritenoide, pavilionul urechii, tuba auditivă

P

Cb

Cartilajul fibros Componente

Condrocite Matrice teritorială Ţesut conjunctiv dens

dezordonat Localizare

Discuri intervertebrale Simfiza pubiană Articulaţia temporo -

mandibulară Nu are pericondru Calcifică frecvent

Canalele cartilaginoase Apar numai în

cartilajul hialin Derivă din pericondru Conţin: ţesut

conjunctiv lax, vase sanguine, celule polimorfe la periferie

Localizare: sept nazal, laringe

Numeroase canale cartilaginoase: condrodisplazii

Creşterea şi regenerarea cartilajului

Creşterea cartilajului Apoziţie Interstiţială Influenţată de: vitamina A, STH, androgeni,

estrogeni (stimulante), glucocorticoizi (inhibitori)

Regenerarea cartilajului Limitată, pe seama pericondrului Leziuni mai mari: reparare prin ţesut conjunctiv

dens dezordonat sau formare de ţesut osos

Regenerarea cartilajului

Lumină polarizată

Calcificarea cartilajului Proces de impregnare cu săruri minerale a

matricei cartilaginoase Frecventă la cartilajul hialin, fibros şi nu se

produce la cel elastic Condiţiile calcificării:

Cartilajul aflat în contact cu ţesutul osos Cartilajele care vor fi înlocuite în mod normal cu os Calcificare lentă a matricei în toate cartilajele

hialine (e.g. inele traheale cu microcalcificări) Resturi celular-matriceale fagocitate de

condroclaste