1

Curs: suturi si lambouri in practica curenta.

2

incizie

lambou

decolare

pozitionare

sutura

Plan de tratament.

- Pentru incizia tesuturilor - Pentru decolarea muco-periostului - Pentru sutura mucoasei

3

Instrumentar

Instrumentar pentru decolarea muco-periostului

• Decolator – partea activa la unul sau ambele capete – un capat mai ascutit, celalalt mai lat

• Decolator si comprese – se folosesc comprese sterile la nevoie

* Miscarea decolatorului se face prin impingere si tragere sau frecare

4

Lambouri

In “L” Trapez Total (Neuman-Widman) Plic Semiluna Limitat total

Dupa forma

Dupa straturile sectionate

Dupa pozitionarea prin sutura.

Lambou total reflectat Lambou partial reflectat

Lambou pozitionat in acelasi loc. Lambou rotat sau repozitionat.

5

Reguli

• Varful lamboului nu trebuie niciodata sa fie mai lung decat baza lui • Incizia se face printr-o singura miscare • Incizie orizontala: santuri vestibulare si gingie fixa • Obligatoriu lama bisturiului trebuie sa fie perpendiculara pe tesutul pe

care il sectioneaza

6

Lambou trapezoidal

• Indicatii: – Extractia radacinilor dintilor maxilari si mandibulari – Fracturi radiculare recente – Dinti intregi ale caror radacini au pozitie/ forma ce nu permit extractia

pe cale alveolara normala – Rezectii apicale

7

Lambou in “L”

• Indicatii: – Extractia radacinilor dintilor maxilari si mandibulari – Fracturi radiculare recente – Dinti intregi ale caror radacini au pozitie/ forma ce nu permit extractia

pe cale alveolara normala – Rezectii apicale

8

Lambou total Neuman-Widman

• Indicatii: – Cand exista atrofie verticala accentuata cu pungi

osoase adanci la un grup mare de dinti – Parodontopatii marginale cu prezenta de

neregularitati osoase; punga gingivala este disproportionat de mare fata de lungimea radacinii dintelui sau nu mai are suport osos

– Retractii parodontale mixte cu sau fara pungi gingivale

9

Lambou plic • Indicatii:

– Pungi parodontale la un numar strans de dinti – Defecte osoase – Aditii de os – Introducerea membranei

10

Lambou in semiluna • Indicatii:

– Rezectii apicale cu depasire de material de obturatie – Rezectii apicale cu rupere de ac pe canal – Granuloame apicale – Resturi radiculare mici – abcese

11

Lambou in scop parodontal

• Lambou total muco-periostal • Lambou partial mucozal

12

In functie de repozitionarea lamboului: In acelasi loc Repozitionat apical coronal lateral

13

Lambou pozitionat apical

• Tehnica: – Incizie in bizou intern – Decolare strict a mucoasei si pozitionarea ei spre apical – Lambou deplasat in directie apicala

14

•Avantaje •Elimina punga parodontala •Mentine gingia atasata si o lateste •Faciliteaza igienizarea

•Dezavantaje •Probleme estetice datorate expunerii radiculare •Hipersensibilitate •Creste riscul de carii radiculare •Nerecomandat in tratamentul pungilor parodontale adanci •Poate duce la expunerea furcaiilor si a radacinii

15

Instrumentar pentru sutura mucoasei • Port ac

– pensa pean – cu falci scurte – cu falci late Ac – marimea 1,5cm

• Forfecute

– Drepte – Curbate – cu varf ascutit – cu varf bont (forfecuta Mayo)

16

Materiale de sutura

17

Scopuri 1- Sa ofere o tensiune adecvata la inchiderea inciziei fara a lasa spatii

goale dar suficient de lejera pentru a preveni ischemia sau necroza tesutului

2- Sa mentina hemostaza 3- Sa permita vindecarea primara 4- Sa reduca durerea postchirurgicala 5- Sa ofere sprijin marginilor tisulare pana ce se vindeca si nu mai au

nevoie de suport 6- Sa previna expunerea osoasa rezultata in vindecarea intarziata si

astfel sa previna resorbtia osoasa 7- Sa permita pozitionarea adecvata a lamboului

18

Calitatile materialelor de sutura ideale

1- Pliabilitate, pentru a usura manipularea 2- Securitatea nodului 3- Sterilizabile 4- Elasticitae adecvata 5- Sa nu produca reactii alergice 6- Putere de tractiune adecvata pentru vindecarea leziunii 7- Biodegrabilitate chimica Postlethwait (1971), Varma et al. (1974), and Ethicon (1985) 19

Utilizare

1- Suturile de matase si sintetice sunt folosite cel mai des 2- Suturile de guta se folosesc doar in cazul in care indepartarea lor este

dificila daca nu chiar imposibila 3- La folosirea suturilor de guta se recomanda scufundarea pachetului in apa

calda. Asta va indeparta nodurile si va indrepta firul de sutura.

20

Monofilametare

• Avantaje: nu adera resturi de mancare si bacterii • Dezavantaje:

– putin mai dificil de legat – Tendinta de a se desface – Sunt rigide – Irita partile moi vecine

21

Polifilamentare

• Avantaje: – usor de manipulat – stranse, se desfac mai rar – capatul taiat este moale – nu irita partile moi vecine

• Dezavantaje: – adera bacterii, resturi de mancare – risc de infectii

22

• In cavitatea orala se indica fire de sutura 3/0 din matase, de natura polifilamentara

23

Acele

• Majoritatea acelor sunt fabricate din otel tratat termic • Acele au un design de baza format din trei parti

1- Ochiul – este presat si permite suturii si acului sa functioneze ca un tot unitar pentru a reduce trauma

2- Corpul – este partea cea mai lata a acului si permite apucarea acestuia cu portacul. Corpul are diverse forme: rotund, oval, dreptunghiular, trapezoid sau aplatizat

3- Punctul – porneste din varf pana la zona transversala maxima a corpului. Se prezinta in diverse forme: taiere convetionala, taiere inversa, taiere laterala, taiere conica, bont

24

25

26

Alegerea portacului

1- A se utiliza o marime adecvata acului. Cu cat este acul mai mic cu atat portacul trebuie sa fie mai mic

2- Portacul trebuie sa ocupe o patrime pana la o jumatate din suprafeta presata a acului

3- Portacul se probeaza astfel incat falcile lui sa se uneasca in pozitie corespunzatore la varf

4- Acul se aseaza cu grija intre falcile portacului si trebuie sa nu balanseze sau sa se intoarca

5- Portacul nu se inchide foarte strans pentru a nu distruge acul. 6- Directia portacului trebuie sa fie intotdeauna ghidata de degetul mare

al operatorului

27

Nodurile

• Nodul de sutura prezinta 3 componente 1- Bucla 2- Nodul propriu-zis 3- Urechile, reprezentate de capetele taiate ale suturii

29

1

4

2

3

30

Principii de sutura

1- Nodul trebuie sa fie strans, ferm si legat astfel incat sa nu se desfaca 2- Pentru a evita acumularea de bacterii trebuie evitat ca nodul sa fie plasat pe linia de

incizie 3- Nodurile trebuie sa fie mici iar capetele taiate scurt (2-3mm) 4- A se evita tensiunea excesiva pe firele din material fin deoarece se pot rupe 5- A se evita miscarile bruste ce pot rupe sutura 6- A se evita distrugerea firelor de sutura prin folosirea de hemostatice sau prin

prinderea firului cu portacul exceptand capatul liber al firului pentru executarea nodului

7- A nu se strange nodul prea tare, poate apare necroza tesutului moale. Tensiunea nodului nu trebuie sa produca albirea

8- A se mentine o tractiune adecvata la capatul liber al firului pentru a evita slabirea primului nod

31

Principii de indepartare a suturilor 1- Zona trebuie tamponata cu apa oxigenata 3% pentru a

indeparta urme de sange de pe suprafata firelor si cu solutie de clorhexidina.

2- Forfecuta cu care se taie firul de sutura trebuie sa fie foarte bine ascutita

3- adesea se poate folosi o sonda nr 23 pentru a ridica firul de sutura daca acesta se afla in sulcusul gingival

4- Se foloseste o pensa pentru a indeparta sutura. Intai se indeparteaza nodul pentru a preveni blocarea lui sub incizie

32

Ideal suturile trebuiesc indepartate in 7-10 zile pentru a preveni epitelizarea si acumularea de bacterii pe firul de sutura

33

Plasarea acului pe mucoasa

1- Forta trebuie aplicata intotdeauna in directia ce urmareste curbura acului 2- Sutura trebuie sa porneasca de la partea mobila a lamboului spre zona de

mucoasa fixa 3- Atentia la introducerea acului in lambou pentru a nu traumatiza mucoasa 4- A se folosi doar ace bine ascutite si cu forta minima. Acele uzate trebuiesc

inlocuite 5- Niciodata a nu se forta acul prin mucoasa 6- Se apuca acul de suprafata presata de la o patrime pana la jumatatea ei

spre firul de sutura astfel incat sa nu se indoaie sau sa nu se rupa acul 7- A se evita apucarea acului de varf, poate duce la distrugerea acului 8- Suturile trebuie plasate in tesut keratinizat atunci cand este posibil

34

Tehnici de sutura

1- Intrerupte a- In 8 b- Simpla c- In saltea verticala sau orizontala d- Intrapapilara

35

2- Continue a- Sling b- In saltea verticala sau orizontala c- De siguranta - Locking

Suturi intrerupte

• Indicatii 1- Incizii verticale 2- Zona tuberozitatii si zonele retromolare 3- Lambou Widman, chiuretaj in camp deschis, lambouri repozitionate,

lambouri pozitionate apical unde este necesara acoperire interproximala maxima

4- Zone edentate 5- Lambou reflectat partial sau total 6- In implantologie

36

• Tipuri a- Simpla b- In 8 c- In saltea verticala sau orizontala d- Intrapapilara

Suturi intrerupte

37

Sutura intrerupta simpla

38

• Simpla: - Sutura se incepe dinspre bucal la 3-4mm

de varful papilei pentru a preveni ruperea papilei subtiate

- Se continua sutura prin introducerea acului in mucoasa orala pe fata interna

- Nodul se realizeaza pe fata vestibulara a lamboului

39

Sutura intrerupta in 8

40

• In 8: -Sutura se incepe dinspre bucal la 3-4mm de varful papilei pentru a preveni ruperea papilei subtiate - Se continua sutura prin introducerea

acului in mucoasa orala pe fata externa - Se intoarce firul pe fata vestibulara si se

realizeaza nodul rezultand forma cifrei 8

41

Sutura intrerupta cu punctie dubla

42

Suturi intrerupte

• In saltea: - Se foloseste pentru o securizare si un control mai precise ale

lamboului - Permit o plasare mai precisa a lamboului mai ales in combinatie cu

stabilizarea periostului - Permit o buna stabilizare si plasare a papilei

43

• In saltea, vertical – Acul se insera 7-10mm apical de varful

papilei – Trece prin periost si iese prin mucoasa la 2-

3mm de varful papilei – Acul se trece prin fata orala unde se repeta

din nou tehnica lingual sau palatinal – Sutura se leaga apoi spre bucal

44

• In saltea orizontala – Acul se insera la 7-8mm apical si intr-o

parte de linia mediana a papilei – Se trece acul la 4-5mm prin mucoasa de

partea opusa a liniei mediane a papilei – Sutura trece prin periost – Acul se trece apoi prin ambrazura si

sutura, dupa ce se repeta lingual sau palatinal, se innoada spre bucal

45

46

Sutura intrerupta interpapilara.

47

• Tehnica intrapapilara – Se recomanda numai cu lambou widman modificat si in

proceduri de regenerare – Acul se insera bucal la 4-5mm de varful papilei, trece prin

mucoasa si iese prin varful papilei – Se repeta tehnica lingual si se innoada bucal

Suturi intrerupte

• Tehnica sling – Se foloseste pentru lambouri ridicate pe o singura fata a dintelui

incluzand una sau doua papile – Cel mai adesea se foloseste in lambouri pozitionate coronal sau

apical – Tehnica include folosirea unei suturi intrerupte care fie se

ancoreaza de dintele adiacent fie se trece in jurul dintelui pentru a sustine ambele papile

48

49

Suturi periostale

• Necesita un grad mare de dexteritate atat in manipularea lamboului cat si in plasarea suturii.

• Fir de sutura fin (4-0 to 6-0) si un portac corespunzator sunt cerinte de baza in realizarea suturii

50

Suturi periostale

• Tehnica 1- Penetrare: Varful acului se pozitioneaza perpendicular

(90°)pe suprafata tisulara si osul subiacent. Se insera apoi complet prin tesut pana la os.

2- Rotatie: Corpul acului se roteste spre varf in directie opusa fata de cea in care a fost inserat acul. Varful acului se tine usor pe supafata osoasa pentru a evita distrugerea sau uzarea acestuia

3- Alunecare: Varful acului poate aluneca de-a lungul osului doar pe o distanta scurta. Aveti grija sa nu ridicati sau sa nu distrugeti

4- Rotatie: Are loc in timp ce acul aluneca de-a lungul osului; acul se roteste urmarind circumferinta conturului sau. In acest fel, acul nu va strapunge tesutul astfel incat sa ridice sau sa perforeze periostul

5- Iesire: Etapa finala de alunecare si rotatie este iesirea acului. Acul va penetra tesutul prin aplicarea unei presiuni

51

Suturi continue

• Tipuri 1. Sutura simpla continua. 2- In saltea a- Verticala b- Orizotala 3- Sutura de siguranta

52

Suturi continue

• Avantaje 1- Pot interesa cati dinti sunt necesari 2- Reduce la minim numarul de noduri 3- Permit plasarea precisa a lambourilor 4- Dintii sunt folositi pentru a ancora lamboul 5- Nu mai sunt necesare suturile periostale

53

• Dezavantaje – Principalul dezavantaj il reprezinta faptul ca

daca sutura se rupe, lamboul se poate destinde sau sutura se poate dezlega de pe mai multi dinti

Suturi continue simple.

54

Suturi continue

Tehnica – Dupa legatura bucala si linguala initiala, firul

de sutura se trece interdentar la nivelul coletului dintelui si prin lamboul

– Se trece interdentar prin papila vestibulara, se intoarce interdentar spre fata linguala si din nou prin papila vestibulara

– Se trece apoi prin papila linguala spre suprafata vestibulara

– Aceasta alternare dinspre vestibular spre lingual se continua pana ce sutura se termina la capatul opus

55

Suturi continue • In saltea verticala si orizontala –

» Vertical and horizontal mattress suture

– Este similara cu cea descrisa la sutura intrerupta

56

Suturi continue • Sutura de siguranta –

– Locking suture

– Se indica in spatii edentate mari, la tuberozitate sau in zona retromolara

– Are avantajul de a evita nodurile multiple ale suturilor intrerupte – In cazul in care suturase rupe, se desface pe toata lungimea ei

57

Suturi continue

• Tehnica – O sutura simpla intrerupta se foloseste pentru a realiza nodul

initial – Acul se insera prin suprafata subiacenta a lamboului bucal si cea

a lamboului lingual – Acul se trece apoi prin bucla restanta si sutura se trage strans

pentru a o inchide – Etapele se repeta pana ce sutura se innoada la capatul opus

58