AMENAJAREA RAULUI

DAMBOVITA

• Râul

Dâmboviţa

izvorăşte

din munţii

Iezer-

Păpuşa,

trecând prin

culoarul

Rucăr –

Bran

Îşi linişteşte

apele

străbătând

Câmpia

Română

Numele râul

Dâmboviţa este

consemnat în

cronici începînd

din anul 1290.

Dezvoltarea sa

a fost mereu

legată de

dezvoltarea

oraşului

Bucureşti.

Ca o apă de

şes,

Dâmboviţa

bucureşteană

făcea în

interiorul

oraşului

numeroase

meandre

În absenţa unei

canalizări

autentice a

oraşului,

Dâmboviţa a

devenit şi un

canal colector a

tuturor

reziduurilor.

Domnitorul Alexandru

Ion Cuza şi Dr. Carol

Davila vizitând cartierul

Tabaci din Bucureşti,

inundat de râul Dâmboviţa

în 1862

Ideea

rectificării

râului

Dâmboviţa prin

taierea

meandrelor din

interiorul

oraşului, apare

încă din anul

1854,datorită

numeroaselor

inundatii

Podul de la Haşdeu

Podul de la Piaţa Unirii

Cheiul Dâmboviţei la Piaţa Unirii

Dâmboviţa înainte de modernizare

• Lucrările de

rectificare a albiei

râului Dâmboviţa

începute în anul

1985.

• Ideea constructivă

este de a face o

cuvă de apă

curată cu secţiune

deschisă şi un

colector închis

amplasat sub cuva

de apă curată care

colectează apele

menajere.

• Lucrările de execuţie a casetelor pentru ape uzate

• Dimensiunile casetei sint in functie de debitele descarcate: de la cca 10 m3/s in sectiunea Ciurel la cca 80 m3/s la varsarea in aval de Vitan.

Santierul Tineretului

Bazinul

disipator şi

rizberma de la

podul Ciurel,

liniştind apele

râului .

Prin biefarea albiei

cu ajutorul

nodurilor

hidrotehnice s-au

obţinut lucii de apă

cu lăţimi mari.

Proiectul complex de amenajare a

raului Dambovita

- acumularea permanenta - in suprafata de

cca 220 ha si un volum de cca 20 milioane

m3 - amplasata in amonte de Soseaua

Ciurel, in zona Cringasi-Giulesti-Rosu,

care va atenua viiturile din amonte si va

asigura apa pentru diferite folosinte;

- irigatii, apa industriala, agrement si

debitele de primenire pentru Dimbovita in

Bucuresti;

- indiguirea si amenajarea raului Dimbovita

in amonte de Lacul Dimbovita, pina la

Dragomiresti Deal, pe cca 5 km, pentru

scoaterea de sub efectul inundatiilor a

peste 1100 ha teren agricol si a unor

obiective social-economice limitrofe albiei

Dimbovitei

• - colectarea si transportuI apelor uzate printr-un

colector inchis de canalizare, amplasat pe fundul

albiei actuale a raului Dimbovita pe sectorul

Ciurel-Vitan de 10 km lungime, avind

capacitatea de preluare a unor debite de ape

uzate si pluviale cuprinse intre 20 si 80 m3/s;

• - asigurarea tranzitarii viiturilor provenite din

amonte si din ploile ce cad in Capitala, prin

reprofilarea, adancirea si betonarea albiei

Dambovitei pe traseul orasului in sectorul Ciurel-

Vitan, pe o lungime de cca 10 km;

- crearea unor lucii de apa prin biefarea

albiei in 6 sectoare cu ajutorul nodurilor

hidrotehnice amplasate in amonte si

imediata apropiere de podurile Grozavesti,

Eroilor, Calea Victoriei, Marasesti, Mihai

Bravu si Vitan; latimea luciilor de apa va fi

de 20-60 m, cu adincimi variabile de 1,5-

4,5 m;

- drenarea ape lor subterane de pe malul

stang prin realizarea unui dren longitudinal executat din beton armat, de-a lungul albiei Dambovitei si amplasat la nivelul colectorului, sub albia amenajata pentru apa curata;

- asigurarea exploatarii lucrarilor prevazute,

printr-un sistem informational alcatuit din statii

automate de masurare a elementelor ce caracterizeaza regimul viiturilor si transmiterea acestora prin radio si linii de telecomunicatii la un centru dispecer.

Derivatia Brezoaiele

Acumularea Vacaresti

Dam

bo

vita

riv

er

Arg

es r

ive

r

Cio

rog

arl

a r

ive

r

PH lunguletu

Q max=140 mc/s

20.09.2004 ora 24:00

PH Dragomiresti

Q max = 20 mc/s

Q deriv max 50 mc/s

Q deriv max 116 mc/s

Q max 3-5 mc/s

Q max 2-4 mc/s

Q = 0.5-1 mc/s

Statia de tratare Arcuda

Lacul Morii reservoir

Zona inundata Giulesti - Sarbi

SCHEMA DE AMENAJARE A RAULUI DAMBOVITA IN AMONTE DE BUCURESTI

SITUATIA LACURILOR DE ACUMULARE SI AGREMENT

DE PE RAUL COLENTINA

27.09.2005 ORA 06:00

In Lacul Buftea au fost cele mai ridicate niveluri, mentinand sub control salba

de lacuri Colentina

BUFTEA

Cota NNR:105.00 mMN

Cota existenta:106.00 mMN

BUCIUMENI

Cota NNR:96.27 mMN

Cota existenta 96.08 mMN

MOGOSOAIA

Cota NNR:91.85 mMN

Cota existenta:92.06 mMN

CHITILA

Cota NNR:89.00 mMN

Cota existenta:89.04 mMN

PANTELIMON I

Cota NNR:61.00 mMN

Cota existenta:61.26 mMN

TEI

Cota NNR:73 mMN

Cota existenta:73.06 mMN

FUNDENI

Cota NNR:66.00 mMN

Cota existenta:65.67mMN

STRAULESTI

Cota NNR:86.35 mMN

Cota existenta:86.54 mMN

BANEASA

Cota NNR:81.00 mMN

Cota existenta:81.32 mMN

GRIVITA

Cota NNR:84.00 mMN

Cota existenta:84.46 mMN

HERASTRAU

Cota NNR:79.5 mMN

Cota existenta:79.77 mMN FLOREASCA

Cota NNR:75.50 mMN

Cota existenta:75.52 mMN

PLUMBUITA

Cota NNR:69 mMN

Cota existenta: 69.82 mMN

PANTELIMON II

Cota NNR:61.00 mMN

Cota existenta:61.06 mMN

CERNICA

Cota NNR:54.10 mMN

Cota existenta:54.12 mMN