„Adevãrul pur şi simplu este rareori pur şi niciodatã simplu“ - Oscar Wilde

4 - 10 decembrie 2008 Anul I, nr. 51 20 pagini Preţ -1 leu Director- ALIN RADU

Oscar Wilde

4 - 10 decembrie 2008 Anul I, nr. 51 20 pagini Preţ -1 leu Director- ALIN RADU

SEMNALSEMNALde Dâmboviţade Dâmboviţa

3Pagina

12Pagina

2Pagina

S-a terminat, în sfârşit, circul electoral al celui mai confuz, aberant, idiot scrutin electoral de după ’90. S-a tras cortina peste nişte alegeri din care nimeni nu s-a ales cu nimic şi nimeni n-a învăţat nimic. „Avangardistul” sistem de vot uninominal, în această formulă, şi-a trăit, foarte probabil, singura zi din viaţă. A fost o cacealma electorală numai bună de schiţele lui Caragiale. Bine că s-a isprăvit!Revenind acum la cifrele

seci ale acestui scrutin,

în ceea ce priveşte judeţul Dâmboviţa, din cei 11 parlamentari pe care judeţul nostru îi oferă viitorului Legislativ, 6 sunt reprezentanţi PD-L, 4 PSD + PC şi un liberal. Rezultatul este unul mai mult decât previzibil, având în vedere faptul că în Dâmboviţa, prima vioară este, după alegerile din iunie, Partidul Democrat Liberal, lângă care se chinuie să ţină strâns PSD. Mai mult decât atât, încă din clipa desemnării candidaţilor pe cele 11

colegii parlamentare, lucrurile păreau destul de clare în privinţa non-combat-ului unora dintre „doritori”.Au fost adjudecate

din primul tur nu mai puţin de 7 mandate de parlamentari: 2 de senatori şi 5 de deputaţi. Astfel, la prima strigare, au răspuns „prezent” senatorii: Mircea Andrei (PD-L) – Colegiul 2 Senat Târgovişte – Moreni şi Valentin Calcan (PD-L)- Colegiul 2 Senat Sud, precum şi deputaţii Ion Stan (PSD) – Colegiul

3 Voineşti, Gheorghe Albu (PD-L) – Colegiul 4 Târgovişte, George Dumitru (PD-L) – Colegiul 5 Moreni, Bogdan Cantaragiu (PD-L) – Colegiul 7 Titu şi Iulian Vladu (PD-L) – Colegiul 8 Găeşti.Redistribuirea i-a trimis în

Parlament pe Ion Dumitru (PSD) – Colegiul 6 Răcari, Gheorghe Ana (PSD) – Colegiul 2 Pucioasa şi Gabriel Plăiaşu (PNL) – Colegiul 1 Fieni – pentru Camera Deputaţilor şi pe Adrian Ţuţuianu (PSD) – Colegiul 1 Senat Nord.

Isprăvitu-s-a!Isprăvitu-s-a!

Cam. Deputaţilor

Senat

47,21%47,21%

35,63%35,63%

10,34%10,34%

45,73 %45,73 %

35,96%35,96%

10,9%10,9%

Un tânăr fără permis de conducere a murit într-un accident rutier la Dragodana

Accident grav de muncă la Târgovişte

Pag. 12Pag. 12

„Performanţă“ electorală: Judeţul Dâmboviţa - locul 2 în topul prezenţei la urne în mediul urban

Gata de lucru: Demarează proiectele regionale destinate sprijinirii microîntreprinderilor

1 decembrie la Târgovişte:

O Zi Naţională mai anostă ca

niciodată

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală:

Fermierii pot benefi cia de un sprijin nerambursabil de 1.500 de euro/an

www.sfetea.wordpress.com

Mădălin Sfetea

Semnal 4 - 10 decembrieDâmboviţa

EDITORIALDITORIAL

www.sfetea.wordpress.com

Românii au bifat către o nouă guvernare, rămâne de văzut dacă va fi

aceeaşi.Campania electorală a pus

punct unui lung circ politic ce a culminat cu hotărârea fi nală, a alegătorilor.Promisiuni au fost destule,

sacrifi cii nenumărate şi pomeni fără număr şi cusur. Cetăţenii prezenţi la urnele înnoite au ştampilat, dintr-un motiv sau altul, pe aceia care îi vor reprezenta în Parlament şi îşi vor îndeplini (?) cele făgăduite. Au votat transcendentul care va concepe un nou şi diferit imanent, puţin forţat dar bine asemuit.Au fost învingători, dar şi

Ura şi la gară!învinşi, cei din urmă se vor revanşa în ciclul următor, iar primii au apărut entuziasmaţi pe ecranele televizoarelor, cu promisiuni orfi ce şi rânjete ironice. S-au dat adevărate lupte pentru locurile „parlamentare“, lupte condimentate de răzbunări, gloanţe şi atacuri intens mediatizate. De ce? De ce se bat candidaţii pentru a guverna ţara? . . . retoric, evident.Pentru a descrie optim situaţia în

care ne cufundăm (confundăm), trebuie privit dincolo de primul strat, către esenţa lucrurilor. Nu văd o schimbare în viitorul apropiat, cum nu cred în politicieni atinşi de aripa fi losofi că. Aşadar, noul parlamentar, transcendentul, va

institui politica proprie, imanentul. Desigur că nu îi vom mai vedea încă patru ani, dar vom observa crizele economice, administrarea defectuoasă şi, nu în ultimul rând, conglomeratul de batjocuri cu care ne vor trata.Structurile sunt aceleaşi.

Echilibrate, pentru a nu impune formula dictatorială, iar oamenii sunt la mijloc, constituindu-se simetric în lungimea metrică dintre cele două tabere, iar când îşi exercită aşa-zisul VOT, îşi pecetluiesc traiul pentru patru ani cu una din cele două, pe rând.Pluripartidismul este considerat

o unealtă democratică, votul constituie, şi el, puterea exercitată înspre binele lor. Înşelătorul aparent ne conduce către ideea de BINE, armonie... Aşteptăm următoarele alegeri, cele prezidenţiale, alegerea conducătorului suprem, care va

instaura ordinea, probabil, un Cronos băsescian, năstăsescian sau becalic.Vagile amintiri mă conduc către

perioadele comuniste, aparent trecute, şi nu îmi pot cenzura contemplativitatea plină de realism, aşadar: „ura şi la gară“... nu pentru deportare ci pentru emigrare!

Începând cu data de 2 decembrie şi până pe data 31 martie 2009, orele 16,00, cele opt Agenţii pentru Dezvoltare Regională pot primi cereri de fi nanţare în cadrul Axei 1 a Programului Operaţional Regional „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor-poli urbani de creştere“, domeniul major de intervenţie 1.1. „Planuri integrate de dezvoltare urbană“, sub-domeniul „Centre urbane“.

Această cerere deschisă de proiecte se adresează centrelor urbane - oraşe/municipii cu peste 10.000 de locuitori, cu excepţia polilor de creştere (Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca şi Braşov) şi a polilor de dezvoltare urbană (Arad, Baia Mare, Bacău, Brăila, Galaţi, Deva, Oradea, Piteşti, Râmnicu-Vâlcea, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureş), pentru care cererile deschise de proiecte se vor lansa la o dată ulterioară.

Municipiile Târgovişte şi Moreni, oraşele Titu, Pucioasa şi Găeşti se încadrează în această sesiune.

În cadrul acestui sub-domeniu, vor putea primi fi nanţare, pe baza Planurilor Integrate de Dezvoltare Urbană, proiectele care vizează reabilitarea infrastructurii urbane şi îmbunătăţirea serviciilor urbane, inclusiv transportul urban (infrastructura publică urbană, transport şi mobilitatea populaţiei, patrimoniu cultural mondial - UNESCO, naţional şi local, din mediul urban); dezvoltarea durabilă a mediului de afaceri; reabilitarea infrastructurii sociale.

Pentru informaţii suplimentare şi Ghidul Solicitantului accesaţi link-ul: http://www.inforegio.ro/index.php?page=PUBLICATIONS_GUIDE_DOC

Fonduri pentru Centrele urbane

Fermierii de până la 62 de ani care exploatează ferme de semi-subzistenţă pot primi în baza unui proiect depus la direcţiile judeţene pentru agricultură şi dezvoltare rurală suma de 1.500 euro pe an, timp de 5 ani, din fonduri alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală. Fermele de semi-subzistenţă sunt defi nite ca fi ind exploataţii agricole care au o dimensiune economică cuprinsă între 2 şi 8 UDE (unităţi de dimensiune economică), sunt situate pe teritoriul ţării, sunt înregistrate în Registrul fermelor/Registrul agricol şi comercializează o parte din producţia agricolă obţinută.

Pentru obţinerea acestui sprijin fi nanciar, fermierii trebuie să îndeplinească anumite condiţii, respectiv: să se autorizeze în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008, fi e individual şi independent, ca persoane fi zice autorizate; fi e ca întreprinzători titulari ai unei întreprinderi individuale; fi e ca membri ai unei întreprinderi familiale. De asemenea, să întocmească un Plan de afaceri pentru o perioadă de 5 ani, prin care să demonstreze, după trecerea a 3 ani, că producţia agricolă obţinută destinată comercializării a înregistrat o creştere de 20%, iar

dimensiunea economică a exploataţiei agricole a crescut cu minim 3 UDE.

După 3 ani se face evaluarea investiţiilorSprijinul fi nanciar este

acordat timp de 3 ani în baza planului de afaceri iniţial, după această dată având loc o evaluare a activităţii desfăşurate. Dacă fermierul nu reuşeşte să facă

dovada creşterii activităţii economice a fermei sale de semi-subzistenţă, nu va mai primi fi nanţarea de 1.500 euro pentru următorii 2 ani, dar nici nu va fi nevoit să returneze sumele deja încasate.

Informaţii suplimentare se pot obţine de la direcţiile judeţene pentru agricultură şi dezvoltare rurală şi prin consultarea Ghidului solicitantului pentru Măsura 141: Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă.

Petruţ Dumitru

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală:

Fermierii pot benefi cia de un sprijin nerambursabil de 1.500 de euro/an

www.exasperat.wordpress.comwww.exasperat.wordddpress.com

3Petruţ Dumitru

Semnal4 - 10 decembrie Dâmboviţa

EDITORIALDITORIAL

Ne vedem mâine…în 2012!Tot citind diverse bloguri şi

site-uri mai mult sau mai puţin politice, am avut ocazia de a

lua cunoştinţă în această campanie de varii opinii, convingeri, frustrări, exprimări concrete, vagi, pesimiste, optimiste, de dreapta, de centru, de stânga, roşii, verzi, portocalii, galbene, curcubeice, difuze, confuze, ursuze. Pe toate le-am găsit coagulate într-un comentariu de „bloger“, pe care l-am cosmetizat şi-l redau aici. Este vorba de modul „provincial“ în care înţeleg partidele din provincie să închege o campanie electorală.

În România, partidele politice trăiesc doar câte trei luni o dată la patru ani. Şi asta deoarece, cu trei luni înainte de startul campaniei electorale, învie fi ecare fi lială.

După ce au stat în adormire timp de patru ani, organizaţiile locale aprind lumina la sediu, şterg de praf telefonul fi x şi se pun pe treabă. Nu-i uşor lucru să munceşti în două luni tot ce nu ai făcut ani de zile.

E momentul în care, pe lângă secretara sau secretarul partidului (nu secretarul general, ci acela care face cafeaua), îşi fac apariţia preşedintele, senatorul sau deputatul (după caz) şi şeful campaniei (ăla care a mai fost şi acum patru ani). Sunt stresaţi.... „E de muncă, dom’le! Hai să facem repede lucrurile şi apoi s c ă p ăm ! “ , se

încurajează ei.Instinctual, recurg la aceleaşi

„proceduri“:- se ia la puricat registrul cu membri, se

verifi că lista cu oamenii de bază din partid, care sunt chemaţi apoi de urgenţă la sediu. Ăştia sunt „caporalii“ electorali, cei care au mai ajutat şi acum patru ani, cu meserii diverse, vârste diverse, dar fără vreun interes material anume.

- Sunt chemaţi în ajutor tinerii. „Să vină tinerii! Unde sunt tinerii? Cum? Nu mai avem tineri? Mai sunt 27? Păi să vină, chiar şi 27! Facem un chef, le promitem ceva, dar să vină! Şi să mai aducă pe cine ştiu ei“!

- Se face lista cu posibilii sponsori. „Auzi, Vasile, salut, mă, băiatule! Cutărescu sunt, de la partidul X, hai mă, ajută-ne acum că e campanie!“ (dacă partidul e în vână, sponsorii deşartă într-o fundaţie sau la partid bănuţii. Dacă partidul e pe spate, se apelează la economii, inclusiv credite personale).

Boooon! Hai că ne-am descurcat rezonabil! Cât mai e până la campanie? 6 zile??? „Dom’ director, băiatu’ dumneavoastră nu ne-ar putea face nişte afi şe, aşa, mai electorale? Haideţi, vă rugăm, să ne dea o mână de ajutor că el se pricepe şi ştie să facă asta în programul ăla de calculator! Măcar să nu mai dăm banii la alţii“!

„Unde e băiatul ăla blond care ne-a făcut <programul politic> în 2004? Ah, tu eşti! Bravo! Măi băiete, ia fă tu până

mâine încă unul, mai bagă cu străzile, pune un parc pentru skateri, ceva cu poluarea şi un pod suspendat, două monumente şi gata! Adu-l!“Şi sediul începe să vibreze. Se simte

sângele clocotind, nervii se întind la maximum, e un du-te vino continuu… calculatoarele zbârnâie, tastaturile nu se mai opresc din ţăcănit: Partidul trăieşte! Răbdarea e pusă la grea încercare… „incompetenţii ăştia nu sunt deloc trup şi sufl et pentru culorile noastre. Trebuie să promovăm alţii… la anu’, că acum nu mai avem când“.

Vibraţia devine scuturătură. E duminica alegerilor: ba se fură, ba vom pierde, ba mi-e frică de fraude, ba să stăm calmi până la orele 9, ba să îi mai sunăm o dată pe prietenii de la statistică.

E seară. Emoţiile cresc. Candidaţii apar la sediu, traşi la faţă. Se aşează încet pe scaune şi îşi pironesc privirile pe ecranele televizoarelor, în aşteptarea ştirilor. „Dacă la Bucureşti câştigă ăia, ne ajută şi pe noi, dacă vor câştiga ăilalţi, ne-am ars!“ - se gândesc ei, febrili, urându-şi în sufl et succes, Doamne ajută, scuipându-şi în sân şi rostind o rugăciune.

E 4 noaptea. Fălcile troznesc, se fumează în draci. Candidatul la deputăţie sau senat nu a câştigat. Toţi vorbesc în şoaptă: Nu e corect! Ne-au furat, mama lor de hoţi! Ce-i drept nu ne-a ajutat nici Bucureştiul! Asta e!.... Om vedea noi…

Mai una, mai alta, tot mai iese ceva!E 4 noaptea. Gata… am câştigaaat!

Uraaaaaaaa! Vezi ce înseamnă să munceşti pe rupte? Nu ca alţii. Noi stăm de două luni pe baricade. Bine că s-a terminat cu bine. De-acum să vadă ei. Le-arătăm noi cine are puterea!

Hai acasă, c-am obosit. Ne vedem mâine… în 2012!

P.S: Similitudinile pe care le observaţi cu privire la modul de desfăşurare al acestei campanii „aparte“ nu sunt deloc întâmplătoare. Ba din contră. Pentru că ceea ce s-a vrut a fi o alegere de tip „Omul, nu partidul“ s-a transformat, în uninominalul mioritic, în „Fără partid, ciu-ciu omul“.

Bravos, mon cher! Halal să-ţi fi e!

În perioada 25 noiembrie - 5 decembrie, experţii Organismului Intermediar ADR-Sud

Muntenia şi ai Autorităţii de Management de la nivelul Ministerului Dezvoltării,

Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, au efectuat vizitele precontractuale

pentru primele proiecte depuse în cadrul programelor europene

regionale destinate sprijinirii microîntreprinderilor.

Astfel, cele 8 firme dâmboviţene ale căror

proiecte au trecut cu succes de evaluarea

strategică a membrilor Comitetului Regional

de Evaluare Strategică şi Corelare Sud

Muntenia, întrunit la Târgovişte pe 11 noiembrie, vor încheia în scurt timp contractele de finanţare şi vor putea da startul pentru începerea activităţilor înscrise în proiecte.Să precizăm că din totalul de 24 de proiecte

declarate eligibile pentru obţinerea finanţării din fondurile structurale ale UE - în cadrul POR, Programului Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară nr. 4 „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local“, Domeniul major de intervenţie 4.3 „Sprijinirea microîntreprinderilor“ - un sfert sunt din judeţul Dâmboviţa.Cele 8 proiecte depuse de agenţi economici

dâmboviţeni pentru sprijin comunitar, vizează în principal achiziţionarea de echipamente tehnologice performante destinate diversificării şi creşterii capacităţii de producţie şi a calităţii produselor.

A consemnat Petruţ Dumitru

Gata de lucru:

Demarează proiectele regionale destinate sprijinirii microîntreprinderilor

4 Semnal 4 - 10 decembrieDâmboviţa

Să ne trăiască!!!Ei sunt cei 11 parlamentari de Dâmboviţa PD-L: 4 deputaţi şi 2 senatori

PSD: 3 deputaţi şi un senatorPNL: 1 deputatP

O campanie electorală anostă în cea mai mare parte, fără idei strălucite, fără dezbateri pe proiecte, fără abordări oneste, plină de cea mai crasă demagogie. Asta ne-au oferit cele trei formaţiuni implicate în lupta politică judeţeană. Rezultatul nici nu mai contează parcă. Oricum, era unul previzibil. Penibil de previzibil.

Deputaţi de DâmboviţaGabriel Plăiaşu (PNL):

Colegiul 1 - FieniLiberalul este singurul parlamentar pe

care PNL îl trimite din judeţul Dâmboviţa. Şi asta după emoţii cât casa şi redistribuiri la zecimi de procente. Clasat pe locul 3 în Colegiul său, Plăiaşu a fost marele benefi ciar al contestatului, înjuratului şi blestematului sistem de vot uninominal de la aceste alegeri. Pentru că PNL-ului îi revenea, conform procedurii, un mandat de deputat în judeţul Dâmboviţa, Gabriel Plăiaşu a fost cel asupra căruia maşinăria electorală s-a oprit. Şi asta, deşi, repetăm, în colegiul său a obţinut abia locul 3 ca număr de voturi. Dar deh… ăsta-i sistemul şi cu sistemul nu te pui…

Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean revine în Parlament după o pauză de patru ani. După înfrângerea greu digerabilă din vară, când a pierdut alegerile pentru şefi a CJ, Gheorghe Ana s-a orientat către zona de unde era originar şi pe care o cunoştea ca-n palmă. Nu i-a fost foarte uşor, dovadă faptul că nu a câştigat din prima, cu peste 50% din voturi. A aşteptat, însă, redistribuirea şi acum este din nou în Parlament.

Gheorghe Ana (PSD+PC): Colegiul 2 - Pucioasa

Preşedintele PSD Dâmboviţa a intrat în bătălia la baionetă a votului uninominal din postura de mare favorit. Lider al social-democraţilor dâmboviţeni, deputat de două mandate, Stan era cunoscut de toată Valea Dâmboviţei. Notorietatea i-a fost de mare folos şi, după o campanie în care a străbătut „la pas“ toată zona colegiului său, l-a depăşit categoric pe următorul clasat, Adrian Chiriţă (PD-L). De liberali ce să mai spunem. Candidatul PNL pe acest Colegiu, Dragoş Paraschiv, a obţinut cel mai slab scor la nivel de judeţ. Un context mai mult decât favorabil pentru candidatul PSD care a câştigat „din prima“, cu 57,92%.

Ion Stan (PSD+PC) : Colegiul 3 - Voineşti

Prim-vicepreşedinte PD-L Dâmboviţa, deputatul democrat liberal şi-a manifestat oarecum târziu dorinţa de a candida pe acest colegiu. Asta şi pentru că prima sa opţiune nu a fost deputăţia pe Târgovişte, ci fotoliul de senator pe Colegiul Sud. Numai că acolo s-a lovit de o „nucă tare“ pe acea zonă,

Gheorghe Albu (PD-L): Colegiul 4 - Târgovişte

t

în persoana fostului pld-ist Valentin Calcan. Acesta a spus răspicat că el va candida pentru Senat Sud şi nimeni nu a putut să-l dea la o parte. Presa a speculat la momentul respectiv că ar exista un confl ict între Calcan şi Albu din această cauză, dar cei doi au infi rmat constant aceste zvonuri. Una peste alta, lucrurile au luat o turnură favorabilă pentru Gheorghe Albu care, benefi ciind de sprij inul consistent al primarului Gabriel Boriga, şi-a prelungit cu încă un mandat şederea în Camera Deputaţilor. A câştigat şi el la prima strigare cu 50,24%.Marele învins din acest colegiu este fără doar şi poate candidatul PSD + PC, Victor Sanda, care părăseşte aventura parlamentară, după numai un „sezon“.

A consemnat Petruţ Dumitru

5 Semnal4 - 10 decembrie Dâmboviţa

Actualmente consilier judeţean, tânărul democrat-liberal a obţinut o victorie la scor în colegiul Moreni. Asta în ciuda faptului că primarul municipiului este de altă culoare politică şi în ciuda faptului că doctorul Ioan Hermenean, candidat PSD, era prezentat la începutul campaniei electorale cu o cotă de încredere de peste 47%. Dar, deh, încrederea-i una şi votu-i alta, iar George Dumitru şi-a văzut liniştit de treabă, netezindu-şi drumul spre Parlament. O victorie cu 51,20% din voturi care l-a ferit de redistribuire.

George Dumitru (PD-L): Colegiul 5 - Moreni

Fostul şef al pădurilor a intrat şi el în cursa pentru un nou mandat pentru Camera Deputaţilor din postura de favorit cert. Contracandidaţii săi erau no-name-uri în zona respectivă şi asta s-a văzut. Dumitru este singurul câştigător pe care Alianţa PSD + PC îl dă pe zona de sud a judeţului, singura pată roşie într-un teritoriu orange. Să mai spunem că proaspătul câştigător de Răcari a trecut prin ceva emoţii în seara votului. Mai exact, un exit-poll oferit de o televiziune locală îl prezenta pe Ion Dumitru drept perdant în faţa candidatului PD-L, Bogdan Dinu. Numărătoarea voturilor a infi rmat, însă, categoric cercetarea sociologică şi astfel candidatul PSD a intrat în Parlament după redistribuire.

Ion Dumitru (PSD + PC): Colegiul

6 - Răcari

Fost deputat de Arad, fost membru PRM, democrat-liberalul „poposit“ şi el în judeţul Dâmboviţa a făcut cea mai frumoasă fi gură dintre toţi candidaţii PD-L. Cu un scor de 60,27%, Cantaragiu se clasează pe primul loc, ca procent, în clasamentul parlamentarilor pe care dâmboviţenii i-au ales. Sprijinit puternic de primarii din colegiul Titu, practicând asiduu munca „pe teren“ pentru a-şi convinge alegătorii, Bogdan Cantaragiu a repurtat o victorie lejeră… şi foarte previzibilă.

Bogdan Bogdan Cantaragiu (PD-L): Colegiul 7 - Titu

Deputat de câteva luni, după câştigarea de către Florin Popescu a CJ Dâmboviţa, Iulian Vladu a fost poate cel mai energic candidat PD-L. Loialitatea primarilor din colegiul său, primari pe care i-a ajutat în trecut, s-a dovedit a fi mană cerească pentru Vladu şi i-a făcut misiunea cât se poate simplă. A obţinut un scor categoric - 58,25%, care nu mai lasă loc de comentarii.

Iulian Vladu (PD-L): Colegiul 8 - Găeşti

Fost dliberalufrumoa

Deputat de câteva luni, după câştigareade către Florin Popescu a CJ Dâmboviţa,Iulian Vladu a fost poate cel mai energic

Senatori de Dâmboviţa

Preşedintele executiv al PSD Dâmboviţa a făcut un adevărat

maraton prin colegiul său în această campanie

electorală. După cum mărturisea el însuşi, în fi ecare zi din campanie a străbătut peste

20 de kilometri pe jos, mergând din poartă-n poartă la casele oamenilor

pentru a-şi face cunoscut programul.

N-a lăsat „nebătută“ nici o uliţă şi efortul i-a fost răsplătit cu un post de senator. Obţinând 46% din voturi, la peste 10 procente de următorul candidat, Adrian Ţuţuianu a obţinut lejer, la redistribuire, mandatul de senator.

Adrian Ţuţuianu (PSD + PC): Colegiul 1 Senat Nord Avocat de meserie, tânărul

câştigător al mandatului de senator este unul din „străinii“ judeţului. Fără a fi un dâmboviţean pur-sânge, democrat liberalul le-a suflat primul loc contracandidaţilor de la PSD şi PNL fără prea multe bătăi de cap. A fost ajutat şi de „generalii“ PD-L de la Camera Deputaţilor din colegiul său, atât Gheorghe Albu (Târgovişte), cât şi George Dumitru (Moreni) câştigându-şi mandatele cu peste 50 de procente.

Mircea Andrei (PD-L): Colegiul 2 Senat - Târgovişte - Moreni

ânărul ui

din ă ur-alul

a

La numai o săptămână după ce Gheorghe Albu declara că ar dori să candideze pe zona de sud a judeţului, Valentin Calcan a venit în conferinţă de presă şi a afi rmat răspicat că sudul e teritoriul lui. Bazându-se pe susţinerea puternică a primarilor de-acolo, pe faptul că zona era cunoscută drept un fi ef PD-L, pe aportul candidaţilor la Camera Deputaţilor, Calcan a defi lat în această campanie pe care a câştigat-o la pas. L-au ajutat, ce-i drept, şi contracandidaţii de la PSD şi PNL, adevărate „mâini moarte“ pentru formaţiunile lor.

Valentin Calcan (PD-L): Colegiul 3 Senat Sud

ămână er dori zonai, venit resă

cat ul

L, pe aportul candidaţilor

6

InterviuSemnal 4 - 10 decembrieDâmboviţa

Rep: Spuneţi-mi câteva cuvinte despre dumneavoastră.

Viorel Brânduş: Sunt de profesie tehnician silvic, cu 26 ani vechime în silvicultură şi exploatări forestiere. Sunt căsătorit, am doi copii, dintre care unul este absolvent de facultate, iar celălalt este student. În prezent sunt primarul localităţii Valea Lungă.

Rep: Ce v-a determinat să candidaţi pentru funcţia de primar?

Viorel Brânduş: Localitatea Valea Lungă se afl a într-o stare foarte proastă, în 18 ani nu s-a făcut aproape nimic pentru cetăţenii ei, astfel că m-am hotărât să candidez pentru a schimba imaginea comunei şi pentru a creşte nivelul de trai al locuitorilor. Mi-am dorit să îmbunătăţesc infrastructura în comună şi să creez condiţii de viaţă mai bune. Am considerat că, fi ind mai tânăr, voi veni cu idei noi legate de felul în care toate acestea se pot realiza.

Rep: După cum aminteaţi,

Primarul comunei Valea Lungă, Viorel Brânduş:

„Îmi voi respecta toate angajamentele luate faţă de locuitori“

Comuna Valea Lungă are o suprafaţă de 6.272 ha şi este compusă din satele Valea Lungă Cricov, Valea Mare, Valea lui Dan, Şerbăneasa, Băceşti, Valea Lungă Ogrea, Valea Gorgota, Moşia Mică, Izvoru, Stubeie Tisa. Zona este una deosebit de frumoasă, adecvată pentru turism, dar şi pentru alegerea de a construi aici o casă de vacanţă, deoarece gradul de poluare este minim.Viorel Brânduş este primarul localităţii din 2008 şi are pentru comună numeroase proiecte.

sunteţi de profesie tehnician silvic. Cum aţi descrie trecerea pe care aţi făcut-o din acest domeniu în cel al administraţiei publice locale?

Viorel Brânduş: Ţinând cont de faptul că atât la Direcţia Silvică Târgovişte, cât şi la Ocolul Silvic Moreni am lucrat pe investiţii, producţie şi drumuri forestiere, pot spune că pentru mine trecerea în administraţia publică locală nu a fost una foarte difi cilă.

Rep: Care este motivul pentru care credeţi că oamenii v-au acordat votul lor de încredere?

Viorel Brânduş: Schimbarea! Concetăţenii mei au văzut că în 18 ani nu s-a realizat nimic în această comună şi au decis că este nevoie de o schimbare la nivelul conducerii primăriei şi, implicit, în calitatea vieţii lor.

Rep: Care sunt proiectele pe care primăria le are în lucru în această perioadă?

Viorel Brânduş: Avem un proiect pentru construirea

unei minibaze sportive, multifuncţională, cu patru terenuri de sport, câte unul pentru handbal, basket, tenis de câmp şi mini-fotbal. Cererea de fi nanţare pentru această investiţie a fost aprobată de cabinetul primului-ministru şi aşteptăm să ne fi e virate fondurile după 1 ianuarie 2009.

În derulare avem un proiect pentru înfi inţarea de locuri de joacă pentru copii. De asemenea, urmează să depun un proiect integrat, pe măsura 3-2-2, pentru modernizarea drumurilor comunale, introducerea reţelei de canalizare şi reabilitarea Căminului Cultural.

Ne vom ocupa şi de lăcaşurile de cult şi vom introduce încălzire centrală la biserici.

În prezent renovăm sediul primăriei, care va fi gata până pe 15 decembrie. Intenţionăm, de asemenea, să construim şi o sală de sport pentru comună.

În curând se va rezolva şi o mare problemă a localităţii şi a judeţului: asfaltarea

drumului judeţan DJ 710 şi DJ 710 A. Lucrările pentru acest proiect au început deja, având ca termen de fi nalizare luna iunie 2010.

În curs mai avem câteva proiecte depuse la Ministerul Învăţământului, pentru construirea a două grădiniţe, reabilitare şcoală Valea Lungă, termoizolare şi renovare pentru şcoala Valea Mare. De asemenea, sperăm să primim un microbuz şcolar pentru transportul elevilor.

În ceea ce priveşte infrastructura, dorim să extindem iluminatul public, printr-un proiect ce va fi înaintat după 1 ianuarie 2009.

Rep: Care sunt problemele locuitorilor din Valea Lungă?

Viorel Brânduş: Problemele cetăţenilor sunt foarte multe şi diverse. Zona noastră este una foarte săracă, având o populaţie îmbătrânită, pentru că tinerii au plecat spre localităţile mari, în căutare de locuri de muncă. Avem, din păcate, o rată de şomaj mare, bătrânii au pensii foarte mici, iar oamenii nu

mai cresc atâtea animale pe cât obişnuiau să o facă. Terenurile de la noi nu sunt prea productive, aici cultivându-se, doar parţial, porumb şi cartof. După cum spuneam, problemele sunt numeroase şi variate.

Rep: Ce ne puteţi spune legat de bugetul local?

Viorel Brânduş: Din nefericire, comuna noastră „trăieşte“ doar din taxe şi impozite. Dacă nu primim rectifi cări de buget de la Guvern, de la Consiliul Judeţean, nu putem supravieţui.

Rep: Ce sumă a primit primăria la rectifi carea din luna octombrie?

Viorel Brânduş: În luna octombrie am primit un minim de rectifi care, în valoare de 2 miliarde lei vechi, pentru că viceprimarul comunei aparţine PNL. Ţin să vă aduc la cunoştinţă că în judeţul Dâmboviţa, din 46 de primării cu conducere PD-L, doar două au primit rectifi care de buget. În schimb, primăriile cu conduceri PSD şi PNL au primit rectifi cări de la 6-7 miliarde lei vechi, în sus. Eu cred că sumele ar fi trebuit alocate în funcţie de cheltuieli. Ţinând cont, de exemplu, de faptul că noul sediu al primăriei noastre se reabilitează în urma unui împrumut, puteam să primim şi noi mai mulţi bani, pentru a achita o parte din rate.

Rep: Duceţi o politică de atragere a investitorilor în localitatea pe care o administraţi?

Viorel Brânduş: Categoric. Chiar acum câteva zile am discutat cu reprezentanţii unei fi rme, fi ind vorba de un grup de patru investitori cărora, trecând prin această zonă, le-au plăcut peisajul şi amplasamentul şi vor să investească în amenajarea unei pârtii de ski. În plus, aceştia doresc să realizeze şi un complex comercial cu un mini-hotel cu sală de conferinţe şi un mini-teren sportiv.

Rep: Ce mesaj doriţi să transmiteţi concetăţenilor dumneavoastră?

Viorel Brânduş: Locuitorilor ţin să le transmit că, la fi nalul acestor patru ani de mandat pe care mi l-au încredinţat, nu vor fi dezamăgiţi de mine. Voi realiza tot ce mi-am propus şi le-am promis.

Corina Solomon

7

ActualitateSemnal4 - 10 decembrie Dâmboviţa

Un accident rutier soldat cu moartea unei persoane a fost înregistrat luni, 1 decembrie, în jurul orei 07.30, pe strada Artei, din oraşul Găeşti. Tragicul eveniment s-a produs în următoarele împrejurări: S. Constanţa, de 57 de ani, domiciliată în localitate, în timp ce conducea un atelaj hipo, nu a respectat semnifi caţia indicatoarelor „Trecere la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere“ şi „Oprire“, nu s-a asigurat la trecerea la nivel cu calea ferată, fi ind lovită lateral de un tren personal care circula pe ruta Bucureşti - Piteşti, condus de G. Marian, de 43 de ani, din localitatea Topoloveni, judeţul Argeş. În urma impactului, a rezultat decesul conducătoarei atelajului hipo. Accidentul mortal a determinat şi o întârziere de aproximativ 60 de minute a trenului personal, iar avariile suferite sunt estimate la aproximativ 1.500 de lei (un geam lateral stânga al locomotivei fi ind spart). Cu certitudine, aceste pagube sunt de necomparat cu viaţa femeii care a murit în urma acestui accident, o clipă de neatenţie fi indu-i, din nefericire, fatală.

În cauză se efectuează cercetări pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care a survenit decesul, urmând ca, la fi nalizarea acestora, să se propună soluţie legală prin Parchet, potrivit procedurilor legale pentru aceste cazuri.Nicoleta Andrei

O femeie afl ată într-o căruţă a murit lovită de un tren

Campania electorală pentru alegerile parlamentare a înregistrat, în judeţul Dâmboviţa, un eveniment violent, cu doar câteva zile înainte de fi nalizarea acesteia. În seara zilei de vineri, 28 noiembrie, în jurul orei 20.20, în localitatea Răzvad, a avut loc o altercaţie între două grupuri de tineri simpatizanţi a două formaţiuni politice. În urma acesteia, tinerii s-au luat la bătaie. În aceste condiţii, lucrătorii Postului de Poliţie Răzvad şi o echipă de la Poliţia Municipiului Târgovişte au fost nevoiţi să intervină operativ pentru dezamorsarea confl ictului. Un lucrător de poliţie a folosit armamentul, trăgând trei focuri de armă în plan vertical pentru prinderea şi imobilizarea tulburenţilor. În confl ict a fost atacat şi un reprezentant al presei. Astfel, unui reporter al unei televiziuni i-a fost distrusă camera de fi lmat.

Cercetările asupra tuturor celor implicaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi distrugere, sunt în plină desfăşurare, urmând ca, la fi nalizarea acestora, să se propună soluţie legală prin Parchet.Nicoleta Andrei

Final de campanie cu împuşcături

Potrivit unui comunicat de presă trimis la redacţie de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, din totalul de 4.446 de persoane private de libertate, dintre care 2.714 arestate preventiv şi 1.732 condamnate defi nitiv, doar 695 au avut dreptul de a vota duminică, 30 noiembrie, la domiciliul din unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se afl ă locul de deţinere.

Persoanele private de libertate cu cetăţenie română, afl ate în unităţile subordonate ANP, au avut drept de vot, pentru alegerile parlamentare, dacă întruneau condiţiile de a avea împlinită vârsta de 18 ani şi dacă prin hotărârea judecătorească defi nitivă nu au fost condamnate la pierderea drepturilor electorale. Prin urmare, au avut drept de vot persoanele private de libertate arestate preventiv şi afl ate în curs de judecată, persoanele condamnate care nu au fost lipsite de drepturile electorale

prin hotărâre judecătorească defi nitivă şi persoanele faţă de care s-a dispus măsura educativă într-un centru de reeducare şi care au împlinit vârsta de 18 ani, inclusiv cei care au împlinit această vârstă în ziua alegerilor.

Pentru a putea vota, deţinuţii trebuiau să aibă domiciliul în unitatea administrativ-teritorială pe raza căreia se afl a locul de detenţie şi să facă o solicitare scrisă în vederea exercitării dreptului la vot.

Patru deţinuţi de la Penitenciarul Mărgineni au votatDuminică, 30 noiembrie,

la ora 09,00, se fi naliza deja activitatea de votare la Penitenciarul Mărgineni, situat în localitatea dâmboviţeană Ion Luca Caragiale.

Din cele 935 persoane private de libertate afl ate

în custodia Penitenciarului Mărgineni, doar patru au avut dreptul de a vota şi au îndeplinit condiţiile prevăzute în Legea 35/2008.

Trei persoane condamnate care nu au avut suspendat dreptul de a vota printr-o hotărâre judecătorească defi nitivă şi o persoană privată de libertate arestată preventiv şi-au exercitat

acest drept, cu ajutorul unei urne speciale.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Penitenciarului Mărgineni, subcomisar Safta Trâncu, activitatea de votare s-a derulat duminică, 30 noiembrie, fără a se înregistra incidente, şi în condiţiile de asigurare a caracterului secret şi liber exprimat al votului.

Nicoleta Andrei

Vot după gratii!

Aproximativ 700 de deţinuţi de la penitenciarele din ţară şi-au putut exprima opţiunile pentru Parlament

Alături de alte categorii profesionale, şi poliţiştii au avut de traversat o perioadă grea, aceea a campaniei electorale, dar şi a desfăşurării alegerilor parlamentare, în condiţiile prevăzute de lege. Activităţile întreprinse de către oamenii legii din judeţul Dâmboviţa pentru asigurarea unui climat normal, în vederea derulării acestor evenimente, s-au concretizat prin măsuri care au fost aplicate pentru asigurarea ordinii publice şi respectarea prevederilor legale în vigoare.

Astfel, în perioada 31 octombrie-29 noiembrie, au fost aplicate sancţiuni în valoare de 141.200 de lei. Au fost înregistrate 30 de sesizări cu caracter penal, dintre care 8 pentru săvârşirea unor infracţiuni de distrugere, 9 pentru furt, 2 pentru ameninţări, 9 pentru oferirea de bani sau bunuri în campanie, un caz de ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii şi liniştii publice şi un altul pentru lovire sau alte violenţe. Dintre acestea, 13 au fost soluţionate, 11 prin înaintarea dosarelor penale înregistrate către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, şi două prin neînceperea urmăririi penale, 17 fi ind rămase în lucru.

46 de sancţiuni şi 12 dosare penale pentru nerespectarea legii cu privire la desfăşurarea alegerilorProblemele nu au încetat nici în preajma

desfăşurării alegerilor parlamentare, astfel că, în doar două zile, au fost aplicate aproximativ 50 de sancţiuni. Potrivit unui comunicat de presă trimis la redacţie de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Dâmboviţa, în zilele de sâmbătă şi duminică, respectiv pe 29 şi 30 noiembrie, au fost aplicate 46 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 11.564 de lei. De asemenea, în perioada menţionată au fost sesizate şi înregistrate 12 fapte cu caracter penal, situaţia prezentându-se astfel: 5 sesizări pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 55 din Legea 35/2008 (promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori alte foloase în vederea determinării alegătorului

să voteze sau să nu voteze un anumit competitor), fapte comise în localităţile Târgovişte, Fieni, Ludeşti şi Nucet; 2 sesizări privind săvârşirea infracţiunii de lovire sau alte violenţe, fapte comise în localităţile Răzvad şi Cojasca; 1 sesizare privind fapta de a vota de mai multe ori (art. 56 din Legea 35/2008), în localitatea Voineşti; 2 sesizări de distrugere în municipiul Târgovişte şi comuna Moţăieni; 1 sesizare de fals în înscrisuri sub semnătură privată în comuna Moţăieni; 1 sesizare de violare de domiciliu în municipiul reşedinţă de judeţ.Nicoleta Andrei

144 de sancţiuni contravenţionale şi 30 de sesizări cu caracter penal cu privire la desfăşurarea campaniei electorale

8

Interviu„T

răieşt

e bi

ne m

âncâ

nd să

năto

s“„T

răieşt

e bi

ne m

âncâ

nd să

năto

s“

RISO SCOTTI DANUBIO SRLRISO SCOTTI DANUBIO SRLStrada Mărgăritarului, nr. 7, Otopeni, IlfovStrada Mărgăritarului, nr. 7, Otopeni, IlfovTel. 021 410 18 82Tel. 021 410 18 82Fax. 021 410 18 83Fax. 021 410 18 83

Semnal 4 - 10 decembrieDâmboviţa

Rădulescu Ion Cristian, de profesie inginer, este primarul comunei din anul 2000, timp în care, prin activitatea sa, a contribuit semnifi cativ la dezvoltarea acesteia.

Reporter: Care este motivul care a stat la baza candidaturii dumneavoastră?

Rădulescu Ion Cristian: Comuna în care locuiesc şi în care m-am născut era una în care, din păcate, nu se realizase aproape nimic până în anul 2000. Concret, populaţia nu benefi cia de apă curentă, nu avea reţea de gaze şi nu avea, practic, condiţii pentru un trai civilizat. Drumurile erau într-o stare avansată de degradare, ca, de altfel, aproape toate drumurile din acest judeţ. De aceea am candidat la funcţia de primar al comunei Vişineşti, pentru că mi-am dorit ca localitatea noastră să intre în rândul celor civilizate.

Rep.: Cum s-a schimbat localitatea

Primarul comunei Vişineşti, Rădulescu Ion Cristian:

„În curând vom avea cel mai scurt drum spre judeţul Prahova“

Localitatea Vişineşti, din nord-estul judeţului Dâmboviţa, este situată în Subcarpaţii Ialomiţei din bazinul Cricovului Dulce, la o distanţă de 41 km de Târgovişte şi 21 km de Moreni. Comuna este alătuită din satele Vişineşti, Ursei, Sultanu şi Dospineşti şi are o suprafaţă de 3.578 ha.

de la numirea dumneavoastră în funcţia de primar?

Rădulescu Ion Cristian: Pot afi rma cu certitudine că acum comuna arată mult mai bine. Am reuşit să introduc, în localitatea pe care o administrez, reţea de alimentare cu apă prin programul SAPARD şi reţea de gaze, cu fonduri de la Petrom. Am realizat poduri, pe Ordonanţa 7, şi am modernizat drumurile. De asemenea, am realizat apărări de mal, deoarece am avut mari probleme cu râul Cricovul Dulce în perioada 2005-2006.

Am avut numeroase realizări, care au dus - şi acest lucru este vizibil - la creşterea semnifi cativă a confortului cetăţeanului şi eu unul sunt foarte mulţumit.

Rep.: Ce credeţi că i-a determinat pe cetăţenii comunei Vişineşti să vă aleagă de atâtea ori ca primar?

Rădulescu Ion Cristian: Probabil au văzut realizările pe care le-am avut

şi şi-au dat seama cât de mult s-a dezvoltat comuna de la venirea mea. Când oamenii m-au ales prima oară, în anul 2000, m-au votat pentru că ştiau că am ajutat comuna atunci când am lucrat la Combinatul de ciment Fieni, când am avut un aport important la realizarea unor drumuri şi a câtorva poduri. Apoi, în ceilalţi ani electorali nu a mai fost necesar să-mi fac campanie, deoarece realizările au vorbit în locul meu. Le-am spus oamenilor că eu nu mă laud cu ceea ce voi face, ci le voi arătă, pur şi simplu, ce am realizat, asigurându-i că în mandatul viitor voi face mult mai multe.

Rep.: Care sunt proiectele pe care le aveţi în desfăşurare?

Rădulescu Ion Cristian: La ora aceasta avem un proiect amplu, pe fondurile structurale, în valoare de 2,5 milioane euro, care presupune asfaltarea a 4 km de drum, realizarea a 1,5 km de reţea de canalizare şi a unui parc în comună, repararea şi modernizarea Căminului Cultural şi achiziţionarea utilajelor necesare pentru întreţinerea drumurilor. În plus, mai avem un proiect pentru construirea unei baze sportive în comună, o investiţie în valoare de 7,5 milioane lei vechi. Chiar zilele trecute am fost anunţat de cei din Consiliul Judeţean că ni s-a aprobat acest proiect de către Guvern şi urmează să demarăm licitaţia pentru construcţie.

La ora actuală lucrăm, de asemenea, şi la introducerea încălzirii centrale la biserici. Comuna are două parohii care nu benefi ciază de această utilitate. La una dintre ele se lucrează deja, iar în maxim 10 zile centrala va fi pusă în funcţiune.

Îmi doresc să realizez multe lucruri pentru comună şi locuitori, dorindu-mi, de exemplu, ca fi ecare uliţă să fi e asfaltată, aşa cum se întâmplă în judeţul Prahova. Am mult planuri, sper doar să benefi ciez de fonduri pentru a le putea duce pe toate la bun sfârşit.

Rep.: Care este situaţia investitorilor în localitatea Vişineşti?

Rădulescu Ion Cristian: Deocamdată nu avem investitori pe

raza localităţii, dar sperăm că, odată cu modernizarea drumului ce face legătura cu judeţul Prahova, vor apărea şi întreprinzători dornici să investească aici.

Rep.: Daţi-ne mai multe detalii despre legătura ce se va crea între comuna Vişineşti şi judeţul vecin, Prahova.

Rădulescu Ion Cristian: Este vorba de asfaltarea drumului ce leagă comuna Vişineşti de DN1 şi oraşul Câmpina. Vom crea, astfel, cel mai scurt drum până în judeţul Prahova. Din comună până în DN1 sunt 14 km, până în Câmpina sunt 16 km, de asemenea de oraşul Moreni ne despart 22 km, iar de Pucioasa 22 km. Va fi o legătură între judeţul nostru şi judeţul Prahova, iar acest drum va putea fi folosit şi de cei din judeţul Argeş. Lucrările la acest drum vor fi fi nalizate în primăvară, deoarece cei din Prahova mai au de realizat 1 km de drum.Ţin să menţionez că este pentru

prima dată când judeţul nostru a reuşit să termine o investiţie înaintea judeţului Prahova, şi vreau să cred că acesta este doar începutul.

Rep.: Care este situaţia bugetului local?

Rădulescu Ion Cristian: Cu bugetul stăm foarte prost, la ora aceasta nu am bani să plătesc nici măcar oamenii din comisiile de la alegerile din vară. Comuna noastră nu a primit nici un ban la rectifi carea din luna octombrie şi ne afl ăm în situaţia delicată în care s-ar putea să nu ne ajungă banii pentru plata salariilor din luna decembrie. Noi o să mergem înainte, nu suntem descurajaţi, pentru că suntem convinşi că la guvernare vor veni alţi oameni, într-adevăr dornici să realizeze ceva pentru ţară, dar şi pentru localitatea noastră.

Rep.: Ce aşteptaţi de la cei aleşi?Rădulescu Ion Cristian: Aştept să

ajute comuna şi să se implice într-un proces benefi c, de reducere a lipsurilor create de această criză fi nanciară.

Corina Solomon

9 Semnal4 - 10 decembrie Dâmboviţa

BCM Târgovişte s-a calificat săptămâna trecută în şaisprezecimile FIBA Cup, unde va întâlni formaţia Galatasaray Istanbul, una dintre forţele Europei.

Învinse, dar calificate!MBK Ruzomberok - BC Municipal Târgovişte 75-69 (16-19, 18-10, 20-16, 21-24)Plecate la drum cu gândul la o

victorie care să le plaseze cât mai bine la tragerea la sorţi pentru 16-imi, târgoviştencele au început tare partida din Slovacia, cu Ruzomberok din ultima etapă a grupei preliminare A. Apărare ermetică şi faze tăioase de contraatac, acestea au fost ingredientele unei reţete de succes în prima repriză pentru Municipal, care părea că nu va întâmpina mari probleme în a-şi adjudeca victoria.

Ca şi în urmă cu o săptămână, la Gorzow, în sfertul al doiea a început declinul. Lipsite de experienţă, dar ambiţioase să arate că merită să poarte tricoul unei duble câştigătoare de Euroligă, tinerele jucătoare slovace au început să prindă curaj. Câteva reuşite de trei puncte şi au întors soarta unui joc ce părea sortit eşecului. Pe fondul unei lipse de concentrare atât în atac, cât şi pe faza defensivă a elevelor lui Cătălin Tănase, Ruzomberok a început să spere la o calificare ce părea, iniţial, imposibilă.

Tehnicianul dâmboviţean a simţit

pericolul şi a încercat să le taie elanul amfitrioanelor, aruncând-o în luptă pe Masilionene, specialista în aruncări de trei puncte de la Gorzow. Doar că polonezii au descifrat ideea şi au blocat-o pe bielorusă de fiecare dată. Avansul slovacelor a început să crească,

spre bucuria celor aproximativ 800 de suporteri prezenţi în sala din Ruzomberok. Chrissy Givens se trezeşte din amorţeală şi mai reuşeşte lucruri bune şi în atac. La fel şi Valentin, iar diferenţa se reduce. Speranţele reapar în tabăra dâmboviţeană, iar Monika Boriga şi Irina Crasnoscioc arată că nu doar slovacele ştiu să tragă din afara semicercului. Apropierea la doar două puncte de Ruzomberok reduce la tăcere asistenţa. Slovacele au răspuns aproape instantaneu prin Duffy şi Podesova, care refac diferenţa. Pe final se joacă la fel ca la box, cu garda jos. Masilionene loveşte de două ori de trei puncte şi anulează orice umbră de speranţă pentru localnice, care mai au însă

puterea să-şi conserve un avans minim pentru o victorie inutilă. În schimb, târgoviştencele pierd, dar se califică. Fără glorie, dar în sport gloria şi spectacolul pălesc în faţa pragmatismului şi a rezultatelor. BC Municipal revine în circuitul european cu o calificare în 16-imi, performanţă indiscutabilă pentru o echipă care în urmă cu un an se chinuia să nu dispară.

Casetă tehnică*MBK: Simona Podesova

14, Barbora Novocka 8, Lucia Kupcikova 17, Tye’Sha Nicole Fluker 11, Megan Duffy 8.

Au mai jucat: Veronika Cernakova 3, Klaudia Lukacovicova 4, Monika Chabadova 2.

Antrenor : Anton Panis.*BCM: Larisa Toma 14, Monika

Boriga 5, Nikoletta Turoczi 2, Cindy Valentin 15, Chrissy Givens 19.

Au mai jucat: Irina Crasnoscioc 7, Olga Masilionene 7, Monika Bukovszki.

Antrenor: Cătălin Tănase.Au arbitrat: Ilona Kittlerova - Csaba

Cziffra.

Vin turcii !!! Ruzomberok este o superbă staţiune montană de la poalele munţilor Tatra...

Chrissy Givens a fost cea mai bună jucătoare din lotul Municipalului în deplasarea din Slovacia.

La începutul acestei săptămâni, oficialii Federaţiei Internaţionale de Baschet au stabilit meciurile din 16-imile de finală ale FIBA Europe Cup. Imediat după încheierea meciurilor din grupe, formaţiile calificate au fost împerecheate în funcţie de coeficientul obţinut în meciurile de calificare. Aşa cum era de aşteptat, BC Municipal Târgovişte va întâlni în următoarea fază a competiţiei continentale una dintre echipele neînvinse în grupe. Adversara liderei Diviziei A în 16-imi va fi Galatasaray Istanbul, poate cel mai galonat club din baschetul turc.

Prima manşă a dublei cu Galata se va disputa în Sala Sporturilor din Târgovişte, pe 11 decembrie, începând cu ora 20.30, iar returul este programat o săptămână mai târziu, în Sala Darussafaka Ayhan Sahenk, din Istanbul.

BC Municipal va întâlni în 16-imi una dintre cele mai galonate echipe din Turcia

Sâmbătă, FCM Târgovişte a reuşit a 2-a victorie din întreg turul de campionat.

Partida care după poziţiile ocupate în clasament părea a fi una fără istoric s-a disputat pe o ploaie torenţială fi ind dominată de la un capăt la altul de către gazde. Contrar cursului jocului,

oaspeţii au fost cei care au deschis scorul prin Borboianu în minutul 57.

După gol, antrenorul târgoviştenilor s-a dovedit a fi inspirat, aruncând în ofensivă încă un atacant. În minutul 64 gazdele au egalat prin Eugen Oană, zece minute mai târziu preluând conducerea printr-un şut imparabil de

la 20 de metri al lui Cristi Cherchez.„Ne vom distra în retur“, declara

patronul Zotic, entuziasmat de victoria băieţilor săi, prima după 49 de zile de <secetă>. Jucătorii de la Municipal intră în vacanţă cu -13 la Adevăr şi la şapte puncte de primul loc care asigură menţinerea în liga a II-a.

Măcar în ultimul ceas

12Semnal 4 - 10 decembrieDâmboviţa

Ziua de 1 decembrie a fost marcată şi la Târgovişte. Din păcate, urmărind la televizor manifestaţiile din alte oraşe ale ţării, „festivitatea“ din urbea noastră a fost una cel puţin anostă. Asta în ciuda faptului că vremea a fost de partea autorităţilor, iar târgoviştenii s-au strâns în număr foarte mare pe platoul din faţa Prefecturii.

Degeaba. Câteva discursuri patriotarde ale reprezentanţilor Prefecturii, Consiliului Judeţean, Garnizoanei, câteva coroane depuse la Monumentul Eroilor, o slujbă religioasă şi cam atât. Aaaa… şi o defi lare de 2-3 minute care a transformat aşteptarea anterioară într-un oftat prelung. Nu tu muzică, nu tu dansuri populare tradiţionale, nu tu ciocniri sărbătoreşti de pahare.

Impresia a fost una singură:

1 decembrie la Târgovişte:

O Zi Naţională mai anostă ca niciodată

autorităţile au bifat evenimentul „ca să fi e“, iar lumea a plecat total dezamăgită acasă.

Inutil să mai spunem că sărbătoarea naţională s-a limitat la această

pseudo-festivitate. Nici un spectacol n-a marcat Ziua Naţională în seara unui 1 decembrie mai plictisitor ca niciodată.

A consemnat Petruţ Dumitru

Locul 5 pe ţarăAstfel, cu o prezenţă de 45,94%, judeţul nostru

a ocupat un meritoriu loc cinci într-un clasament întocmit din acest punct de vedere.

În acest top al prezenţei la urne, pe primul loc se situează judeţul Teleorman cu 52,68%, urmat de Vrancea - 47,17%, Ilfov - 46,61% şi Giurgiu - 46,44%.Şi de această dată, cei mai conştiincioşi au

fost alegătorii „de la ţară“. În Dâmboviţa, s-au prezentat la urne 47,01% dintre cetăţenii cu drept de vot din mediul rural şi „numai“ 43,85% dintre votanţii din mediul urban. Situaţia nu este deloc surprinzătoare, ea încadrându-se într-un (deja) clasic comportament electoral al românilor. Se constată, însă, o micşorare a distanţei procentuale dintre prezenţa pe urban şi cea pe rural, distanţă care, la toate alegerile din ’90 încoace, era una de peste 10%.

La „oraş“ ne-a depăşit doar Ilfovul

În acest context, prezenţa urbană a dâmboviţenilor a fost una salutară la nivel naţional.

Astfel, Dâmboviţa ocupă locul 2 pe ţară în acest top al alegătorilor „de la oraş“ care au mers duminică la vot. Cu un procent de 43,85%, judeţul nostru a fost depăşit doar de Ilfov (44,18%) şi doar cu câteva zecimi. În schimb, am surclasat judeţe precum Neamţ (42,70%), Hunedoara (42,48%) şi Constanţa (42,26%) - fruntaşe clasice ale prezenţei urbane la vot.

Cea mai scăzută apetenţă electorală s-a înregistrat în judeţele Timiş (31,57% din totalul alegătorilor înscrişi în liste), Covasna (33,51%), Tulcea (35,03%), Braşov (35,12%) şi Sibiu (35,30%).

Municipiul Bucureşti reprezintă codaşul prezenţei la vot cu 30,37%.

Prezenţă mare la RăcariDintre localităţile dâmboviţene care au organizat

alegeri pe 30 noiembrie, prezenţa cea mai ridicată s-a înregistrat în oraşul Răcari, unde au ieşit să voteze nu mai puţin de 78% dintre cetăţenii cu drept de vot de acolo, un procent cu care micuţul orăşel dâmboviţean se situează pe primele locuri într-un clasament naţional.

„Performanţă“ electorală: Judeţul Dâmboviţa - locul 2 în topul prezenţei la urne în mediul urban

Judeţul Dâmboviţa s-a clasat mai mult decât onorabil în ceea ce priveşte situaţia prezenţei la vot pentru alegerile parlamentare de la 30 noiembrie.

Un accident rutier mortal a fost înregistrat în seara zilei de vineri, 28 noiembrie, în jurul orei 22,45, pe D. N. 72, la km 6, în afara localităţii Dragodana. Tragicul eveniment a avut loc în următoarele împrejurări: Z. Marius, de 26 de ani, domiciliat în comuna Dragodana, satul Picior de Munte, care nu poseda permis de conducere pentru nici o categorie de autovehicule, în timp ce conducea un autoturism, nu a adaptat viteza de deplasare într-o curbă la dreapta semnalizată corespunzător, a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, a părăsit partea carosabilă şi a intrat în coliziune cu arborii din partea stângă a sensului de mers. În urma impactului, a rezultat decesul conducătorului auto.

Cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor în care s-a produs accidentul, sunt în plină desfăşurare, urmând ca, la fi nalizarea acestora, să fi e propusă o soluţie legală prin Parchet.

Nicoleta AndreiTrafi cul rutier spre Padina se desfăşoară cu difi cultate Circulaţia rutieră în zona

montană Padina, dar şi pe drumurile de acces către aceasta, s-a desfăşurat cu difi cultate, la sfârşitul săptămânii trecute. Situaţia se prezintă şi acum în mod similar, astfel că şoferilor care intenţionează să se deplaseze în zona Padina-Peştera li se recomandă de către lucrătorii Poliţiei Rutiere să aibă mijloacele de transport echipate corespunzător (cauciucuri de iarnă, lanţuri, lopeţi etc.). Totodată, conducătorilor auto li se reaminteşte să îşi adapteze viteza de mers la aceste condiţii pentru a se deplasa în siguranţă şi pentru a evita producerea unor evenimente nedorite!

Serviciul Poliţiei Rutiere Dâmboviţa informează că, din cauza căderilor abundente de precipitaţii sub formă de zăpadă, drumul judeţean 714, între Sanatoriul TBC Moroieni şi Hotelul Peştera, este acoperit cu un strat de zăpadă. Pe acest tronson rutier se acţionează, în permanenţă, cu două utilaje dotate cu lamă şi cu răspânditor de material antiderapant, având în vedere că precipitaţiile sub formă de zăpadă au continuat să cadă, în ultima perioadă.

Nicoleta Andrei

Un tânăr fără permis de conducere a murit într-un accident rutier la Dragodana

În dimineaţa zilei de vineri, 28 noiembrie, în jurul orei 0230, lucrătorii Poliţiei Municipiului Târgovişte au fost sesizaţi, prin apelul de urgenţă 112, despre faptul că la o societate din Târgovişte a avut loc un accident de muncă, victima fi ind transportată la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Echipajul de poliţie care s-a deplasat la faţa locului a identifi cat muncitorul implicat în eveniment ca fi ind M. Ştefan, de 51 de ani, domiciliat în Târgovişte. Acesta a fost accidentat de un rulou din tablă de 9,5 tone, care a căzut de pe stativ peste piciorul său stâng.

În ambele accidente de muncă, cercetările sunt continuate, sub competentă soluţionare şi pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii evenimentelor, de către Parchet. De asemenea, pentru elucidarea cazurilor colaborează şi angajaţi ai Inspectoratului Teritorial de Muncă Dâmboviţa.

Nicoleta Andrei

Accident grav de muncă la Târgovişte