STUDIU GEOTEHNIC Pietrari-Dambovita

5/12/2018 STUDIU GEOTEHNIC Pietrari-Dambovita - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/studiu-geotehnic-pietrari-dambovita 1/19

STUDIU GEOTEHNIC

PENTRU

« INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA

IN COMUNA PIETRARI,

JUDETUL DAMBOVITA »

2009



2

STUDIU GEOTEHNICPENTRU

« INFIINTARE SISTEM DE ALIMENTARE CU APA IN

COMUNA PIETRARI,JUDETUL DAMBOVITA »

PROIECTANT GENERAL :S.C. BLOM ROMANIA S.R.L. TARGOVISTEPROIECTANT DE SPECIALITATE :RADU G MARIA I.I. TARGOVISTEBENEFICIAR : COMUNA PIETRARI

LISTA DE SEMNATURI

SEF PROIECT :COSMIN FASIEPROIECTANT: ing. MARIA RADUVERIFICAT : ing.MARIAN RADU



3

CUPRINS

A.PIESE SCRISE

1.Introducere1.1.Date de recunoastere a investitiei1.2.Incadrarea in teritoriu si zona

2.Consideratii asupra regiunii2.1.Geomorfologia2.2.Climatul2.3.Geologia2.4.Hidrologia2.5.Seimicitatea

3.Cercetarea terenului4. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor5.Incadrarea amplasamentului din punct de vedere al riscului si categorieigeotehnice6.Concluzii si recomandari

B.ANEXEAnexa 1.Fise sintetice foraje

C.PIESE DESENATEPlansa . Plan de incadrare in teritoriu scara 1 :25.000Plansa 1. Plan de situatie foraje geotehnice scara 1 :5.000



4

1. INTRODUCERE1.1.Date de recunoastere a investitiei

Prezentul studiu se intocmeste la solicitarea proiectantului generalS.C.BLOM ROMANIA S.R.L. Targoviste pentru"Infiintare sistem de

alimentare cu apa in Comuna Pietrari, Judetul Dambovita",faza deproiectare studiu de fezabilitate.

Datele caracteristice privind condiiile geotehnice au fost determinateatât prin observare directa prin executia a 16 foraje la adancimea de 2,00 m petraseul retelei de alimentare cu apa, cat si prin extrapolarea informaiilorobinute in urma lucrărilor executate in zona ( foraje aferente retelelor pentrufurnizarea utilitatilor,diverse categorii de cladiri,etc.).

In etapa de recunoastere tehnica a terenului s-au urmarit:- depistarea eventualelor discontinuitati stratigrafice generate

in urma proceselor de eroziune sau a celor cu efectdestabilizator;

- descrierea amanuntita a zonelor din cadrul teritoriuluicomunei care prezinta particularitati sau conditii deosebitecare ar putea afecta integritatea terenului de fundare;

- stabilirea structurii geologice, cuprinzand: stratigrafia,litologia inclusiv tectonica, compozitia pamanturilor sau a

altor roci;- structura terenului in adancime, cu delimitarea grosimii

diverselor strate intalnite;- elementele referitoare la hidrologia, hidrogeologia zonei cu

privire speciala asupra regimului apelor subterane si desuprafata; variatiei in timp a nivelurilor, efectul apeloragresive asupra terenului de fundare si a constructiilor;

- depistarea eventualelor aspecte specifice alunecarilor de teren,precum si a vegetatiei caracteristice terenurilor de diferite

categorii;- incadrarea terenurilor in categoriile de clasificare dupa naturalor, a proprietatilor privind coezivitatea si modul decomportare la sapat.

Pentru determinarea elementelor de fundare s-au luat in considerareurmătorii factori:

- adâncimea de inghet corelata cu adâncimea impusa departicularitatile locale ale pământurilor;

- caracterul stratificaiei (capacitatea portanta a pământurilordin diferite straturi si proprietatile lor fizico-mecanice saunatura lor deosebita);



5

- incadrarea seismica a zonei de amplasament;- poziia nivelului apei subterane si proprietatile acesteia;- existenta unor reele subterane.- inundabilitatea terenului;

- existenta unor zone de risc natural sau antropic.Lucrările geotehnice s-au executat în conformitate cu prevederile:STAS 1242/2-83 Teren de fundare,STAS 1242/3-87 Teren de fundare. Cercetări prin sondaje deschise,STAS 1242/4-85, Teren de fundare. Cercetări geotehnice prin forajeexecutate în pământuri,STAS 1243-88 Teren de fundare. Clasificarea şi identificareapământurilor pe baza determinărilor de laborator efectuate pe probeprelevate din foraj.

1.2.Incadrarea in teritoriu si acces

Comuna Pietrari este situata la o distanta de 33 km. nord-est demunicipiul Targoviste şi 30 km de Pucioasa, are in componenta satele Pietrari(resedinta de comuna), Valea, După Deal, Şipot, Aluniş.

Comuna este situată în partea de nord-vest a judeului Dâmbovia, si se învecinează cu comuna Bărbuleu, la est, cu comunele Râu Alb şi Vulca Băi,la sud-vest cu comuna Voineşti.

INCADRARE IN TERITORIU SI ACCES

Accesul in zona.Satul Pietrari ,din cadrul comunei, este dezvoltat peaxa nord-sud a teritoriului, de-o parte şi de alta a drumului judeean 712A.



6

Satele Aluniş şi Şipot ocupă văile din partea de est a satului Pietrari, unite cuacesta începând cu intersecia DJ 712A cu DC 139A.Satul După Deal este situatde-a lungul unei creste deluroase, pe malul drept al pârâului Râu Alb,iar satul Valea se desf ăşoară pe pârâul Strâmba, în partea de vest a teritoriului.

2.Consideratii asupra regiunii

2.1.Geomorfologia

Comuna Pietrari este situata in depresiunea cu culmi deluroase aSubcarpatilor Ialomitei (D.Barbuletului)la contactul cu D.Vulcanei.

Teritoriul administrativ al comunei se caracterizeaza printr-o varietatea formelor morfologice rezultata din caracterul complex al structurii geologice side datorita factorilor de modelare a reliefului,astfel se pot delimita unitatigeomorfologice majore:

COMUNA PIETRARI

HARTA GEOMORFOLOGICA

Zona Dealurilor Subcarpatice interne ,subunitate a Subcarpatilor

Ialomitei ,cu un relief accidentat ,altitudini mari si medii ,brazdate de cursuri deapa permanente si temporare. Culmile deluroase sunt rezultatul actiunii deeroziune si adancire a retelei hidrografice intr-o zona cu aspect de piemont ceface legatura intre zona subcarpatica si campia propriu-zisa cu altitudinicuprinse intre 300 si 600 m. dintre care se distinge Dealul lui Zaharia(579 m.).Zona este puternic fragmentata de reteaua hidrografica a paraului Rau-Alb si aafluientilor sai(Paraul Stramba)precum si a vailor cu caracter torential .

Constitutia geologica in general friabila a culmilor deluroase ca sistratificatia de regula pe orizontala sau slab inclinata a permis ca in conditiile

unei clime cu precipitatii abundente si caracter torential sa ia nastere o serie demicroforme de relief specifice, zone de terase, mici perimetre de alunecari, zone



7

de versanti. Zonele de versanti fac legatura intre nivelele culmilor deluroase siarterele hidrografice cu pante de 45 - 60 %.

Zonele de contact versanti - terasa au aspectul unor versanti slabinclinati sau a unor conuri de dejectie in sectoarele de debusare a precipitatiilor

torentiale sau paraiaselor catre zona de terasa.Geologic se caracterizeaza prin prezenta materialului diluvial rezultatdin remanierea depozitelor ce alcatuiesc zonele colinare.

Terase fluviatile.La intrarea in Subcarpati , vaile principale, selargesc brusc , iar pe versanti incep sa apara umeri si fragmente din teraselefluviatile, etajate la diferite inaltimi. Bazinul hidrografic local Raul Alb, esteputernic fragmentat, iar paraurile manifesta in continuare o intensa actiune deeroziune si transport, care este completata si de alunecarile de teren, ce dau notacaracteristica pentru relieful sculptat pe marne si argile.

Valea Dambovitei prezinta mai multe nivele de terase. Primele si celemai imporatnte terase apar imediat dupa confluenta cu Valea Larga.

Terasele Dambovitei care apar in zona deluroasa, sunt deformate siprezinta un carcater divergent spre zona de contact cu muntele si covergent sprecampie ,aspect este valabil si pentru Valea Raului Alb.

Zona studiata se distinge printr-un relief puternic fragmentat 0,6-0,7km/km² ,caracteristic pentru dealurile subcarpatice interne, in care sunt prezenteintense procese actuale de modelare respectiv alunecari de teren ,ogase si rapiprecum si fenomene de eroziune torentiala.

2.2.Climatul

Climatul subcarpatic, se extinde in zona central-nordica a judetulusi este un climat temperat –continental.



8

Climatul subcarpatic, se extinde de la linia conventionalacorespunzatoare partii de nord a teritoriului comuneiTatarani,Sotanga,Aninoasa,Ocnita si Moreni si include si jumatea nordica aPlatformei Candesti, respective jumatate din perimetrul comunelor

Ludesti,Hulubesti si Valea Mare, mai putin zonele de lunca.

Radiatia solara directa, in valori medii anuale inregistreaza 80-85kcal/cm2 suprafata orizontala , mai mare vara si redusa in anotimpul de iarna.

Temperatura medie anuala este de 9.6°. Suprafata ocupata de acestclimat corespunde izotermei de 7.5°, 8.0°, 8.5°, 9.0° si 9.5°C. Luna ianuariecunoaste o temperatura medie de - 0.4°C, iar in iulie 20.0°C cu o amplitudineanuala de 20.4°C.

Media maximelor de temperatura este de 10°C, iar cea a minimelor de4°C cu o amplitudine de 10°C.

Maxima absoluta de temperatura poate inregistra 38.2°C, iar minimaabsoluta -22°C (-23.5°C la Pucioasa si -26.1°C la Voinesti).

Amplitudinea depaseste 60°C. In aceasta zona sunt prezente formele derelief depresionare, circulatia areului moderata, iar inversiunile termice au ofrecventa mai mica.

Umezeala relativa medie inregistreaza 79 de procente cu un deficitmediu de saturatie de 4.6 mb.

Nebulozitatea medie anuala este de 5.9 zecimi, 51 de zile cu cer senin si97 cazuri cu cer acoperit.

Durata de stralucire a Soarelui este de 1972 ore pe an si o fractie deinsolatie egala cu 0,44.

Numarul mediu al zilelor cu Soare este de 261 cazuri/an.Suma propietatilor atmosferice este cuprinsa intre 650 si 880 mm/an,

mai abundente in zonele impadurite si mai reduse pe vai.Numarul de zile cu precipitatii pe an insumeaza 151 de cazuri, iar cel a

zilelor cu ninsoare 35 de cazuri/an.Cantitatea maxima a precipitatiilor in 24 ore pentru acest climat

depaseste 89 mm/m2.

Directia predominanta a vantului este NV in procent de 13% pentru zonasubcarpatica corespunzatoare bazinului Dambovita si NE cea a bazinuluiIalomitei.Viteza medie a vantului depaseste 2m/sec cu prezenta frecventa arafalelor de vant.

Numarul annual al zilelor cu grindina este de 1 caz/an iar diametrulmediu al granulelor este de 5mm.

Numarul de zile mediu anual de ceata este de 45 de cazuri/an, fenomenfavorizat de prezenta suprafetelor acvatice in zona.

Conform STAS 6054 -1977 ( harta anexa) adancimea de inghet se

incadreaza la 0,80-0.90 m de la nivelul terenului ,pe intregul traseu al retelelorde alimentare cu apa



9

Conform STAS 10101/20-90 ,traseul retelelor de alimentare cu apa seincadreaza din punct de vedere al actiunii vantului in zona A.Conform tabelului1,viteza mediata pe 2” este de v2m =22m/sec.,iar presiunea dinamica de bazastabilita la inaltimea de 10m este de 0,30kN/m².

Conform STAS 11 100/21-90 , traseul retelelor de alimentare cu apaapartine zonei B,cu o incarcare de referinta gz =1,2 kN/m² cu perioada de revenirede 10 ani si gz =2,0 kN/m² cu o perioada de revenire de 50 ani.

2.3.Geologia

Teritoriul comunei Pietrari se situeaza din punct de vedere geotectonic

in :- zona flisului intern al Carpatilor Orientali la contactul a doua

unitati tectonice distincte Panza de Ceahlau si Panza de Teleajen . contactuldintre cele doua mari unitati structurale se face in lungul unei dislocatii tectonicemajore afectata de o serie de falii longitudinale si transversale pe structura.Unitatea de Ceahlau este reprezentata prin Digitatii Bratocea si Comarnic pestecare se dispune cuvertura post-tectonica constituita din depozite cretacicesenoniene.

Zona de sud a teritoriului este ocupata de cuvertura post-tectonica a

untatilor cu tectogeneza cretacic superioara.- Panza de Ceahlau – digitatia Brotocea cuprinde urmatori termeni :

Barremian – Aptian cu : Flis marnos cu brecii si calcareniteFlis marnos (Strate de Varful Radacinii) ;Flis grezos – sistuos (Flis marno grezos cenusiu) ; Albian este

reprezentat prin conglomeratele si gresiile masive ce afloreaza in dealulCiurcului ;

- Panza de Ceahlau – Digitatia de Comarnic reprezintata prin :Barremian – Aptian cu :

Flis marnos cu brecii si calcarenite – Strate de ComarFlis marnos cu siderite (Stratele de Podul Vartos).Vraconian superior – Turonian este alcatuita din silite, marne cenusii

visinii, albe si egre (Seria de Dumbravioara).- Cuvertura post – tectonica ce se dispune peste Panza de Ceahlau

este de varsta senonian – turonian , - compexul Marnelor de Gura Beliei.Acestea sunt alcatuite predominant din marne rosii, uneori patate cu

alb si verde, verzi si albe, dure, compacte cu spartura concoidala, la care suntasociate uneori gresii verzi, moi micacee, sau gresii galbui, calcaroase, mai dure.



10

HARTA GEOLOGICA A INSTITUTULUI GEOLOGIC 1 :200 000

In partea de sud formatiunile geologice ce se dispun peste unitateaPanzei de Ceahlau apartin cuverurii post-tctonice a unitatilor cu tectogenezaCretacic superior reprezentata prin senonian – turonian (Marne de Gura Beliei)

si paleocenul – eocen in faciesul de Sotrile.Cuaternarul reprezinta depozitele aluvionare ce formeaza lunca raurilor

si terasa joasa a acestuia, depozitele proluviale le conurilor de dejectie sidepoztele coluviale ale terenurilor cu alunecari de teren.

Depozitele aluvionare si cele pluvionare sunt constituite in cea maimare parte din depozite grosiere, aluvionare reprezentate prin petrisuri slabrulate, bolovanisuri, blocuri de roci stancoase si mai rar nisipuri.

Depozitele coluviale sunt neomogene, compozitia lor variind functiede litologia zonei.

Cuaternarul constituie depozitele aluvionare ale raului Dambovita,retelei hidrografice secundare si depozitele de panta deluvial - coluviale.La sud de comuna Malu cu Flori (satul Capu Coastei) se contureaza

pleistocenul inferior ce constituie terasa inalta a raului Dambovita, iar la scararegionala formeaza unitatea geomorfologica a Piemontului Candesti.

Litologic constituie faciesul Stratelor de Candesti ce reprezinta oalternanta de pietrisuri si argile slabe cutate si uneori slab consolidate.

In aceeiasi zona se recunoaste un al doilea nivel de terasa ce apartinepleistocenului superior, de asemenea constituita din aluviuni grosiere cu grosimide 15 - 20 m. acoperite de materialul deluvial prafos argilos.Zona teraseiinferioare ce insoteste albia majora a raului Dambovita pana la nord de comuna



11

Malu cu Flori uneori cu profil discontinuu este formata din aluviuni grosiere, cugrosimi de 8 - 15 m, ce apartine holocenului superior.

Albia majora este incastrata relativ sub depozitele terasei inferioare,astfel incat are loc o alimentare continua cu apa a acestora, din apa de suprafata.

Din punct de vedere tectonic partea nordica apartine cuverturii post-tectonice mezocretacice deformate si antrenate intr-o structura sinclinorie –sinclinalul Bucegi.

Aceasta structura se caracterizeaza prin cute de al doilea ordin si esteafectata de falii transversale.

Unitatea de Ceahlau cuprinde in partea sa externa anticlinoriulZamurei divizat in patru mari anticlinale (Ialomicioara – Pucheni, Valea Albilor– Moroieni, Posada si Pietrosita – Raul Alb).

Intre anticlinalul Posada si Pietrosita – Raul Alb se interpunesinclinalul major Talea – Zlacu.

Unitatea de Ceahlau apartine dacidelor externe si prezinta ostructura intens tectonizata afectata de falii longitudinale si trasnversale.

Cuverturile post-tectonice sunt slab cutate si ele formeazasinclinalul Talea-Zlacu la est de paraul Runcului si Barbuletu – Malu cu Flori lavest si sinclinalul compozit al Slanicului ,Buciumeni-Raul Alb.

2.4.Hidrologia

Apele de suprafaă

Reteaua hidrografica care dreneaza teritoriul este tributara paraului

Raul Alb.

HARTA HIDROGRAFICA



12

Raul Alb este cel mai important afluent pe care il primeste Dambovitain regiunea de dealuri. Isi are izvorul sub poalele Plaiului Gavana, la altitudineade 920 m. in drumul sau, care are o lungime de 23 Km, strabate SubcarpatiiIalomitei, dupa care se varsa in Dambovita langa localitatea Lunca. Bazinul sau

are forma neregulata, cu o suprafata totala de 81 km

2

si o dezvoltarea mai mare amalului drept (Kas = 0,56) si are o alimentare pluvio-nivala cu ape mari deprimavara rezultate din ploi si din topirea zapezilor si cu viituri de varaprovocate de ploi cu caracter torential.Debitele maxime se inregistreaza inperioada aprilie-iunie, iar cele minime in perioada ianuarie-martie, datoritainghetului si retinerii precipitatiilor in stratul de zapada.

De pe spatiul bazinului isi aduna mai multi afluenti, cu lungimi ce nudepasesc 6 km : Barbuletu, Stramba, Valea Popii, Valea Schelei s.a. Ca urmare anumarului mare de afluenti, Raul Alb realizeaza o densitate medie de 0,91km/km2, adica cu mult mai mare decat a bazinului Dambovita pe ansamblu.Raul Alb are un grad de sinuozitate destul de avansat (1,25) si formeazameandre accentuate insotite de maluri concave si convexe. Aceeasi sinuozitateavansata (peste 1,25) o prezinta si afluentii sai remarcandu-se din acest punct devedere, paraul Stramba. Albia minora are o latime de pana la 10 m si esteflancata de maluri cu inaltimi intre 1 si 2,5 m. Prin albia sa minora se scurge undebit mediu anual de 0,483 m3 /s, ceea ce face ca nodulul specific al acestuibazin sa fie de 9,28 l/s/km2. In anii foarte ploiosi poate evolua cu debite depeste 44 m3 /s, iar in lunile secetoase (iulie, august, septembrie,octombrie) sesemnaleaz afenomenul de secare a apelor, cand albia minora seaca (0/0m

3 /s),

adica cu etajul ‘0’. Scurgerea mede cea mai mare se manifesta in anotimpul deprimavara cu 41,9 %, iar in timpul verii si toamna scurgerea minima secaracterizeaa prin cele mai scazute procente (10%).

Apele subterane din zona luata in studiu sunt conditionate desuccesiunea diferitelor formatiuni geologice si se intalnesc sub forma de apefreatice si ca ape de adancime. Ele provin din infiltrarea precipitatiilor prinrocile poroase permeabile avand, deci, origine vadoasa si se caracterizeaza prinhidrostructuri variate din punctde vedere al constructia litologica a reliefului.

Hidrostructura freatica este cantonata in depozitele pleistocenului siholocenului superior si se situeaza la adâncimi variabile functie de morfologiazonei.Hidrostructura de adâncime este cantonata in depozitele dacianului,romanianului si pleistocenului inferior. Ea se manifesta sub forma de izvoare inzona axiala a sinclinalelor.

In zona este prezent un acvifer cu caracter freatic cantonat in orizontulde depuneri grosiere situate la adancimi de la 2,5 m in lunca retelei hidrograficepana la 8-12 m in zona de terasa.



13

2.6.Seimicitatea

Conform Normativ P100-1/2006 pentru protectia antiseismica aconstructiilor,din punct de vedere seismic zona se caracterizeaza prinurmatoarele elementele :

-Perioada de colt "Tc=0,70"

-Coeficient "ag"=0,24. Conform macrozonarii seismice dupa codulde proiectare seismic privind zonarea de varf a acceleratiei terenului pentrucutremure avand IMR(perioada medie a intervaluilui de revenire de 100 ani").



14

Conform STAS 11 100/1993, se situeaza in interiorul izoliniei deintensitate macroseismica I = 81 (sapte) pe scara MSK unde indicele 1corespunde unei perioade medii de revenire de 100 ani.

Riscul seismic este diferit in rocile necoezive si in celecoezive.Undele seismice se propaga cu viteza mai mare si in spatii mai intinse inrocile compacte fata de cele afanate.In pietrisuri si nisipuri,desi viteza de

propagare a undelor este mai mica,seismele sunt mai distrugatoare.Daca secosidera riscul la seisme in roci compacte egal cu unu,in rocile putin coezive sinecoezive riscul va fi de :

- 1:2,4 in roci sedimentare cimentate.- 1,4:4,4 in nisipuri umede.- -4,4:11,6 in rambleuri.- 12 in terenuri mlastinoase.

3.Cercetarea terenului

Obiectivul cercetarii consta in fundamentarea conditiilor de proiectarela faza de studiu de fezabilitate a infrastructurii.

Programul de investigare a cuprins o prospectiune de mare detaliu,consultarea documentatiilor de specialitate elaborate in zona si cu o forezamanuala cu Ø 2 " ,s-au executat 16 foraje(F1-F16) la adancimea de 2,00 m petraseul retelelor de alimentare cu apa si aductiune din Comuna Pietrari.Locatiile forajelor sunt prezentate pe planul de situatie anexat(Plansa 1).

Pe baza probelor prelevate se poate caracteriza amplasamentul pe

intreaga zona activa a viitoarelor amplasamente.Datele sunt prezentate in Anexa ‘Profilul forajului’.



15

Reteaua de alimentare cu apa conform planului de situatie este pozata petrama stradala din localitate.

Categoria de importanta a constructiilor este normala.

Perioada de execu]ie a lucrarilor de cercetare in faza de teren (octombrie2009) se poate considera normala din punct de vedere al precipitatiilor.

Pentru caracteristicile hidrogeologice şi hidrochimice ale formaiunilor s-au consultat lucrarile anterioare de profil.

4. Caracterizarea geotehnica a amplasamentelor

Traseul retelei de alimentare cu apa si reteaua de aductiune

Datorita suprafetei intinse pe care se desfasoara proiectul, caracteristicilegeotehnice sunt oarecum diferite de la o zona la alta.

Din punct de vedere morfologic traseul retelei de alimentare cu apa sesitueaza in zona dealurilor Subcarpatice caracterizat printr- un relief variat cuculmi deluroase si zone depresionare create sub actiunea retelei hidrografice .

Terenul afectat traseului conductelor este in mare parte stabil,dar cudenivelari si pante accentuate.

Lucrarile de investigatie geotehnica au pus in evidenta o stratificatieneuniforma atat pe verticala cat si pe orizontala,greu de corelat datorita moduluide formare .

Programul de investigare a constat in recunoasterea terenului si executiaa 16 foraje geotehnice, pe traseul retelelor.

Recunoasterea terenului s-a realizat prin observare directa, stablindu-seurmatoarea succesiune stratigrafica zonala:

Zona de terasa-dupa rezultatele din foraje are o structuraasemanatoare respectiv:

-umplutura-cu grosime variabila- 0,50-0,70 cm-argila verzuie prafoasa , argila nisipoasa verzuie galbuie

,prafoasa,plastic vartoasa, cu grosimi variabile pana la adancimea cercetata,intre0,50-1,60 cm .

- pietris, bolovanis, liant argilos si nisip de granulatie medie-040-0,60;

- pietris cu bolovanis si nisip –0,50-0,80

Din forajele executate au fost prelevate probe tulburate si s-a stabiliturmatoarea granulometrie si caracteristici de platicitate:

• nisip 12%-23%

• praf 21%-39%



16

• argila-12%-49%

• umiditatea naturala w-25%

• limita de curgere wc-56%

• indicele de plasticitate Ip-23,5

• indicele de consistenta Ic- 0.72 Zona de versant-dupa rezultatele din foraje are o structura

asemanatoare respectiv:-pamant vegetal cenusiu compactat sub sarcina cu grosimi

variabile cuprinse intre 0,20-0,40 cm-argila nisipoasa verzuie galbuie ,prafoasa,plastic vartoasa, cu

grosimi variabile pana la adancimea cercetata,intre 0,50-0,60 cm .

In zona, roca de baza este constituita din marne ,gresii si argile.

Recomandarile care se fac corespund conditiilor de fundare pentru:Adancime de fundare incepand cu Df = 1.00 mStrat de fundare:

- pamanturi coezive cu plasticitate mijlocie ci indicele porilor e=1.00 siindicele de consistenta Ic=0.5 (nisip argilos, praf nisipos argilos, praf argilos, argila prafoasa);

- pamanturi necoezive – nisipuri fine cu indesare medie, umede, pietrisuricu bolovanis si nisip;

- roca de baza – marna, argila, gresii,

Presiunile conventionale pentru adancimile recomandate conform STAS3300/2 – 85 corespunzatoare la latimi ale fundatiilor B=1.00 m sunt conformtabelului de mai jos:Nr.Crt STRAT DE FUNDARE

Adancimede fundare

Presiuneconventionala

1. Pamanturi coezive cu plasticitatea mijlociecu indicele porilor e= 1.00 si indicele deconsiderenta Ic=0.5(nisip argilos, praf nisipos argilos, praf argilos, argila prafoasa)

1.001.502.00

150175200

2. Pamanturi necoezive – nisipuri fine cuindesare medie, umede

- pietrisuri cu bolovanis si nisip

1.001.502.001.001.502.00

150175200260305350

3. Roca de baza – marne, argile, gresii,marnocalcare fisurate * 350

* Valorile presiunii conventionale nu variaza cu adancimea de fundare sidimensiunile in plan ale fundatiilor.



17

La proiectare se recomanda sa se ia masuri pentru prevenirea tasarilordiferentiale, unde este cazul.Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Ts/ 93 , tabelul

nr.1, pamanturile ce se vor sapa se incadreaza astfel:

- praf nisipos – pozitia 7- argila prafoasa – pozitia 22- praf argilos nisipos – pozitia 6- nisip prafos – pozitia 13- argila – pozitia 27- pietris cu bolovanis si nisip – pozitia 18- argila marnoasa – pozitia 39- stanca marnoasa (gresii, marnocalcare) – pozitia 37.

Conductele din cadrul retelei de distributie si aductiune se vor montaingropat sub adincimea de inghet (in zona fiind de 0,80 m.).

Latimea fundului santului de pozare va fi astfel dimensionata incat saexiste minim 20 cm. liberi pe marginea fiecarei parti a conductei, si sa permitapozarea corecta a acesteia.

Inainte de pozare, se va asterne pe fundul santului nisip sau pamantfaramitat, fara particule cu granulozitate mare, in grosime de 15 cm, careconstituie patul de fundare al conductei.

Dupa pozarea tubulaturii, se vor umple cu nisip sau pamant faramitat,partile laterale si spatiul de deasupra generatoarei superioare a conductei pana lao inaltime de 15 cm.

In continuare, intervalul de deasupra umpluturii cu nisip pe ogrosime de 300 mm va avea ca material de umplutura , obligatoriu,material faramitat care sa nu contina pietre, bulgari de pamant, resturi depavaj, resturi de materiale sau ramasite organice.

Zona cuprinzind partile laterale ale conductei si cea de deasuprageneratoarei superioare, pana la minimum 300 mm.peste generatoareasuperioara constituie zona de umplutura speciala.

Executarea patului de pozare si montarea conductelor se va facenumai in absenta apei.

Studiile din zona ne arata ca nivelele acvifere de mică adâncime se întâlnesc în intervalul – 1,50 m – 4,0 m de la cota terenului natural in zona deterasa si la1 8-12 m in zona de versant, pe alocuri insa, in cazul precipitatiilorabundente, se contureaza un orizont de apa superficial situat deasupra primuluistrat argilos impermeabil.

Din punct de vedere al agresivitatii fata de materialele deconstructie,atat apa cat si solurile intalnite in zona pot fi caracterizate ca mediu

spre slab agresive (conform STAS 7335 / 3 - 85 ).



18

5.Incadrarea amplasamentului din punct de vedere al riscului si

categoriei geotehnice

Riscul de instabilitate a fost evaluaruat pe baza criteriilor pentru

estimarea potentialului de producere a alunecarilor de teren din ‘Ghidul pentruidentificarea si monitorizarea alunecarilor de teren si stabilirea solutiilor cadrude interventie asupra terenurilor pentru prevenirea si reducerea efecteloracestora in vederea cerintelor de siguranta in exploatare a constructiilor,refaceresi protectie a mediului” indicativ GT006-97,caseta 17.In zona ezista risculproduceri de alunecari in zonele de versant iar vicinal cu reteaua hidrografica semanifesta eroziunea laterala(de-a lungul paraului Raul Alb) .

Categoria geotehnica in care poate fi incadrat amplasamentulexaminat reprezinta riscul geotehnic al acestuia, ce poate fi exprimat functie deo serie de factori legati atat de teren, cat si de vecinatati, dupa cum urmeaza(conform NP 074/2002).

-conditii de teren: pamanturile din amplasamentsunt considerate terenuri bune 2 pct.

-apa subterana: cu epuismente normale dacaexcavatia cobora sub nivelul apei subterane(1,5m) 2 pct.

-clasificarea constructiei dupa importanta: normala 3 pct.

-vecinatatile: risc moderat al unor degradari aleconstructiilor sau retelelor invecinate; 3 pct.

-zona seismica de calcul: 2 pct.

Riscul geotehnic este moderat , amplasamentul poate fi incadrat incategoria geotehnica 2.

Aceasta incadrare in categoria geotehnica este orientativa: ea va puteafi modificata de catre geolog, impreuna cu proiectantul structurii de rezistenta, lafazele urmatoare ale proiectului.

6.Concluzii si recomandari

-Depozitele interceptate de lucrarile geotehnice executate sunt de natura

aluviale(nisip argilos,pietris cu nisip) si depozite de terasa( argile prafoase,argile nisipoase).

-Valorile parametrilor geotehnici ai stratelor prezente in zona activa aconstructiei caracterizeaza aceste pamanturi ca bune de fundare.

-Presiunea conventionala de baza stabilita conform STAS 3300/2 – 85,pentru fundatii avand latimea talpii B = 1,0 si adancimea de fundare fata denivelul terenului sistematizat Df = 2,0 m., este Pconv. = 200 kPa.

-Conform indicatorului de norme de deviz pentru terasamente Tstabelul nr.l, pamanturile ce se vor sapa se incadreaza astfel:



19

Afanareadupaexecutarea

Pozitia Denumireapamanturilor

Proprietaticoezive

Greutateamedie in situ

62 Umplutura Mijlocii 1600 - 1900 14 - 28 %

22 Argila prafoasa Mijlocii 1800-2000 24 - 30 %

6 Praf argilos nisipos Slab coezive 14 - 28 %

13 Nisip prafos Slab coezive 1500-1700 8-17 %

27 Argila Foarte coezive 1800-2000 24 - 30 %

18 Pietris cu bolovanissi nisip

Slab coezive 1750-2000 14 - 28 %

-Adancimea de inghet conform STAS 6054-77 se situeaza la 0,80-0,90m. de la nivelul terenului,-Apa subterana s-a intalnit in perioada cercetarii la adancimea de

1,50(vicinal paraului Raul Alb)-12,00m (pe versant)si se estimeaza ca inperioadele cu precipitatii acesta creste deci vor fi necesare epuismente pentruexecutarea lucrarilor care vor avea adancimea mai mare de 1,50 m .

Studiul geotehnic este la nivel de studiu de fezabilitate ,la fazeleurmatoare de proiectare se va detaila cercetarea.

INTOCMIT

Ing.geolog Radu Maria

STUDIU GEOTEHNIC Pietrari-Dambovita

Documents

Transcript of STUDIU GEOTEHNIC Pietrari-Dambovita