Post on 08-Aug-2015
APARATUL RESPIRATORSIMEDIASTINUL
Radio-imagistica Curs III
PNEUMOPATII ACUTE
Inflamatorii nesupurative
Inflamatorii supurative : Primare : abcesul, gangrena pulmonară, supuraţia pulmonară
difuză Secundare : complicaţia unei
pneumonii, bronşiectazii, chiste pulmonare
CLASIFICARE ETIOLOGICACLASIFICARE ETIOLOGICA A PNEUMONIILOR - BACTERIENE - Streptococcus pneumoniae ( pneumococ )
- Staphilococcus aureus - Streptococcus pyogenes - Klebsiella pneumoniae ( B. Friedlander) - Alti germeni gram-negativi : - Pseudomonas aereginosa ( B.placionic )
- Escherichia coli - Proteus
- Serratia - Haemophilus influenzae - Legionella pneumophila - Mycobacterium - Bordetella pertussis - Salmonella typhi si paratyphi - Brucela - B. anthracis , etc. -
-VIROTICE : - Virusuri gripale si paragripale: - Varicela - Rujeola - Virusul sincitial respirator - Adenovirusuri - Enterovirusuri - Virusuri herpetice - Virusul citomegalic , etc. - CHLAMIDII : - Chlamidia psittaci - Chlamidia trachomatis - RICKETTSII : - Coxiella burnetti ( febra Q ) - MYCOPLASME : - Mycoplasma pneumoniae ( agentul EATON ) - FUNGICE : - Actinomices israeli - Aspergilus fumigatus - Candida albicans - Coccidioidomycasis - Histoplasma capsulatum - PROTOZOARE: - Pneumocystis carinii - NEINFECTIOASE : - Pneumonii prin aspiratie ( sindromul Mendelson ) - Pneumonii prin inhalatii cu gaze toxice - Pneumonii prin iradiere - Pneumonie lipoida Dupa GHERASIM 2002
CLASIFICARE ETIOLOGICA
PNEUMOPATIILE INFLAMATORII (NESUPURATIVE)
Alveolare = pneumonii
Bronşiolo-alveolare = bronhopneumonii
Interstiţiale = pneumonii interstiţiale
PNEUMONIA ALVEOLARĂ - perioada de stare
1. Localizare lobară sau segmentară2. Opacitate omogenă3. Intensitate variabilă in functie de
extindere4. Delimitare netă şi liniară (scizural)5. Delimitare difuză (zona nescizurală) 6. Nu modifică structurile din jur7. Nu modifică volumul pulmonar8. Bronhogramă si alveolograma
aerică prezentă
Segmentita dorsală, lob sup. dr
PA TD
Subsegmentită lob sup. dr.
Pneumonie lob mediu, segment lateralcolectie mica in sinusul CD drept
Proces congestiv, lob inf. dr.
Pneumonie în tuse convulsivă (b. pertussis)
Sdr . de umplere alveolara bilaterala
EVOLUŢIA PNEUMONIEI
Complicaţii : - abces - pleurezie
Resorbţie: - omogenă - inomogenă : - tablă de
şah -
pseudocavitară
Abces Fowler
Pneumonie: evoluţie ?
BRONHOPNEUMONIA
1. Inflamaţie bronhiolo-alveolară2. Opacităţi multiple rotunde3. Micro sau macronodulare4. Intensitate medie5. Contur difuz6. Diseminate inomogen (cale bronhogena)
7. Aspectul se schimbă rapid (de la o examinare la alta)
Bronhopneumonie
Pneumonie stafilococică (bronhopneumonie)
PNEUMONII INTERSTIŢIALE
Etiologie: - virală,
- bacteriană ( p. mixte) - mycoplasma, - chlamidii, - rickettsii, - protozoare
PNEUMONIILE INTERSTIŢIALE
1. Interstiţiul peribronhovascular vizibil ( accentuat)
2. Aspect reticular infrahilar
3. Benzi opace uni sau bilaterale în câmpurile inferioare
4. Opacităţi micro sau macronodulare
5. Hil pulmonar mărit moderat
Pneumonie virală
Pneumonie cu v. varicelei
Pneumonie cu Pneumocystis carinii
Abces pulmonar (primar)
Pneumonie cu gram negativi
Proteus Pseudomonas
EXAMINARI RADIO-IMAGISTICE IN PLEUREZII
Radiografia toracica in :– ortostatism– decubit lateral cu raza orizontala
Ecografia toracica
C T
ETIOLOGIA PLEUREZIILOR
Canceroase------------------------------ 45% Infectioase ------------------------------ 21%
– Tuberculoase 10%– Bacteriene 9%– Virotice 1%– Fungice 1%
Cardiace---------------------------------- 12% Infarct pulmonar ------------------------ 3% Ciroza ------------------------------------ 2% Colagenoze ------------------------------- 1% Diverse ------------------------------------ 5% Cauza necunoscuta --------------------10% !!!
Dupa HAUSHEER 1985
CLASIFICAREA RADIOLOGICA A
PLEUREZIILORPLEUREZII:
– LIBERE in marea cavitate - in cantitate:• mica
• medie
• mare
– INCHISTATE • in marea cavitate pleurala
• in scizuri
• in spatiul pleural mediastinal
• supradiafragmatice
Colecţii pleurale libere
ecografie
lateral stg.
lateral dr.
Colecţii pleurale libere
Colectie pleurala
Colectie pleurala
Colecţii închistate
Colectii pleurale inchistate
Mezotelioame benign
malign
TUMORI BRONHO-PULMONARE
Aspecte radiologice
TUMORI BENIGNE
Tumori benigne: - adenoame, - fibroame, - hamartoame, - lipoame, - condroame;Radiologic :- opacitate rotundă pulmonară
solitară
CARACTERE RADIOLOGICE TU BE
- contur regulat, net delimitată
- intensitate variabilă cu dimensiunea - structură omogenă - calcificări (hamartoame) - ( nu intotdeauna
calcificare intratumorala = benign, vezi “scar cancer”
- nu modifică ţesutul din jur - creştere lentă > 12 luni
Adenom bronşic
Principalele semne clinice care sugereaza un CBP1. Semne locale:
– tuse 45 - 75%– slabire 20 – 70%– dispnee 40 – 60%– dureri toracice 30 – 45%– hemoptizii 25 – 35%– nici unul 2 – 5% !!!
2. Semne locoregionale: – disfonie - recurent– paralizie frenica - frenic– disfagie - prin adenopatii– sindrom V.C.S.– colectie pleurala sau pericardica
3. Sindroame paraneoplazice: endocrine, neurologice, musculoscheletice, hematologice, etc.
Dupa Kraut , 2000
CELE 4 MARI TIPURI HISTOLOGICE DE C.B.P. IN PRACTICA
Carcinoame epidermoide ( 40% ) – sediu preferential pe marile bronsii
Adenocarcinoame ( 20-30% ) - sediu periferic dar si central
Carcinoame cu celule mari ( 20% )Carcinoame cu celule mici ( 10% )Cancere “non – small”
– carcinoame epidermoide – adenocarcinoame – carcinoame cu celule mari
Cancere “small” - a priori non-chirurgicale, chimio si radiosensibile
rezectie chirurgicala daca e posibil
Dupa Travis 1999
TIPURI ANATOMO – RADIOLOGICE ALE C.B.P.
Central (hilar) al bronsiilor mari
– exobronsic
– endobronsic (stenoza atelectazie)
Periferic
Bronhioloalveolar
CANCER BRONŞIC CENTRAL (HILAR)
endobronşic
exobronşic
mediastino-pulmonar
CARCINOM CU CELULE SCUAMOASE
CANCER BRONŞIC HILAR MIC
CANCER BRONŞIC - MEDIASTINAL
Coexistenţa cu alte leziuni
CANCER ENDOBRONŞIC-CONSECINŢE
Obstrucţie bronşică: - completă =ATELECTAZIE
- incompletă :1. Ventil expirator =
hipertransparenţă2. Inspir insuficient = hipoventilaţie
+pneumonie
Tu. pulmonara – forma atelectatică
Tu. pulmonara – forma atelectatică
Tu. pulmonara –forma pneumonică
Tu. pulmonara - forma hilară
OAD
TUMORI PULMONARE PERIFERICE PRIMARE
Bronho-pulmonare: - carcinoame nediferenţiate
- adenocarcinoame - bronşiolo-alveolar
Alte origini: - sarcom - neuroblastom - pneumoblastom - melanom
Contur regulat / neregulat
net delimitat
Cancer periferic – contur malign
CARACTERE NODUL PULMONAR MALIGN
Dimensiune > 4 cmContur malignCreştere (rata dublarii volumului tu.) : 3-6 luni
Asocierea cu: - adenopatii hilare - liză costală - colecţii pleurale - metastaze pulmonare (mai mici
ca tu. primară)
o Complicaţii: necroza centrală/invazie vasculara
Tu. pulmonara – forma periferică
CBP periferic cu adenopatii
CBP periferic cu adenopatii
Tu. pulmonara – formă necrozată
Tu. pulmonara – formă necrozată
CT
CBP – ADP/liza costala/invazie vasculara/necroza
CT
IRM
CT
CBP – invazie mediastinala
PANCOAST TOBIAS
Adenocarcinom
Barbat 41 ani cu durere in umarul drept
Tu. pulmonara –forma bronşiolo-alveolară
METASTAZAREA C.B.P.extensie metastatica pulmonara
– prin metastaza propriu-zisa si/sau parenchimatoasa
– prin limfangita carcinomatoasaextensie tumorala in mediastinextensie parietala prin contiguitateextensie locoregionala
– gg. mediastinali homo – si/sau controlateral– gg. supraclaviculari
extensie la distanta
– creier – suprarenale– ficat– os
CELE MAI FRECVENTE METASTAZE PULMONARE ALE ALTOR CANCERE
1. C. mamar2. Tu. osoase3. C. tiroidian4. Seminom, C. prostată5. C. uterin6. C. digestiv7. C. renal
Metastaze –forme nodulare
Metastaze - forme nodulare
Metastaze -cc. tiroidian
Carcinoză miliară
Limfangită carcinomatoasă
Metastază unică
MEDIASTINUL
Modificări radio-imagistice
Sindromul mediastinal
Compresiv1. S. mediastinal superior (al venei
cave sup)
2. S. medistinal mijlociu (bronho-recurential)
3. S. mediastinal inferior (al venei cave inferioare)
MEDIASTINUL- METODE1. Radioscopie + - esofag baritat2. Radiografie PA şi LL (raze dure)3. CT 4. IRM5. Ecografie 6.Aortografie7. Cavografie8. Scintigrafie
CT MEDIASTINAL nativ In functie de examenul
cu substanta de contrast permite diferentierea intre:
• tumori solide ( vascularizate)• tumori lichide (nevascularizate)• formatiuni adipoase• formatiuni mixte (continut lichidian, solid,
grasos)• calcificari
Stabileste raporturile si gradul de invazie al unei tumori
Detectarea unor eventuale metastaze, inclusiv adenopatii patologice (>de 10 mm)
• locoregionale • la distanta
TOPOGRAFIA MEDIASTINULUI ÎN PA
TOPOGRAFIA MEDIASTINULUI ÎN LL
COMPARTIMENTAREA MEDIASTINALA
m. anterior:
1, 2, 3
m. mijlociu: 4,5,6
m. posterior:
7
PRINCIPALELE AFECTIUNI MEDIASTINALEEtaj superior - compartiment anterior:
• timus • tiroida•paratiroide
Etaj mijlociu - compartiment anterior:• tiroida• timus• tumori disembrioplazice: - teratoame - chist dermoid
- chist bronhogenic
Etaj inferior - compartiment anterior: – cord si pericard– chist pleuropericardic (celomic)
PRINCIPALELE AFECTIUNI MEDIASTINALEEtaj mijlociu – compartiment mijlociu:
– adenopatii: - bacteriene - bacilare - virale - tumorale: - primare
- secundare - alte etiologii
Compartiment posterior: – neurinom– simpatoblastom– afectiuni ale asofagului– afectiuni ale Ao. toracice– afectiuni ale coloanei toracale
1. MEDIASTIN ANTERIOR ŞI SUPERIOR
Etaj superior - compartiment anterior: Patologie tiroidiana
Struma
retrosternala Cancer tiroidian
Etaj superior - compartiment anterior: Patologie tiroidiana
Etaj superior - compartiment anterior: Patologie tiroidiana
2. ETAJ MIJLOCIU – COMPART. ANTERIOR: MEDIASTIN ANTERIOR ŞI MIJLOCIU
Timom
23 ani , F, asymptomatica
2. ETAJ MIJLOCIU – COMPART. ANTERIOR: MEDIASTIN ANTERIOR ŞI MIJLOCIU
Timom
Chist dermoid
Semnul Phemister
Chist bronhogen
Chist bronhogenic
IRM-T1 IRM-T2
Chist cu hipersemnal = continut proteic
Perete cu epiteliu ciliat pseudostratificat si continut mucos
Teratom mediastinal malign
Exam.IRM
F, 50 ani, dispnee
Teratom mediastinal malign
Liposarcom mediastinal
PET SCAN- tu mediastin anterior etaj mijlociu
3. Mediastin anterior şi inferior
Chist pleuropericardic
CT
Chist pleuropericardic
Chist pleuropericardic
Chist pericardic
PA OAS
Schwannom de n. frenic
CT mediastinal
3. MEDIASTIN ANTERIOR ŞI INFERIOR
Chist pleuropericardicMase adipoase
Hernii diafragmatice anterioare (digestiv)
CORD si pericard la capitolul respectiv
4. MEDIASTIN MIJLOCIU COMPARTIMENT MIJLOCIU
Etaj mijlociu – compartiment mijlociu: – adenopatii:
•bacteriene•bacilare•virale•tumorale: - primare
- secundare•alte etiologii
4. MEDIASTIN MIJLOCIU COMPARTIMENT MIJLOCIU
inflamatorii -infectioasesarcoidozasilicozametastaticelimfoame Hodgkinlimfoame non-Hodgkin
4. MEDIASTIN MIJLOCIU COMPARTIMENT MIJLOCIU - ADENOPATII
Pneumonie virala
Sarcoidoza
Sarcoidoza - forma mediastino- pulmonară
Aug. 05 Sept 2005 Oct 2005
Adenopatii ’’ în coajă de ou’’
silicoza stadiul III
4. MEDIASTIN MIJLOCIU Adenopatii - IRM
LIMFOGRANULOMATOZA MALIGNA
Hodgkin -Paltauf - Sternberg
80% si in mediastin
10-20 % debut mediastinal
biopsie ggl.
STADIALIZAREA LIMFOMULUI HStadiul I: 1grup ggl sau o regiune
extralimfatica
Stadiul II: 2 grupe ggl. sau 1 grup ggl + o reg. extralimfatica de acceasi parte a diafragmului
Stadiul III: 2 grupe ggl de ambele parti ale diafragmului +/- reg extralimfatica
(splina)
Stadiul IV: afectare multipla organica +/- ggl.
Limfom Hodgkin
Limfom Hodgkin
iniţial post chimioterapie
LIMFOM NON-HODGKIN
limfosarcom nodular si difuz
plasmocitomul
reticulosarcomul
Limfom non-Hodgkin (recidivă)
7. MEDIASTIN POSTERIOR (PARAVERTEBRAL)
Compartiment posterior: – neurinom– simpatoblastom– afectiuni ale esofagului (la
digestiv)– afectiuni ale Ao. Toracice (la
cord vase)– afectiuni ale coloanei toracale
(la os)
7. MEDIASTIN POSTERIOR (PARAVERTEBRAL)
Neurofibrom
Neurinom
IRM
Neurofibrom