Post on 16-Oct-2021
Ultima lună a toamnei a trecut
posomorată şi tristă. Natura s-a stins, ziua
se distinge cu greu de noapte. Pe camp,
legumele şi fructele s-au rostogolit în
grămezi. Prin livezi, pomii şi-au ridicat şi
ei braţele prin paclele fumurii, predandu-
se iernii ce va să vină. Doar cate un măr
lăsat dinadins pe o creangă
aminteşte stingher de
anotimpul ce a trecut. Nu
mai există întoarcere:
desfrunzită şi
încremenită,natura aşteaptă
podoaba albă a zăpezilor... Iarna e
anotimpul poveştilor, a amintirilor şi a
vremurilor de demult,e anotimpul copiilor
şi al gandurilor noastre...
După ce Moş Nicolae i-a vizitat pe
fiecare în parte acasă,şcolarii clasei I A n-
au fost ocoliţi nici la şcoală de Spiriduşul
Moşului.Cu multă imaginaţie şi plăcere au
dat culoare ghetuţei încărcată de jucării şi au luat aminte la
vorbele pline de înţeles din scrisorica Moşului,care i-a
îndemnat să fie buni,să preţuiască familia şi pe cei din jur.
Prima serbare şcolară,primele emoţii ca şi mici
artişti,sub privirile atente şi protectoare ale părinţilor,ale
invitaţilor,ale domnişoarei învăţătoare...Întălnirea cu Moş
Crăciun a fost pe măsura aşteptărilor. Prin versuri şi
cantece de iarnă,prin colinde strămoşeşti,copiii au reuşit să
transmită emoţia şi gandul lor curat în sufletele
musafirilor.
Adevărata frumuseţe a iernii, cu emoţia primului fulg, agitaţia săniuşului, ambiţia de a
construi o lume din omăt, cu oameni de zăpadă şi palate de gheaţă, spiritul Sărbătorii
Naşterii Domnului, inocenţa colindelor şi emoţia darurilor, o resimt puternic cei mici. Ei
sunt pata de culoare în tabloul Crăiesei Iarna.Haideţi să îi lăsăm să se exprime prin artă şi
cuvinte!
Fie ca Spiritul Crăciunului să ningă asupra voastră doar
bucurie,pace,armonie,sănătate şi prosperitate!
înv.Gabriela Baba
Sfântul Nicolae Dragă Sfinte Nicolae,
Eu te rog să îmi aduci,
În ghetuţele curate
Nişte daruri minunate.
Noi la şcoală am învăţat,
De părinţi am ascultat,
Şi din timp ne-am pregătit.
Iată, ziua a sosit!
Tare mult te-am aşteptat
Cu daruri de neuitat,
Iar dacă n-am fost cuminte
Nuieluşa s-o ţin minte.
Costan Teodora, cl. a II-a A
Moş Crăciun Din nori cad steluţe mii,
Ca să-i bucure pe copii.
Moş Crăciun cu daruri multe,
A sosit la noi în curte.
Bucuroşi noi l-am primit,
Şi i-am urat: „Bun venit!”
Lapte dulce şi prăjiturele,
A gustat Moşul din ele.
Şi grăbit el a plecat,
Spre ceilalţi copii din sat.
Iarnă rece şi albastră,
Cu năsucul la fereastră
Copiii aşteaptă nerăbdători
Să vină Moşul din nori.
Grădinariu Adina
clasa a II-a
Baba Iarna
Baba Iarna, zvăpăiata,
A trimis un fulg la mine
Să mă-ntrebe dacă-s gata
S-o primesc cum se cuvine.
„Las' să vie ea fuguţa”
Am răspuns cu bucurie.
„O primesc cu săniuţa!
Ce mai vorbă? Las' să vie!”
Conduraru Adina,
clasa a II-a A
Emoţii de iarnă 1
Iarna, anotimpul luminii
şi al bucuriei 2
Încercări literare
cl. V - VIII 4
Matematica pentru toţi 9
Pagina creştină 11
„Sportul NU este
ruşinos. Sportul este
sănătos.”
12
în acest număr:
glasul şcolii nr. 8 2
În aşteptarea Moşului… Costan Paula, cl. I A
A sosit iarna. Afară e frig şi înnorat. Primii fulgi zboară prin aer. Încet, încet pământul se îmbracă cu o haină albă.
Pomii parcă au înflorit.
În sobă arde focul. Pisica toarce liniştită, iar eu stau cu nasul lipit printre florile de gheaţă prinse pe geamurile
aburite şi reci. Aştept cu nerăbdare un musafir, care vine o dată pe an.
O vrăbiuţă zgribulită se aşază pe pervazul geamului. O rog frumos să zboare până la Moş Crăciun să-i spună să vină mai
repede. Vrăbiuţa şi-a luat zborul grăbită. Cred că a înţeles rugămintea mea.
Prin văzduhul plin cu fluturi de zăpadă parcă se aude clinchet de clopoţei…
Grădinariu Adina , clasa a II-a A
Moş Crăciun
Moş Crăciun cu barba albă
A sosit la noi pe stradă,
Cu jocuri şi jucării
Pe la case de copii.
În desaga lui cea mare
Are daruri pentru fiecare,
Pentru copilaşi voinici
Mari şi mici şi mai pitici.
Are-o sanie frumoasă
Şi de şapte reni e trasă,
Spiriduşii îl ajută
Ca daruri multe să aducă.
Costan Teodora, cl. a II-a A
Iarna
Într-o zi de dimineaţă
A sosit iarna frumoasă.
Şi mă bucur c-a sosit,
Toţi copiii s-au uimit.
Copacii sunt împodobiţi
De ninsoarea ca un pluş
Toţi copiii fericiţi,
Fug acum pe derdeluş.
Ninge, bate vântul,
Vezi numai zăpadă,
Ies copii din casă
Cu sănii pe stradă.
Pe geam dimineaţă
Se aşază flori de gheaţă
Iar în noapte pe la horn
Vine Moşul încetişor.
Casandra Diana,
clasa a II-a A
Iarna Uite, iarna a venit!
Este nemaipomenit!
Zăpada s-a aşezat
Peste tot cu-adevărat.
Fulgii de zăpadă
Cad uşor pe stradă,
Peste dealuri şi câmpii
Ca nişte fluturi zglobii.
Copiii din case au ieşit
La săniuş ei au pornit,
Şi se bucură fiecare
Parcă ar fi o mare sărbătoare.
Costan Teodora,
clasa a II-a A
Chipul iernii
Este iarnă. Covorul cristalin a îmbrăcat meleagurile noastre. Pomii sunt
parcă de zahăr, pinii şi brazii au cojoace grele de nea. Florile de gheaţă s-au
imprimat pe geamurile noastre. Lacul s-a transformat într-o oglindă
strălucitoare. Poduri de gheaţă apar pe albul nesfârşit. De crengile copacilor
atârnă flori de marmură. Fulgii dansează în aer, apoi cad pe pământul
somnoros. Conduraru Adina,
clasa a II-a A
Costan Elena, cl. a VI – a B Trifina Răzvan, cl. a VI – a B
glasul şcolii nr. 8 3
Ninge
Pe nesimţite, iarna iarăşi a învăluit natura cu mantia ei albă de
zăpadă. Pământul amorţit doarme sub plapuma albă de omăt.
Vremea este rece şi zgribulită.
Soarele e din ce în ce mai palid. De abia se zăreşte pe cerul cenuşiu şi
trist. Norii suri par ca nişte site uriaşe pe bolta posomorâtă din care se cern
steluţe argintii.
Ninge ca-n poveşti. Fulgii albi şi pufoşi ca florile
de cireş plutesc în aer, înlănţuiţi într-un dans vesel.
Pomii se îmbracă în haine de sărbătoare. Casele
poartă căciuli de omăt cu steluţe sclipitoare. Străzile s-
au transformat în derdeluş.
Privesc emoţionată cum totul se transformă într-un peisaj de vis. Aştept
cu nerăbdare să ating zglobiii fulgi de nea…
Costan Teodora,
clasa a II-a A
Vasiliu Ciprian, cl. I A
Iarna jucăuşă
Iarna, anotimpul sărbătorii şi al bucuriei a poposit şi în satul
nostru. Norii neastâmpăraţi au ţesut peste pământ o
pătură albă, moale şi pufoasă. Palidul soare nu mai are
vlagă ca să-şi trimită razele mângâietoare spre pământul
căzut în amorţire.
Fulgii de nea se joacă prin aer ca un roi de fluturi
albi. Au adus cu ei şi minunatele jocuri ale iernii. Copiii
zboară ca vântul cu săniile pe coasta înaltă şi largă de la
marginea satului. Alţii patinează pe oglinda ţesută de
mândra iarnă în curţile caselor. Oameni de zăpadă ne întâmpină veseli la
tot pasul.
Deşi are inima de gheaţă, Iarna rămâne anotimpul preferat al
copiilor. Irimia Elisabeta, clasa a II-a A
Fulgul … o minune
de-o secundă
Iarna a îmbrăcat satul în
straie argintii de sărbătoare.
Din când în când, o perdea
deasă de lacrimi îngheţate
coboară spre pământul amorţit.
Steluţe sclipitoare îmi
acoperă hainele. Parcă se joacă
în aer ca
nişte
copilaşi
zglobii. Întind mâna şi un fulg
se opreşte în palma mea caldă.
Parcă îmi zâmbeşte… Pare o
mică fiinţă. E pufoasă, albă, ca
o steluţă. Apoi … dispare. În
palmă rămâne un strop de apă.
Grădinariu Adina,
clasa a II-a A
Irimia Mihai Alexandru, cl. I A
„Ninsoarea iernii ne aşează
în ghiozdanul sufletului un nou
caiet, cu toate paginile albe, gata
de a fi început odată cu noul an.
Ninge
A sosit iarna. Frigul a cuprins toate zările. Dar micii fluturaşi albi întârziau să apară. Eram nerăbdătoare
să-i privesc, să-i ating…
Într-o dimineaţă, la o săptămână după Crăciun, fereastra din camera mea era împodobită cu steluţe
argintii. M-am îmbrăcat în grabă şi am ieşit afară. Pe obraji simţeam atingerea rece a iernii. Covoare albe şi moi
se întindeau peste tot. Copaci de zahăr împodobeau grădinile. Casele aveau cuşme de omăt. Din cerul cenuşiu se
revărsa un ocean de ninsoare.
- Ninge! Ninge! am început să strig bucuroasă. Ignat Anamaria
clasa a II-a A
Era o dimineaţă frumoasă de iarnă.
O mantie albă şi străluci-toare acoperise
pământul. Fulgii pufoşi dansau în aer.
Peisajul era minunat.
Larisa şi Andreea au venit pe la
mine ca să ne ducem să ne dăm cu sania.
M-am îmbrăcat, am luat săniuţa şi am
ieşit afară. Mergeam uşor prin zăpada
pufoasă.
De pe coastă se auzea gălăgie
mare. În sfârşit am ajuns şi noi. Aici ne-
am întâlnit cu mulţi prieteni. Am hotărât
să facem un trenu-leţ.. Am prins toate
săniuţele şi am alunecat pe zăpada cea
lucioasă. Dar conducătorul nostru nu a
fost prea atent şi am nimerit în şanţ. Am
făcut o movilă din care cu greu ne-am
putut dezcâlci. Toţi râdeam, fericiţi că, de
fapt, nu păţisem nimic.
Timpul trecea şi noi a trebuit să ne
luăm rămas bun. Am plecat acasă
zgribuliţi de frig, cu ţurţuri la nas, obosiţi,
dar fericiţi.
Acasă m-am aşezat repede lângă
sobă. Mama ne-a făcut un ceai să ne
încălzim. Seara m-am aşezat în pat cu
gândul că a doua zi mă voi duce iar la
săniuş.
Şi aşa a fost şi în zilele următoare
de vacanţă.
Vasilache Alexandra, Clasa a VI-a A
Iarna
Este o zi frumoasă de iarnă. Fulgii de
catifea cad pe pământul negru şi îngheţat.
Din hornurile caselor iese fumul cenuşiu.
Nu ninge de mult,dar zăpada deja a
format un strat de două palme. Ionuţ şi
Bogdan îşi încearcă norocul la săniuş,
aşteptau de mult zăpada şi nu mai aveau
răbdare să se formeze un strat mai mare.
Odată ajunşi
pe deal s-au
suit pe sanie
şi şi-au dat
drumul la
vale. Ei
coborau ca
vântul. Pe
margine unii copii făceau oameni de
zăpadă, iar alţii se bulgăreau.
În vale pe o baltă îngheţată câţiva
se dădeau cu patinele, mai
cădeau, se mai şi îmbrânceau, iar râsul lor răsuna până departe. Începe din nou să ningă.
Copii sunt atât de veseli încât uită că trebuie să meargă acasă. Căciuliţele şi hainele lor sunt
acoperite de o mantie albă de zăpadă. Pomii sunt încărcaţi de podoabe argintii.
Se lasă seara, iar copiii se întorc la casele lor bucuroşi şi mulţumiţi.
Iftodi Gabriel, Clasa a VI-a A
Jocurile copilăriei
Era o zi de iarnă friguroasă. Mii de steluţe argintii au împodobit grădinile. Covorul
de nea era precum spuma proaspătă a laptelui. Copacii şi-au schimbat smaraldul verde într-
un cojoc de zăpadă. Toate vietăţile se ascund pe ici, pe acolo, doar pentru a nu da ochii cu
gerul.
Eu mă apucasem de citit o carte lângă geam pe fotoliu. Nu puteam citi, privirea îmi
fugea pe geam şi cu nasul turtit de el contemplam imaginea de vis care mi se desfăşura în
faţa ochilor. Dintr-odată ochi-mi zăriră o mare de copii gălăgioşi
ce urcau dealul din faţa mea.
Când am auzit ciocnind la uşă am şi fugit pentru a
deschide. Venise cea mai bună prietenă a mea, Andreea,
propunându-mi să mă alătur ei la săniuş. Bineînţeles că nu
puteam refuza o aşa ofertă.
Ajungând pe deal întâi ne-am apucat de un om de zăpadă.
I-am pus o tigaie drept căciulă şi un morcov ca nas.
Copiii toţi au început să se bulgărească. Eu şi cu Andreea
ne-am ascuns după omul de zăpadă pentru a nu fi bulgărite. Omul de zăpadă a fost stricat de
doi copii.
Noi am vrut să ne răzbunăm împingându-i în zăpadă. După ce ne-am răzbunat am
început să ne dăm cu sania.
Când ne-am dat cu sania am căzut de pe ea în zăpadă. Plină de zăpadă am urcat cam
greu dealul pentru a mă mai da. Când te uitai de pe deal vedeai oameni de zăpadă, îngeraşi,
cărări făcute de sanie şi multe urme de paşi de copii.
Păcat că toată distracţia s-a sfârşit de cu seară. Când am ajuns acasă eram udă
leoarcă de parcă veneam de la scăldat. Nu a durat prea mult timp şi am răcit. Strănutam din
minut în minut şi nu pu-team ieşi din casă. Aşteptam să-mi treacă ca să mă pot bucura
iarăşi de clipele fericite de pe pârtie.
Brănianu Marina, clasa a VI-a A
Cu sania
Începuse luna decembrie, dar încă nu ninsese. Mai era o săptămână până la venirea
vacanţei de iarnă pe care ca orice copil o aşteptam, mai ales fiindcă era vacanţa de Crăciun
şi ştiam că Moş Crăciun nu uită pe nimeni.
A trecut şi acea săptămână şi a venit vacanţa mult dorită şi aşteptată.
Toate prietenele ne-am hotărât să ieşim cu săniile pe drum. Mai încolo de casele
noastre era o pantă grozavă şi puteam luneca uşor. Toate am căzut de acord că trebuie să ne
grăbim pentru a ajunge înainte de a se însera.
Panta era plină de copii voioşi şi încântaţi de
acest anotimp, mai ales că era vacanţă.
- Haide să urcăm mai sus ca să putem să ne
tragem cu săniile şi să alunecăm uşor în vale, am
spus eu.
- Bine, dar apoi putem să legăm săniile toate să
facem un tren, a spus Bianca.
Apoi ne-am bulgărit, am făcut oameni de zăpadă şi
diverse
lucruri. După o oră plină de râsete şi distracţie a început să ningă cu fulgi mari şi pufoşi.
Apoi toţi am plecat acasă bucuroşi şi veseliţi fiindcă am avut o zi fericită. Irimia Ana-Maria, Clasa a VI-a A
Întrecerea
Era o zi friguroasă ca toate cele de iarnă.
Eu m-am dus la prietenii mei ca să mergem la săniuş. După ce ne-am strâns toţi, ne-am pus pe sănii să
ne întrecem. Era plăcut, săniile zbârnâiau pe pârtie.
La un moment dat au apărut alţi copii pe deal. Lui Mihai i-a venit ideea de a ne întrece cu acei copii. Ei
au acceptat provocarea şi ne-am întrecut. Vasile prinzând viteză a câştigat cursa. Noi am sărbătorit puţin şi ne-
am pus pe sanie.
Gabriel a vrut să facem o cursă cu obstacole. Toţi am acceptat crezând că va fi distractiv. Am făcut
câteva trambuline din zăpadă. Vasile s-a răsturnat la fiecare săritură. Mihai a reuşit să treacă, dar şi el s-a
zdruncinat la câteva trambuline. Gabriel şi cu mine am reuşit să trecem cu succes de această probă.
Se însera şi noi am mai făcut încă o cursă. După ce s-a terminat am plecat spre casele noastre. Eram
fericiţi şi de abia aşteptam să le povestim tuturor aventurile noastre.
Ciapă Robert, Clasa a VI- a A
În excursie
Era în ziua de Sfânta Teodora de la Sihla, o zi foarte frumoasă şi călduroasă.
Părinţii mei au zis să facem o excursie la Târgu Neamţ, la mănăstirea care poartă
numele zilei respective. Ne-am pregătit cu toţii de plecare, am luat mâncare şi ne-am suit în
maşină, apoi am plecat la drum.
Înainte de a ajunge la mănăstire am trecut pe la
Grădina Zoologică. Acolo am văzut o mulţime de păsări:
cocoşi de munte, fazani, găinuţe, struţi etc., iar dintre
animale am văzut: ursul, zimbri, cerbi, vulpi şi altele. M-au
impresionat toate aceste animale, dar nu prea aveam timp la
dispoziţie şi ne-am grăbit spre mănăstire.
Odată ajunşi acolo am văzut scălduşca Cuvioasei Teodora,
peştera unde locuia şi se ruga, o bisericuţă mică făcută dint-
un singur copac. Apoi am coborât pe o pote-că către
mănăstirea unde se slujea şi erau foarte mulţi oameni. Am
intrat în mănăstire şi ne-am închinat. Am luat o icoană
mare şi câteva mici ca să le avem ca amintire. După ce am
ascultat slujba, am plecat de acolo şi ne-am îndreptat către
Cetatea Neamţu unde am văzut foarte multe: Ştefan cu
oastea lui, soldaţii lui Ştefan cel Mare, tunuri, cei răi erau
închişi în închisoare şi altele.
După ce am terminat de vizitat am plecat spre casă. Am ajuns cu bine acasă, foarte
obosiţi, dar nu pot uita acea excursie minunată şi aş vrea să merg şi la anul tot cu părinţii şi
cu fratele meu cel mic.
Mărănduca Iulian, Clasa a VI-a A
La bureţi
Este o zi frumoasă de toamnă. După ploaia care a căzut cu două zile în urmă soarele a
apărut din nou cu razele lui strălucitoare. Nu sunt raze sclipitoare şi călduroase de vară, dar
pentru acest anotimp sunt bine venite pentru că acum toate recoltele au nevoie de soare şi
căldură pentru a se maturiza şi a deveni gustoase şi bune.
Văzând că este aşa de frumos afară şi mai ales că este sâm-bătă şi nu ne ducem la
şcoală am hotărât să mergem toată familia în pădure, la bureţi. Ne-am luat câte o sacoşă şi
am pornit.
În pădure deja se auzeau glasuri şi zgomote şi ne-am dat seama că mai erau şi alţii la
cules bureţi. Cu câte un băţ în mână am început să căutăm prin frunzele căzute. Câte unul de
ici, câte unul de acolo, sacoşele se încărcau. M-am
depărtat un pic de familia mea, iar la trunchiul unui
copac care fusese tăiat mai de mult am zărit o grămadă
mare de bureţi. Erau mici şi cărnoşi, cu pălăriile
pufoase şi maronii. Era o plăcere numai să te uiţi la ei.
Am chemat-o şi pe sora mea şi am cules împreună.
Când sacoşele s-au umplut, ne-am adunat cu toţii
şi ne-am întors acasă. Seara se apropia şi noi eram un
pic obosiţi, dar această plimbare ne-a relaxat şi ne-a
plăcut la toţi. În fiecare an , toamna după o ploaie călduţă noi mergem la bureţi şi ne place
fiecăruia această excursie.
Din bureţii aduşi mama ne pregăteşte o mâncare gustoasă, iar pe restul îi pune la
conservat pentru iarnă. Iarna când îi mâncăm ne amintim cu plăcere de peripeţiile din
pădure. Ignat Andreea- Daniela, Clasa a VIII-a A
Concursul
Eram în luna iunie pe trei şi era marţi. Toţi ne pregăteam pentru un concurs de înot.
Bazinul avea cinci sute de metri şi trebuia să se parcurgă trei ture. M-am trezit dis-
de-dimineaţă, m-am uitat pe calendar şi am văzut că mai am la dispoziţie şase zile ca să mă
antrenez. Am ajuns la râu şi l-am măsurat metru cu metru şi am văzut că de la pod până la
baraj sunt exact cinci sute de metri ca şi la bazinul de la concurs.
Mi-am setat cronometrul la zece minute însă când mă pregăteam să sar în râu au
trecut pe acolo trei băieţi care întotdeauna mă necăjeau şi nu credeau c-o să câştig
concursul. Însă eu nu am ascultat ce spuneau. M-am antrenat până când a început concursul
de înot, eram foarte bine pregătit.
S-a dat startul şi eu eram primul, am făcut primul tur iar la al doilea era să fiu
întrecut. Mi-am adunat forţele şi nu m-a întrecut nimeni. Am făcut şi al treilea tur şi tot pe
primul loc am rămas.
Arbitrul mi-a înmânat cupa şi am plecat mândru acasă. Cei care au râs de mine au
rămas cu gura căscată.
Ajuns acasă un băiat m-a întrebat:
- Vrei să mă antrenezi ?
- Da, la ce fel de sport?
- La înot.
- Bine.
Am început antrenamentele şi l-am antrenat până era pregătit de
Concurs. Apoi m-am simţit relaxat şi sigur pe mine.
Butacu Ionuţ-Răzvan, clasa a V-a B
Iisus Hristos
Iisus Hristos a pătimit
Ostaşii toţi L-au chinuit
Cu suliţa ei L-au împuns,
Şi oasele I L-au străpuns.
El pătimeşte
pentru noi
Şi pentru
mântuirea
noastră,
Şi se jertfeşte ca
un miel
Pentru păcatele
noastre.
Cunună de spini I-au pus
Şi trupul I L-au răpus,
Cuie-n mâni şi în picioare,
Curgea sângele şiroaie.
Maica Sfântă tot plângea,
Pământul se cutremura;
Soarele se-ntuneca,
Templu’ în două se crăpa.
Muraru Mihaela, Clasa a VIII-a A
Ţara mea
Ţara mea cu dealuri pline
De vii ce fac vinuri bune,
De câmpii cu grâne multe,
De creste împădurite.
Lacuri limpezi şi izvoare
Păşuni, ape curgătoare,
Locuri multe pitoreşti,
Liniştit poţi să trăieşti.
Mănăstiri vechi, minunate
De la strămoşi lăsate,
Voroneţ, Argeş şi Putna
Vestite în toată lumea.
Sunt făcute de eroi
Care-au luptat pentru noi,
Au luptat cu vitejie
Pentru-a noastră scumpă glie.
Ţara mea cu oameni harnici
Primitori, veseli şi darnici,
Cu case mari şi curate,
Cu grădini îmbelşugate.
Colţ de rai e ţara mea,
Niciodată n-aş pleca
C-aici e belşug şi bine
Mândră sunt ţară de tine.
Ignat Andreea-Daniela, Clasa a VIII-a A
Beşleagă Mălina, cl. a V-a A
Micuţa fermă
O prietenie profundă se poate forma între animalele fermei.
Deşi în realitate nu le vedem vorbind ele vorbesc în limba lor, ba
chiar se împrietenesc; de exemplu o prietenie miraculoasă s-a
produs între un purceluş şi un păianjen.
Într-o zi o purceluşă a născut 11 purceluşi. Stăpânul văzând
că purceluşa nu are cum să-i hrănească pe
toţi a hotărât să-l arunce pe cel mai mic,
dar fetiţa lui nu a vrut spunând că îl
hrăneşte ea.
Fetiţa îi făcea baie, îi dădea lapte
cu biberonul şi dormea în pat cu el. După
o vreme porcuşorul a crescut, iar părinţii au hotărât să îl ducă în
hambar. Aici lui îi era foarte urât fiindcă el se obişnuise în casă. Se
apropia noaptea şi începu să-i fie frică. Dintr-un colţ un păiajen
începu să-i vorbească. Porcuşorul nu ştia cu cine vorbeşte pentru
că era noapte şi păianjenul era foarte mic. Dis-de-dimineaţă a
reuşit să-l zărească şi fericit l-a întrebat ce face. Acesta i-a spus că
ziua stă, iar noaptea lucrează la pânza în care se vor prinde muştele
cu care el se hrăneşte. Aşa el păzeşte animalele de muşte.
Porcuşorului i se păru că şi păianjenul are grijă de el şi i-a
cerut să fie prietenul lui. Acestuia i-a părut foarte bine şi i-a zis că
nimeni niciodată nu i-a cerut prietenia. Fericiţi cei doi au trecut
prin multe aventuri împreună.
După un timp stăpânul vrea să-l taie pe porcuşor. Speriat îi
ceru păianjenului să îl ajute, iar acesta îi spuse că nu îşi va lăsa
prietenul la necaz. S-a tot gândit cum ar putea să-l ajute. Până a
doua zi el a ţesut o pânză pe care a scris Porcuşor special. Stăpânul
venind să ia porcuşorul a văzut pânza şi s-a speriat. A chemat toată
lumea din sat, inclusiv preotul. Toată lumea se mira, iar stăpânul a
hotărât să nu-l taie.
De atunci porcuşorul participă la mai multe concursuri
pentru că stăpânul lui îl crezu chiar un porcuşor special şi trăi
foarte mulţi ani, neavând aceeaşi soartă cu porcuşorii în ziua de
azi.
Trifina Bianca-Marina , clasa a VIII-a A
În livadă
Este o zi toamnă. Soarele se ascunde după norii cenuşii. Pe
jos e un covor de frunze care în lumină străluceşte ca nişte monede
de aur.
Un vânt potolit aduce miresme de toamnă. Împreună cu
verişoarele mele am mers în livadă pentru a culege mere aurii cu
un miros parfumat. Dar nu numai mirosul te vrăjeşte, ci şi culorile
te încântă, ele sunt fără egal, de la galbenul pal la roşul de foc.
Copacii au roade bogate de parcă zâna belşugului locuieşte în
livada noastră.
Mătuşele mele pregăteau hambarele care deja erau aproape
pline. Noi am adus scara şi am început să culegem. Alin era în
copac şi culegea şi el ce putea. Ceilalţi cu
coşuleţe în mâini se căţărau pe scări ca să
culeagă şi ei ceva. Era dificil de cules
mere, dar cu toate astea ne amuzam foarte
mult şi munca ni se părea uşoară.
Din neatenţie Alin căzu jos. Noi
ne-am speriat, dar el căzu pe un munte de
frunze şi nu se lovi. După ce am cules
destul de multe mere, noi am mai rămas un
pic ca să ne odihnim în aerul curat şi parfumat ce ne învăluia. Am
gustat şi din merele cele zemoase şi roşii ca focul. Am admirat
copacii care erau încă îmbrăcaţi în roadele toamnei.
Ne-am strâns coşurile şi lădiţele şi am plecat mulţumiţi.
Toamna este un anotimp plăcut tuturor copiilor.
Mazilu Ioana, clasa a V-a B
Pe teren
Este o zi însorită de primăvară. Soarele ajută iarba cea
crudă să crească mare. E o zi potrivită pentru marele meci ce urma
să se desfăşoare între băieţii clasei noastre şi oaspeţi, elevii dintr-
un sat vecin.
Fetele au hotărât să facă galerie pentru a-şi încuraja echipa.
Băieţii erau puţin stresaţi, dar şi-au revenit.
A venit echipa adversă. Au dat mâna amândouă echipele şi
a început jocul. Noi, fetele, strigam şi-i încurajam cât de mult
puteam. Băieţii erau cam slabi şi n-au putut da decât un gol, iar
oaspeţii au dat 3 goluri, jucau aşa de bine. Dar nu ne-am pierdut
speranţa şi îi încurajam pe ai noştri:
- Haide a V-a B, haide nu mai sta!
- Haide a V-a B, mai daţi un gol, haideţi!
Au mai dat un gol, dar ceilalţi au mai dat 2 goluri şi aveau 5
goluri, iar noi 2. Noi, fetele,
eram foarte supărate şi aproape
că nu mai strigam deloc. O
pauză i-a salvat, domnul
profesor i-a încurajat şi le-a
spus să fie mai buni. Băieţii s-
au îmbărbătat şi erau mai
hotărâţi ca oricând să câştige.
Noi ne-am hotărât să îi
încurajăm mai tare şi aşa am şi făcut. Băieţii au mai dat un gol şi
încă unul şi încă unul şi au ajuns la scorul de 6 la 5 pentru noi.
Oaspeţii nu au mai dat nici un gol.
- Bravo a V-a B, bravo!
- Mai daţi un gol, haide a V-a B!
Strigam cât ne ţinea gura. Băieţii au mai dat încă 2 goluri şi s-a
terminat meciul. Noi am câştigat. Fetele îi felicitau pe băieţi. Am
câştigat, iar fetele îi felicitau pe băieţi. Eram foarte fericiţi şi
strigam cu toţii Am câştigat!
Nechifor Gabriela, clasa a V-a B
Prietenii mei extratereştrii
La ora de opţional domnul diriginte ne-a dat de făcut un
referat despre una din planete în afară de Pământ şi trebuia să-l
aducem în următoarea oră.
Cu o zi înainte de opţional am căutat prin reviste ceva
despre extratereştri şi despre planeta
locuită de ei şi dintr-odată se aprinde
afară o lumină fosforescentă. Când mă
duc să văd ce este, văd o far-furie mare,
zburătoare aterizând în grădi-na casei
mele şi din ea ieşind trei omuleţi mici,
verzi şi drăguţi.
Mă apropii de ei, dar omuleţii fug
înapoi în farfurie. Curioasă intru după ei
în farfurie, atunci deodată se închide uşa,
iar eu mă uit pe geam să văd ce se întâm-
plă şi văd că nava se depărta de pământ. Speriată încep să ţip. De
după un colţ ies acei omuleţi mici şi vin spre mine şi unul dintre ei
îmi zice:
- Nu te speria te luăm pe planeta noastră doar ca să vezi unde
locuim şi aşa să-ţi faci mai uşor referatul.
- Dar voi ajunge până diseară înapoi?
- Sigur, dacă tu vrei, aşa va fi!
Nu a mai durat mult şi am ajuns pe planeta lor. Din fiecare
parte tot ieşeau câte cinci extratereştri. I-am cunoscut pe toţi,
iar unul dintre ei s-a oferit să-mi arate împrejurimile, iar ceilalţi
voiau şi ei şi au început să se certe între ei:
- Eu am adus-o aici, eu îi arăt!
- Nu, eu!
Şi au continuat aşa până ce le-am zis să meargă să-mi arate toţi.
Şi mi-au arătat unde locuiesc, unde se joacă, unde muncesc, unde
mănâncă sau ce mănâncă şi totul mi s-a părut frumos şi ştiam acum
ce să scriu în referat.
După ce am văzut tot ne-am întors la farfuria zburătoare şi
mi-am luat rămas bun de la extratereştri care îmi deveniseră
prieteni, apoi am plecat spre casă. Nu a durat mult şi am ajuns.
M-am dus repede în camera mea şi am scris referatul pe
care am luat zece cu felicitări din partea domnului diriginte.
Mărănduca Alexandra, Clasa a VIII-a A
Gânduri de 1 Decembrie
Este sfârşitul lui noiembrie. Soarele nu mai trimite pe
pământ razele călduroase, ele se ascund după norii cenuşii.
În fiecare an toţi românii aşteaptă ziua de1 Decembrie. În
această zi ne aducem aminte de strămoşii noştri care au luptat cu
mult curaj şi vitejie pentru ca noi să trăim într-o ţară unită. Anul
acesta România împlineşte 91 de ani de la Unirea din 1918.
Ei au ales ca steagul să fie din trei culori: roşu, galben şi
albastru.
În ziua de 1 Decembrie se organizează în majoritatea
oraşelor din ţară parade
militare şi se depun
coroane de flori la
monumentele ridicate în
cinstea eroilor căzuţi pe
câmpul de luptă. În şcoli
se organizează serbări şi
concursuri pentru a
marca evenimentul şi
pentru a ne bucura
împreună.
Noi suntem mândri de strămoşii noştri şi le mulţumim că au
luptat pentru această ţară, iar eu sunt mândră că trăiesc în această
ţară.
Brăneanu Magda, clasa a V-a A
1 Decembrie – Ziua Naţională a României
În fiecare an ziua de 1 Decembrie este aşteptată de toţi
românii. În această zi ne aducem aminte de strămoşii care au luptat
cu multă vitejie pentru ca ţara noastră să fie liberă şi unită.
Anul acesta România împlineşte 91 de ani de la Unirea din
1918 care a avut loc la Alba Iulia şi la care au participat peste
100000 de români, mulţi îmbrăcaţi în costume populare
reprezentând toate
regiunile ţării. Ei au cerut
unirea tuturor românilor
într-o singură ţară,
România, cu capitala la
Bucureşti.
De ziua Unirii
elevii cântă cântece şi
recită poezii.
1 Decembrie este
sărbătoarea tuturor
românilor. Noi trebuie să
fim tot timpul uniţi ca să
putem trăi bine într-o ţară
frumoasă şi bogată.
Ignat Iuliana, clasa a V-a A
Marea Unire
Astăzi este 1 Decembrie. Unirea de la 1 Decembrie
reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată
realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii,
unirea Transilvaniei cu România.
Ziua de 1 Decembrie este specială pentru mine.
Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul
triumfului idealului naţional, anul
încununării victorioase a lungului
şir de lupte şi sacrificii umane şi
materiale pentru făurirea statului
naţional unitar.
La 1 Decembrie 1918, în
inima Transilvaniei, la Alba Iulia,
s-a hotărât Marea Unire.
Atmosfera de la Marea Adunare a fost sărbătorească.
1 Decembrie este cea mai românească zi a anului.
Brăneanu Cosmin, clasa a V-a A
Sărbătoarea tuturor românilor
Era 1 Decembrie – Ziua Naţională României.
Era o zi neobişnuită, urma să sărbătorim 1 Decembrie, iar
clasa noastră dădea program artistic. Aveam emoţii, de abia
aşteptam să ajung la şcoală.
Primele două ore aveam cu domnul diriginte şi am hotărât
să mai facem un pic de repetiţie. Prima şi prima dată am început cu
imnul de stat al României Deşteaptă-te, române!, apoi au urmat
cântecele: Tu Ardeal, A sosit ziua dreptăţii, Hai să-ntindem hora
mare, Treceţi batalioane române
Carpaţii. Printre aceste cântece au fost
şi nişte poezii spuse de noi. Andreea,
verişoara mea, a cântat un cântec
popular foarte frumos, fiind îmbrăcată
cu un costum naţional care mi-a plăcut.
La sfârşitul orelor a urmat
serbarea. Toţi elevii ne priveau
împreună cu părinţii şi domnii
profesori diriginţi la clasele V-VI şi
domnul profesor Vieru. A început serbarea, noi recitam foarte
frumos aceste poezii închinate eroilor care şi-au vărsat sângele
pentru ţară, de asemenea am cântat din inimă cântecele învăţate. La
sfârşit a cântat şi Andreea cântecul ei minunat. Toată lumea ne-a
felicitat.
A urmat un concurs între clasele de a V-a A, a V-a B, a
VI-a A şi a VI-a B. Prima probă a fost de istorie. Au fost câteva
întrebări la care am răspuns bine, dar au fost şi întrebări la care nu
am răspuns corect. Echipa noastră era alcătuită din: Beşleagă
Mălina, Brăneanu Magdalena, Ignat Iustinian- Florin,adică eu,
Ilioaia Alexandra, şi verişoara mea, Vasiliu Andreea. A doua probă
a fost o poezie. Vasiliu Andreea a recitat frumos poezia ei de la
serbare. La această probă am primit
punctajul maxim la fel ca la cântec. La
proba a treia echipa noastră a cântat
cântecul A sosit ziua dreptăţii. A urmat
proba de perspicacitate, apoi ghicitorile.
La acestea am obţinut punctajul maxim.
Ultima probă a fost de îndemânare.
Prima dată am fost pe locul doi, iar a
doua oară, la proba cu boabe de
porumb, la care am participat eu, am
fost pe primul loc.
După ce s-a terminat tot concursul am fost pe locul doi cu
şaizeci şi unu de puncte, învingătoarea a fost clasa a VI-a B cu
punctajul de şaizeci şi patru de puncte. Pe al treilea loc a fost clasa
a V-a B cu punctajul de cincizeci şi nouă de puncte, iar menţiune a
luat clasa a VI-a A cu punctajul de patruzeci şi şapte de puncte.
A fost o zi foarte frumoasă Ziua Naţională a României. Ignat Iustinian- Florin, clasa a V-a A
Concursul
Era o zi mohorâtă de început de iarnă calendaristică, dar era
totuşi frumoasă, era 1 Decembrie o zi specială pentru toţi românii
de oriunde.
Şi noi ne-am
pregătit să sărbătorim cum
se cuvine Ziua Noastră.
Am făcut primele patru
ore şi în a cincia oră
aveam concursul. A sosit
şi ora mult aşteptată.
Mai întâi au avut
serbare clasa a V-a A. După ce au terminat serbarea a început
concursul. Ne-am aşezat la măsuţe câte cinci elevi. La clasa
noastră au participat: Ioana, Ionela, Delia, Victor şi eu. Prima
probă a fost de istorie, a doua o poezie, a treia au fost problemele
de perspicacitate, a patra de cântat un cântec, au urmat ghicitorile
şi proba de îndemânare.
Noi voiam aşa de mult să câştigăm, dar ,din păcate, am
obţinut premiul al treilea. Pe primul loc a fost clasa a VI-a B, pe al
doilea a V-a A şi pe al treilea noi.
A fost o zi deosebită!
Ignat Cătălina, clasa a V-a B
glasul şcolii nr. 8 8
De Crăciun
E iarnă, ninge şi-i frumos,
În casă, bradu-i luminos.
Cu daruri multe împodobit
De sărbătoare e gătit.
E mândra seară de Crăciun!
Afară, colindătorii spun
Că s-a născut cu chip frumos
Bunul Domn Iisus Hristos.
Masa-i plină cu de toate:
Nuci şi mere parfumate,
Colăcei şi bombonele
Cu drag să mănânci din ele.
Iar noi, copii nerăbdători,
Orice zgomot ne dă fiori
Aşteptăm să apară în prag
Moş Crăciun cel bun şi drag.
Irimia Emil Vlăduţ (clasa a VI-a B )
Vis de iarnă
Fulgii jucăuşi, dansând voioşi prin
aer, se aştern lin pe pământul îngheţat.
Steluţe argintii umplu văzduhul. Fulgii
dansează precum un roi de fluturi albi.
Plapuma subţire de nea de dimineaţă a devenit
Un covor gros şi pufos la atingere. Plopii sunt ca nişte fantasme albe care pier înşiraţi în
zare.
Am deschis geamul camerei mele. Un fulg mi se opreşte în palmă. E argintiu, rece,
îmbrăcat într-o mantie dantelată. Îmi zâmbeşte de parcă m-ar cunoaşte de multă vreme.
-Bine te-am găsit ,Liliana!
-Bi… bi…bine ai sosit,Fulguleţ!am răspuns eu foarte uimită.
-Te-ai pregătit pentru venirea Moşului?
- Cred că da…
- Să-ţi spun un secret,noi, fulgii de nea, suntem anul acesta ajutoarele lui Moş Crăciun.
- Adică?
- Adică, în mersul nostru prin aer vă observăm pe voi, copii. Moşul vrea să ştie cum vă
comportaţi, ce vă doriţi…
- Cum ţi s-au părut copiii anul acesta?
- Din câte mi-au spus spiriduşii Moşului de anul trecut, în acest an sunt mai cuminţi.
- Te rog, Fulguleţ, dă-i Moşului această scrisoare.
- Bine, spune Fulguleţ şi îmi luă scrisoarea
Brusc, m-am trezit în miros de cozonaci şi de prăjituri. Mi-am dat seama că totul a
fost doar un vis. Era Ajunul Crăciunului.
M-am dat jos din pat şi m-am îndreptat spre bradul de Crăciun. Moşul îmi lăsase daruri sub
brad. Am constatat cu bucurie că am primit ce am scris Moşului.
- Îţi mulţumesc, Fulguleţ!am şoptit către geam.
Nechifor Liliana (clasa a VII-a A )
Ploaia
Este toamnă. Soarele nu mai este acum ca un disc uriaş de foc. Un vântişor rece a
început să treacă peste pământul cu roade bogate.
Spre seară când soarele a început să apună, nişte nori cu gând rău se apropie din
depărtare. O oră mai târziu picături mari de ploaie cad cu repeziciune pe pământ.
Văzând că nu plouă foarte tare şi că nu se aud tunete,am hotărât să ies afară pentru a mă
bucura de toată atmosfera.
Uimită de farmecul întregii naturi stăteam şi mă uitam impresionată la tot ce mă înconjura.
Era nemaipomenit!
Uitându-mă cu atenţie cum ploaia cade pe pământ, îmi imaginam ploaia ca o crăiasă
. Parcă stătea şi zâmbea şi ea când vedea că fructele, legumele şi pământul aproape uscat se
bucurau de dânsa.
După un timp basmul pentru mine se încheiase, deoarece ploaia se hotărî să plece
pe alte meleaguri, să bucure şi altă lume.
Mitrea Gabriela- (clasa a VII-a A)
Costan Paula, cl. I A
CRIPTOGRAMĂ
Pornind dintr-un anumit punct şi urmând o anumită ordine ,
se descoperă o strofă dintr-o poezie de Mihai Eminescu.
Notă: a = ă
A O C S I U S A
P N U A B C E O
T E N E U A P R
E L D S R L A O
B E I A I E S N
U R N N S P A M
N U R U E E R O
A M A D A L E S
Asofiei Mădălina (clasa a VIII-a B)
ARITMOGRIFUL SUBSTANTIVELOR
Înscriind pe orizontale substantivele cerute de definiţii, pe
verticala A-B veţi descoperi un substantiv care denumeşte
o deschizătură folosită pentru a permite intrarea soarelui, a aerului.
A
B
1. Desiş de tufe
2. Viteză, repeziciune
3. Ambarcaţiune de dimensiuni mici
4. Masă pentru profesori
5. Pasăre migratoare
6. Ciupercă pe copaci
7. Peşte din apele de munte
8. Soartă, formulă de salut
9. Plantă cu flori galbene
Mitrea Costel (clasa a VIII-a B)
Mărănduca Adina – Ionela, cl. a VI – a B
glasul şcolii nr. 8 9
Toamna
Septembrie… Prima lună de toamnă…
Un început de an şcolar…
Ce zână bună şi bogată suflă peste întreg pământul,
colorând livezile şi pădurile cu nuanţe arămii, scuturându-şi pletele
bogate şi umplând hambarele cu recolte mănoase?
După bucuriile verii,toamna aduce şi puţină tristeţe,
alungând păsările călătoare spre alte zări, uscând dealuri şi câmpii,
lăsând pădurile goale şi supărate, pustiite şi singure.
Copacii rămân desfrunziţi, în livezi merele şi celelalte
fructe sunt culese, mireasma lor plutind la mulţi metri depărtare.
Oamenii harnici îşi strâng recoltele muncite de-a lungul anului şi
se pregătesc pentru o nouă recoltă. Se fac arăturile pentru
următorul an iar gospodinele îşi pregătesc harnice proviziile pentru
iarnă.
Cu toate ploile şi vânturile ei, aştept mereu toamna,cu
bogăţia ei de arome şi parfumul ei special.
Filip Ana-Maria (clasa a VIII-a B)
Peisaj de toamnă
Suntem în luna octombrie, şcoala a început de ceva vreme,
toţi colegii vor ca anul acesta să înveţe mai bine, deoarece acum
suntem în clasa a VIII-a şi ne aşteaptă examene importante de dat.
Anul acesta zâna roadelor a sosit cu ceva întârziere , însă
chiar şi aşa prin livezi merele roşii sau aurii sunt strânse de copii
veseli şi zglobii, perele au ajuns deja prin compoturi sau dulceţuri
sau ascunse de copii pofticioşi prin pivniţe sau beciuri.
Strugurii dulci şi mov au fost deja zdrobiţi pentru a se obţine must
dulce-acrişor şi vin.
Oriunde te uiţi pe câmp, oamenii taie porumbul uscat,
lăsând pământul dezgolit.
De printre dealurile înalte se aud oile care coboară la poale pentru
iernat.
Pe cer stoluri de păsări ne părăsesc în fugă, au mai
rămas ciorile negre ca smoala şi câteva vrăbiuţe zgribulite.
Vântul rece de toamnă adie uşor printre crengile goale ale
copacilor.
Irimia Ana-Maria (clasa a VIII-a B)
Un apus de soare de neuitat
Era vară. Eram împreună cu prietenii mei într-o tabără de la
munte.
În fiecare zi,spre seară, porneam către cel mai înalt vârf de
lângă cabană. De acolo vedeam brazii înalţi şi verzi parcă fericiţi
de un lucru pe care noi oamenii nu-l înţelegeam, munţii înalţi şi
mândri de frumuseţea lor şi ascultam încântaţi sunetul cristalin al
apei în cădere, liniştea printre care se strecura ba
câte-o adiere de vânt, ba câte-un ciripit al păsărelelor.
Totul te duce într-o lume de basm!
Nu după mult timp soarele îşi lua „La revedere” pentru
ceva timp de la noi.
Cu toţii eram uimiţi de tristeţea naturii, mai văzusem
apusuri, însă ca acesta niciodată. Parcă totul îi cerea soarelui să
mai rămână, însă acesta nu a ascultat şi încetul cu încetul, razele lui
protectoare începură să pălească, iar totul fu cuprins de un roşu
amestecat cu portocaliu, iar mai apoi dispăru după şirurile de munţi
întristaţi de plecarea lui.
Însă soarele iubit nu a plecat în zadar, deoarece îi luă
locul luna rece şi luminoasă.
Privind la tot am constatat că frumuseţea lunii nu o poţi compara
cu cea a soarelui. Fiecare are menirea lui.
Brăneanu Bianca (clasa a VIII-a B)
Apusul Astă-vară am fost cu familia la munte.
În fiecare seară ieşeam pe o bancă de lângă cabană ,de unde
priveam lanţul de munţi ce ne înconjura şi oraşul de la poalele
pădurii.
Tot de acolo mai vedeam şi apusuri de soare „magice”,datorită
culorilor portocaliu şi roşiatic care îşi schimbau nuanţele odată cu
paşii repezi ai soarelui care se ascunde după crestele munţilor.
Cu plecarea soarelui,pădurea de brazi devenea
înfricoşătoare datorită umbrelor care erau făcute de ultimele raze
plăpânde ale soarelui. Era ca un basm.
A fost cea mai frumoasă vacanţă de până atunci!
Stratulat Claudiu (clasa a VIII-a B)
REBUS MATEMATIC
1. Completaţi careurilor de câte teri cifre, respectând
condiţiile:
a) Suma cifrelor pe fiecare linie şi coloană este acelaşi.
b) Numărul de pe toate liniile şi coloanele sunt divizibile cu 3.
c) Toate numerele de trei cifre utilizate au cifre distincte.
2. a) Numerele de pe liniile 1, 2 şi 3 sunt pătratelor unor
numere prime cuprinse între 10 şi 20.
b) Nu se foloseşte cifra 0.
c) Numărul de pe coloana 1 este par.
d) Numărul de pe diagonala principală este pătrat perfect.
AŞEZAREA PUNCTELOR ÎN PLAN „Esenţa matematicii este libertatea ei”
1. Aşezaţi cinci puncte pentru a obţine opt triunghiuri
dreptunghice.
2. Aşezaţi în plan şase puncte astfel cu trei puncte
oarecare să fie vârfurile unui triunghi isoscel.
3. Să se aşeze 12 puncte pe 6 drepte astfel încât pe fiecare
dreaptă să fie situate 4 puncte.
4. Desenaţi pe o foaie de hârtie nouă puncte aşezate la
distanţe egale, ca să formeze un pătrat. Fără să ridicaţi
creionul de pe hârtie trasaţi patru linii drepte, astfel
încât să treceţi prin toate punctele.
Ciapă Robert clasa a VI a A
Mitrea Valentin, cl. a V-a A
glasul şcolii nr. 8 10
ARITMOGRIFUL ADUNĂRII
Înlocuind numerele cu litere veţi afla pe verticala A-B rezultatul adunării, iar pe orizontală noţiuni legate de aceasta.
A
10 11 2 1
8 12 3 2 5 4 5 6 7 4
5 9 13 3 9 15 6
4 1 14 8 6 4 5 6 7 4
B
Vasiliu Andreea clasa a V a A
ARITMOGRIFUL SCĂDERII
Înlocuind numerele cu litere veţi afla pe verticală A-B rezultatul scăderii, iar pe orizontal noţiuni legate de acesta.
A
12 5 13 2 1 2 7 4 6
4 2 1 8 2 7 5
7 2 6 3 10 11 5 6 4 5 9 6
7 2 11 10 8 1 4 6 4 5 9 6
B
Beşleagă Mălina clasa a V a A
ARITMOGRIFUL ÎNMULŢIRII
Înlocuind numerele cu litere veţi obţine pe verticala A-B rezultatul înmulţirii, iar pe orizontală noţiuni legate de aceasta.
A
3 1 7 2 10 8 7
3 2 8
14 9 13 10 3 2
4 8 6 10 2 8 11 5 10 8 12 9
13 3 15 5 10 9 10 8 12 9
9 6 3 13 8 9 10 8 12 9
B
Brăneanu Magdalena clasa a V a A
ARITMOGRIFUL ÎMPĂRŢIRII
Înlocuind numerele cu litere veţi obţine pe verticala A-B rezultatul împărţirii, iar pe orizontală noţiuni legate de aceasta.
A
4 5 1 6 7 8 3 2 3 9 10 2
4 5 2 14 6 1 9 2 3 9 10 2
4 5 13 9 14 3 11 9 12 8 3 9 10 2
B
Ignat Iustinian clasa a V a A
DOVEDIŢI-VĂ ISCUSINŢA
1. Adunând 11+1 se obţine 12. Găsiţi altă cifră care repetată de trei ori în adunări să dea tot 12.
2. Folosind numai semnul adunării scrieţi numărul 28 cu ajutorul a cinci cifre de doi şi 1000 cu ajutorul a opt cifre de 8.
3. Folosind de patru ori cifra 4, exprimaţi toate numerele naturale de la 1 la 10.
4. Puneţi semnele matematice necesare.
8 2 3 5 = 60
Ilioaia Alexandra clasa a V a A
SCAMATORII MATEMATICE
1. Spuneţi cuiva să aleagă două cifre mai mari decât 5. Să înmulţească prima cu 5, la rezultat se adaugă a doua cifră şi să înmulţească
totul cu 4. Comunicându-vă rezultatul, puteţi spune cifrele alese iniţial.
2. Cereţi cuiva să aleagă un număr oarecare, să adauge 1, rezultatul să-l înmulţească cu 2; să adauge 3; rezultatul să-l înmulţească iar
cu 2; în final să scadă 10. Aflaţi numărul ales.
Nechifor Costel clasa a VI a A
ATENŢIE LA LECTURĂ!
„Tot ce este gândire corectă este sau matematica sau susceptibile de matematician.”
(Grigore Moisil)
Mesajul cifrat în şase porunci de cireşari
1. Sub unu mai pui unu, peste alţi doi iei totul pe din două.
2. Îl împerechezi pe unu şi mai aduni jumătate.
3. La o cifră mai pui patru şi apoi scazi unu ca să-ţi rămână un număr de patru cifre, după cum ţi-e pofta.
4. Aduni cifră veche până când rămâne decât una nouă.
5. O scrii una după alta şi le socoteşti numai pe-a treia şi pe-a patra.
6. Le citeşti câte sunt şi le socoteşti numai pe-a treia şi pe-a patra. Ce număr trebuiau să găsească Cireşarii?
Bordei Gabriela clasa a V a A
glasul şcolii nr. 8 11
Sfântul Apostol Andrei
În fiecare an, la 30 noiembrie, Biserica face
pomenirea Sfântului Apostol Andrei. Este numit şi
„cel dintâi chemat”, întrucât a răspuns primul
chemării lui Hristos la apostolat. Sf. Ap. Andrei a fost
fiul lui Iona şi fratele lui Simon Petru.Evanghelia după
Ioan menţionează că înainte de a deveni ucenic al lui
Iisus, Ioan a fost ucenicul Sf. Ioan Botezătorul. Devine
ucenicul lui Iisus în urma mărturiei Sf. Ioan
Botezătorul: „Iată Mielul lui Dumnezeu!”
Chemarea lui Andrei la
apostolie este relatată de Sf.
Evanghelist Matei prin
cuvintele:”Pe când Iisus umbla pe
lângă Marea Galileii, a văzut doi
fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru
şi pe Andrei, fratele lui, care
aruncau mreaja în mare, căci erau
pescari. Şi le-a zis:Veniţi după Mine
şi vă voi face pescari de oameni. Iar
ei,îndată lăsând mrejile, au mers
după El”(Matei 4, 8-20).
Potrivit tradiţiei şi celor
scrise de unii istorici şi teologi din primele veacuri
creştine, Sf. Ap. Andrei a fost primul propovăduitor al
Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi
Marea Neagră (Dobrogea de azi),- cunoscut pe atunci
sub numele de Scythia, dar şi în teritoriile de dincolo
de Prut, în nordul Mării Negre.
Ajunge până în Grecia, unde moare în localitatea
Patras, răstignit pe o cruce în formă de X.
Vasilache Cosmina, cl. a VII-a A
Naşterea Domnului Ascultând istoriile minunate din Sf. Evanghelie despre cele petrecute în
noaptea sfântă a Naşterii Domnului, simţim în inimile noastre o tainică chemare
de a porni cu cugetul pe urmele magilor de la Răsărit, cu ochii aţintiţi la steaua
călăuzitoare spre Betleem, unde s-a născut Hristos. Acolo, în peşteră, în ieslea
cea săracă, Pruncul nou-născut a venit pe pământ să sfinţească pe om, să-l facă
sălaş dumnezeiesc. Împreună cu păstorii auzim şi trăim şi noi frumuseţea
fermecătoare a cântării îngereşti: „Slavă întru cei de sus, lui
Dumnezeu şi pe pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” Aceste
sfinte întâmlări din Betleem trezesc în sufletele noastre, în primul
rând, recunoştinţă pentru nemăsurata dragoste a Tatălui Ceresc faţă
de noi oamenii şi pentru marea jertfă pe care a făcut-o prin Fiul Său,
ca să ne mântuiască .
Descoperindu-se oamenilor ca Pâinea vieţii (Ioan 6, 48) şi
lămurin că această pâine este Trupul Său, pe care îl va da pentru
viaţa lumii (Ioan 6, 51), Mântuitorul Iisus Hristos a ridicat viaţa
omenească la plinătatea vieţii dumnezeieşti şi a arătat, peste veacuri,
că viaţa este bunul şi darul suprem de care trebuie să se bucure nu
numai omul, ci şi întreaga făptură. Sărbătoarea Naşterii Domnului
este, astfel, sărbătoarea vieţii. Prin întruparea Sa, Fiul lui Dumnezeu
ne-a descoperit valoarea şi frumuseţile vieţii. Mântuitorul a venit în lume
pentru a da un sens nou existenţei omeneşti.
Ziua de naştere a Domnului este ziua de naştere a păcii, spune un sfânt părinte a
Bisericii, întrucât Mântuitorul a venit pe pământ ca să împace pe om cu
Dumnezeu şi pe oameni între ei.
O frumoasă cântare bisericească îndeamnă: „Hristos se naşte, măriţi-L!
Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos pe pământ, înălţaţi-vă!”
Mitria Gabriela, cl. a VII-a A
Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi
Arhidiacon Ştefan (27 decembrie)
S-a făcut odată întrebare între iudei, saduchei, farisei şi elini despre Domnul nostru
Iisus Hristos. Unii spuneau că este prooroc, alţii că este înşelător, iar alţii că este Fiul lui
Dumnezeu. Atunci Ştefan, unul din cei şapte diaconi a stat pe loc înalt şi a binevestit tuturor
pe Domnul Iisus, zicând:”Bărbaţi fraţi, pentru ce s-au
înmulţit răutăţile voastre şi s-a tulburat tot
Ierusalimul? Fericit este omul care nu s-a îndoit de
Hristos. El este Cel ce a plecat cerurile şi S-a pogorât
pentru păcatele noastre şi S-a născut din Sfânta şi
curata Fecioara, cea aleasă înaintea întemeierii lumii.
El a luat neputinţele noastre şi a purtat slăbiciunile
noastre. Pe orbi i-a luminat, pe leproşi i-a curăţit, pe
demoni i-a izgonit.” Când l-au auzit grăind aşa, l-au dus
în sinedriu (tribunal) la arhierei că nu puteau sta
împotriva înţelepciunii şi duhului cu care grăia. Inrând
înăuntru, au adus nişte martori mincinoşi, care au
spus:”L-am auzit grăind cuvinte de hulă împotriva
locului celui sfânt şi a Legii” şi alte cuvinte, aşa precum scrie în cartea „Faptele
Apostolilor”.
Şi când s-au uitat la el, au vâzut faţa lui ca faţa de înger. N-au mai putut răbda ruşinea
biruinţei; l-au lovit cu pietre şi l-au omorât. Iar sfântul se ruga pentru ei zicând:”Doamne,
nu le socoti lor păcatul acesta!” Nişte bărbaţi evlavioşi au luat sfintele lui moaşte, le-au pus
într-o raclă făcută din lemn de Persia, l-au acoperit şi l-au aşezat alături de templu.
Tânărul Saul, care a păzit hainele celor care l-au ucis pe Sf. Ştefan, a crezut mai târziu în
Hristos, devenind viitorul Apostol Pavel.
Dictionar creştin
Icoană= pictură pe lemn, pânză sau
murală (pe peretre), ce reprezintă pe Iisus,
Maica Domnului sau pe Sfinţi, ori scene
biblice. În mod normal, Sfântul Duh nu
poate fi reprezentat decât sub formele sub
care s-a arătat (limbi de foc sau
porumbel). În Biserica Ortodoxă nu se
venerează icoana ca obiect, ci persoana
care este reprezentată în ea.
Iconoclasm (gr. "spargerea icoanelor") =
conflict apărut în secolul VIII în Imperiul
Bizantin, cu privire la folosirea icoanelor
în bisericile ortodoxe. La al şaptelea
Sinod (Consiliu) Ecumenic s-a decretat
folosirea icoanelor în cultul Bisericii, pe
baza învăţăturii Sf. Ioan din Damasc.
Iconografie = studiul şi arta pictării
icoanelor.
glasul şcolii nr. 8 12
Puncte tari:
Este sănătos;
Crează echipe, interacţiuni între indivizi;
Este practicat de multe vedete;
Şi-a câştigat un brand puternic în România datorită
campionilor mondiali, precum Lucian Bute etc.
Scapă tinerii de tentaţia fumatului / consumului de droguri;
Ocupă timpul tineretului;
Îmbină utilul cu plăcutul. Educă tineretul asupra unui stil
sănătos de viaţă şi în acelaşi timp, îl distrează;
Puncte slabe:
Bani insuficienţi alocaţi de la bugetul de stat şi local pentru
acest sector de activitate;
Deficitul de comunicare şi informare a tineretului asupra
importanţei sportului în viaţa cotidiană;
Insuficienţa terenurilor de sport amenajate corespunzător şi
a sălilor se sport pentru practicarea sportului;
În mentalul colectiv, noţiunea de sport este privită ca ceva
ruşinos;
Tineretul preferă să privească la televizor sportul decât să-l
practice.
Oportunităţi:
Descoperirea de noi talente;
Valorificarea potenţialului existent (resurse umane şi
financiare);
Organizarea de tabere şcolare care să aibă ca principal
obiectiv practicarea sportului;
Organizarea de competiţii sportive care să recompenseze
participanţii cu diplome şi echipamente.
Ameninţări:
Suntem în topul ţărilor cu rată crescută a obezităţii ca boală
printre adolescenţi şi preadolescenţi;
Dorinţa crescândă a tinerilor pentru optarea unor activităţi
statice în detrimentul activităţilor dinamice.
Şi în acest an
un număr mare de
elevi ai şcolii noastre
au participat la
Olimpiada Naţională
a Sportului Şcolar
2009 - 2010 la:
tetratlon, cros, tenis
de masă, handbal, şah
şi a făcut ca elevii
participanţi să se
califice la etapa
judeţeană la primele
patru probe.
Desfăşurat la
Colegiul Agricol Fălticeni, concursul de tetratlon a adunat la start
mai mulţi elevi de la şcoli din zona Fălticeni. Elevii noştri:
Ghiorghiţă Elisa, Filip Ana Maria şi Maftei Mihaela (cl. a VIII-a
B) au ocupat în ordine primele trei locuri şi s-au calificat la etapa
pe judeţ, competiţie ce are loc pe data de 20.03.2010, la sala de
atletism de la Stadionul „Areni” din Suceava.
Oraşul Gura Humorului va găzdui pe data de 13.02.2010
etapa judeţeană a concursului de tenis de masă, unde şcoala noastă
va fi reprezentată de elevii: Beşleagă Cătălina şi Cîrjă Răzvan (cl.
a VIII-a B), Nechifor Liliana şi Nechifor Giorgiana (cl. a VII-a A),
Cristina Andrei Beşleagă Diana (cl. VII a B) şi Irimia Florin (cl. a
VIII-a A).
Pe data de 27.02.2009, sala de sport din localitatea
Marginea va găzduit etapa pe judeţ la handbal feminin, unde
echipa Şcolii Hârtop va lua parte. Echipa calificată are următoarea
componenţă: Irimia Ana-Maria, Mazilu Mihaela, Ghiorghiţă Elisa,
Cristina Ramona, Filip Ana Maria , Vasiliu Andreea, Maftei
Mihaela (clasa a VIII-a B), Ignat Andreea (cl.a VIII-a A), Onuţu
Mariana (cl. a VII-a A), Vasilache Alexandra (cl. a VI – a A),
Beşleagă Diana şi Beşleagă Ana (cl. a VII –a B).
Rezultatele obţinute ne dau dreptul să visăm la rezultate
mai bune, dacă vom aborda orice competiţie cu mai mult curaj şi
dorinţă de victorie.
Coordonator, partea grafică, tehnică şi organizatorică, prof. Radu Gabriel şi prof. Vasiliu Dumitru. Coordonatori:
- limba română: prof. Filip Maria şi prof. Onofrei Nadia;
- matematică: prof. Trifina Gheorghe; - religie: pr. Costan Ilie; - Învăţător Gabriela Baba, înv.
Maerean Neli – Daniela. Elevii, colaboratori ai revistei se regăsesc în paginile acesteia. Aşteptăm şi alţi elevi colaboratori pentru numerele următoare. Tipărit la Tipografia Elena Bacău –
www.tipografiaelena.ro