Ultima lună a toamnei a trecut

posomorată şi tristă. Natura s-a stins, ziua

se distinge cu greu de noapte. Pe camp,

legumele şi fructele s-au rostogolit în

grămezi. Prin livezi, pomii şi-au ridicat şi

ei braţele prin paclele fumurii, predandu-

se iernii ce va să vină. Doar cate un măr

lăsat dinadins pe o creangă

aminteşte stingher de

anotimpul ce a trecut. Nu

mai există întoarcere:

desfrunzită şi

încremenită,natura aşteaptă

podoaba albă a zăpezilor... Iarna e

anotimpul poveştilor, a amintirilor şi a

vremurilor de demult,e anotimpul copiilor

şi al gandurilor noastre...

După ce Moş Nicolae i-a vizitat pe

fiecare în parte acasă,şcolarii clasei I A n-

au fost ocoliţi nici la şcoală de Spiriduşul

Moşului.Cu multă imaginaţie şi plăcere au

dat culoare ghetuţei încărcată de jucării şi au luat aminte la

vorbele pline de înţeles din scrisorica Moşului,care i-a

îndemnat să fie buni,să preţuiască familia şi pe cei din jur.

Prima serbare şcolară,primele emoţii ca şi mici

artişti,sub privirile atente şi protectoare ale părinţilor,ale

invitaţilor,ale domnişoarei învăţătoare...Întălnirea cu Moş

Crăciun a fost pe măsura aşteptărilor. Prin versuri şi

cantece de iarnă,prin colinde strămoşeşti,copiii au reuşit să

transmită emoţia şi gandul lor curat în sufletele

musafirilor.

Adevărata frumuseţe a iernii, cu emoţia primului fulg, agitaţia săniuşului, ambiţia de a

construi o lume din omăt, cu oameni de zăpadă şi palate de gheaţă, spiritul Sărbătorii

Naşterii Domnului, inocenţa colindelor şi emoţia darurilor, o resimt puternic cei mici. Ei

sunt pata de culoare în tabloul Crăiesei Iarna.Haideţi să îi lăsăm să se exprime prin artă şi

cuvinte!

Fie ca Spiritul Crăciunului să ningă asupra voastră doar

bucurie,pace,armonie,sănătate şi prosperitate!

înv.Gabriela Baba

Sfântul Nicolae Dragă Sfinte Nicolae,

Eu te rog să îmi aduci,

În ghetuţele curate

Nişte daruri minunate.

Noi la şcoală am învăţat,

De părinţi am ascultat,

Şi din timp ne-am pregătit.

Iată, ziua a sosit!

Tare mult te-am aşteptat

Cu daruri de neuitat,

Iar dacă n-am fost cuminte

Nuieluşa s-o ţin minte.

Costan Teodora, cl. a II-a A

Moş Crăciun Din nori cad steluţe mii,

Ca să-i bucure pe copii.

Moş Crăciun cu daruri multe,

A sosit la noi în curte.

Bucuroşi noi l-am primit,

Şi i-am urat: „Bun venit!”

Lapte dulce şi prăjiturele,

A gustat Moşul din ele.

Şi grăbit el a plecat,

Spre ceilalţi copii din sat.

Iarnă rece şi albastră,

Cu năsucul la fereastră

Copiii aşteaptă nerăbdători

Să vină Moşul din nori.

Grădinariu Adina

clasa a II-a

Baba Iarna

Baba Iarna, zvăpăiata,

A trimis un fulg la mine

Să mă-ntrebe dacă-s gata

S-o primesc cum se cuvine.

„Las' să vie ea fuguţa”

Am răspuns cu bucurie.

„O primesc cu săniuţa!

Ce mai vorbă? Las' să vie!”

Conduraru Adina,

clasa a II-a A

Emoţii de iarnă 1

Iarna, anotimpul luminii

şi al bucuriei 2

Încercări literare

cl. V - VIII 4

Matematica pentru toţi 9

Pagina creştină 11

„Sportul NU este

ruşinos. Sportul este

sănătos.”

12

în acest număr:

glasul şcolii nr. 8 2

În aşteptarea Moşului… Costan Paula, cl. I A

A sosit iarna. Afară e frig şi înnorat. Primii fulgi zboară prin aer. Încet, încet pământul se îmbracă cu o haină albă.

Pomii parcă au înflorit.

În sobă arde focul. Pisica toarce liniştită, iar eu stau cu nasul lipit printre florile de gheaţă prinse pe geamurile

aburite şi reci. Aştept cu nerăbdare un musafir, care vine o dată pe an.

O vrăbiuţă zgribulită se aşază pe pervazul geamului. O rog frumos să zboare până la Moş Crăciun să-i spună să vină mai

repede. Vrăbiuţa şi-a luat zborul grăbită. Cred că a înţeles rugămintea mea.

Prin văzduhul plin cu fluturi de zăpadă parcă se aude clinchet de clopoţei…

Grădinariu Adina , clasa a II-a A

Moş Crăciun

Moş Crăciun cu barba albă

A sosit la noi pe stradă,

Cu jocuri şi jucării

Pe la case de copii.

În desaga lui cea mare

Are daruri pentru fiecare,

Pentru copilaşi voinici

Mari şi mici şi mai pitici.

Are-o sanie frumoasă

Şi de şapte reni e trasă,

Spiriduşii îl ajută

Ca daruri multe să aducă.

Costan Teodora, cl. a II-a A

Iarna

Într-o zi de dimineaţă

A sosit iarna frumoasă.

Şi mă bucur c-a sosit,

Toţi copiii s-au uimit.

Copacii sunt împodobiţi

De ninsoarea ca un pluş

Toţi copiii fericiţi,

Fug acum pe derdeluş.

Ninge, bate vântul,

Vezi numai zăpadă,

Ies copii din casă

Cu sănii pe stradă.

Pe geam dimineaţă

Se aşază flori de gheaţă

Iar în noapte pe la horn

Vine Moşul încetişor.

Casandra Diana,

clasa a II-a A

Iarna Uite, iarna a venit!

Este nemaipomenit!

Zăpada s-a aşezat

Peste tot cu-adevărat.

Fulgii de zăpadă

Cad uşor pe stradă,

Peste dealuri şi câmpii

Ca nişte fluturi zglobii.

Copiii din case au ieşit

La săniuş ei au pornit,

Şi se bucură fiecare

Parcă ar fi o mare sărbătoare.

Costan Teodora,

clasa a II-a A

Chipul iernii

Este iarnă. Covorul cristalin a îmbrăcat meleagurile noastre. Pomii sunt

parcă de zahăr, pinii şi brazii au cojoace grele de nea. Florile de gheaţă s-au

imprimat pe geamurile noastre. Lacul s-a transformat într-o oglindă

strălucitoare. Poduri de gheaţă apar pe albul nesfârşit. De crengile copacilor

atârnă flori de marmură. Fulgii dansează în aer, apoi cad pe pământul

somnoros. Conduraru Adina,

clasa a II-a A

Costan Elena, cl. a VI – a B Trifina Răzvan, cl. a VI – a B

glasul şcolii nr. 8 3

Ninge

Pe nesimţite, iarna iarăşi a învăluit natura cu mantia ei albă de

zăpadă. Pământul amorţit doarme sub plapuma albă de omăt.

Vremea este rece şi zgribulită.

Soarele e din ce în ce mai palid. De abia se zăreşte pe cerul cenuşiu şi

trist. Norii suri par ca nişte site uriaşe pe bolta posomorâtă din care se cern

steluţe argintii.

Ninge ca-n poveşti. Fulgii albi şi pufoşi ca florile

de cireş plutesc în aer, înlănţuiţi într-un dans vesel.

Pomii se îmbracă în haine de sărbătoare. Casele

poartă căciuli de omăt cu steluţe sclipitoare. Străzile s-

au transformat în derdeluş.

Privesc emoţionată cum totul se transformă într-un peisaj de vis. Aştept

cu nerăbdare să ating zglobiii fulgi de nea…

Costan Teodora,

clasa a II-a A

Vasiliu Ciprian, cl. I A

Iarna jucăuşă

Iarna, anotimpul sărbătorii şi al bucuriei a poposit şi în satul

nostru. Norii neastâmpăraţi au ţesut peste pământ o

pătură albă, moale şi pufoasă. Palidul soare nu mai are

vlagă ca să-şi trimită razele mângâietoare spre pământul

căzut în amorţire.

Fulgii de nea se joacă prin aer ca un roi de fluturi

albi. Au adus cu ei şi minunatele jocuri ale iernii. Copiii

zboară ca vântul cu săniile pe coasta înaltă şi largă de la

marginea satului. Alţii patinează pe oglinda ţesută de

mândra iarnă în curţile caselor. Oameni de zăpadă ne întâmpină veseli la

tot pasul.

Deşi are inima de gheaţă, Iarna rămâne anotimpul preferat al

copiilor. Irimia Elisabeta, clasa a II-a A

Fulgul … o minune

de-o secundă

Iarna a îmbrăcat satul în

straie argintii de sărbătoare.

Din când în când, o perdea

deasă de lacrimi îngheţate

coboară spre pământul amorţit.

Steluţe sclipitoare îmi

acoperă hainele. Parcă se joacă

în aer ca

nişte

copilaşi

zglobii. Întind mâna şi un fulg

se opreşte în palma mea caldă.

Parcă îmi zâmbeşte… Pare o

mică fiinţă. E pufoasă, albă, ca

o steluţă. Apoi … dispare. În

palmă rămâne un strop de apă.

Grădinariu Adina,

clasa a II-a A

Irimia Mihai Alexandru, cl. I A

„Ninsoarea iernii ne aşează

în ghiozdanul sufletului un nou

caiet, cu toate paginile albe, gata

de a fi început odată cu noul an.

Ninge

A sosit iarna. Frigul a cuprins toate zările. Dar micii fluturaşi albi întârziau să apară. Eram nerăbdătoare

să-i privesc, să-i ating…

Într-o dimineaţă, la o săptămână după Crăciun, fereastra din camera mea era împodobită cu steluţe

argintii. M-am îmbrăcat în grabă şi am ieşit afară. Pe obraji simţeam atingerea rece a iernii. Covoare albe şi moi

se întindeau peste tot. Copaci de zahăr împodobeau grădinile. Casele aveau cuşme de omăt. Din cerul cenuşiu se

revărsa un ocean de ninsoare.

- Ninge! Ninge! am început să strig bucuroasă. Ignat Anamaria

clasa a II-a A

Era o dimineaţă frumoasă de iarnă.

O mantie albă şi străluci-toare acoperise

pământul. Fulgii pufoşi dansau în aer.

Peisajul era minunat.

Larisa şi Andreea au venit pe la

mine ca să ne ducem să ne dăm cu sania.

M-am îmbrăcat, am luat săniuţa şi am

ieşit afară. Mergeam uşor prin zăpada

pufoasă.

De pe coastă se auzea gălăgie

mare. În sfârşit am ajuns şi noi. Aici ne-

am întâlnit cu mulţi prieteni. Am hotărât

să facem un trenu-leţ.. Am prins toate

săniuţele şi am alunecat pe zăpada cea

lucioasă. Dar conducătorul nostru nu a

fost prea atent şi am nimerit în şanţ. Am

făcut o movilă din care cu greu ne-am

putut dezcâlci. Toţi râdeam, fericiţi că, de

fapt, nu păţisem nimic.

Timpul trecea şi noi a trebuit să ne

luăm rămas bun. Am plecat acasă

zgribuliţi de frig, cu ţurţuri la nas, obosiţi,

dar fericiţi.

Acasă m-am aşezat repede lângă

sobă. Mama ne-a făcut un ceai să ne

încălzim. Seara m-am aşezat în pat cu

gândul că a doua zi mă voi duce iar la

săniuş.

Şi aşa a fost şi în zilele următoare

de vacanţă.

Vasilache Alexandra, Clasa a VI-a A

Iarna

Este o zi frumoasă de iarnă. Fulgii de

catifea cad pe pământul negru şi îngheţat.

Din hornurile caselor iese fumul cenuşiu.

Nu ninge de mult,dar zăpada deja a

format un strat de două palme. Ionuţ şi

Bogdan îşi încearcă norocul la săniuş,

aşteptau de mult zăpada şi nu mai aveau

răbdare să se formeze un strat mai mare.

Odată ajunşi

pe deal s-au

suit pe sanie

şi şi-au dat

drumul la

vale. Ei

coborau ca

vântul. Pe

margine unii copii făceau oameni de

zăpadă, iar alţii se bulgăreau.

În vale pe o baltă îngheţată câţiva

se dădeau cu patinele, mai

cădeau, se mai şi îmbrânceau, iar râsul lor răsuna până departe. Începe din nou să ningă.

Copii sunt atât de veseli încât uită că trebuie să meargă acasă. Căciuliţele şi hainele lor sunt

acoperite de o mantie albă de zăpadă. Pomii sunt încărcaţi de podoabe argintii.

Se lasă seara, iar copiii se întorc la casele lor bucuroşi şi mulţumiţi.

Iftodi Gabriel, Clasa a VI-a A

Jocurile copilăriei

Era o zi de iarnă friguroasă. Mii de steluţe argintii au împodobit grădinile. Covorul

de nea era precum spuma proaspătă a laptelui. Copacii şi-au schimbat smaraldul verde într-

un cojoc de zăpadă. Toate vietăţile se ascund pe ici, pe acolo, doar pentru a nu da ochii cu

gerul.

Eu mă apucasem de citit o carte lângă geam pe fotoliu. Nu puteam citi, privirea îmi

fugea pe geam şi cu nasul turtit de el contemplam imaginea de vis care mi se desfăşura în

faţa ochilor. Dintr-odată ochi-mi zăriră o mare de copii gălăgioşi

ce urcau dealul din faţa mea.

Când am auzit ciocnind la uşă am şi fugit pentru a

deschide. Venise cea mai bună prietenă a mea, Andreea,

propunându-mi să mă alătur ei la săniuş. Bineînţeles că nu

puteam refuza o aşa ofertă.

Ajungând pe deal întâi ne-am apucat de un om de zăpadă.

I-am pus o tigaie drept căciulă şi un morcov ca nas.

Copiii toţi au început să se bulgărească. Eu şi cu Andreea

ne-am ascuns după omul de zăpadă pentru a nu fi bulgărite. Omul de zăpadă a fost stricat de

doi copii.

Noi am vrut să ne răzbunăm împingându-i în zăpadă. După ce ne-am răzbunat am

început să ne dăm cu sania.

Când ne-am dat cu sania am căzut de pe ea în zăpadă. Plină de zăpadă am urcat cam

greu dealul pentru a mă mai da. Când te uitai de pe deal vedeai oameni de zăpadă, îngeraşi,

cărări făcute de sanie şi multe urme de paşi de copii.

Păcat că toată distracţia s-a sfârşit de cu seară. Când am ajuns acasă eram udă

leoarcă de parcă veneam de la scăldat. Nu a durat prea mult timp şi am răcit. Strănutam din

minut în minut şi nu pu-team ieşi din casă. Aşteptam să-mi treacă ca să mă pot bucura

iarăşi de clipele fericite de pe pârtie.

Brănianu Marina, clasa a VI-a A

Cu sania

Începuse luna decembrie, dar încă nu ninsese. Mai era o săptămână până la venirea

vacanţei de iarnă pe care ca orice copil o aşteptam, mai ales fiindcă era vacanţa de Crăciun

şi ştiam că Moş Crăciun nu uită pe nimeni.

A trecut şi acea săptămână şi a venit vacanţa mult dorită şi aşteptată.

Toate prietenele ne-am hotărât să ieşim cu săniile pe drum. Mai încolo de casele

noastre era o pantă grozavă şi puteam luneca uşor. Toate am căzut de acord că trebuie să ne

grăbim pentru a ajunge înainte de a se însera.

Panta era plină de copii voioşi şi încântaţi de

acest anotimp, mai ales că era vacanţă.

- Haide să urcăm mai sus ca să putem să ne

tragem cu săniile şi să alunecăm uşor în vale, am

spus eu.

- Bine, dar apoi putem să legăm săniile toate să

facem un tren, a spus Bianca.

Apoi ne-am bulgărit, am făcut oameni de zăpadă şi

diverse

lucruri. După o oră plină de râsete şi distracţie a început să ningă cu fulgi mari şi pufoşi.

Apoi toţi am plecat acasă bucuroşi şi veseliţi fiindcă am avut o zi fericită. Irimia Ana-Maria, Clasa a VI-a A

Întrecerea

Era o zi friguroasă ca toate cele de iarnă.

Eu m-am dus la prietenii mei ca să mergem la săniuş. După ce ne-am strâns toţi, ne-am pus pe sănii să

ne întrecem. Era plăcut, săniile zbârnâiau pe pârtie.

La un moment dat au apărut alţi copii pe deal. Lui Mihai i-a venit ideea de a ne întrece cu acei copii. Ei

au acceptat provocarea şi ne-am întrecut. Vasile prinzând viteză a câştigat cursa. Noi am sărbătorit puţin şi ne-

am pus pe sanie.

Gabriel a vrut să facem o cursă cu obstacole. Toţi am acceptat crezând că va fi distractiv. Am făcut

câteva trambuline din zăpadă. Vasile s-a răsturnat la fiecare săritură. Mihai a reuşit să treacă, dar şi el s-a

zdruncinat la câteva trambuline. Gabriel şi cu mine am reuşit să trecem cu succes de această probă.

Se însera şi noi am mai făcut încă o cursă. După ce s-a terminat am plecat spre casele noastre. Eram

fericiţi şi de abia aşteptam să le povestim tuturor aventurile noastre.

Ciapă Robert, Clasa a VI- a A

În excursie

Era în ziua de Sfânta Teodora de la Sihla, o zi foarte frumoasă şi călduroasă.

Părinţii mei au zis să facem o excursie la Târgu Neamţ, la mănăstirea care poartă

numele zilei respective. Ne-am pregătit cu toţii de plecare, am luat mâncare şi ne-am suit în

maşină, apoi am plecat la drum.

Înainte de a ajunge la mănăstire am trecut pe la

Grădina Zoologică. Acolo am văzut o mulţime de păsări:

cocoşi de munte, fazani, găinuţe, struţi etc., iar dintre

animale am văzut: ursul, zimbri, cerbi, vulpi şi altele. M-au

impresionat toate aceste animale, dar nu prea aveam timp la

dispoziţie şi ne-am grăbit spre mănăstire.

Odată ajunşi acolo am văzut scălduşca Cuvioasei Teodora,

peştera unde locuia şi se ruga, o bisericuţă mică făcută dint-

un singur copac. Apoi am coborât pe o pote-că către

mănăstirea unde se slujea şi erau foarte mulţi oameni. Am

intrat în mănăstire şi ne-am închinat. Am luat o icoană

mare şi câteva mici ca să le avem ca amintire. După ce am

ascultat slujba, am plecat de acolo şi ne-am îndreptat către

Cetatea Neamţu unde am văzut foarte multe: Ştefan cu

oastea lui, soldaţii lui Ştefan cel Mare, tunuri, cei răi erau

închişi în închisoare şi altele.

După ce am terminat de vizitat am plecat spre casă. Am ajuns cu bine acasă, foarte

obosiţi, dar nu pot uita acea excursie minunată şi aş vrea să merg şi la anul tot cu părinţii şi

cu fratele meu cel mic.

Mărănduca Iulian, Clasa a VI-a A

La bureţi

Este o zi frumoasă de toamnă. După ploaia care a căzut cu două zile în urmă soarele a

apărut din nou cu razele lui strălucitoare. Nu sunt raze sclipitoare şi călduroase de vară, dar

pentru acest anotimp sunt bine venite pentru că acum toate recoltele au nevoie de soare şi

căldură pentru a se maturiza şi a deveni gustoase şi bune.

Văzând că este aşa de frumos afară şi mai ales că este sâm-bătă şi nu ne ducem la

şcoală am hotărât să mergem toată familia în pădure, la bureţi. Ne-am luat câte o sacoşă şi

am pornit.

În pădure deja se auzeau glasuri şi zgomote şi ne-am dat seama că mai erau şi alţii la

cules bureţi. Cu câte un băţ în mână am început să căutăm prin frunzele căzute. Câte unul de

ici, câte unul de acolo, sacoşele se încărcau. M-am

depărtat un pic de familia mea, iar la trunchiul unui

copac care fusese tăiat mai de mult am zărit o grămadă

mare de bureţi. Erau mici şi cărnoşi, cu pălăriile

pufoase şi maronii. Era o plăcere numai să te uiţi la ei.

Am chemat-o şi pe sora mea şi am cules împreună.

Când sacoşele s-au umplut, ne-am adunat cu toţii

şi ne-am întors acasă. Seara se apropia şi noi eram un

pic obosiţi, dar această plimbare ne-a relaxat şi ne-a

plăcut la toţi. În fiecare an , toamna după o ploaie călduţă noi mergem la bureţi şi ne place

fiecăruia această excursie.

Din bureţii aduşi mama ne pregăteşte o mâncare gustoasă, iar pe restul îi pune la

conservat pentru iarnă. Iarna când îi mâncăm ne amintim cu plăcere de peripeţiile din

pădure. Ignat Andreea- Daniela, Clasa a VIII-a A

Concursul

Eram în luna iunie pe trei şi era marţi. Toţi ne pregăteam pentru un concurs de înot.

Bazinul avea cinci sute de metri şi trebuia să se parcurgă trei ture. M-am trezit dis-

de-dimineaţă, m-am uitat pe calendar şi am văzut că mai am la dispoziţie şase zile ca să mă

antrenez. Am ajuns la râu şi l-am măsurat metru cu metru şi am văzut că de la pod până la

baraj sunt exact cinci sute de metri ca şi la bazinul de la concurs.

Mi-am setat cronometrul la zece minute însă când mă pregăteam să sar în râu au

trecut pe acolo trei băieţi care întotdeauna mă necăjeau şi nu credeau c-o să câştig

concursul. Însă eu nu am ascultat ce spuneau. M-am antrenat până când a început concursul

de înot, eram foarte bine pregătit.

S-a dat startul şi eu eram primul, am făcut primul tur iar la al doilea era să fiu

întrecut. Mi-am adunat forţele şi nu m-a întrecut nimeni. Am făcut şi al treilea tur şi tot pe

primul loc am rămas.

Arbitrul mi-a înmânat cupa şi am plecat mândru acasă. Cei care au râs de mine au

rămas cu gura căscată.

Ajuns acasă un băiat m-a întrebat:

- Vrei să mă antrenezi ?

- Da, la ce fel de sport?

- La înot.

- Bine.

Am început antrenamentele şi l-am antrenat până era pregătit de

Concurs. Apoi m-am simţit relaxat şi sigur pe mine.

Butacu Ionuţ-Răzvan, clasa a V-a B

Iisus Hristos

Iisus Hristos a pătimit

Ostaşii toţi L-au chinuit

Cu suliţa ei L-au împuns,

Şi oasele I L-au străpuns.

El pătimeşte

pentru noi

Şi pentru

mântuirea

noastră,

Şi se jertfeşte ca

un miel

Pentru păcatele

noastre.

Cunună de spini I-au pus

Şi trupul I L-au răpus,

Cuie-n mâni şi în picioare,

Curgea sângele şiroaie.

Maica Sfântă tot plângea,

Pământul se cutremura;

Soarele se-ntuneca,

Templu’ în două se crăpa.

Muraru Mihaela, Clasa a VIII-a A

Ţara mea

Ţara mea cu dealuri pline

De vii ce fac vinuri bune,

De câmpii cu grâne multe,

De creste împădurite.

Lacuri limpezi şi izvoare

Păşuni, ape curgătoare,

Locuri multe pitoreşti,

Liniştit poţi să trăieşti.

Mănăstiri vechi, minunate

De la strămoşi lăsate,

Voroneţ, Argeş şi Putna

Vestite în toată lumea.

Sunt făcute de eroi

Care-au luptat pentru noi,

Au luptat cu vitejie

Pentru-a noastră scumpă glie.

Ţara mea cu oameni harnici

Primitori, veseli şi darnici,

Cu case mari şi curate,

Cu grădini îmbelşugate.

Colţ de rai e ţara mea,

Niciodată n-aş pleca

C-aici e belşug şi bine

Mândră sunt ţară de tine.

Ignat Andreea-Daniela, Clasa a VIII-a A

Beşleagă Mălina, cl. a V-a A

Micuţa fermă

O prietenie profundă se poate forma între animalele fermei.

Deşi în realitate nu le vedem vorbind ele vorbesc în limba lor, ba

chiar se împrietenesc; de exemplu o prietenie miraculoasă s-a

produs între un purceluş şi un păianjen.

Într-o zi o purceluşă a născut 11 purceluşi. Stăpânul văzând

că purceluşa nu are cum să-i hrănească pe

toţi a hotărât să-l arunce pe cel mai mic,

dar fetiţa lui nu a vrut spunând că îl

hrăneşte ea.

Fetiţa îi făcea baie, îi dădea lapte

cu biberonul şi dormea în pat cu el. După

o vreme porcuşorul a crescut, iar părinţii au hotărât să îl ducă în

hambar. Aici lui îi era foarte urât fiindcă el se obişnuise în casă. Se

apropia noaptea şi începu să-i fie frică. Dintr-un colţ un păiajen

începu să-i vorbească. Porcuşorul nu ştia cu cine vorbeşte pentru

că era noapte şi păianjenul era foarte mic. Dis-de-dimineaţă a

reuşit să-l zărească şi fericit l-a întrebat ce face. Acesta i-a spus că

ziua stă, iar noaptea lucrează la pânza în care se vor prinde muştele

cu care el se hrăneşte. Aşa el păzeşte animalele de muşte.

Porcuşorului i se păru că şi păianjenul are grijă de el şi i-a

cerut să fie prietenul lui. Acestuia i-a părut foarte bine şi i-a zis că

nimeni niciodată nu i-a cerut prietenia. Fericiţi cei doi au trecut

prin multe aventuri împreună.

După un timp stăpânul vrea să-l taie pe porcuşor. Speriat îi

ceru păianjenului să îl ajute, iar acesta îi spuse că nu îşi va lăsa

prietenul la necaz. S-a tot gândit cum ar putea să-l ajute. Până a

doua zi el a ţesut o pânză pe care a scris Porcuşor special. Stăpânul

venind să ia porcuşorul a văzut pânza şi s-a speriat. A chemat toată

lumea din sat, inclusiv preotul. Toată lumea se mira, iar stăpânul a

hotărât să nu-l taie.

De atunci porcuşorul participă la mai multe concursuri

pentru că stăpânul lui îl crezu chiar un porcuşor special şi trăi

foarte mulţi ani, neavând aceeaşi soartă cu porcuşorii în ziua de

azi.

Trifina Bianca-Marina , clasa a VIII-a A

În livadă

Este o zi toamnă. Soarele se ascunde după norii cenuşii. Pe

jos e un covor de frunze care în lumină străluceşte ca nişte monede

de aur.

Un vânt potolit aduce miresme de toamnă. Împreună cu

verişoarele mele am mers în livadă pentru a culege mere aurii cu

un miros parfumat. Dar nu numai mirosul te vrăjeşte, ci şi culorile

te încântă, ele sunt fără egal, de la galbenul pal la roşul de foc.

Copacii au roade bogate de parcă zâna belşugului locuieşte în

livada noastră.

Mătuşele mele pregăteau hambarele care deja erau aproape

pline. Noi am adus scara şi am început să culegem. Alin era în

copac şi culegea şi el ce putea. Ceilalţi cu

coşuleţe în mâini se căţărau pe scări ca să

culeagă şi ei ceva. Era dificil de cules

mere, dar cu toate astea ne amuzam foarte

mult şi munca ni se părea uşoară.

Din neatenţie Alin căzu jos. Noi

ne-am speriat, dar el căzu pe un munte de

frunze şi nu se lovi. După ce am cules

destul de multe mere, noi am mai rămas un

pic ca să ne odihnim în aerul curat şi parfumat ce ne învăluia. Am

gustat şi din merele cele zemoase şi roşii ca focul. Am admirat

copacii care erau încă îmbrăcaţi în roadele toamnei.

Ne-am strâns coşurile şi lădiţele şi am plecat mulţumiţi.

Toamna este un anotimp plăcut tuturor copiilor.

Mazilu Ioana, clasa a V-a B

Pe teren

Este o zi însorită de primăvară. Soarele ajută iarba cea

crudă să crească mare. E o zi potrivită pentru marele meci ce urma

să se desfăşoare între băieţii clasei noastre şi oaspeţi, elevii dintr-

un sat vecin.

Fetele au hotărât să facă galerie pentru a-şi încuraja echipa.

Băieţii erau puţin stresaţi, dar şi-au revenit.

A venit echipa adversă. Au dat mâna amândouă echipele şi

a început jocul. Noi, fetele, strigam şi-i încurajam cât de mult

puteam. Băieţii erau cam slabi şi n-au putut da decât un gol, iar

oaspeţii au dat 3 goluri, jucau aşa de bine. Dar nu ne-am pierdut

speranţa şi îi încurajam pe ai noştri:

- Haide a V-a B, haide nu mai sta!

- Haide a V-a B, mai daţi un gol, haideţi!

Au mai dat un gol, dar ceilalţi au mai dat 2 goluri şi aveau 5

goluri, iar noi 2. Noi, fetele,

eram foarte supărate şi aproape

că nu mai strigam deloc. O

pauză i-a salvat, domnul

profesor i-a încurajat şi le-a

spus să fie mai buni. Băieţii s-

au îmbărbătat şi erau mai

hotărâţi ca oricând să câştige.

Noi ne-am hotărât să îi

încurajăm mai tare şi aşa am şi făcut. Băieţii au mai dat un gol şi

încă unul şi încă unul şi au ajuns la scorul de 6 la 5 pentru noi.

Oaspeţii nu au mai dat nici un gol.

- Bravo a V-a B, bravo!

- Mai daţi un gol, haide a V-a B!

Strigam cât ne ţinea gura. Băieţii au mai dat încă 2 goluri şi s-a

terminat meciul. Noi am câştigat. Fetele îi felicitau pe băieţi. Am

câştigat, iar fetele îi felicitau pe băieţi. Eram foarte fericiţi şi

strigam cu toţii Am câştigat!

Nechifor Gabriela, clasa a V-a B

Prietenii mei extratereştrii

La ora de opţional domnul diriginte ne-a dat de făcut un

referat despre una din planete în afară de Pământ şi trebuia să-l

aducem în următoarea oră.

Cu o zi înainte de opţional am căutat prin reviste ceva

despre extratereştri şi despre planeta

locuită de ei şi dintr-odată se aprinde

afară o lumină fosforescentă. Când mă

duc să văd ce este, văd o far-furie mare,

zburătoare aterizând în grădi-na casei

mele şi din ea ieşind trei omuleţi mici,

verzi şi drăguţi.

Mă apropii de ei, dar omuleţii fug

înapoi în farfurie. Curioasă intru după ei

în farfurie, atunci deodată se închide uşa,

iar eu mă uit pe geam să văd ce se întâm-

plă şi văd că nava se depărta de pământ. Speriată încep să ţip. De

după un colţ ies acei omuleţi mici şi vin spre mine şi unul dintre ei

îmi zice:

- Nu te speria te luăm pe planeta noastră doar ca să vezi unde

locuim şi aşa să-ţi faci mai uşor referatul.

- Dar voi ajunge până diseară înapoi?

- Sigur, dacă tu vrei, aşa va fi!

Nu a mai durat mult şi am ajuns pe planeta lor. Din fiecare

parte tot ieşeau câte cinci extratereştri. I-am cunoscut pe toţi,

iar unul dintre ei s-a oferit să-mi arate împrejurimile, iar ceilalţi

voiau şi ei şi au început să se certe între ei:

- Eu am adus-o aici, eu îi arăt!

- Nu, eu!

Şi au continuat aşa până ce le-am zis să meargă să-mi arate toţi.

Şi mi-au arătat unde locuiesc, unde se joacă, unde muncesc, unde

mănâncă sau ce mănâncă şi totul mi s-a părut frumos şi ştiam acum

ce să scriu în referat.

După ce am văzut tot ne-am întors la farfuria zburătoare şi

mi-am luat rămas bun de la extratereştri care îmi deveniseră

prieteni, apoi am plecat spre casă. Nu a durat mult şi am ajuns.

M-am dus repede în camera mea şi am scris referatul pe

care am luat zece cu felicitări din partea domnului diriginte.

Mărănduca Alexandra, Clasa a VIII-a A

Gânduri de 1 Decembrie

Este sfârşitul lui noiembrie. Soarele nu mai trimite pe

pământ razele călduroase, ele se ascund după norii cenuşii.

În fiecare an toţi românii aşteaptă ziua de1 Decembrie. În

această zi ne aducem aminte de strămoşii noştri care au luptat cu

mult curaj şi vitejie pentru ca noi să trăim într-o ţară unită. Anul

acesta România împlineşte 91 de ani de la Unirea din 1918.

Ei au ales ca steagul să fie din trei culori: roşu, galben şi

albastru.

În ziua de 1 Decembrie se organizează în majoritatea

oraşelor din ţară parade

militare şi se depun

coroane de flori la

monumentele ridicate în

cinstea eroilor căzuţi pe

câmpul de luptă. În şcoli

se organizează serbări şi

concursuri pentru a

marca evenimentul şi

pentru a ne bucura

împreună.

Noi suntem mândri de strămoşii noştri şi le mulţumim că au

luptat pentru această ţară, iar eu sunt mândră că trăiesc în această

ţară.

Brăneanu Magda, clasa a V-a A

1 Decembrie – Ziua Naţională a României

În fiecare an ziua de 1 Decembrie este aşteptată de toţi

românii. În această zi ne aducem aminte de strămoşii care au luptat

cu multă vitejie pentru ca ţara noastră să fie liberă şi unită.

Anul acesta România împlineşte 91 de ani de la Unirea din

1918 care a avut loc la Alba Iulia şi la care au participat peste

100000 de români, mulţi îmbrăcaţi în costume populare

reprezentând toate

regiunile ţării. Ei au cerut

unirea tuturor românilor

într-o singură ţară,

România, cu capitala la

Bucureşti.

De ziua Unirii

elevii cântă cântece şi

recită poezii.

1 Decembrie este

sărbătoarea tuturor

românilor. Noi trebuie să

fim tot timpul uniţi ca să

putem trăi bine într-o ţară

frumoasă şi bogată.

Ignat Iuliana, clasa a V-a A

Marea Unire

Astăzi este 1 Decembrie. Unirea de la 1 Decembrie

reprezintă evenimentul principal al istoriei României şi totodată

realizarea unui deziderat al locuitorilor graniţelor vechii Dacii,

unirea Transilvaniei cu România.

Ziua de 1 Decembrie este specială pentru mine.

Anul 1918 reprezintă în istoria poporului român anul

triumfului idealului naţional, anul

încununării victorioase a lungului

şir de lupte şi sacrificii umane şi

materiale pentru făurirea statului

naţional unitar.

La 1 Decembrie 1918, în

inima Transilvaniei, la Alba Iulia,

s-a hotărât Marea Unire.

Atmosfera de la Marea Adunare a fost sărbătorească.

1 Decembrie este cea mai românească zi a anului.

Brăneanu Cosmin, clasa a V-a A

Sărbătoarea tuturor românilor

Era 1 Decembrie – Ziua Naţională României.

Era o zi neobişnuită, urma să sărbătorim 1 Decembrie, iar

clasa noastră dădea program artistic. Aveam emoţii, de abia

aşteptam să ajung la şcoală.

Primele două ore aveam cu domnul diriginte şi am hotărât

să mai facem un pic de repetiţie. Prima şi prima dată am început cu

imnul de stat al României Deşteaptă-te, române!, apoi au urmat

cântecele: Tu Ardeal, A sosit ziua dreptăţii, Hai să-ntindem hora

mare, Treceţi batalioane române

Carpaţii. Printre aceste cântece au fost

şi nişte poezii spuse de noi. Andreea,

verişoara mea, a cântat un cântec

popular foarte frumos, fiind îmbrăcată

cu un costum naţional care mi-a plăcut.

La sfârşitul orelor a urmat

serbarea. Toţi elevii ne priveau

împreună cu părinţii şi domnii

profesori diriginţi la clasele V-VI şi

domnul profesor Vieru. A început serbarea, noi recitam foarte

frumos aceste poezii închinate eroilor care şi-au vărsat sângele

pentru ţară, de asemenea am cântat din inimă cântecele învăţate. La

sfârşit a cântat şi Andreea cântecul ei minunat. Toată lumea ne-a

felicitat.

A urmat un concurs între clasele de a V-a A, a V-a B, a

VI-a A şi a VI-a B. Prima probă a fost de istorie. Au fost câteva

întrebări la care am răspuns bine, dar au fost şi întrebări la care nu

am răspuns corect. Echipa noastră era alcătuită din: Beşleagă

Mălina, Brăneanu Magdalena, Ignat Iustinian- Florin,adică eu,

Ilioaia Alexandra, şi verişoara mea, Vasiliu Andreea. A doua probă

a fost o poezie. Vasiliu Andreea a recitat frumos poezia ei de la

serbare. La această probă am primit

punctajul maxim la fel ca la cântec. La

proba a treia echipa noastră a cântat

cântecul A sosit ziua dreptăţii. A urmat

proba de perspicacitate, apoi ghicitorile.

La acestea am obţinut punctajul maxim.

Ultima probă a fost de îndemânare.

Prima dată am fost pe locul doi, iar a

doua oară, la proba cu boabe de

porumb, la care am participat eu, am

fost pe primul loc.

După ce s-a terminat tot concursul am fost pe locul doi cu

şaizeci şi unu de puncte, învingătoarea a fost clasa a VI-a B cu

punctajul de şaizeci şi patru de puncte. Pe al treilea loc a fost clasa

a V-a B cu punctajul de cincizeci şi nouă de puncte, iar menţiune a

luat clasa a VI-a A cu punctajul de patruzeci şi şapte de puncte.

A fost o zi foarte frumoasă Ziua Naţională a României. Ignat Iustinian- Florin, clasa a V-a A

Concursul

Era o zi mohorâtă de început de iarnă calendaristică, dar era

totuşi frumoasă, era 1 Decembrie o zi specială pentru toţi românii

de oriunde.

Şi noi ne-am

pregătit să sărbătorim cum

se cuvine Ziua Noastră.

Am făcut primele patru

ore şi în a cincia oră

aveam concursul. A sosit

şi ora mult aşteptată.

Mai întâi au avut

serbare clasa a V-a A. După ce au terminat serbarea a început

concursul. Ne-am aşezat la măsuţe câte cinci elevi. La clasa

noastră au participat: Ioana, Ionela, Delia, Victor şi eu. Prima

probă a fost de istorie, a doua o poezie, a treia au fost problemele

de perspicacitate, a patra de cântat un cântec, au urmat ghicitorile

şi proba de îndemânare.

Noi voiam aşa de mult să câştigăm, dar ,din păcate, am

obţinut premiul al treilea. Pe primul loc a fost clasa a VI-a B, pe al

doilea a V-a A şi pe al treilea noi.

A fost o zi deosebită!

Ignat Cătălina, clasa a V-a B

glasul şcolii nr. 8 8

De Crăciun

E iarnă, ninge şi-i frumos,

În casă, bradu-i luminos.

Cu daruri multe împodobit

De sărbătoare e gătit.

E mândra seară de Crăciun!

Afară, colindătorii spun

Că s-a născut cu chip frumos

Bunul Domn Iisus Hristos.

Masa-i plină cu de toate:

Nuci şi mere parfumate,

Colăcei şi bombonele

Cu drag să mănânci din ele.

Iar noi, copii nerăbdători,

Orice zgomot ne dă fiori

Aşteptăm să apară în prag

Moş Crăciun cel bun şi drag.

Irimia Emil Vlăduţ (clasa a VI-a B )

Vis de iarnă

Fulgii jucăuşi, dansând voioşi prin

aer, se aştern lin pe pământul îngheţat.

Steluţe argintii umplu văzduhul. Fulgii

dansează precum un roi de fluturi albi.

Plapuma subţire de nea de dimineaţă a devenit

Un covor gros şi pufos la atingere. Plopii sunt ca nişte fantasme albe care pier înşiraţi în

zare.

Am deschis geamul camerei mele. Un fulg mi se opreşte în palmă. E argintiu, rece,

îmbrăcat într-o mantie dantelată. Îmi zâmbeşte de parcă m-ar cunoaşte de multă vreme.

-Bine te-am găsit ,Liliana!

-Bi… bi…bine ai sosit,Fulguleţ!am răspuns eu foarte uimită.

-Te-ai pregătit pentru venirea Moşului?

- Cred că da…

- Să-ţi spun un secret,noi, fulgii de nea, suntem anul acesta ajutoarele lui Moş Crăciun.

- Adică?

- Adică, în mersul nostru prin aer vă observăm pe voi, copii. Moşul vrea să ştie cum vă

comportaţi, ce vă doriţi…

- Cum ţi s-au părut copiii anul acesta?

- Din câte mi-au spus spiriduşii Moşului de anul trecut, în acest an sunt mai cuminţi.

- Te rog, Fulguleţ, dă-i Moşului această scrisoare.

- Bine, spune Fulguleţ şi îmi luă scrisoarea

Brusc, m-am trezit în miros de cozonaci şi de prăjituri. Mi-am dat seama că totul a

fost doar un vis. Era Ajunul Crăciunului.

M-am dat jos din pat şi m-am îndreptat spre bradul de Crăciun. Moşul îmi lăsase daruri sub

brad. Am constatat cu bucurie că am primit ce am scris Moşului.

- Îţi mulţumesc, Fulguleţ!am şoptit către geam.

Nechifor Liliana (clasa a VII-a A )

Ploaia

Este toamnă. Soarele nu mai este acum ca un disc uriaş de foc. Un vântişor rece a

început să treacă peste pământul cu roade bogate.

Spre seară când soarele a început să apună, nişte nori cu gând rău se apropie din

depărtare. O oră mai târziu picături mari de ploaie cad cu repeziciune pe pământ.

Văzând că nu plouă foarte tare şi că nu se aud tunete,am hotărât să ies afară pentru a mă

bucura de toată atmosfera.

Uimită de farmecul întregii naturi stăteam şi mă uitam impresionată la tot ce mă înconjura.

Era nemaipomenit!

Uitându-mă cu atenţie cum ploaia cade pe pământ, îmi imaginam ploaia ca o crăiasă

. Parcă stătea şi zâmbea şi ea când vedea că fructele, legumele şi pământul aproape uscat se

bucurau de dânsa.

După un timp basmul pentru mine se încheiase, deoarece ploaia se hotărî să plece

pe alte meleaguri, să bucure şi altă lume.

Mitrea Gabriela- (clasa a VII-a A)

Costan Paula, cl. I A

CRIPTOGRAMĂ

Pornind dintr-un anumit punct şi urmând o anumită ordine ,

se descoperă o strofă dintr-o poezie de Mihai Eminescu.

Notă: a = ă

A O C S I U S A

P N U A B C E O

T E N E U A P R

E L D S R L A O

B E I A I E S N

U R N N S P A M

N U R U E E R O

A M A D A L E S

Asofiei Mădălina (clasa a VIII-a B)

ARITMOGRIFUL SUBSTANTIVELOR

Înscriind pe orizontale substantivele cerute de definiţii, pe

verticala A-B veţi descoperi un substantiv care denumeşte

o deschizătură folosită pentru a permite intrarea soarelui, a aerului.

A

B

1. Desiş de tufe

2. Viteză, repeziciune

3. Ambarcaţiune de dimensiuni mici

4. Masă pentru profesori

5. Pasăre migratoare

6. Ciupercă pe copaci

7. Peşte din apele de munte

8. Soartă, formulă de salut

9. Plantă cu flori galbene

Mitrea Costel (clasa a VIII-a B)

Mărănduca Adina – Ionela, cl. a VI – a B

glasul şcolii nr. 8 9

Toamna

Septembrie… Prima lună de toamnă…

Un început de an şcolar…

Ce zână bună şi bogată suflă peste întreg pământul,

colorând livezile şi pădurile cu nuanţe arămii, scuturându-şi pletele

bogate şi umplând hambarele cu recolte mănoase?

După bucuriile verii,toamna aduce şi puţină tristeţe,

alungând păsările călătoare spre alte zări, uscând dealuri şi câmpii,

lăsând pădurile goale şi supărate, pustiite şi singure.

Copacii rămân desfrunziţi, în livezi merele şi celelalte

fructe sunt culese, mireasma lor plutind la mulţi metri depărtare.

Oamenii harnici îşi strâng recoltele muncite de-a lungul anului şi

se pregătesc pentru o nouă recoltă. Se fac arăturile pentru

următorul an iar gospodinele îşi pregătesc harnice proviziile pentru

iarnă.

Cu toate ploile şi vânturile ei, aştept mereu toamna,cu

bogăţia ei de arome şi parfumul ei special.

Filip Ana-Maria (clasa a VIII-a B)

Peisaj de toamnă

Suntem în luna octombrie, şcoala a început de ceva vreme,

toţi colegii vor ca anul acesta să înveţe mai bine, deoarece acum

suntem în clasa a VIII-a şi ne aşteaptă examene importante de dat.

Anul acesta zâna roadelor a sosit cu ceva întârziere , însă

chiar şi aşa prin livezi merele roşii sau aurii sunt strânse de copii

veseli şi zglobii, perele au ajuns deja prin compoturi sau dulceţuri

sau ascunse de copii pofticioşi prin pivniţe sau beciuri.

Strugurii dulci şi mov au fost deja zdrobiţi pentru a se obţine must

dulce-acrişor şi vin.

Oriunde te uiţi pe câmp, oamenii taie porumbul uscat,

lăsând pământul dezgolit.

De printre dealurile înalte se aud oile care coboară la poale pentru

iernat.

Pe cer stoluri de păsări ne părăsesc în fugă, au mai

rămas ciorile negre ca smoala şi câteva vrăbiuţe zgribulite.

Vântul rece de toamnă adie uşor printre crengile goale ale

copacilor.

Irimia Ana-Maria (clasa a VIII-a B)

Un apus de soare de neuitat

Era vară. Eram împreună cu prietenii mei într-o tabără de la

munte.

În fiecare zi,spre seară, porneam către cel mai înalt vârf de

lângă cabană. De acolo vedeam brazii înalţi şi verzi parcă fericiţi

de un lucru pe care noi oamenii nu-l înţelegeam, munţii înalţi şi

mândri de frumuseţea lor şi ascultam încântaţi sunetul cristalin al

apei în cădere, liniştea printre care se strecura ba

câte-o adiere de vânt, ba câte-un ciripit al păsărelelor.

Totul te duce într-o lume de basm!

Nu după mult timp soarele îşi lua „La revedere” pentru

ceva timp de la noi.

Cu toţii eram uimiţi de tristeţea naturii, mai văzusem

apusuri, însă ca acesta niciodată. Parcă totul îi cerea soarelui să

mai rămână, însă acesta nu a ascultat şi încetul cu încetul, razele lui

protectoare începură să pălească, iar totul fu cuprins de un roşu

amestecat cu portocaliu, iar mai apoi dispăru după şirurile de munţi

întristaţi de plecarea lui.

Însă soarele iubit nu a plecat în zadar, deoarece îi luă

locul luna rece şi luminoasă.

Privind la tot am constatat că frumuseţea lunii nu o poţi compara

cu cea a soarelui. Fiecare are menirea lui.

Brăneanu Bianca (clasa a VIII-a B)

Apusul Astă-vară am fost cu familia la munte.

În fiecare seară ieşeam pe o bancă de lângă cabană ,de unde

priveam lanţul de munţi ce ne înconjura şi oraşul de la poalele

pădurii.

Tot de acolo mai vedeam şi apusuri de soare „magice”,datorită

culorilor portocaliu şi roşiatic care îşi schimbau nuanţele odată cu

paşii repezi ai soarelui care se ascunde după crestele munţilor.

Cu plecarea soarelui,pădurea de brazi devenea

înfricoşătoare datorită umbrelor care erau făcute de ultimele raze

plăpânde ale soarelui. Era ca un basm.

A fost cea mai frumoasă vacanţă de până atunci!

Stratulat Claudiu (clasa a VIII-a B)

REBUS MATEMATIC

1. Completaţi careurilor de câte teri cifre, respectând

condiţiile:

a) Suma cifrelor pe fiecare linie şi coloană este acelaşi.

b) Numărul de pe toate liniile şi coloanele sunt divizibile cu 3.

c) Toate numerele de trei cifre utilizate au cifre distincte.

2. a) Numerele de pe liniile 1, 2 şi 3 sunt pătratelor unor

numere prime cuprinse între 10 şi 20.

b) Nu se foloseşte cifra 0.

c) Numărul de pe coloana 1 este par.

d) Numărul de pe diagonala principală este pătrat perfect.

AŞEZAREA PUNCTELOR ÎN PLAN „Esenţa matematicii este libertatea ei”

1. Aşezaţi cinci puncte pentru a obţine opt triunghiuri

dreptunghice.

2. Aşezaţi în plan şase puncte astfel cu trei puncte

oarecare să fie vârfurile unui triunghi isoscel.

3. Să se aşeze 12 puncte pe 6 drepte astfel încât pe fiecare

dreaptă să fie situate 4 puncte.

4. Desenaţi pe o foaie de hârtie nouă puncte aşezate la

distanţe egale, ca să formeze un pătrat. Fără să ridicaţi

creionul de pe hârtie trasaţi patru linii drepte, astfel

încât să treceţi prin toate punctele.

Ciapă Robert clasa a VI a A

Mitrea Valentin, cl. a V-a A

glasul şcolii nr. 8 10

ARITMOGRIFUL ADUNĂRII

Înlocuind numerele cu litere veţi afla pe verticala A-B rezultatul adunării, iar pe orizontală noţiuni legate de aceasta.

A

10 11 2 1

8 12 3 2 5 4 5 6 7 4

5 9 13 3 9 15 6

4 1 14 8 6 4 5 6 7 4

B

Vasiliu Andreea clasa a V a A

ARITMOGRIFUL SCĂDERII

Înlocuind numerele cu litere veţi afla pe verticală A-B rezultatul scăderii, iar pe orizontal noţiuni legate de acesta.

A

12 5 13 2 1 2 7 4 6

4 2 1 8 2 7 5

7 2 6 3 10 11 5 6 4 5 9 6

7 2 11 10 8 1 4 6 4 5 9 6

B

Beşleagă Mălina clasa a V a A

ARITMOGRIFUL ÎNMULŢIRII

Înlocuind numerele cu litere veţi obţine pe verticala A-B rezultatul înmulţirii, iar pe orizontală noţiuni legate de aceasta.

A

3 1 7 2 10 8 7

3 2 8

14 9 13 10 3 2

4 8 6 10 2 8 11 5 10 8 12 9

13 3 15 5 10 9 10 8 12 9

9 6 3 13 8 9 10 8 12 9

B

Brăneanu Magdalena clasa a V a A

ARITMOGRIFUL ÎMPĂRŢIRII

Înlocuind numerele cu litere veţi obţine pe verticala A-B rezultatul împărţirii, iar pe orizontală noţiuni legate de aceasta.

A

4 5 1 6 7 8 3 2 3 9 10 2

4 5 2 14 6 1 9 2 3 9 10 2

4 5 13 9 14 3 11 9 12 8 3 9 10 2

B

Ignat Iustinian clasa a V a A

DOVEDIŢI-VĂ ISCUSINŢA

1. Adunând 11+1 se obţine 12. Găsiţi altă cifră care repetată de trei ori în adunări să dea tot 12.

2. Folosind numai semnul adunării scrieţi numărul 28 cu ajutorul a cinci cifre de doi şi 1000 cu ajutorul a opt cifre de 8.

3. Folosind de patru ori cifra 4, exprimaţi toate numerele naturale de la 1 la 10.

4. Puneţi semnele matematice necesare.

8 2 3 5 = 60

Ilioaia Alexandra clasa a V a A

SCAMATORII MATEMATICE

1. Spuneţi cuiva să aleagă două cifre mai mari decât 5. Să înmulţească prima cu 5, la rezultat se adaugă a doua cifră şi să înmulţească

totul cu 4. Comunicându-vă rezultatul, puteţi spune cifrele alese iniţial.

2. Cereţi cuiva să aleagă un număr oarecare, să adauge 1, rezultatul să-l înmulţească cu 2; să adauge 3; rezultatul să-l înmulţească iar

cu 2; în final să scadă 10. Aflaţi numărul ales.

Nechifor Costel clasa a VI a A

ATENŢIE LA LECTURĂ!

„Tot ce este gândire corectă este sau matematica sau susceptibile de matematician.”

(Grigore Moisil)

Mesajul cifrat în şase porunci de cireşari

1. Sub unu mai pui unu, peste alţi doi iei totul pe din două.

2. Îl împerechezi pe unu şi mai aduni jumătate.

3. La o cifră mai pui patru şi apoi scazi unu ca să-ţi rămână un număr de patru cifre, după cum ţi-e pofta.

4. Aduni cifră veche până când rămâne decât una nouă.

5. O scrii una după alta şi le socoteşti numai pe-a treia şi pe-a patra.

6. Le citeşti câte sunt şi le socoteşti numai pe-a treia şi pe-a patra. Ce număr trebuiau să găsească Cireşarii?

Bordei Gabriela clasa a V a A

glasul şcolii nr. 8 11

Sfântul Apostol Andrei

În fiecare an, la 30 noiembrie, Biserica face

pomenirea Sfântului Apostol Andrei. Este numit şi

„cel dintâi chemat”, întrucât a răspuns primul

chemării lui Hristos la apostolat. Sf. Ap. Andrei a fost

fiul lui Iona şi fratele lui Simon Petru.Evanghelia după

Ioan menţionează că înainte de a deveni ucenic al lui

Iisus, Ioan a fost ucenicul Sf. Ioan Botezătorul. Devine

ucenicul lui Iisus în urma mărturiei Sf. Ioan

Botezătorul: „Iată Mielul lui Dumnezeu!”

Chemarea lui Andrei la

apostolie este relatată de Sf.

Evanghelist Matei prin

cuvintele:”Pe când Iisus umbla pe

lângă Marea Galileii, a văzut doi

fraţi, pe Simon ce se numeşte Petru

şi pe Andrei, fratele lui, care

aruncau mreaja în mare, căci erau

pescari. Şi le-a zis:Veniţi după Mine

şi vă voi face pescari de oameni. Iar

ei,îndată lăsând mrejile, au mers

după El”(Matei 4, 8-20).

Potrivit tradiţiei şi celor

scrise de unii istorici şi teologi din primele veacuri

creştine, Sf. Ap. Andrei a fost primul propovăduitor al

Evangheliei la geto-daci, în teritoriul dintre Dunăre şi

Marea Neagră (Dobrogea de azi),- cunoscut pe atunci

sub numele de Scythia, dar şi în teritoriile de dincolo

de Prut, în nordul Mării Negre.

Ajunge până în Grecia, unde moare în localitatea

Patras, răstignit pe o cruce în formă de X.

Vasilache Cosmina, cl. a VII-a A

Naşterea Domnului Ascultând istoriile minunate din Sf. Evanghelie despre cele petrecute în

noaptea sfântă a Naşterii Domnului, simţim în inimile noastre o tainică chemare

de a porni cu cugetul pe urmele magilor de la Răsărit, cu ochii aţintiţi la steaua

călăuzitoare spre Betleem, unde s-a născut Hristos. Acolo, în peşteră, în ieslea

cea săracă, Pruncul nou-născut a venit pe pământ să sfinţească pe om, să-l facă

sălaş dumnezeiesc. Împreună cu păstorii auzim şi trăim şi noi frumuseţea

fermecătoare a cântării îngereşti: „Slavă întru cei de sus, lui

Dumnezeu şi pe pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” Aceste

sfinte întâmlări din Betleem trezesc în sufletele noastre, în primul

rând, recunoştinţă pentru nemăsurata dragoste a Tatălui Ceresc faţă

de noi oamenii şi pentru marea jertfă pe care a făcut-o prin Fiul Său,

ca să ne mântuiască .

Descoperindu-se oamenilor ca Pâinea vieţii (Ioan 6, 48) şi

lămurin că această pâine este Trupul Său, pe care îl va da pentru

viaţa lumii (Ioan 6, 51), Mântuitorul Iisus Hristos a ridicat viaţa

omenească la plinătatea vieţii dumnezeieşti şi a arătat, peste veacuri,

că viaţa este bunul şi darul suprem de care trebuie să se bucure nu

numai omul, ci şi întreaga făptură. Sărbătoarea Naşterii Domnului

este, astfel, sărbătoarea vieţii. Prin întruparea Sa, Fiul lui Dumnezeu

ne-a descoperit valoarea şi frumuseţile vieţii. Mântuitorul a venit în lume

pentru a da un sens nou existenţei omeneşti.

Ziua de naştere a Domnului este ziua de naştere a păcii, spune un sfânt părinte a

Bisericii, întrucât Mântuitorul a venit pe pământ ca să împace pe om cu

Dumnezeu şi pe oameni între ei.

O frumoasă cântare bisericească îndeamnă: „Hristos se naşte, măriţi-L!

Hristos din ceruri, întâmpinaţi-L! Hristos pe pământ, înălţaţi-vă!”

Mitria Gabriela, cl. a VII-a A

Sfântul Apostol, Întâiul Mucenic şi

Arhidiacon Ştefan (27 decembrie)

S-a făcut odată întrebare între iudei, saduchei, farisei şi elini despre Domnul nostru

Iisus Hristos. Unii spuneau că este prooroc, alţii că este înşelător, iar alţii că este Fiul lui

Dumnezeu. Atunci Ştefan, unul din cei şapte diaconi a stat pe loc înalt şi a binevestit tuturor

pe Domnul Iisus, zicând:”Bărbaţi fraţi, pentru ce s-au

înmulţit răutăţile voastre şi s-a tulburat tot

Ierusalimul? Fericit este omul care nu s-a îndoit de

Hristos. El este Cel ce a plecat cerurile şi S-a pogorât

pentru păcatele noastre şi S-a născut din Sfânta şi

curata Fecioara, cea aleasă înaintea întemeierii lumii.

El a luat neputinţele noastre şi a purtat slăbiciunile

noastre. Pe orbi i-a luminat, pe leproşi i-a curăţit, pe

demoni i-a izgonit.” Când l-au auzit grăind aşa, l-au dus

în sinedriu (tribunal) la arhierei că nu puteau sta

împotriva înţelepciunii şi duhului cu care grăia. Inrând

înăuntru, au adus nişte martori mincinoşi, care au

spus:”L-am auzit grăind cuvinte de hulă împotriva

locului celui sfânt şi a Legii” şi alte cuvinte, aşa precum scrie în cartea „Faptele

Apostolilor”.

Şi când s-au uitat la el, au vâzut faţa lui ca faţa de înger. N-au mai putut răbda ruşinea

biruinţei; l-au lovit cu pietre şi l-au omorât. Iar sfântul se ruga pentru ei zicând:”Doamne,

nu le socoti lor păcatul acesta!” Nişte bărbaţi evlavioşi au luat sfintele lui moaşte, le-au pus

într-o raclă făcută din lemn de Persia, l-au acoperit şi l-au aşezat alături de templu.

Tânărul Saul, care a păzit hainele celor care l-au ucis pe Sf. Ştefan, a crezut mai târziu în

Hristos, devenind viitorul Apostol Pavel.

Dictionar creştin

Icoană= pictură pe lemn, pânză sau

murală (pe peretre), ce reprezintă pe Iisus,

Maica Domnului sau pe Sfinţi, ori scene

biblice. În mod normal, Sfântul Duh nu

poate fi reprezentat decât sub formele sub

care s-a arătat (limbi de foc sau

porumbel). În Biserica Ortodoxă nu se

venerează icoana ca obiect, ci persoana

care este reprezentată în ea.

Iconoclasm (gr. "spargerea icoanelor") =

conflict apărut în secolul VIII în Imperiul

Bizantin, cu privire la folosirea icoanelor

în bisericile ortodoxe. La al şaptelea

Sinod (Consiliu) Ecumenic s-a decretat

folosirea icoanelor în cultul Bisericii, pe

baza învăţăturii Sf. Ioan din Damasc.

Iconografie = studiul şi arta pictării

icoanelor.

glasul şcolii nr. 8 12

Puncte tari:

Este sănătos;

Crează echipe, interacţiuni între indivizi;

Este practicat de multe vedete;

Şi-a câştigat un brand puternic în România datorită

campionilor mondiali, precum Lucian Bute etc.

Scapă tinerii de tentaţia fumatului / consumului de droguri;

Ocupă timpul tineretului;

Îmbină utilul cu plăcutul. Educă tineretul asupra unui stil

sănătos de viaţă şi în acelaşi timp, îl distrează;

Puncte slabe:

Bani insuficienţi alocaţi de la bugetul de stat şi local pentru

acest sector de activitate;

Deficitul de comunicare şi informare a tineretului asupra

importanţei sportului în viaţa cotidiană;

Insuficienţa terenurilor de sport amenajate corespunzător şi

a sălilor se sport pentru practicarea sportului;

În mentalul colectiv, noţiunea de sport este privită ca ceva

ruşinos;

Tineretul preferă să privească la televizor sportul decât să-l

practice.

Oportunităţi:

Descoperirea de noi talente;

Valorificarea potenţialului existent (resurse umane şi

financiare);

Organizarea de tabere şcolare care să aibă ca principal

obiectiv practicarea sportului;

Organizarea de competiţii sportive care să recompenseze

participanţii cu diplome şi echipamente.

Ameninţări:

Suntem în topul ţărilor cu rată crescută a obezităţii ca boală

printre adolescenţi şi preadolescenţi;

Dorinţa crescândă a tinerilor pentru optarea unor activităţi

statice în detrimentul activităţilor dinamice.

Şi în acest an

un număr mare de

elevi ai şcolii noastre

au participat la

Olimpiada Naţională

a Sportului Şcolar

2009 - 2010 la:

tetratlon, cros, tenis

de masă, handbal, şah

şi a făcut ca elevii

participanţi să se

califice la etapa

judeţeană la primele

patru probe.

Desfăşurat la

Colegiul Agricol Fălticeni, concursul de tetratlon a adunat la start

mai mulţi elevi de la şcoli din zona Fălticeni. Elevii noştri:

Ghiorghiţă Elisa, Filip Ana Maria şi Maftei Mihaela (cl. a VIII-a

B) au ocupat în ordine primele trei locuri şi s-au calificat la etapa

pe judeţ, competiţie ce are loc pe data de 20.03.2010, la sala de

atletism de la Stadionul „Areni” din Suceava.

Oraşul Gura Humorului va găzdui pe data de 13.02.2010

etapa judeţeană a concursului de tenis de masă, unde şcoala noastă

va fi reprezentată de elevii: Beşleagă Cătălina şi Cîrjă Răzvan (cl.

a VIII-a B), Nechifor Liliana şi Nechifor Giorgiana (cl. a VII-a A),

Cristina Andrei Beşleagă Diana (cl. VII a B) şi Irimia Florin (cl. a

VIII-a A).

Pe data de 27.02.2009, sala de sport din localitatea

Marginea va găzduit etapa pe judeţ la handbal feminin, unde

echipa Şcolii Hârtop va lua parte. Echipa calificată are următoarea

componenţă: Irimia Ana-Maria, Mazilu Mihaela, Ghiorghiţă Elisa,

Cristina Ramona, Filip Ana Maria , Vasiliu Andreea, Maftei

Mihaela (clasa a VIII-a B), Ignat Andreea (cl.a VIII-a A), Onuţu

Mariana (cl. a VII-a A), Vasilache Alexandra (cl. a VI – a A),

Beşleagă Diana şi Beşleagă Ana (cl. a VII –a B).

Rezultatele obţinute ne dau dreptul să visăm la rezultate

mai bune, dacă vom aborda orice competiţie cu mai mult curaj şi

dorinţă de victorie.

Coordonator, partea grafică, tehnică şi organizatorică, prof. Radu Gabriel şi prof. Vasiliu Dumitru. Coordonatori:

- limba română: prof. Filip Maria şi prof. Onofrei Nadia;

- matematică: prof. Trifina Gheorghe; - religie: pr. Costan Ilie; - Învăţător Gabriela Baba, înv.

Maerean Neli – Daniela. Elevii, colaboratori ai revistei se regăsesc în paginile acesteia. Aşteptăm şi alţi elevi colaboratori pentru numerele următoare. Tipărit la Tipografia Elena Bacău –

www.tipografiaelena.ro