Clasa I primară

Post on 07-Jan-2016

112 views 4 download

description

Clasa I primară. Moment ul : sfârşitul anului şcolar. 6 ani, învăţământ primar. Franceză. Să scrie fără greşeală. Gest de memorare. P regătirea unei dictări care solicită gestul memorării. Este vorba de o dictare de cuvinte . Li se cere copiilor : - să reţină o listă de trei cuvinte - PowerPoint PPT Presentation

Transcript of Clasa I primară

Momentul: sfârşitul anului şcolar.

Pregătirea unei dictări care solicită gestul memorării .

Este vorba de o dictare de cuvinte. Li se cere copiilor:

- să reţină o listă de trei cuvinte

- şi să le poată scrie fără greşeală.

Observaţie: Învăţătoarea începe întotdeauna prin a verifica dacă elevii au o bună înţelegere a cuvintelor. În activitatea descrisă aici, sensul cuvintelor era bine cunoscut copiilor. Ea n-a mai lucrat deci asupra acestui aspect.

O asemenea activitate cere din partea elevilor un dublu proiect de memorare:

- Un proiect de memorare a cuvintelor în forma lor globală, în legătură cu semnificaţia lor.

- Un proiect de memorare a literelor care compun cuvintele şi a ordinii în care ele se succed. Acest al doilea proiect cere memorarea detaliilor formale.

Aceste proiecte solicită activităţi mentale diferite. Este, deci, util de a le separa încă de la începutul pregătirii. Ca urmare, copiii vor putea să le asocieze pe amândouă de o manieră cvasi-automată.

Dublu proiectDublu proiect

de memorare globală a primului cuvânt.

Vom învăţa să scriem

trei cuvinte fără

greşeală

Vă cer să le reţineţişi să vi le aşezaţi în

minte

pentru a le putea scrie

singuri mâine.

ca să nu greşim mâine

PrivimAscultă

m

Primele schimburi

Scriu cuvântul pe tablă fără să-l pronunţ.

Copiii privesc în linişte, ...... iar unii mişcă din buze de parcă le-ar repeta în minte.

Cuvântul este mai întâi arătat,

Choucroute

... şi pronunţat.

... şi pronunţat.

→ Două intrări perceptive succesive (deci disociate) sunt propuse copiilor. apoi ascuns...

Fiecare elev evocă în felul său.

Cine a reuşit să-şi aşeze cuvântul în

minte?

Am făcut o poză şi am văzut cuvântul.

Charlotte?

Am privit cuvântul

Florence?

şi l-am pus într-un dulăpior.

Laura?

J’ai photographié

le mot en couleur

Literele erau gri şi legate

Ce culoare aveau literele?

Al cui era scrisul?

Era scrisul dvs..

Arnaud?

Am apăsat pe un buton.

Am auzit cuvântul de trei ori.

Cine vorbea?

Era vocea dvs..Eu reţin mai bine când aud.

Adrien?

Am făcut o poză.Am numărat literele.

Câte litere avea cuvântul?

Erau zece.Da, mi-am spus

cuvântul.

Ai mai făcut ceva?

Cine îţi spunea cuvântul?

Era vocea mea.

Alexis?

Am privit literele.Mi-am imaginat că le-am scris.Eu am mărit

literele

şi am făcut un mic panou “atenţie”.

de memorare a literelor care alcătuiesc cuvântul.

Voi scrie din nou cuvântul. Priviţi cu atenţie fiecare literă, observaţi în ce ordine se află ele şi întrebaţi-vă dacă unele dintre ele ar putea fi greu de găsit. Găsiţi sunetul care se află de două ori în cuvânt... Imaginaţi-vă că sunteţi aici mâine şi că trebuie să-l scrieţi.

Următoarele schimburi.

Voi scrie din nou cuvântul,

pentru ca voi să puteţi

să vă verificaţi evocarea,

eventual s-o corectaţi.

Scriu cuvântul pe tablă.Fiecare îşi verifică evocarea,

ajuste sa pensée, modifie ou corrige ses évoqués.

Cuvântul este arătat,

Choucroute

... şi repronunţat.

... şi repronunţat.

→ Din nou, două intrări perceptive succesive (deci disociate) sunt propuse copiilor. apoi ascuns...

O mică observaţie!

Pentru că li s-a cerut copiilor să observe cuvântul în toate detaliile legate de litere, în acest stadiu se poate întotdeauna:

- Să-i întrebăm care litere le pun probleme?

- În funcţie de răspunsurile date, să le pună în evidenţă prin semne colorate de forme diferite: de exemplu, încercuirea celor doi “ou” cu galben, sublinierea lui “e” final cu albastru; dacă se pretează cuvântul, încadrarea lui, pentru a pune în evidenţă literele care “urcă” şi pe cele care “coboară”, desenarea în cuvânt, schimbarea grafiei pentru litera care pune probleme sau schimbarea vocii etc.

Această practică le permite copiilor care n-au remarcat anumite dificultăţi (cazul este frecvent, mai ales la copiii care tratează informaţia global) să le audă numite şi/sau să-şi ia repere suplimentare bazate pe detalii. 

Loïc ?Am numărat literele: am văzut că nu sunt decât

două litere mari care urcă şi că celelalte erau litere

joase.

Am încercat să reţin cuvântul.

Am deschis ochii,apoi i-am închis din

nou.

Ce ai numărat?

Am numărat.Am făcut o poză.Am numărat literele.

apoi am închis ochii.

Lucas ?

Eu am scris cuvântul

pe o hârtieîn imaginaţie.

Lydie?

Shana ?

Eu am văzut că “o” şi “u”, care îşi dau mâna, se

pronunţă “ou” şi că apar de două ori în cuvânt.

Eu m-am bucurat să văd cuvântul a doua oară,

pentru că uitasem cuvântul.

Guillaume ?

Al treilea schimb.

Gândiţi-vă la tot ce ştiţi pentru a scrie cuvântul fără

greşeală.

Şi acum, vă voi arăta cuvântul pentru ultima oară. Verificaţi că

aveţi cuvântul şi toate literele sale în minte.

Scriu cuvântul pentru ultima oară.

Şi fiecare îşi verifică evocarea.

veţi rescrie cele trei cuvinte.

Atenţie, mâine dimineaţă, singuri, din memorie

Imaginaţi-vă în banca voastră scriind cuvântul.

Copiilor li se lasă un timp de evocare pentru a realiza activitatea de anticipare a viitorului.

veţi căuta în minte cuvintele pe care tocmai le-aţi aşezat

acolo astăzi.

Aceeaşi tehnică a fost aplicată pentru celelalte două cuvinte: moustache şi

toupie.

Rappelez vous les trois mots d’ hier.

Din timp în timp, scriu pe tablă toate evocările citate în timpul dialogurilor pedagogice şi realizez cu elevii o fişă de sinteză, pe care ei o vor putea consulta altădată, pentru a alege procedeul care le convine cel mai mult, dacă trebuie “să aşeze ceva în minte”.

Când copiii au ajuns la mine în clasa întâi în septembrie, am constatat că ei aveau deprinderea să fie atenţi şi să evoce.

Spontan, fără ca eu să le spun, ei adoptă atitudinea care constă în a lucra mental.

Eu o atribui, fără nici o îndoială, excelentei activităţi depuse de colega mea de la grupa pregătitoare.

Observaţia învăţătoarei:

Când copiii lucrează astfel, ei nu au impresia că “muncesc”.

Şi totuşi, am observat că o activitate de Gestiune Mentală necesită multă concentrare din partea copiilor, care îi oboseşte uneori. De aceea este important să le permitem să se refacă pentru câteva minute prin activităţi mai ludice şi apoi să reia activitatea în Gestiunea Mentală.

Véronique Lapaille, învăţătoare la clasa I.

Observaţia învăţătoarei

Ecole Notre-Dame de MehagneRue des Coquelicots, 12B – 4053 EmbourgBelgique +32 4 365 75 06@ vbblaise@skynet.be

Photos : Marc LAENEN

Mise en forme power point 2003 : Marc LAENEN.