Post on 22-Feb-2020
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
0
CUPRINS
NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1
FORMULE BRUTE ŞI MOLECULARE 2
ALCANI 5
ALCHENE 6
ALCHINE 8
ARENE 10
ALCOOLI 13
ACIZI CARBOXILICI 15
GRĂSIMI 17
DETERGENŢI 18
ACTIVITATE DE TIP PROIECT 19
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
1
Noţiuni introductive în chimia organică
În 1828 Wöhler a realizat prima sinteză organică.
NH2
NH4NCO CO (uree)
(cianat de amoniu) NH2
Un număr foarte mare de substanţe organice sunt formate numai din carbon şi
hidrogen şi se numesc hidrocarburi. Pe lângă C şi H substanţele organice mai conţin
O,N,S,X ... numite elemente organogene. Deci:
Chimia organică este chimia hidrocarburilor şi a derivaţilor acestora.
În chimia organică legăturile sunt de natură covalentă, prin punere în comun de
electroni, 1,2,3,4. legăturile pot fi:
a) simple σ
(saturate) – C – H ; – C – X ; – C –O– ; –C – C –
b) duble σ, π
(nesaturate) C=C ; C=N ; C=O
c) triple π, σ, π
(nesaturate) –C C– ; –C N ;
Atomul de carbon este tetravalent (are 4 valenţe).
Lanţuri de atomi de carbon se numesc CATENE.
Catenele de carbon sunt clasificate în următoarea schemă.
Saturate
Liniare
Aciclice Nesaturate
Saturate
Ramificate
Nesaturate
Catene de carbon
Saturate
Simple
Ciclice Nesaturate
Saturate
Cu catenă laterală
Nesaturate
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
2
Funcţiile atomului de carbon.
Atomul de carbon poate fi:
primar – când realizează o singură valenţă cu un alt atom de carbon.
Ex: CH3 – CH3
secundar – când realizează două legături tot cu carbon. Ex:
CH3 – CH2 – CH3 ; CH2 = CH2.
terţiar – când realizează tri legături tot cu carbon.
Ex: H–C C–H ; CH2 CH – CH3.
cuaternar – când realizează toate valenţele doar cu carbon. Ex:
H–C C–CH3 ; CH2 = C = CH2 .
APLICAŢII
Scrieţi minim trei structuri care să conţină 2 atomi de carbon primari, 2 atomi de
carbon secundari şi 2 atomi de carbon terţiari.
REZOLVARE
CH3 – CH = CH – CH2 – CH2 – CH3; CH2 = CH – CH – CH2 – CH3
CH3
CH2 – CH – CH3 CH2 – CH – CH3
;
CH2 – CH – CH3 CH3 – CH – CH2
Toate structurile au aceeaşi formulă: C6H12.
Substanţele cu aceeaşi formulă dar cu structuri diferite se numesc IZOMERI.
Formule brute şi moleculare
În urma analizei calitative şi cantitative a unei substanţe organice rezultă formula
procentuală. Din ea prin mai multe etape se ajunge la formula brută şi moleculară.
Exemplu :
O substanţă organică conţine 40% carbon şi 6,66% hidrogen. Masa ei moleculară
este egală cu 90. Să se afle formula brută şi moleculară.
1. Se verifică dacă formula procentuală este 100%. Dacă nu
este, până la 100% numai oxigenul poate fi.
O% = 100 – (40+6,66) = 53,34%
2. Se împart procentele la masa fiecărui element.
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
3
C = 40/12 = 3,33
H = 6,66/1 = 6,66
O = 53,34/16 = 3,33
3. Se împart câturile la câtul cel mai mic.
C = 3,33/3,33 = 1
H = 6,66/3,33 = 2
O = 3,33/3,33 = 1
4. Cu noile câturi se scrie formula brută.
(CH2O)n
5. Se egalează masa moleculară cu suma maselor din formula
brută.
90 = (12+2+16) x n
n = 3
formula moleculară este : C3H6O3 Ea este reală dacă :
a) Suma tuturor covalenţelor este număr natural.
S = 3x4+6x1+3x2 = 24
b) Nesaturarea echivalentă (N.E.) să fie număr natural.
N.E. 2
e)d(b2)(2a pentru formula pe cazul
general: CaHbOcNdXe
În acest caz N.E = 1; Formula este REALĂ.
APLICAŢII
O hidrocarbură conţine 92,31% C şi restul hidrogen. Să se afle formula
brută.
1. H% = 100 – 92,31 = 7,69%.
2. C% = 92,31/12 = 7,69
H% =7,69/1 = 7,69
3. C = 7,69/7,69 = 1
H = 7,69/7,69 = 1
4. (CH)n.
Scrieţi două structuri (2 izomeri) care să conţină 4 atomi de carbon primari, 2
atomi de carbon terţiari şi unul cuaternar.
A
B
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
4
CH3
CH3 – CH = C – CH – CH3 ; CH3 – C – CH = CH – CH3
CH3 CH3 CH3
Scrieţi 3 izomeri care să conţină numai atomi de carbon secundari.
CH2 = CH2 ; CH2 – CH2 ; CH2
CH2 – CH2 CH2 – CH2
O substanţă organică conţine 11,11% hidrogen şi de opt ori
mai mult carbon în moleculă. Să se afle formula brută şi
moleculară dacă are 6 atomi de hidrogen în moleculă.
1. C% = 11,11x8 = 88,88%
C% +H% = 11,11+88,88 = 99,99%. Deci nu mai
are şi oxigen.
2. C = 88,88/12 = 7,40
H = 11,11/1 = 11,11
3. C = 7,40/7,40 = 1
H = 11,11/7,40 = 1,5
4. (CH1,5)n
5. n = 4; C4H6 – FORMULA ESTE REALĂ.
Este reală următoarea formulă?
C6H6O
Verificare:
a) S = 4x2+6x1+16x1 = 30
b) N.E =
2
0)0(62)6(2x4
Substanţa cu formula C6H6O – este reală.
C
D
E
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
5
HIDROCARBURI
Substanţe organice formate numai din carbon şi hidrogen se numesc
hidrocarburi.
Ecuaţia de ardere a oricărei hidrocarburi este:
CXHY + (4
4 YX )O2 XCO2 + (
2
Y)H2O
ALCANI. Sunt hidrocarburi saturate cu formula CnH2n+2
n = 1 CH4 metan
n = 2 C2H6 ; CH3 – CH3 etan
n = 3 C3H8 ; CH3 – CH2 – CH3 propan Denumire
n = 4 C4H10 ; CH3 – (CH2)2 – CH3 butan
n = 5 C5H12 ; CH3 – (CH2)3 – CH3 pentan
…………………………………………………………
n = 10 C10H22 ; CH3 – (CH2)8 – CH3 decan
Radicali – CH3 metil
– CH2 – CH3 etil se înlocuie sufixul ,,an”
– CH2 – CH2 – CH3 propil de la numele alcanului
CH3 – CH – CH3 izopropil cu sufixul ,,il”
Denumirea izoalcanilor (alcani ramificaţi)
1. se alege catena liniară cea mai lungă
2. se numerotează din partea unde ramificaţia este mai aproape de capăt
3. ramificaţiile se citesc ca radicali
4. poziţiile ramificaţiilor se citesc prin incici 2,3,4…
5. numărul ramificaţiilor identice se specifică prin prefixe di, tri, tetra, penta etc.
6. ramificaţiile se citesc în ordine alfabetică
7. suma indicilor să fie număr minim
se citeşte numele hidrocarburii cu catena aleasă pa punctul 1
Exemple: 1 2 3
a) CH3 – CH – CH – CH3 4 CH3 CH2 2,3 di metil pentan 5
CH3
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
6
CH3
b) CH3 – C – CH2 – CH – CH3 2,2,4 tri metil pentan
CH3 CH3 2,4,4 tri metil pentan
Proprietăţi chimice
I. Substituţia
CH4 + Cl2 CH3Cl + HCl
CH3Cl + Cl2 CH2Cl2 + HCl
.................................................................
II. Oxidarea
CH4 + 1/2O2 CH3OH (alcool metilic)
CH4 + O2 CH2O + H2O
(aldehidă formică)
III. Arderea
CH4 + 2O2 CO2 + H2O + Q (căldură)
CnH2n + )2
13n(
O2 nCO2 + (n+1)H2O
(alcan)
ALCHENE. Sunt hidrocarburi nesaturate (o legătură dublă) cu
formula CnH2n
n = 2 C2H4 etenă CH2 = CH2
n = 3 C3H6 propenă CH2 = CH – CH3
n = 4 C4H8 butenă 1 CH2 = CH – CH – CH3
butenă 2 CH3 – CH = CH – CH3
La denumirea lor se înlocuie sufixul ,,an” cu sufixul ,,enă”.
Pentru denumirea izoalchenelor sunt valabile regulile de denumire de la izoalcani cu
următoarele modificări:
1. se alege catena liniară cea mai lungă care conţine dubla legătură
2. se numerotează din partea de unde dubla legătură este mai aproape de capăt
CH3 – CH2 – CH – C – CH3
CH3 CH 3,4 di metil hexenă 2
CH3
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
7
Proprietăţi chimice
I. Adiţia
CH2 = CH2 + H2 CH3 – CH3
CH2 = CH2 + HCl CH3 – CH2 – Cl
CH2 = CH2 + Cl2 CH2 – CH2
Cl Cl
CH2 = CH2 + H2O CH3 – CH2 – OH
La alchenele nesimetrice adiţia HX (HCl, HBr …) se face conform regulii lui
Markovnikov :
Regula lui Markovnikov atomul de halogen se adiţionează la carbonul cel mai
substituit (cel mai sărac în hidrogen) din dubla legătură.
Exemplu:
CH2 = CH – CH3 + HCl CH3 – CH – CH3
Cl
2 cloro propan
II. Polimerizarea
nCH2 = CH2 polimerizare
– ( CH2 – CH2)n–
polietenă
III. Oxidarea; arderea
C2H4 + 3O2 2CO2 + H2O
CH2 = CH – CH3 + [O] K2Cr2O7 CO2 + H2O + CH3 – COOH H2SO4
CH2 = CH2 + H2O CH2 – CH2
OH OH
(etan diol)
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
8
ALCHINE. Hidrocarburi nesaturate (au o legătură triplă) cu
formula CnH2n-2
n = 2 HC CH etină (acetilenă)
n = 3 HC C – CH3 propină Se înlocuie
n = 4 HC C – CH2 – CH3 butină 1 sufixul ,,an”
CH3 – C C – CH3 butină 2 cu sufixul ,,ină”
Proprietăţi chimice
I. Adiţia
HC CH + H2 CH2 = CH2 etenă
CH3 – CH3 etan
HC CH + Cl2 CH = CH
Cl Cl
1,2 di cloro etenă
HC CH + HCl CH2 = CH
Cl
clorură de vinil
HC CH + HOH CH3 – C = O
H
aldehidă acetică
II. Dimerizarea acetilenei
HC CH + HC CH CH2 = CH – C CH
vinil acetilenă
III. Trimerizarea acetilenei
CH CH
CH CH CH CH
+ 600 – 8000C
CH CH CH CH
CH CH
Benzen
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
9
IV. Oxidarea; arderea.
C2H2 + 5/2 O2 2CO2 + H2O + Q
În suflătorul oxiacetilenic temperatura atinge 30000C fiind utilizată pentru
tăieri şi suduri.
Proprietăţi fizice – specifice hidrocarburilor alifatice.
*se găsesc în cele trei stări de agregare
gazoasă
lichidă în funcţie de masa moleculară
solidă
*punctele de fierbere şi de topire cresc cu lungimea catenei şi scad cu
ramificaţia acesteia.
*sunt insolubile în apă, dar solubile în solvanţi organici.
*au densităţi mai mici decât unitatea ; plutesc pe apă.
APLICAŢII
Prin arderea unui mol dintr-o hidrocarbură se formează 88g
CO2 şi 36g H2O. Să se afle hidrocarbura:
1 mol x . 44g y/2
. 18g
CXHY + (4
4 YX )O2 XCO2 + (
2
Y)H2O
1mol 88g 36g
x = 2 ; y = 4 formula este C2H4 - etena CH2 = CH2
Scrieţi toţi izomerii corespunzători formulei C5H12
CH3 – CH2 – CH2 – CH2 – CH3 pentan
CH3 – CH – CH2 – CH3
2 metil butan
CH3
CH3
CH3 – C – CH3 2,2 di metil propan
(neopentan)
CH3
A
B
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
10
Denumiţi compusul:
CH3 – CH = C – CH – CH – CH3
3,4,5 trimetil hexenă 2
CH3 CH3 CH3
Scrieţi reacţia de adiţie a HCl la propenă şi calculaţi volumul
de HCl necesar pentru a reacţiona cu 84g de propenă. (C.N.)
42g 22,4l
CH2 = CH – CH3 + HCl CH3 – CH – CH3
84g x
Cl
MC3H6 = 3 . 12 + 6; x = 44,8 l
Completaţi cu hidrogen şi denumiţi următorul compus organic.
CH3
H3C – C – CH – CH 2,3 dimetil pentenă 1
CH3 CH3
ARENE. Sunt hidrocarburi care conţin în moleculă unul sau mai
multe nuclee benzenice şi au formulele generale: CnH2n-6;
CnH2n-12
;
C6H6 benzen
CH3
Toluen naftalină
(C7H8) (C10H8)
C
D
D
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
11
Izomeri specifici nucleului benzenic sunt :
*orto
*meta
*para
orto meta para
Proprietăţi fizice *benzenul şi toluenul sunt toxici şi inflamabili
*naftalina este solidă şi sublimează (trece prin încălzire în stare de
vapori)
*benzenul şi toluenul sunt solvenţi organici
*iarna pentru a nu se solidifica (60C) benzenul se transportă în
cisterne încălzite
Proprietăţi chimice
I. Substituţia
+ Br2 - HBr
benzen bromură de fenil
+ HNO3 + H2O
benzen nitro benzen
A
AA
A
A
A
Br
NO2
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
12
II. Adiţia
+ 3Cl2 lumină
benzen
hexa clor ciclohexan
(insecticid)
+ 3H2
ciclohexan
III. Oxidarea.
Benzenul este stabil la oxidare. Naftalina se poate oxida
mai uşor decât benzenul.
+ 9/2O2
naftalină acid ftalic
APLICAŢII
Ce formule moleculare au următoarele hidrocarburi aromatice?
CH3 – CH – CH3
izopropil benzen antracen
Cl
Cl
Cl
Cl
Cl
COOH
COOH
A
Cl
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
13
COMPUŞI CU FUNCŢIUNI SIMPLE
A. ALCOOLI
Definiţie. Alcoolii sunt compuşi organici care au în moleculă una sau mai
multe grupe – OH legate de un atom de carbon care participă numai la legături
simple σ.
Formula generală: R – OH
Denumire : la numele hidrocarburii cu acelaşi număr de atomi de
carbon în moleculă se adaugă sufixul – ol.
Exemple:
a) CH3OH ; b) CH3 – CH2 – OH ; c) CH2 = CH – CH2 – OH
metanol etanol propenol
O altă denumire utilizează cuvântul alcool, numele radicalului şi sufixul ic.
a) alcool metilic ; b) alcool etilic ; c) alcool alilic
Când există mai multe grupe - OH în moleculă, se specifică numărul lor prin
prefixe: di, tri, tetra etc. adăugate înaintea sufixului ol.
HO – CH2 – CH2 – OH HO – CH2 – CH – CH2 – OH
1,2 etan diol OH
(glicol) 1,2,3 propan triol
(glicerină)
Au şi denumiri uzuale, scrise în paranteze.
Clasificare
I. După natura radicalului
a) alcooli cu radical saturat CH3 – CH2 – OH
b) alcooli cu radical nesaturat CH2 = CH – OH
c) alcooli cu radical aromatic CH2 – OH
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
14
II. După numărul grupelor – OH
a) monohidroxilici (monoalcooli) CH3OH
b) polihidroxilici (polialcooli) HO – CH2 – CH2 – OH
III. După natura atomului de carbon de care se leagă grupa – OH
a) Alcooli primari CH3 – CH2 – OH
b) Alcooli secundari CH3 – CH – CH3
OH
c) Alcooli terţiari CH3
CH3 – C – CH3
OH
Proprietăţi fizice
Alcooli inferiori sunt lichizi. Punctele de fierbere cresc cu masa
moleculară. Punctele sunt ridicate deoarece alcoolii au moleculele asociate prin legături
de hidrogen ca şi în cazul apei. Sunt solubili în apă cu care se amestecă în orice
proporţie.
Reprezentanţi: Metanolul ; Etanolul ; Glicerina.
Metanolul – este toxic pentru organism, atacă nervul optic producând
orbirea. Având putere calorică mare – 7000Kcal/Kg – va fi considerat carburantul
viitorului.
Etanolul – are o acţiune depresivă asupra organismului acţionând ca un anestezic. Este
utilizat la obţinerea băuturilor alcoolice. Consumat timp îndelungat produce
dependenţă. Este utilizat în sinteza medicamentelor ca solvent, în industria
parfumurilor. Testul de alcoolemie la şoferi se bazează pe reacţia de oxidare a
etanolului. K2Cr2O7
CH3 – CH2 – OH + [O] H2SO4 CH3 – CHO + H2O
aldehidă acetică (verde)
Glicerina – se utilizează la obţinerea dinamitei (trinitrat de glicerină). În
termometre, la obţinerea unor răşini. Este componenta de bază a grăsimilor.
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
15
APLICAŢII
Scrieţi doi alcooli terţiari.
Clasificaţi glicerina şi alcoolul alilic după cele trei criterii.
ACIZI CARBOXILICI
Def. Sunt compuşi organici care au în moleculă una sau mai multe grupe – COOH
(carboxil). Formula generală R – COOH.
Nomenclatură. Utilizam cuvântul acid urmat de numele hidrocarburii şi sufixul oic.
Numărul de grupe carboxil se specifică prin prefixe (di, tri ) adăugate înaintea sufixului
oic.
CH3 – COOH HOOC – COOH
acid etanoic acid etan dioic
(ACID ACETIC) (ACID OXALIC)
acid benzoic
Au şi denumiri uzuale (notate în paranteze).
Clasificare:
1. după natura radicalului:
• acizi saturaţi: CH3 – CH2 – COOH acid propionic
• acizi nesaturaţi: CH2=CH – COOH acid acrilic
• acizi aromatici: acid benzoic
2. după numărul de grupări – COOH
• acizi monocarboxilici: CH3 – CH2 – CH2 – COOH
acid butanoic
(ACID BUTIRIC)
• acizi policarboxilici: HOOC – CH2 – CH2 –COOH
acid butandioic
(ACID SUCCINIC)
A
B
COOH
COOH
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
16
Structura grupării carboxil:
– C = O conţine o grupare carbonil şi o grupare hidroxil ,,OH”
OH
legate la acelaşi radical
Nu se manifestă separat proprietăţile specifice fiecărei grupări în parte
Proprietăţi chimice:
a) reacţii comune cu acizii minerali
• ionizare în soluţie apoasă.
R – COOH + H2O R– COO- + H3O
+
• reacţia cu metalele.
R – COOH + Na R– COONa + 1/2H2
• reacţia cu oxizii bazici
2R – COOH + CaO (R – COO-)2Ca
2+ + H2O
• reacţia cu hidroxizii
R – COOH + KOH R – COO-K
+ + H2O
b) reacţii specifice acizilor carboxilici
• esterificarea
R – COOH + R – OH R—COO – R + H2O
ester
Reprezentanţi:
1 .Acidul acetic
• obţinere — prin oxidarea alcoolului etilic
CH3 – CH2 – OH + 2[O] CH3 – COOH + H2O
• proprietăţi — lichid incolor solubil în apă cu miros
înţepător ; pf.+118°C
• utilizări conservant; în alimentaţie sub denumirea de
oţet (8°-12°); pentru obţinerea esterilor
2 .Acidul benzoic
• obţinere – din toluen
+ 3[O] + H2O
• proprietăţi – solid; poate sublima; puţin solubil în apă
• utilizări – împreună cu benzoatul de sodiu se utilizează la
conservarea alimentelor şi în farmacie.
CH3 COOH
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
17
APLICAŢII
A. Un acid monocarboxilic conţine 21%O. Să se afle acidul şi să
se denumească.
B. Completaţi reacţia:
CH3–COOH + Ca(OH)2 ? + ?
GRĂSIMI
Def. Sunt esteri micşti ai glicerinei cu acizi graşi numiţi gliceride Acizii graşi au
următoarele proprietăţi:
• Sunt monocarboxilici
• Au catenă mare
• Sunt liniari
• Au număr par de atomi de carbon
Principalii acizi constituenţi ai grăsimilor sunt:
* acidul palmitic CH3 – (CH2)14 –COOH
* acid stearic CH3 – (CH2)16 – COOH
* acid oleic CH3 – (CH2)7 – CH = CH – (CH2)7 – COOH Grăsimile naturale pe
lângă trigliceride mai conţin vitamine, colesterol, acizi graşi liberi...
CH2–O–CO–(CH2)14–CH3
CH–O–CO–(CH2)14–CH3
CH2–O–CO–(CH2)16–CH3
dipalmito stearină
Grăsimile pot fi:
• Animale
• Vegetale
Grăsimile animale sunt solide sau semisolide la temperatură obişnuită – seu, untură, unt,
şuncă.
Grăsimile vegetale sunt lichide şi se numesc uleiuri – conţin în mare parte trigliceride
cu acizi graşi nesaturaţi.
Ca denumiri mai sunt şi excepţii:
* untul de cocos
* uleiul de peşte
Proprietăţi fizice – nu au punct de topire fix
– sunt insolubile în apă cu care emulsionează
– sunt solubile în solvenţi organici nepolari (benzen).
Proprietăţi chimice:
Sicativarea – oxidare şi polimerizare – care conduce la o peliculă dură,
transparentă, rezistentă la umiditate (uleiul de in)
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
18
Hidrogenarea – margarina – conduce la obţinerea grăsimilor solide din uleiuri
vegetale
Hidroliza – practicată în mediul bazic – duce la obţinerea sărurilor acizilor graşi
numite săpunuri
CH2–O–CO–(CH2)14–CH3
CH–O–CO–(CH2)14–CH3 + 3NaOH 2CH3 – (CH2)14 – COONa
CH2–O–CO–(CH2)16–CH3 + CH3 – (CH2)16 – COONa
dipalmito stearină (palmiat) stearat de sodiu
Săpunurile sunt sărurile acizilor graşi şi sunt agenţi tensioactivi. Săpunurile de
sodiu sunt solide iar cele de potasiu sunt semilichide. Puterea de spălare a unui săpun
depinde de natura acidului gras şi de natura ionului metalic.
Molecula de săpun este formată dintr-o parte hidrofilă (carboxilat) solubilă în apă
şi o parte hidrofobă (hidrocarbonat) insolubilă în apă dar solubilă în grăsimi.
COO-Na
+
+Na
-OOC
COO-Na
+
+Na
-OOC
COO-Na
+
DETERGENTI Detergenţii au structură asemănătoare cu cea a săpunurilor cu proprietăţi
tensioactive care se fabrică într-o mare varietate de tipuri.
Din punct de vedere al structurii detergenţii pot fi:
Ionici
• Anionici
• Cationici
Neionici
Anionici
CH3 – (CH2)n – CH2 – – SO3-Na
+
(n = 10-16)
Suport de curs chimie clasa a X-a - ILCOŞ GHEORGHE - 2018
19
CH3 – (CH2)n – CH2 – SO3-Na
+
(n = 6-10)
pot fi utilizaţi în ape dure şi în soluţii acide.
biodegrabilitatea este lentă şi poate avea consecinţe nefaste
asupra mediului.
Cationici CH3
CH3 – (CH2)n – CH2 –N – CH3]+C1
-
CH3
(n = 10-16)
pot fi utilizaţi ca agenţi de înmuiere, dezinfectanţi
antimicrobieni sunt nebiodegradabli.
Neionici
R—O – (CH2 – CH2 – O)n –(CH2)2-OH
(n = 10-12)
pot acţiona indiferent de pH – ul apei
nu spumează foarte mult
sunt biodegradabili ca şi săpunurile
APLICAŢII
A. Descrieţi modul de obţinere a unui săpun.
Mod de lucru
Etape
Cantităţi
B. Valoarea energetică la arderea unui gram de tristearină este de
34,265 kJ. Ştiind că un adult consumă zilnic 11500 kJ
calculaţi gramele de tristearină pe care le consumă zilnic.
ACTIVITATE DE TIP PROIECT
Întocmeşte un referat cu tema:
1. ,,Hidroliza proteinelor – sursă de energie pentru organism”.
Pentru documentare: www.cem.msu.edu/rusch/virtualtext/proteins.htm
2. ,,Bioenergetică – hidroliza ATP”.
Pentru documentare: www.wikipedia.org
www.amnosine-triphosphate.lib.bioinfo.pl
3. ,,Fiecare organism poate fi identificat după secvenţa ADN-ului
propriu şi alfabetul eredităţii are doar 4 litere: A, C, G, T”.
Pentru documentare: www.dnaftb.org