Post on 14-Apr-2016
description
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE
”Gr. T. POPA” IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALITATEA NEUROCHIRURGIE
CERCETĂRI PRIVIND ANALIZA
MERSULUI LA PACIENŢII CU
LOMBOSCIATICĂ TRENANTĂ
PRIN HERNIE DE DISC
REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT
Conducător ştiinţific,
Prof. dr. NICOLAI IANOVICI
Doctorand,
CRISTINA TACU
IAŞI – 2010
1
CUPRINS INTRODUCERE
STADIUL CUNOAŞTERII
CAPITOLUL I. ANALIZA MERSULUI- DOMENIU DE CERCETARE
MULTIDISCIPLINARĂ
I.1. Definiţia, importanţa şi istoricul analizei mersului
I.2. Domenii de interes care pot fi abordate în cadrul cercetării mersului
I.3. Terminologia utilizată în studiul locomoţiei umane
I.4. Sarcinile funcţionale ale mersului
I.5. Biomecanica clinică a mersului-noţiuni teoretice
CAPITOLUL II. LOMBOSCIATICA - CONSIDERAŢII ETIOPATOGENICE
II.1. Lombosciatica în general cadrul etiologic multiplu
II.2. Lombosciatica prin hernie de disc
CAPITOLUL III. TABLOUL CLINIC AL HERNIILOR DISCALE
LOMBARE
III.1 Generalităţi
III.2.Corelaţii anatomo-clinice ale discopatiilor vertebrale lombare
III.3. Formele clinice ale herniilor de disc lombare
III.4. Lombosciatica prin hernie de disc - tabloul clinic al formei clasice
CAPITOLUL IV. REZONANŢA MAGNETICĂ NUCLEARĂ ÎN
EXPLORAREA HERNIEI DISCALE LOMBARE
IV.1 Noţiuni generale
IV.2.Importanţa şi limitările explorării imagistice prin rezonanţă
magnetică nucleară
IV.3 Structuri evaluate prin rezonanţă magnetică nucleară
IV.4. Rezonanţa magnetică nucleară şi discul intervertebral
IV.5 Nomenclatura şi clasificările utilizate în descrierea imagistică a
herniilor discale
CAPITOLUL V. POSIBILITĂŢI TERAPEUTICE ÎN LOMBOSCIATICA
PRIN HERNIE DISCALĂ
V.1.Tratamentul conservator în lombosciatica prin hernie discală
V.2. Tratamentul chirurgical
CONTRIBUŢII PERSONALE
CAPITOLUL VI. MOTIVAŢIA ALEGERII TEMEI ŞI OBIECTIVE
CAPITOLUL VII. MATERIAL ŞI METODĂ
VII.1. Protocolul studiului
VII.2. Metode statistice utilizate
VII.3. Anexa 1 şi 2
CAPITOLUL VIII. REZULTATELE PRIMEI ETAPE. STUDIEREA
PARAMETRILOR TEMPOROSPAŢIALI ŞI CINEMATICI LA PACIENŢII
CU LOMBOSCIATICĂ TRENANTĂ PRIN HERNIE DE DISC
COMPARATIV CU SUBIECŢII NORMALI
4
7
7
9
10
13
14
18
18
23
38
38
38
39
40
44
44
44
46
47
48
51
51
63
67
68
68
91
93
95
2
VIII.1.Rezultate referitor la parametrii temporospaţiali
VIII.2. Rezultate referitor la parametrii cinematici
CAPITOLUL IX. REZULTATELE ETAPEI A II-A.
PARTICULARITĂŢILE MERSULUI DIN PUNCT DE VEDERE
TEMPORO-SPAŢIAL LA PACIENŢII CU LOMBOSCIATICĂ
TRENANTĂ PRIN HERNIE DE DISC ÎN RELAŢIE CU NIVELUL
HERNIEI DISCALE (L4-L5/ L5-S1/ ETAJATĂ)
IX.1. Studierea parametrilor temporo-spaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie de disc L4-L5
IX.2. Studierea parametrilor temporo-spaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie de disc L5-S1
IX.3. Studierea parametrilor temporospaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie de disc etajată ( L4-L5 şi L5-S1)
CAPITOLUL X. REZULTATELE ETAPEI A III- A.
PARTICULARITĂŢILE MERSULUI DIN PUNCT DE VEDERE
TEMPOROSPAŢIAL LA PACIENŢII CU LOMBOSCIATICĂ
TRENANTĂ PRIN HERNIE DE DISC ÎN RELAŢIE CU CLASIFICAREA
IMAGISTICĂ A HERNIEI DISCALE
X.1. Parametrii temporospaţiali la pacienţii cu lombosciatică trenantă
prin hernie discală de tip extensiv
X.2.Parametrii temporospatiali la pacienţii cu lombosciatică trenantă prin
hernie discală de tip intraforaminal
X.3. Parametrii temporospatiali la pacienţii cu lombosciatică trenantă
prin hernie discală de tip central
X.4. Parametrii temporospatiali la pacienţii cu lombosciatică trenantă
prin hernie discală de tip paracentral
CAPITOLUL XI. DISCUŢII. PERSPECTIVE PE CARE LE DESCHIDE TEZA
CONCLUZII FINALE
REFERINŢE BIBLIOGRAFICE
ANEXĂ
Lucrările referitoare la „Contribuţii proprii”, publicate in extenso, în Revista
Medico-Chirurgicală a Societăţii de Medici şi Naturalişti Iaşi şi Journal of
Romanian Neurosurgery, cotaţia CNCSIS B+.
95
106
124
124
136
147
163
163
176
187
187
203
208
211
225
35
50) Ayyappa E. Words about words: the terminology of human walking,
bipedal exchange. Monograph of the American Academy of
Orthotists and Prosthetists Gait Society. 1994.
229) Marshall LW, McGill SM. The role of axial torque in disc
herniation. Clin Biomech. 2010; 25(1): 6-9.
240) Ueda H, Ueda M. Mechanisms underlying morphine analgesic
tolerance and dependence. Frontiers in Bioscience: a Journal and
Virtual Library. 2009; 14: 5260–5272.
277) Zbenghe T. Bazele teoretice şi practice ale kineto-terapiei. Ed Med
Bucureşti. 1999, 192-211.
278) Kinsella S, Moran K. Gait pattern categorization of stroke participants
with equines deformity of the fott. Gait & Posture. 2008; 27: 149.
279) Schache AG, Blanch PD, Murphy AT. Relation of anterior pelvic
tilt during running to clinical and kinematic measures of hip
extension. Br J Sports Med. 2000; 34 :279-283.
280) Kendall KD, Aschmidt C, Feber R. The Relationship between Hip-
Abductor Strength and the Magnitude of Pelvic Drop in Patients with
Low Back Pain. Journal of Sport Rehabilitation. 2010; 19(4): 422-
435.
281) Zeni J, Higginson JS. Familiarization to Walking on a Split-Belt
Treadmill: Kinetic, Kinematic and Temporospatial Parameters. American
Society of Biomechanics Conference. Blacksburg, VA. 2006.
282) Preis S, Klemms A, Muller K. Gait analysis by measuring ground
reaction forces in children: changes to an adaptive gait pattern
between the ages of one and five years. Neurology. 1997; 9(4): 228–
233.
283) Tacu C, Ianovici N, Rezus E,. Stratulat IS, Miu SN. Gait temporospatial
parameters: assessment tools for postsurgical recovery in patient with
different anatomotopographic typesof lumbar disc herniation.
Journal of Romanian Neurosurgery. 2010; 17(3): 339 – 347.
34
25. Precizia măsurătorilor care se pot realiza cu echipamentele de comensurare
optică a mişcării poate folosi ca instrument de monitorizare pre şi
postoperatorie la pacienţii cu hernie discală lombară.
26. Parametrii temporo-spaţiali şi datele cinematice ale mersului pot ajuta
la cuantificarea exactă a gradului de dizabilitate locomotorie
preoperatorie. Ulterior, îmbunătăţirea acestor parametri poate fi
analizată în raport cu tehnicile chirurgicale aplicate.
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA
2) Steudel K. Limb morphology, bipedal gait, and the energetics of
hominid locomotion. Am J Phys.Anthropol. 1996; 99: 345-356
3) Steudel-Numbers KL. Energetics în Homo erectus and other early
hominins: the consequences of increased lower-limb length. J Hum
Evol. 2006; 51: 445-453.
4) Hunt KD.The evolution of human bipedality: ecology and functional
morphology. J Hum Evol. 1994; 26, 183-202.
22) Konz R, Fatone S, Gard S. Effect of restricted spinal motion on gait. J
Rehabilitation Research & Development. 2006; 43(2): 161-170.
24) Yamaguhi GT, Pandy MG, Zajac FE. Dynamic musculoscheletal
models of human locomotion: perspective son model formulation and
control. In: Patla A, editor. Adaptability of human gait: implication
for the control of locomotion. Advances in Psychology Series no. 78.
Elsevier Science .1991, 205-240.
27) Zajac FE. Muscle and tendon: properties, models, scaling, and
application to biomechanics and motor control. Critical Rewies and
Biomedical Engineering Boca Raton, FL:CRC Press. 1989; 17(4):
349-411.
43) Sutherland D. Dimensionless gait measurements and gait maturity.
Gait and Posture 1996; 4(3): 209-211.
44) Nordin M,. Frankel VH. Basic Biomecanics of the Musculoscheletal
System. Lippincott Williams and Wilkins. 2001; 3-9.
47) Malouin F. Observational gait analysis: normal and pathological
function. In: Craik RL and Oatis CA, editor. Gait Analysis, Theory
and Application. St Louis, Missouri, Mosby, 1995. pp. 112–124.
48) Perry J. Gait analysis: normal and pathological function. Thorofare,
N J: Slack.1992.
49) Sutherland Dh, Kaufman KR, Moitoza JR. Kinematics of normal
human walking . In Rose J, Gamble JG, eds. Human walking.
Baltimore: Williams & Wilkins. 1994; 2: 23-45.
3
CCOONNTTRRIIBBUUTTIIII PPEERRSSOONNAALLEE
CCAAPPIITTOOLLUULL VVII
MMOOTTIIVVAAŢŢIIAA AALLEEGGEERRIIII TTEEMMEEII ŞŞII OOBBIIEECCTTIIVVEE
„Walking gets the
feet mouving, the blood
mouving, the mind
mouving.And mouvement
is life”
Carrie Latet
Lombosciatica trenantă prin hernie de disc constituie o problemă de
sănătate cu impact socioeconomic important.
Aşa cum sublinia biomecanicul Gracovetstky, determinantul major al
locomoţiei umane este reprezentat de coloana vertebrală. Patologia variată
circumscrisă coloanei vertebrale lombare va impacta în grade variabile
locomoţia.
În particular, hernia de disc, cea mai frecventă cauză de
lombosciatică va avea repercusiuni nu doar în ceea ce priveşte mobilitatea
la nivel spinal dar şi la nivelul membrelor inferioare, mişcările segmentelor
corporale şi ale corpului în întregime fiind influenţate în relaţie cu această
patologie. Din aceasta perspectivă, un examen clinic complet la un subiect
cu lombosciatică integrează şi analiza mersului. Evaluarea clinică a
mersului, realizată doar cu „ochiul liber” nu oferă însă o analiză pertinentă,
mersul, în ciuda faptului că reprezintă o activitate umană obişnuită
constituind un proces extrem de complex.
Lucrarea de faţă încercă să dezvolte una din părţile componente ale
evaluării clinice care se realizează la bolnavul cu lombosciatică trenantă şi
anume analiza mersului, aducând date suplimentare de ordin obiectiv.
Echipamentele utilizate în realizarea acestei cercetări fundamentale
augmentează şi oferă precizie în comensurarea mişcărilor, depăşind
calitatea informaţiilor de ordin subiectiv care se obţin prin simpla
observaţie clinică. Precizia tehnicilor de comensurare optică a mişcării
rezolvă problema variaţiilor interindividuale existente în cadrul evaluării
aceluiaşi pacient de către diferiţi evaluatori.
Subiectul abordat, cel al analizei mersului, se înscrie în spectru actual
mondial al cercetărilor de tip biomecanic care completează panelul
investigaţiilor din cadrul clinicilor cu profil neurochirurgical, reumatologic,
ortopedic sau de recuperare.
4
Pe de altă parte, acest tip de cercetare oferă doctorului o analiză
integrată a datelor clinice şi biomecanice, prin utilizarea ultimilor inovaţii
tehnologice şi informatice.
Aşa cum constatăm din literatura de specialitate, în afara unei analize
extrem de riguroase a mersului în contextul evaluării globale a pacientului, acest
tip de analiză poate fi utilizată şi ca instrument de monitorizare în timp a
pacienţilor cu probleme vertebrale şi nu numai.
Obiectivul principal al studiului a constat în realizarea unei analize
a mersului din punct de vedere temporospatial şi cinematic la pacienţii cu
lombosciatică trenantă prin hernie de disc. În vederea atingerii acestui
obiectiv s-a realizat un studiu prospectiv, derulat în perioada 2007-2010, în
care au fost înrolaţi pacienţi internaţi în Clinica de Reumatologie a
Spitalului de Recuperare Iaşi.
Planul investigaţional a fost etapizat astfel:
etapa 1 în care s-au studiat parametrii temporospatiali şi
cinematici la pacienţii cu lombosciatică trenantă comparativ cu
subiecţii normali;
etapa 2 în care s-au precizat particularităţile mersului din punct
de vedere temporospaţial la pacienţii cu lombosciatică trenantă
în relaţie cu nivelul herniei discale (L4-L5/L5-S1/etajată);
etapa 3 în care s-au studiat particularităţile mersului din punct de
vedere temporospaţial la pacienţii cu lombosciatică trenantă în relaţie
cu clasificarea imagistică a herniei discale L4-L5 sau L5-S1 (centrală,
paracentrală, extensivă, intraforaminală, extraforaminală).
CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIII
MMAATTEERRIIAALL ŞŞII MMEETTOODDĂĂ
VII. 1. Protocolul studiului
VII.1.1. Tipul studiului: studiu prospectiv, de cohortă, cu selectare
consecutivă a pacienţilor în funcţie de criteriile de includere şi de
excludere, cu braţ comparator.
VII.1.2. Numărul de subiecţi. Subiecţii analizaţi au fost împărţiţi în
două loturi de studiu:
Lotul de pacienţi care a cuprins un număr de 84 de pacienţi ce au
fost internaţi în Clinica de Reumatologie a Spitalului Clinic de Recuperare
Iaşi/ Centru de Algeziologie în perioada 2007-2010. Raportat la populaţia
judeţului Iaşi (n=816.003 locuitori*), cu o eroare de eşantionare de ±10,5%
faţă de IC95% s-a stabilit dimensiunea eşantionului reprezentativ şi anume
84 pacienţi.
33
16. Indiferent de nivelul la care s-a produs hernia discală (L4-L5, L5-S1
sau etajată) următorii parametri temporospaţiali au avut valori
semnificativ statistic mai mici comparativ cu subiecţii normali:
cadenţă, lungime pas, viteză, lungime pas dublu.
20. Analiza statistică comparativă pe nivele ale herniei de disc relevă faptul că
lotul cu hernie discală L4-L5 a prezentat valori medii semnificativ mai
crescute ale parametrului „contactul piciorului controlateral” (opposite foot
contact) comparativ cu cele înregistrate la lotul cu hernie L5-S1.
21. Analiza statistică comparativă pe nivele ale herniei de disc relevă faptul
că „lungimea pasului dublu” a fost semnificativ mai mare la lotul cu
hernie la nivel L4-L5 comparativ cu lotul cu hernie L5-S1 iar „lăţimea
pasului” la lotul cu hernie la nivel L5-S1 a fost semnificativ mai mică
comparativ cu lotul cu hernie etajată.
22. Indiferent de tipul anatomo-topografic al herniei discale (paracentrală,
extensivă sau intraforaminală), la pacienţii cu lombosciatică trenantă s-
au remarcat modificări semnificative statistic ale parametrilor
temporospaţiali comparativ cu subiecţii normali. De reţinut valorile
medii semnificativ mai mari pentru parametrii temporospaţiali de tipul
„desprinderea piciorului controlateral”, „contactul piciorului
controlateral”, „desprinderea piciorului”, „sprijin dublu”, „durată pas”,
„timp pas dublu” şi valori semnificativ mai mici pentru parametrii de
tipul „cadenţă”, ”lungime pas”, „viteză”, „lăţime pas” şi „lungime pas
dublu” la pacienţii cu lombosciatică trenanta.
23. Analiza statistică comparativă pe tipuri anatomo-topografice ale
herniei de disc relevă faptul că pacienţii cu hernie de disc de tip
extensiv nu prezintă diferenţe semnificative ale valorilor medii pentru
parametrii temporo-spaţiali monitorizaţi nici faţă de tipul
intraforaminal nici faţă de cel paracentral.
24. Analiza statistică comparativă pe tipuri anatomo-topografice ale
herniei de disc relevă faptul că între pacienţii cu hernie de tip
intraforaminal şi paracentral există diferenţe semnificativ statistice cu
privire la parametrii temporo-spaţiali. Pacienţii având hernie de tip
intraforaminal au parametrii temporospaţiali de tipul „lungimea
pasului”, „lungimea pasului dublu” şi „viteza de deplasare”
semnificativ statistic mai mici comparativ cu pacienţii având hernie de
tip paracentral. Pacienţii cu lombosciatică aparţinând lotului cu hernie
discală intraforaminală au valorile parametrului „timp pas dublu”
semnificativ statistic mai mari comparativ cu pacienţii aparţinând
lotului cu hernie de tip paracentral.
32
8. Studiul cinematic în plan sagital referitor la mişcările soldurilor relevă
la pacienţii cu lombosciatică trenantă o amplitudine a extensiei maxime
în perioada de sprijin a mersului semnificativ statistic mai redusă
comparativ cu subiecţii normali.
9. În plan coronal, pacienţii cu lombosciatică trenantă înregistrează o
amplitudine pentru adducţia maximă a şoldului în perioada de sprijin a
mersului semnificativ statistic mai mare decât la subiecţii sănătoşi. În
acelaşi plan coronal, pacienţii cu lombosciatică trenantă prin hernie de
disc înregistrează o amplitudine pentru abducţia maximă a şoldului în
perioada de balans a mersului semnificativ statistic mai mică decât la
subiecţii normali.
10. Analiza cinematică efectuată în plan sagital la nivelul genunchiului,
relevă la pacienţii cu lombosciatică trenantă amplitudini de mişcare
semnificativ statistic mai mici pentru flexia maximă a genunchiului în
timpul perioadei de încărcare, flexia maximă a genunchiului în
perioada de balans şi excursia totală a genunchiului în plan sagital
comparativ cu valorile obţinute la subiecţii normali.
11. În privinţa extensiei maxime a genunchiului în perioada de sprijin a
mersului, valorile acesteia nu sunt semnificativ statistic diferite de cele
înregistrate la subiecţii normali.
12. Analiza cinematică în plan sagital a mişcărilor gleznei relevă la pacienţii cu
lombosciatică trenantă o amplitudine a flexiei plantare maxime în timpul
perioadei de încărcare a mersului semnificativ statistic mai amplă
comparativ cu subiecţii normali şi o excursie totală a gleznei semnificativ
statistic mai redusă în raport cu subiecţii normali.
13. Analiza cinematică în plan sagital la nivelul gleznei relevă la pacienţii
cu lombosciatică trenantă o flexie plantară maximă în timpul perioadei
de balans a mersului semnificativ statistic mai puţin amplă comparativ
cu subiecţii sănătoşi.
14. Dorsiflexia plantară maximă în timpul perioadei de sprijin a mersului
nu diferă semnificativ statistic la subiecţii cu lombosciatică trenantă
prin hernie de disc comparativ cu cei sănătoşi.
15. În cazurile în care hernia discală a fost localizată la nivel L4-L5 sau
L5-S1 (exceptând cazurile cu hernie etajată), comparativ cu subiecţii
normali, pacienţii cu lombosciatică au prezentat valori semnificativ
statistic mai mari pentru următorii parametri temporospaţiali ai
mersului: desprinderea piciorului controlateral, contactul piciorului
controlateral, desprinderea piciorului, sprijin dublu, durată pas, timp
pas dublu şi lăţime pas.
5
Date valabile la 1 Iulie 2006, Sursa: Institutul Naţional de Statistică -
Anuarul statistic al României 2007; http://www.insse.ro/cms/rw/
pages/anuarstatistic2007.ro.do
Lotul martor care a cuprins 23 de subiecţi aparent sănătoşi.
VII.1.3. Caracteristicile demografice şi antropometrice pentru
lotul de pacienţi şi lotul martor (control) au fost următoarele:
Lotul de studiu a fost constituit din 84 de pacienţi: 50 de sex feminin
şi 34 de sex masculin, în raportul F / M = 1,5 / 1.
Lotul martor a fost constituit din 23 pacienţi: 13 de sex feminin şi 10
de sex masculin, în raportul F / M = 1,3 / 1.
Distribuţia pe sexe la cele două loturi a fost omogenă, frecvenţa
cazurilor de sex feminin a fost uşor mai crescută la ambele loturi, însă fără
a prezenta diferenţe semnificative comparativ cu pacienţii de sex masculin
(2=0,07; GL=1; p=0,795) (fig. 15).
Vârsta medie a fost uşor mai crescută la pacienţii cu afectare
lombosciatică (42,2±11,9 ani) comparativ cu cei din lotul martor (38,1±7,8
ani), fără a se înregistra diferenţe semnificative din punct de vedere statistic
(t-Student=1,97; GL = 105; p>0,05).
Pe cazuistica studiată, greutatea medie înregistrată la lotul de studiu
(70,4±7,5 kg) a fost semnificativ mai mare comparativ cu cea înregistrată la
pacienţii din lotul de studiu (64,2±6,5 kg) (t-Student=3,78; GL = 105; p<0,001).
Din punct de vedere al înălţimii nu s-au înregistrat diferenţe semnificative
între valorile medii obţinute la lotul de studiu (167,5±7,5 cm) comparativ cu
martorii (168,2±8,9 cm) (t-Student=0,35; GL = 105; p>0,05).
VII.1.4. Flowchartul studiului a cuprins 2 vizite: vizita de selectare
a pacienţilor (1-2 zile) şi vizita de evaluare clinică, imagistică şi
biomecanică.
Criteriile de includere au fost : vârsta peste 18 ani în momentul
semnării ICF; durere lombară cu caracter mecanic iradiată unilateral pe
teritoriul radicular L5/S1+/- semne neurologice corespunzătoare afectării
radiculare (dar fără deficit motor); fenomene clinice trenante de cel puţin 4
săptămâni; tratament anterior doar medicamentos (AINS şi/sau analgezice);
ocumentarea prezenţei herniei discale lombare prin IRM; capacitate de a se
deplasa singuri.
Criterii de excludere au fost: boli sistemice sau de aparat locomotor
(altele decât suferinţa luată în atenţie) şi care pot împieta mersul; intervenţii
chirurgicale la nivelul membrelor inferioare; condiţii cuprinse la screening-
ul pentru “red flags” generatoare de dureri lombare (cancer, infecţii,
fracturi vertebrale, sindrom de coadă de cal); deficit motor corespunzător
6
suferinţei radiculare L5/S1; contraindicaţii pentru explorarea IRM;
prezenţa sindromului biologic inflamator.
VII.1.4.2.Evaluarea biomecanică. Modalitatea de lucru cu
programul Vicon-Nexus. Obţinerea datelor de biomecanică a mersului cu ajutorul sistemului
Vicon s-a realizat prin parcurgerea următoarelor etape:
VII.1.4.2.1. Pregătirea sistemul de lucru avand ca subetape:
măsurile generale pentru creşterea acurateţii măsurării, activarea camerelor
care vor capta imaginile si calibrarea camerelor care vor capta imaginile
subiecţilor luaţi în studiu.
VII.1.4.2.2. Începerea măsurătorilor la pacienţi şi subiecţii
normali care a inclus: pregătirea lotului de pacienţi şi a lotului de subiecţi
normali, determinarea datelor antropometrice ale subiecţilor si poziţionarea
marcherilor retroreflexivi pe reperele anatomice ale subiecţilor analizaţi
s-a făcut conform specificaţiilor impuse de protocolul de lucru (tabel 3).
Tabel 3. Reperele anatomice pentru poziţionarea markerilor
(după protocolul VICON) LASI left ASIS (left anterior superior iliac spine- spina iliacă
anterosuperioară stangă)
RASI right ASIS (right posterior superior iliac spine-spina iliacă antero-
superioară dreaptă )
LPSI left PSI (left posterior superior iliac spine- spina iliacă postero-
superioară stangă )
RPSI right PSI (right posterior superior iliac spine- spina iliacă postero-
superioară dreapta)
LTHI left thigh (lower lateral 1/3 surface of the thigh, just below the swing of the
hand- faţa laterală a coapsei stăngi, în treimea medie)
RTHI right thigh (lower lateral 1/3 surface of the thigh, just below the
swing of the hand- faţa laterală a coapsei drepte, în treimea medie)
LKNE left knee (lateral epicondyle of the left knee- epicondilul lateral al
genunchiului stăng)
RKNE right knee (lateral epicondyle of the right knee- epicondilul lateral al
genunchiului drept)
LANK left ankle (left lateral malleolus- maleola externă stangă )
RANK right ankle (right lateral malleolus- maleola externa dreapta)
LHEE left heel (left calcaneus at the same height above the plantar surface
of the foot as the toe marker- călcăiul stang, deasupra suprafeţei
plantare, la aceeasi înaltime cu marcherul pentru haluce )
31
Prin prezenta cercetare doctorală se doreşte promovarea acestui tip de
cercetare fundamentală, cel al analizei mersului, în clinicile cu profil
neurochirurgical, ca o metodă de cuantificare cat mai precisă a rezultatelor
operatorii, în relaţie cu cea ce numim “îmbunătăţirea calităţii vieţii”
pacienţilor.
CCOONNCCLLUUZZIIII FFIINNAALLEE
1. Analiza computerizată, utilizând tehnici de comensurare optică a
mişcării lărgeşte spectrul informaţiilor referitoare la condiţiile în relaţie
cu patologia spinală, în particular pentru hernia discală. Furnizează date
obiective cu privire la biomecanica mersului normal şi patologic,
constituind un instrument modern de cercetare.
2. Lombosciatica trenantă prin hernie de disc reprezintă o condiţie
patologică cu impact important asupra locomoţiei umane.
3. Modificările mersului în relaţie cu acest tip de patologie pot fi obiectiv
cuantificate, atât din punct de vedere al parametrilor temporospaţiali cât
şi din punct de vedere cinematic.
4. La pacienţii cu lombosciatică trenantă prin hernie discală, toţi
parametrii temporospaţiali ai mersului (viteza, atacul cu călcâiul,
desprinderea piciorului controlateral, contactul piciorului controlateral,
desprinderea piciorului, durata sprijinului dublu, cadenţa, durata
sprijinului unic, lungimea pasului, lungimea pasului dublu, durata
pasului, durata pasului dublu, lăţimea pasului) suferă perturbări în
raport cu subiecţii normali.
5. Pacienţii cu lombosciatică trenantă prin hernie discală înregistrează
modificări de ordin biomecanic–cinematic atât la nivelul etajului pelvin
cât şi la nivelul celor mai importante articulaţii aparţinând etajului
subpelvin (şolduri, genunchi şi glezne).
6. Analiza cinematică în plan transversal a mişcărilor pelvisului relevă o
rotaţie maxim descendentă în perioada de balans a mersului
semnificativ statistic mai mică la pacienţii cu lombosciatică trenantă
prin hernie discală comparativ cu subiecţii normali. În acelaşi timp,
rotaţia maximă ascendentă în perioada de sprijin a mersului nu diferă
din punct de vedere statistic între subiecţii cu lombosciatică trenantă
prin hernie discală şi cei normali.
7. Atât în plan sagital cât şi în plan coronal, la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie discală, excursia totală a şoldului înregistrează o
amplitudine semnificativ statistic mai mică comparativ cu subiecţii normali.
30
anatomotopografic al herniei, precizat în cadrul explorării imagistice (hernie
discală extensivă, paracentrală sau intraforaminală).
Din acest punct de vedere s-a constat faptul ca indiferent de nivelul la
care era localizată hernia, parametrii temporospaţiali au înregistrat
modificări în acelaşi sens comparativ cu subiecţii normali. În plus, pacienţii
aparţinând lotului cu hernie discală la nivel L4-L5 se diferenţiază de cei
aparţinând lotului cu hernie L5-S1, între ei existând diferenţe semnificativ
statistice cu privire la anumiţi parametri temporospaţiali. Astfel, parametrii
“contactul piciorului controlateral” şi “lungimea pasului dublu” au valori
medii semnificativ mai mari la lotul cu hernie L4-L5 comparativ cu lotul
având hernie discală L5-S1.
Cu alte cuvinte, aşa cum am mai discutat anterior, toţi pacienţii cu
lombosciatică trenantă prin hernie discală au o lungime a pasului dublu mai
mică şi o fază de sprijin prelungită comparativ cu subiecţii sănătoşi, însă
aceste aspecte sunt mai pronunţate la pacienţii cu hernie L4-L5 comparativ
cu cei cu hernie L5-S1.
Pacienţii cu lombosciatică trenantă prin hernie discală L5-S1 sau L4-
L5 se diferenţiază de cei prin hernie discală etajată doar în privinţa
parametrului “lăţime pas”). La pacienţii având lombosciatică trenantă prin
hernie discală etajată, acest parametru are valori care nu sunt semnificativ
statistic diferite de cele găsite la lotul control. Pentru a justifica o astfel de
constatare, ar trebui suplimentate cercetările cu scopul obţinerii datelor de
ordin cinematic la nivelul pelvisului şi articulaţiilor membrului inferior în
relaţie cu nivelul localizării herniei (281).
Dacă ţinem cont de clasificarea imagistică a herniilor discale
lombare, prezenta cercetare relevă faptul ca pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie extensivă nu pot fi diferenţiaţi de cei prin hernie de tip
paracentral ori intraforaminal în termeni de parametri temporospaţiali.
Cu toate acestea, o serie de parametri temporospaţiali diferenţiază
cazurile cu lombosciatică prin hernie de tip intraforaminal de cele prin
hernie de tip paracentral. Este vorba despre parametrii “lungimea pasului”,
“viteza de deplasare, “ lungimea pasului dublu” şi “timpul pasului dublu”.
Primii trei înregistrează valori semnificativ mai mici în cazurile cu hernie
intraforaminală comparativ cu herniile paracentrale, iar ultimul valori mai
mari în cazurile cu hernii intraforaminale.
Cuantificările precise ale modului în care este impactată locomoţia în
cazurile pacienţilor cu lombosciatică prin hernie discală, oferă neurochirurgului
posibilitatea stratificării gradului de dizabilitate locomotorie preoperatorie. În
etapele postoperatorii, modul în care evoluează aceste grade de dizabilitate
locomotorie vor putea fi studiate în raport cu tehnicile operatorii utilizate.
7
RHEE right heel (right calcaneus at the same height above the plantar surface of
the foot as the toe marker- călcăiul drept, deasupra suprafeţei plantare, la
aceeaşi înalţime cu marcherul pentru halucele drept)
LTOE left toe (left second metatarsal head- capul metatarsului II stang)
RTOE right toe (right second metatarsal head- capul metatarsului II drept)
Pentru obţinerea unor rezultate adecvate aceşti markeri au fost
poziţionaţi direct pe tegument
Fig. 20. Poziţionarea marcherilor retroreflexivi
la un subiect din lotul de pacienţi
VII.1.4.2.3. Achiziţionarea datelor pentru subiecţii lotului de pacienţi
şi ai lotului martor
Acest lucru s-a realizat după calibrarea sistemului.
Fiecare subiect analizat a fost definit şi i s-a ataşat o configuraţie
corectă a markerilor.
Modalitatea de realizare a acestui lucru se numeşte „calibrare statică
a subiectului” (static subject calibration).
VII.1.4.2.4. Prelucrarea datelor achiziţionate a parcurs mai multe
etape: reconstrucţie, etichetare şi procesare.
8
Reconstrucţia: scopul acesteia a fost de a transforma imaginile 2D
culese cu cel 6 camere în poziţii 3D ale marcherilor (acest lucru s-a putut
realiza automat sau manual).
Reconstrucţia ne-a furnizat traiectorii reconstruite. Etichetarea s-a
realizat manual şi a identificat reperele anatomice pe care se aflau
respectivii markeri. Procesarea datelor s-a realizat cu ajutorul programului
Nexus care asociază un aparat matematic informaţiilor prelucrate.
Rezultatul a fost reprezentat de date numerice şi grafice.
Fig. 28. Model dinamic al mersului după procesarea datelor cu
traiectoria markerului poziţionat pe gambă cu traiectoria tibiei stăngi
(subiectul 11 din lotul de pacienţi)
Achiziţionarea dinamică a datelor. Pentru achiziţionarea dinamică
a datelor, pacienţii şi subiecţii lotului martor au fost în prealabil instruiţi
corespunzător: mai întâi să se obişnuiască cu această nouă situaţie şi apoi să
meargă în spaţiul de măsurare o perioadă de timp. Fără a i li se preciza, s-au
făcut toate măsurările necesare începând din momentul în care s-a observat
un mers specific şi constant.. Au fost făcute cate 6 înregistrări pe sesiune/pe
subiect din loturile de studiu prezentate .
29
La nivelul şoldului, analiza cinematică efectuată în planurile coronal şi
sagital relevă modificări semnificativ statistice la subiecţii cu lombosciatică
comparativ cu cei normali. Astfel, în plan coronal, abaterile de la normal vizează
ambele faze ale mersului (cea de sprijin şi cea de balans). În faza de sprijin a
mersului constatăm că adducţia maximă a şoldului este semnificativ statistic mai
mare la pacienţi în raport cu subiecţii sănătoşi iar în faza de balans a mersului
constatăm ca abducţia maximă a şoldului este semnificativ statistic mai mică
decât la subiecţii normali.
Hipoabducţia în faza de balans a mersului la nivelul şoldului ar putea fi
în relaţie cu reducerea forţei musculare în grupa musculaturii abductoare a
şoldului, afectată în cadrul suferinţei sciatice. Acelaşi tip de raţionament este
întâlnit şi în literatura de specialitate (278). Această constatare, alături de
evidenţierea existenţei unei hiperadducţii în faza de sprijin a mersului la nivelul
şoldului sugerează prezenta unei disbalante pentru mişcările de tip
abducţie/adducţie la nivelul şoldului în timpul mersului, la pacienţii cu
lombosciatică prin hernie discală.
În plan sagital, la nivelul şoldului, pacienţii cu lombosciatică trenantă
înregistrează o amplitudine a extensiei maxime în perioada de sprijin a mersului
semnificativ statistic mai redusă comparativ cu subiecţii normali. Constatarea
acestei restricţii pentru mişcările de extensie la nivelul şoldului în plan sagital,
identifică practic aşa numitul “false hip extension”, despre care au discutat şi alţi
autori (273). Această “falsă extensie a şoldului”, după cum este cunoscută în
literatură, ar putea fi explicată fie printr-o posibilă contractură la nivelul
muşchiului psoas iliac- situaţie frecvent raportată în astfel de cazuri, fie eventual
printr-o scădere a forţei musculare la nivelului muşchiul “gluteus maximus” în
contextul suferinţei nervului sciatic.
În ceea ce priveşte excursiile maxime care se realizează la nivelul
şoldurilor, genunchilor sau gleznelor în plan sagital, la toate aceste nivele
articulare, pacienţii cu lombosciatică trenantă au obţinut valori semnificativ
statistic mai mici comparativ cu normalul.
Şi la genunchi, ca şi la nivelul şoldului, perturbările cinematice se
înregistrează atât în faza de sprijin cât şi în faza de balans a mersului.
Pacienţii cu lombosciatică trenantă au amplitudini de mişcare semnificativ
statistic mai mici pentru flexia maximă a genunchiului în timpul perioadei
de încărcare şi flexia maximă a genunchiului în perioada de balans
comparativ cu subiecţii normali.
Dincolo de caracterizarea întregului lot de subiecţi cu lombosciatică
trenantă prin hernie discală din punct de vedere al parametrilor temporospaţiali,
s-a încercat studierea acestor parametri şi diferenţiat, în raport cu nivelul la care
era localizată hernia discală ( L4-L5, L5-S1 sau etajată) şi în raport cu tipul
28
“Lungimea pasului” şi “lungimea pasului dublu” sunt limitate la
pacienţii cu lombosciatică trenantă comparativ cu subiecţii normali. O
posibilă explicaţie ar putea fi oferită de restricţionarea mişcării de extensie
în plan sagital la nivelul şoldului. Un raţionament asemănător a fost
prezentat în lucrarea lui Sharon Kinsella (278).
Dacă ţinem cont de precizările lui Michael Whittle (52) referitor la
relaţia dintre viteza mersului şi lungimea pasului, vom constata că datele
obţinute la pacienţii studiaţi sunt în concordanţă cu afirmaţiile sale (viteza
mersului la pacienţii cu lombosciatică este redusă, în relaţie cu scăderea
lungimii pasului).
De asemenea, raportându-ne la afirmaţiile aceluiaşi autor (Michael
Whittle) una din posibilele explicaţii cu privire la reducerea fazei de balans
a mersului pentru pacienţii cu lombosciatică ar putea fi reducerea “lungimii
pasului”.
“Lăţimea pasului” are valori mai mici la subiecţii cu lombosciatică
comparativ cu cei normali, fapt care ar putea fi în legătură cu perturbările
mobilităţii existente în plan coronal la nivelul şoldurilor, şi anume
hiperadductia acestora în perioada de sprijin.
Viteza mersului depinde atât de valorile cadenţei cât şi de cele ale lungimii
pasului dublu (52). Din aceasta perspectivă, constatăm şi noi că valorile cadenţei
pentru pacienţii cu lombosciatică prin hernie discală înregistrează valori reduse,
alături de reducerea “lungimii pasului dublu” şi a vitezei.
Dincolo de studierea parametrilor temporospaţiali ai mersului, analizarea
datelor cinematice privitor la mişcările pelvisului, şoldurilor, genunchilor şi
gleznelor în timpul mersului relevă de asemenea impactul dizabilitant pe care
hernia discală lombară îl determină. Astfel, datele cinematice obţinute
demonstrează faptul că impactul dizabilitant locomotor are exprimare indiferent
de planul de mişcare în care s-au făcut cercetările (plan sagital şi coronal pentru
mişcările şoldului, plan sagital pentru mişcările genunchiului şi gleznei şi plan
transversal pentru mişcările pelvisului) cat şi pe cele două faze principale ale
mersului (faza de sprijin şi cea de balans).
În acest sens, analiza cinematică efectuată în plan transversal pentru
mişcările pelvisului la subiecţii cu lombosciatică trenantă prin hernie de
disc se constată faptul că în perioada de balans a mersului aceştia au rotaţia
maxim descendentă semnificativ statistic mai mică comparativ cu subiecţii
normali, în timp ce rotaţia maximă ascendentă corespunzătoare fazei de
sprijin a mersului nu diferă de subiecţii normali.
Perturbările cinematice existente la nivelul pelvisului ar putea fi în
relaţie cu modificările de ordin cinematic întâlnite la nivelul şoldului atât în
plan sagital cât şi coronal (279, 280).
9
Prelucrarea datelor subiecţilor din loturile de studiu. Datele
capturate ale subiecţilor au fost prelucrate într-un mod similar cu prelucrarea
calibrării statice. A fost necesară o etapă suplimentară de corectare a erorilor
cuprinsă între etapa de etichetare şi cea de procesare a datelor.
Aceasta a constat în identificarea şi corectarea eventualelor erori
reprezentate de marcheri paraziţi sau de lipsa acestora.
VII.1.4.2.5. Prezentarea datelor de biomecanică (parametrii
temporospaţiali şi graficele cinematice). Acest lucru a fost posibil prin
utilizarea softului Poligon care aparţine sistemului Vicon.
Cu ajutorul Poligonului am vizualizat şi prezentat datele pe care anterior
le-am prelucrat cu softul Nexus. Am parcurs următoarele etape de lucru:
1. Importarea datelor din Nexus.
2.Procesarea datelor captate şi prelucrate cu softul Nexus, utilizând
softul Poligon. Rezultatele obţinute au constat în obţinerea informaţiilor cu
privire la parametrii temporospaţiali (viteza, atacul cu călcâiul,
desprinderea piciorului controlateral, contactul piciorului controlateral,
desprinderea piciorului, durata sprijinului dublu, cadenţa, durata
sprijinului unic, lungimea pasului, lungimea pasului dublu, durata pasului,
durata pasului dublu, lăţimea pasului) şi cinematici (valorile unghiurilor
de miscare pentru coxofemurale, genunchi şi glezne pe axele x, y,z
corespunzător planului sagital, coronal sau transversal de mişcare).
VII.1.4.2.6. Protocolul de culegere a datelor cinematice de interes pentru subiecţii aparţinând lotului de pacienţi şi lotului martor (valorile
unghiurilor de miscare la nivelul pelvisului, articulaţiilor coxofemurale,
genunchilor şi gleznelor în plan sagital sau/şi coronal).
Fig.46: pelvisul: rotaţii (plan transversal)
HR1: rotaţia maximă ascendentă în perioada de sprijin a mersului
HR2: rotaţia maximă descendentă în perioada de balans
10
Fig.47. articulaţia coxofemurală: flexie/extensie (plan sagital)
H1: extensia maximă a şoldului în perioada de sprijin
H2: excursia totală a şoldului în plan sagital
Fig.48. articulaţia coxofemurală: abducţia/ adducţia (plan coronal)
H3: adducţia maximă a şoldului în perioada de sprijin a mersului
H4: abducţia maximă a şoldului în perioada de balans a mersul
H5: excursia totală a şoldului în plan coronal
Fig.49. articulaţia genunchiului: flexie/extensie (paln sagital)
K1: flexia maximă a genunchiului în timpul perioadei de încărcare
K2: extensia maximă a genunchiului în perioada de sprijin
K3: flexia maximă a genunchiului în perioada de balans
K4: excursia totală a genunchiului în plan sagital
27
lombosciatică trenantă înregistrând valori anormale ale tuturor parametrilor
temporospaţiali ai mersului comparativ cu subiecţii normali.
La subiecţii cu lombosciatică trenantă, parametri precum
desprinderea piciorului controlateral, contactul piciorului controlateral,
desprinderea piciorului, sprijin dublu, durată pas, timp pas dublu şi lăţime
pas înregistrează valori semnificativ statistic mai mari comparativ cu
subiecţii normali, în timp ce alţi parametri de tipul cadenţă, lungime pas,
viteză, lungime pas dublu au valori semnificativ statistic mai mici
comparativ cu normalul.
Pornind de la cunoaşterea valorilor parametrilor temporospaţiali se
pot face aprecieri referitor la modificările pe care le înregistrează fazele
mersului la aceşti pacienţi (53).
Astfel, în ceea ce priveşte întârzierea realizării evenimentului opposite
foot off (desprinderea piciorului controlateral) la pacienţii cu lombosciatică
trenantă comparativ cu subiecţii normali, ţinând cont de faptul că acest
eveniment marchează trecerea dintre faza de răspuns la încărcare şi cea de
sprijin mijlociu a mersului (52), putem aprecia la această categorie de pacienţi,
că perioada în care greutatea corpului este complet transferată pe membrul
inferior care se sprijină este prelungită anormal.
Referitor la întârzierea realizării evenimentului opposite foot contact
(contactul piciorului controlateral) la pacienţii studiaţi în raport cu subiecţii
normali, ţinând cont de faptul că acesta marchează trecerea dintre etapa
sprijinului terminal la cea a prebalansului în mers (52), putem aprecia acest
fapt, ca fiind una dintre posibilele explicaţii pentru prelungirea fazei de
sprijin total a mersului. Reamintesc faptul că perioada totală de sprijin din
timpul mersului este cuprinsă între evenimentele contact iniţial al
piciorului şi contact iniţial al piciorului controlateral.
Ţinând cont de faptul că evenimentul foot off (desprinderea
piciorului) marchează trecerea între etapele de prebalans şi cea de balans
iniţial (52), întârzierea realizării acestui eveniment la pacienţii studiaţi în
raport cu subiecţii normali, va conduce la o scurtare a fazei de balans total
a mersului în favoarea fazei de sprijin.
Durata sprijinului dublu are de asemenea valori prelungite la
subiecţii cu lombosciatică comparativ cu cei normali, cu alte cuvinte
perioada de timp în care ambele picioare sunt în contact cu solul este
prelungită. Cercetarea realizată în această teză nu a permis însă comentarii
referitor la cele doua subetape care compun suportul dublu al mersului şi
anume sprijinul dublu iniţial şi sprijinul dublu terminal.
Prelungirea duratei sprijinului dublu la pacienţii cu lombosciatică trenantă
se corelează cu constatarea scăderii vitezei de mers la aceşti pacienţi.
26
lotul cu hernie de disc de tip extensiv nu a prezentat diferenţe
semnificative ale valorilor medii pentru parametrii temporo-spaţiali
monitorizaţi nici faţă de tipul intraforaminal cât şi paracentral;
lungimea pasului a fost semnificativ mai mică la lotul cu hernie de tip
intraforaminal comparativ cu lotul cu hernie de tip paracentral
(p 0,05);
viteza de deplasare a fost semnificativ mai mică la lotul cu hernie de
tip intraforaminal comparativ cu lotul cu hernie de tip paracentral
(p 0,05);
lungimea pasului dublu, de asemenea, a fost semnificativ mai mică la
lotul cu hernie de tip intraforaminal comparativ cu lotul cu hernie de
tip paracentral (p 0,05);
timpul pasului dublu a fost semnificativ mai mare la lotul cu hernie
de tip intraforaminal comparativ cu lotul cu hernie de tip paracentral
(p 0,05).
CCAAPPIITTOOLLUULL XXII
DDIISSCCUUŢŢIIII.. PPEERRSSPPEECCTTIIVVEE PPEE CCAARREE LLEE DDEESSCCHHIIDDEE TTEEZZAA
Studierea parametrilor ce ţin de biomecanica mersului oferă date
precise referitoare la gradul dizabilităţii locomotorii întâlnite la pacienţii cu
lombosciatică trenantă prin hernie discală.
Echipamentele avute la dispoziţie au permis analizarea cinematică a
mişcărilor pelvisului şi a celor mai importante articulaţii ale membrelor
inferioare (şolduri, genunchi, glezne) în toate cele trei planuri de mişcare
(transversal, coronal şi sagital) precum şi studierea parametrilor temporospaţiali
ai mersului atât la subiecţii normali cât şi la cei cu lombosciatică trenantă prin
hernie discală.
Cunoaşterea datelor referitoare la parametrii temporospaţiali ai
mersului (viteza, atacul cu călcâiul, desprinderea piciorului controlateral,
contactul piciorului controlateral, desprinderea piciorului, durata sprijinului
dublu, cadenţa, durata sprijinului unic, lungimea pasului, lungimea pasului
dublu, durata pasului, durata pasului dublu, lăţimea pasului) şi cinematica
articulaţiilor membrelor inferioare în raport cu diferitele faze ale mersului,
poate oferi o imagine corectă asupra gradului în care tipul de patologie
studiat impactează locomoţia umană (277).
Prezenta cercetare oferă dovezi care susţin impactul dizabilitant
locomotor pe care hernia discală lombară îl generează, pacienţii cu
11
Fig.50. Glezna: dorsiflexie/flexie plantară (plan sagital)
A1: flexia plantară maximă în timpul perioadei de încărcare
A2 : dorsiflexia maximă în timpul perioadei de sprijin
A3: flexia plantară maximă în timpul perioadei de balans
A4: excursia totală a gleznei în plan sagital
CCAAPPIITTOOLLUULL VVIIIIII
RREEZZUULLTTAATTEELLEE PPRRIIMMEEII EETTAAPPEE
STUDIEREA PARAMETRILOR TEMPOROSPAŢIALI ŞI
CINEMATICI LA PACIENŢII CU LOMBOSCIATICĂ TRENANTĂ
PRIN HERNIE DE DISC COMPARATIV CU SUBIECŢII
NORMALI
VIII.1.Rezultate referitor la parametrii temporospaţiali
Prin tehnici statistice aplicate seriilor de valori ale parametrilor
temporo-spaţiali, s-au evidenţiat următoarele caracteristici ale lotului de
studiu (tab.3.).
Descrierea statistică a parametrilor temporo-spaţiali monitorizaţi la
lotul de control este prezentată în tabelul 4 .
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul cu hernie de disc
se va analiza fiecare parametru temporo-spaţial comparativ cu lotul martor.
VIII.2. Rezultate referitor la parametrii cinematici
Prin tehnici statistice aplicate seriilor de valori ale parametrilor
cinematici, s-au evidenţiat următoarele caracteristici ale lotului cu hernie de
disc (tab.5 ).
12
Tabel 3. Indicatorii de structură la lotul de studiu
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%) 19,50 5,29 9,40 31,90 18,50 27,15
Contactul piciorului
controlateral (%) 49,62 1,68 45,70 54,40 49,75 3,39
Desprinderea
piciorului (%) 68,08 5,14 58,20 77,50 68,70 7,54
Cadenţa (nr.paşi/min) 73,90 14,82 36,40 98,50 72,60 20,05
Sprijin dublu (s) 0,69 0,36 0,24 1,94 0,61 52,59
Lungimea pasului (m) 0,41 0,09 0,26 0,59 0,41 20,82
Viteza (m/s) 0,51 0,20 0,18 1,01 0,50 39,11
Durata pasului (s) 0,86 0,24 0,63 1,82 0,82 27,43
Lăţimea pasului (m) 0,17 0,05 0,07 0,29 0,17 30,79
Lungimea pasului
dublu (m) 0,82 0,18 0,44 1,23 0,82 22,65
Durata pasului dublu
(s) 1,70 0,45 1,22 0,82 1,62 56,69
Tabel 4. Indicatorii de structură la lotul de control
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
9,69 2,38 6,00 12,80 9,60 24,52
Contactul piciorului
controlateral (%)
43,01 4,66 37,90 49,80 40,20 10,83
Desprinderea
piciorului (%)
58,91 1,82 55,20 61,30 59,50 3,08
Cadenţa (nr.paşi/min) 98,23 4,20 91,05 105,50 98,05 4,28
Sprijin dublu (s) 0,42 0,14 0,18 0,54 0,50 33,53
Lungimea pasului (m) 0,60 0,04 0,53 0,65 0,62 7,33
Viteza (m/s) 1,08 0,12 0,89 1,27 1,09 10,83
Durata pasului (s) 0,42 0,39 0,13 1,23 0,14 91,03
Lăţimea pasului (m) 0,24 0,04 0,15 0,28 0,26 18,36
Lungimea pasului
dublu (m)
1,33 0,10 1,17 1,47 1,33 7,51
Durata pasului dublu
(s)
1,23 0,05 1,14 1,32 1,23 4,30
25
La pacienţii cu hernie de disc de tip paracentral comparativ cu lotul
de control se observă diferenţe semnificative la toţi parametrii (tab.22 ).
Tabel 22. Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
temporo-spaţiali monitorizaţi la lotul cu hernie de disc de tip
paracentral comparativ lotul de control
Parametru Lot cu hernie
de disc tip
paracentral
Lot
control
t p
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 - -
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
19,79±3,60 9,69±2,38 8,99 p<0,001
Contactul piciorului
controlateral (%)
51,08±1,40 43,01±4,66 6,80 p<0,001
Desprinderea piciorului (%) 69,72±4,12 58,91±1,82 9,66 p<0,001
Cadenţa (nr.paşi/min) 75,97±8,42 98,23±4,20 10,01 p<0,001
Sprijin dublu (s) 0,60±0,20 0,42±0,14 3,49 p<0,002
Lungimea pasului (m) 0,41±0,06 0,60±0,04 8,79 p<0,001
Viteza (m/s) 0,51±0,11 1,08±0,12 14,35 p<0,001
Durata pasului (s) 0,80±0,20 0,42±0,39 4,58 p<0,001
Lăţimea pasului (m) 0,18±0,08 0,24±0,04 4,72 p<0,001
Lungimea pasului dublu (m) 0,77±0,17 1,33±0,10 10,96 p<0,001
Durata pasului dublu (s) 1,62±0,22 1,23±0,05 7,79 p<0,001
La tipurile herniei de disc extensiv, intraforaminal şi paracentral, la
care s-au putu aplica teste de semnificaţie statistică, s-au remarcat puternice
diferenţe semnificative comparativ cu martorii. Astfel, indiferent de tipul de
herniei discale (extensivă, intraforaminală, paracentrală), parametrii
temporo-spaţiali diferă de cei ai lotului martor:
valori medii semnificativ mai mari la parametrii:
- opposite foot off (desprinderea piciorului controlateral), opposite
foot contact (contactul piciorului controlateral), foot off
(desprinderea piciorului), durata sprijinului dublu, durată pas şi
timp pas dublu;
valori medii semnificativ mai mici la parametrii:
- cadenţă, lungime pas, viteză, lăţime pas şi lungime pas dublu.
Analiza statistică comparativ pe tipurile descrise imagistic pentru
hernia discală relevă următoarele aspecte:
24
Tabel 20. Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
temporo-spaţiali monitorizaţi la lotul cu hernie de disc de tip extensiv
comparativ cu lotul de control
Parametru Lot cu HD tip
extensiv
Lot
control
t p
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 - -
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,48±4,70 9,69±2,38 12,47 p<0,001
Contactul piciorului
controlateral (%)
48,56±1,30 43,01±4,66 6,61 p<0,001
Desprinderea piciorului (%) 68,14±5,08 58,91±1,82 11,02 p<0,001
Cadenţa (nr.paşi/min) 70,26±15,11 98,23±4,20 9,95 p<0,001
Sprijin dublu (s) 0,76±0,42 0,42±0,14 5,04 p<0,001
Lungimea pasului (m) 0,40±0,08 0,60±0,04 14,30 p<0,001
Viteza (m/s) 0,46±0,21 1,08±0,12 15,51 p<0,001
Durata pasului (s) 0,91±0,29 0,42±0,39 5,22 p<0,001
Lăţimea pasului (m) 0,17±0,06 0,24±0,04 5,69 p<0,001
Lungimea pasului dublu (m) 0,78±0,18 1,33±0,10 14,65 p<0,001
Durata pasului dublu (s) 1,79±0,55 1,23±0,05 6,48 p<0,001
Tabel 21. Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
temporo-spaţiali monitorizaţi la lotul cu hernie de disc de tip
intraforaminal comparativ cu lotul de control
Parametru Lot cu HD tip
intraforaminal
Lot
control
t p
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 - -
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,78±4,28 9,69±2,38 5,99 p<0,001
Contactul piciorului
controlateral (%)
50,55±2,20 43,01±4,66 6,03 p<0,001
Desprinderea piciorului (%) 68,01±5,22 58,91±1,82 10,96 p<0,001
Cadenţa (nr.paşi/min) 66,99±11,19 98,23±4,20 10,48 p<0,001
Sprijin dublu (s) 0,80±0,30 0,42±0,14 4,54 p<0,001
Lungimea pasului (m) 0,38±0,08 0,60±0,04 9,79 p<0,001
Viteza (m/s) 0,40±0,15 1,08±0,12 12,95 p<0,001
Durata pasului (s) 0,95±0,15 0,42±0,39 5,36 p<0,001
Lăţimea pasului (m) 0,14±0,04 0,24±0,04 4,85 p<0,001
Lungimea pasului dublu (m) 0,65±0,20 1,33±0,10 11,51 p<0,001
Durata pasului dublu (s) 1,46±0,34 1,23±0,05 6,07 p<0,001
13
Tabel 5. Indicatorii de structură la lotul cu hernie de disc
– parametri cinematici
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Pelvis
HR1 2,79 3,53 -2,28 14,48 3,19 126,31
HR2 -1,88 2,32 -8,65 2,68 -1,07 123,80
Şold
H1 -0,19 8,07 -18,64 17,79 -1,44 4162,8
H2 30,15 6,07 14,82 44,07 30,81 20,13
H3 7,24 3,35 0,68 16,34 7,70 46,20
H4 5,25 4,42 -3,66 15,89 5,22 84,30
H5 6,93 2,58 0,43 11,57 7,18 37,18
Genunchi
K1 7,66 4,90 -0,07 19,69 7,25 63,96
K2 3,34 4,70 -8,68 11,49 3,39 140,61
K3 46,70 7,63 28,82 60,92 46,75 16,34
K4 45,28 7,49 23,73 57,62 45,38 16,55
Gleznă
A1 -5,55 3,29 -10,66 3,77 -5,44 59,26
A2 -1,81 6,52 -13,54 10,57 -2,09 360,23
A3 14,51 3,70 7,62 24,07 14,48 25,50
A4 20,68 3,60 14,28 29,41 20,98 17,39
Descrierea statistică a parametrilor cinematici monitorizaţi la lotul de
control este prezentată în tabelul 6 .
Tabel 6 . Indicatorii de structură la lotul de control
– parametri cinematici
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Pelvis
HR1 2,46 2,30 -1,60 6,84 2,45 2,46
HR2 -2,92 1,71 -6,73 -1,21 -2,43 -2,92
Şold
H1 -10,99 4,62 -17,06 -3,28 -10,57 42,00
H2 36,63 3,17 32,06 40,90 37,82 8,65
H3 3,79 2,94 -0,18 8,66 2,53 77,57
H4 -2,46 3,64 -8,42 1,69 -1,62 147,97
H5 11,02 4,41 7,15 20,40 8,83 40,02
14
Genunchi
K1 11,64 5,53 4,80 23,08 10,06 47,51
K2 2,49 4,85 -4,59 10,68 2,90 194,78
K3 55,54 7,67 39,35 66,29 56,83 13,81
K4 56,70 8,03 38,11 64,99 58,29 14,16
Gleznă
A1 -3,22 3,01 -7,86 0,86 -2,95 93,48
A2 14,16 2,02 10,14 16,78 14,43 14,27
A3 -11,54 4,08 -18,22 -5,79 -9,97 35,36
A4 25,69 4,10 19,55 33,42 25,87 15,96
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul cu hernie de disc
s-a analizat fiecare parametru cinematic comparativ cu lotul martor.
În concluzie, centralizând rezultatele obţinute în urma prelucrării
statistice a parametrilor temporo-spaţiali monitorizaţi la pacienţii cu hernie
de disc comparativ cu lotul de control se observă diferenţe semnificative la
toţi parametrii comparativ cu lotul de control.
Tabel 7 . Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
temporo-spaţiali monitorizaţi la lotul cu hernie de disc comparativ
cu lotul de control
Parametru Lot cu hernie
de disc
Lot control t p
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 - -
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
19,50±5,29 9,69±2,38 12,98 p<0,001
Contactul piciorului
controlateral (%)
49,62±1,68 43,01±4,66 6,76 p<0,001
Desprinderea piciorului (%) 68,08±5,14 58,91±1,82 13,54 p<0,001
Cadenţa (nr.paşi/min) 73,90±14,82 98,23±4,20 13,23 p<0,001
Sprijin dublu (s) 0,69±0,36 0,42±0,14 5,52 p<0,001
Lungimea pasului (m) 0,41±0,09 0,60±0,04 14,75 p<0,001
Viteza (m/s) 0,51±0,20 1,08±0,12 17,17 p<0,001
Durata pasului (s) 0,86±0,24 0,42±0,39 5,15 p<0,001
Lăţimea pasului (m) 0,17±0,05 0,24±0,04 7,02 p<0,001
Lungimea pasului dublu (m) 0,81±0,18 1,33±0,10 18,15 p<0,001
Durata pasului dublu (s) 1,70±0,45 1,23±0,05 9,36 p<0,001
23
X.4. Parametrii temporospaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie discală de tip paracentral
Acest lot a fost constituit din 17 pacienţi (20,2% din total cazuri).
Lombosciatica trenanta prin hernie discală de tip paracentral a
prezentat următoarele caracteristici ale parametrilor temporo-spaţiali
(tab.19).
Tabel 19. Indicatorii de structură la lotul cu hernie discală
de tip paracentral
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcaiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
19,79 3,60 13,42 26,12 19,10
18,19
Contactul piciorului
controlateral (%)
51,08 1,40 46,00 53,70 50,80
2,74
Desprinderea piciorului (%) 69,72 4,12 62,70 76,50 69,60 5,91
Cadenţa (nr.paşi/min) 75,97 8,42 53,20 86,45 76,10 11,08
Sprijin dublu (s) 0,60 0,20 0,39 1,04 0,59 33,33
Lungimea pasului (m) 0,41 0,06 0,26 0,52 0,42 14,63
Viteza (m/s) 0,51 0,11 0,20 0,66 0,50 21,57
Durata pasului (s) 0,80 0,20 0,68 1,16 0,79 25,00
Latimea pasului (m) 0,18 0,08 0,09 0,24 0,17 44,44
Lungimea pasului dublu
(m)
0,77 0,17 0,32 0,98 0,47 22,08
Durata pasului dublu (s) 1,62 0,22 1,29 2,08 1,61 13,58
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul de pacienţi cu
lombosciatica trenanta prin hernie discală de tip paracentral s-a analizat
fiecare parametru temporo-spaţial comparativ cu lotul martor.
X.5. Parametrii temporospaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie discală de tip extraforaminal Lotul de studiu a fost constituit din 7 pacienţi (8,3% din total cazuri).
Numărul redus de cazuri nu a permis aplicarea testelor de
semnificaţie.
Centralizând rezultatele obţinute în urma prelucrării statistice a
parametrilor temporo-spaţiali monitorizaţi la pacienţii cu hernie de disc de
tip extensiv comparativ cu lotul de control se observă diferenţe
semnificative la toţi parametrii (tab.20).
De asemenea, la pacienţii cu hernie de disc de tip intraforaminal
comparativ cu lotul de control se observă diferenţe semnificative la toţi
parametrii (tab.21 ).
22
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul de pacienţi cu
lombosciatică prin hernie discală de tip extensiv s-a analizat fiecare
parametru temporo-spaţial comparativ cu lotul martor.
X.2. Parametrii temporospaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie discală de tip intraforaminal Lotul de studiu a fost constituit din 12 pacienţi (14,3% din total
cazuri).
Hernia de disc de tip intraforaminal a prezentat următoarele
caracteristici ale parametrilor temporo-spaţiali (tab.18).
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul de pacienţi cu
hernie discală de tip intraforaminal s-a analizat fiecare parametru temporo-
spaţial comparativ cu lotul martor.
X.3. Parametrii temporospaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie discală de tip central
Lotul de studiu a fost constituit din 4 pacienţi (4,8% din total cazuri).
Numărul redus de cazuri nu a permis aplicarea testelor de
semnificaţie.
Tabel 18 . Indicatorii de structură la lotul cu hernie de disc de tip
intraforaminal
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcaiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,78 4,28 18,02 30,90 18,75 20,60
Contactul piciorului
controlateral (%)
50,55 2,20 46,94 55,40 50,20 4,35
Desprinderea piciorului (%) 68,01 5,22 60,90 73,60 68,90 7,68
Cadenţa (nr.paşi/min) 66,99 11,19 53,90 82,00 66,60 16,70
Sprijin dublu (s) 0,80 0,30 0,49 1,14 0,79 37,50
Lungimea pasului (m) 0,38 0,08 0,22 0,48 0,36 21,05
Viteza (m/s) 0,40 0,15 0,21 0,61 0,40 37,50
Durata pasului (s) 0,95 0,15 0,69 1,21 0,91 15,79
Latimea pasului (m) 0,14 0,04 0,10 0,22 0,16 28,57
Lungimea pasului dublu
(m)
0,65 0,20 0,40 0,95 0,61 30,77
Durata pasului dublu (s) 1,46 0,34 1,10 2,10 1,49 23,29
15
În concluzie, centralizând rezultatele obţinute în urma prelucrării
statistice a parametrilor cinematici monitorizaţi la pacienţii cu hernie de
disc comparativ cu lotul de control se observă:
Tabel 8. Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
cinematici monitorizaţi la lotul cu hernie de disc comparativ
cu lotul de control
Parametru Lot cu hernie
de disc
Lot control t p
Pelvis
HR1 2,79±3,53 2,46±2,30 0,54 p>0,05
HR2 -1,88±2,32 -2,92±1,71 2,38 p<0,05
Şold
H1 -0,19±8,07 -10,99±4,62 8,28 p<0,001
H2 30,15±6,07 36,63±3,17 6,93 p<0,001
H3 7,24±3,35 3,79±2,94 4,83 p<0,001
H4 5,25±4,42 -2,46±3,64 8,57 p<0,001
H5 6,93±2,58 11,02±4,41 4,25 p<0,001
Genunchi
K1 7,66±4,90 11,64±5,53 3,13 p<0,002
K2 3,34±4,70 2,49±4,85 0,75 p>0,05
K3 46,70±7,63 55,54±7,67 4,90 p<0,001
K4 45,28±7,49 56,70±8,03 6,13 p<0,001
Gleznă
A1 -5,55±3,29 -3,22±3,01 3,22 p<0,002
A2 14,51±3,70 14,16±2,02 0,60 p>0,05
A3 -1,81±6,52 -11,54±4,08 8,77 p<0,001
A4 20,68±3,60 25,69±4,10 5,33 p<0,001
Centralizarea rezultatelor primei etapei relevă următoarele:
la pelvis:
pentru parametrul HR1 nu s-au evidenţiat diferenţe
semnificative ale valorilor medii obţinute la lotul cu hernie
comparativ cu cele obţinute la lotul de control;
valorile medii ale HR2 sunt semnificativ mai mici decât la
lotul de control;
la şold:
16
valorile medii ale H1, H3, H4 sunt semnificativ mai mari
comparativ cu cele obţinute la lotul de control;
valorile medii ale H2, H5 sunt semnificativ mai mici
comparativ cu cele obţinute la lotul de control;
la genunchi
valorile medii ale K1, K3, K4 sunt semnificativ mai mici
comparativ cu cele obţinute la lotul de control;
valorile medii ale parametrului K2 nu diferă semnificativ
între loturile studiate;
la gleznă:
valorile medii ale A1, A4 sunt semnificativ mai mici
comparativ cu cele obţinute la lotul de control;
valorile medii ale parametrului A2 nu diferă semnificativ
între loturile studiate;
valorile medii ale A3 sunt semnificativ mai mari decât la
lotul de control.
CCAAPPIITTOOLLUULL IIXX
RREEZZUULLTTAATTEELLEE EETTAAPPEEII AA--IIII--AA
STUDIEREA PARAMETRILOR TEMPORO-SPAŢIALI
ÎN FUNCŢIE DE NIVELUL LOCALIZĂRII HERNIEI DISCALE
Din punct de vedere al nivelului localizării, la prezentul lot de studiu
s-a evidenţiat ponderea mai mare a pacienţilor cu hernie de disc L4-L5
(64,3%), urmată în procent de 19% de localizarea L5-S1. Localizarea
etajată s-a identificat la 16,7% dintre pacienţi (fig.103).
IX.1. Studierea parametrilor temporo-spaţiali la pacienţii cu
lombosciatică trenantă prin hernie de disc L4-L5. Pentru herniile localizate la nivel L4-L5, seriile de valori ale
parametrilor temporo-spaţiali au următoarele caracteristici (tab.9).
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul cu hernie de disc
la nivel L4-L5 s-a analizat fiecare parametru temporo-spaţial comparativ
cu lotul martor.
IX.2. Studierea parametrilor temporo-spaţiali la pacienţii cu
lombosciatică trenantă prin hernie de disc L5-S1
La nivelul L5-S1, seriile de valori ale parametrilor temporo-spaţiali,
la lotul cu hernie de disc, au evidenţiat următoarele caracteristici (tab.10).
21
lăţimea pasului la lotul cu hernie la nivel L4-L5 a fost semnificativ
mai mică comparativ cu lotul cu hernie etajată (p 0,001);
lăţimea pasului la lotul cu hernie la nivel L5-S1 a fost semnificativ
mai mică comparativ cu lotul cu hernie etajată (p 0,001);
celelalte comparaţii ale valorilor medii pentru parametrii monitorizaţi nu
au fost semnificative din punct de vedere statistic.
CCAAPPIITTOOLLUULL XX
RREEZZUULLTTAATTEELLEE EETTAAPPEEII AA--IIIIII--AA
PARTICULARITĂŢILE MERSULUI DIN PUNCT DE
VEDERE TEMPORO-SPAŢIAL LA PACIENŢII CU LOMBOSCIATICĂ
TRENANTĂ, ÎN RELAŢIE CU CLASIFICAREA IMAGISTICĂ A
HERNIEI DISCALE (CENTRALĂ, PARACENTRALĂ, EXTENSIVĂ,
INTRAFORAMINALĂ)
X.1. Parametrii temporospaţiali la pacienţii cu lombosciatică
trenantă prin hernie discală de tip extensiv
Lotul de studiu a fost constituit din 42 pacienţi (52,4%).
La această categorie de pacienţi s-au înregistrat următoarele
caracteristici ale parametrilor temporo-spaţiali (tab.17).
Tabel 17. Indicatorii de structură la lotul cu hernie discală
de tip extensiv
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcaiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,48 4,70 13,28 28,22 20,75 22,95
Contactul piciorului
controlateral (%)
48,56 1,30 45,20 52,20 48,70 2,68
Desprinderea piciorului (%) 68,14 5,08 59,60 78,00 67,20 7,46
Cadenţa (nr.paşi/min) 70,26 15,11 35,90 98,50 67,20 21,51
Sprijin dublu (s) 0,76 0,42 0,33 1,94 0,77 55,26
Lungimea pasului (m) 0,40 0,08 0,24 0,58 0,39 20,00
Viteza (m/s) 0,46 0,21 0,19 0,800 0,45 43,48
Durata pasului (s) 0,91 0,29 0,64 1,82 0,89 31,87
Latimea pasului (m) 0,17 0,06 0,07 0,29 0,17 35,28
Lungimea pasului dublu
(m)
0,78 0,18 0,45 1,11 0,74 23,08
Durata pasului dublu (s) 1,79 0,55 1,24 3,51 1,69 30,73
20
Tabel 14. Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
temporo-spaţiali monitorizaţi la lotul cu hernie discală etajată
comparativ lotul de control
Parametru Lot cu hernie
de disc etajată
Lot control t p
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 - -
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,73±5,88 9,69±2,38 9,75 p<0,001
Contactul piciorului
controlateral (%)
49,81±2,15 43,01±4,66 6,70 p<0,001
Desprinderea piciorului (%) 66,86±5,16 58,91±1,82 9,96 p<0,001
Cadenţa (nr.paşi/min) 75,87±12,53 98,23±4,20 11,66 p<0,001
Sprijin dublu (s) 0,65±0,28 0,42±0,14 4,79 p<0,001
Lungimea pasului (m) 0,38±0,08 0,60±0,04 16,04 p<0,001
Viteza (m/s) 0,50±0,17 1,08±0,12 17,02 p<0,001
Durata pasului (s) 0,82±0,12 0,42±0,39 4,82 p<0,001
Lăţimea pasului (m) 0,23±0,04 0,24±0,04 1,0 p 0,05
Lungimea pasului dublu (m) 0,76±0,16 1,33±0,10 18,91 p<0,001
Durata pasului dublu (s) 1,64±0,30 1,23±0,05 9,73 p<0,001
La pacienţii cu hernie discală lombară etajată, comparativ cu lotul de
control se observă diferenţe semnificative la toţi parametrii, cu excepţia
parametrului „ lăţime pas” (tab.14 ).
S-au remarcat puternice diferenţe semnificative din punct de vedere
statistic la toate nivelele herniei de disc comparativ cu martorii:
valori medii semnificativ mai mari la parametrii:
- opposite foot off, opposite foot contact, foot off, sprijin dublu,
durată pas, timp pas dublu şi lăţime pas (excepţie lot etajat);
valori medii semnificativ mai mici la parametrii:
- cadenţă, lungime pas, viteză, lungime pas dublu.
Analiza statistică comparativ pe nivele ale herniei de disc relevă
următoarele aspecte:
lotul cu hernie la nivel L4-L5 a prezentat valori medii semnificativ
mai crescute ale parametrului “contactul piciorului controlateral”
(opposite foot contact) comparativ cu cele înregistrate la lotul cu
hernie L5-S1 (p 0,05);
lungimea pasului dublu a fost semnificativ mai mare la lotul cu
hernie la nivel L4-L5 comparativ cu lotul cu hernie L5-S1 (p 0,05);
17
Tabel 9. Indicatorii de structură la lotul cu hernie de disc
la nivelul L4-L5
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
18,95 4,51 9,40 27,80 18,55 23,79
Contactul piciorului
controlateral (%)
49,83 1,46 45,70 52,70 49,90 2,93
Desprinderea piciorului
(%)
68,11 4,78 58,20 75,20 68,80 7,02
Cadenţa (nr.paşi/min) 73,63 15,36 36,40 98,50 72,40 20,87
Sprijin dublu (s) 0,69 0,38 0,24 1,94 0,61 54,71
Lungimea pasului (m) 0,42 0,08 0,31 0,59 0,41 18,44
Viteza (m/s) 0,53 0,20 0,18 1,01 0,52 38,51
Durata pasului (s) 0,86 0,26 0,63 1,82 0,82 30,58
Lăţimea pasului (m) 0,16 0,05 0,07 0,25 0,16 29,77
Lungimea pasului
dublu (m)
0,85 0,17 0,62 1,23 0,84 19,92
Durata pasului dublu (s) 1,71 0,50 0,85 3,50 1,66 29,37
Tabel 10. Indicatorii de structură la lotul cu hernie de disc
la nivelul L5-S1
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,30 7,08 11,50 30,6 19,45
34,87
Contactul piciorului
controlateral (%)
48,74 1,75 46,40 51,7 48,75
3,59
Desprinderea piciorului
(%)
69,04 6,30 60,20 77,5 69,70 9,12
Cadenţa (nr.paşi/min) 73,13 15,50 53,20 91,4 81,15 21,20
Sprijin dublu (s) 0,76 0,40 0,32 1,27 0,58 53,48
Lungimea pasului (m) 0,38 0,11 0,26 0,51 0,40 27,81
Viteza (m/s) 0,47 0,22 0,20 0,68 0,56 45,91
Durata pasului (s) 0,89 0,22 0,69 1,19 0,75 24,39
Lăţimea pasului (m) 0,15 0,03 0,08 0,20 0,15 23,16
Lungimea pasului
dublu(m)
0,73 0,22 0,44 0,98 0,80 30,46
Durata pasului dublu (s) 1,73 0,41 1,32 2,28 1,49 23,51
18
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul cu hernie de disc
la nivel L5-S1 se va analiza fiecare parametru temporo-spaţial comparativ
cu lotul martor.
IX.3. Studierea parametrilor temporo-spaţiali la pacienţii cu
lombosciatică trenantă prin hernie de disc etajată ( L4-L5
şi L5-S1)
Pentru lotul de pacienţi cu lombosciatică prin hernie discală etajată,
seriile de valori ale parametrilor temporo-spaţiali au evidenţiat următoarele
caracteristici (tab.11).
Pentru a evidenţia caracteristicile mersului la lotul cu hernie de disc
la nivel etajat s-a analizat fiecare parametru temporo-spaţial comparativ cu
lotul martor.
Centralizând rezultatele obţinute în urma prelucrării statistice a
parametrilor temporo-spaţiali monitorizaţi la pacienţii cu hernie de disc
nivel L4-L5 comparativ cu lotul de control se observă diferenţe
semnificative la toţi parametrii (tab.12).
De asemenea, la pacienţii cu hernie de disc nivel L5-S1 comparativ cu
lotul de control se observă diferenţe semnificative la toţi parametrii (tab.13).
Tabel 11. Indicatorii de structură la lotul cu hernie de disc
la nivelul etajat
Lot studiu Media SD Min Max Mediana CV%
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 0 0 0 0
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,73 5,88 13,3 31,9 18,3
28,38
Contactul piciorului
controlateral (%)
49,81 2,15 47,5 54,4 49,4
4,32
Desprinderea piciorului
(%)
66,86 5,16 60,1 75,6 67,4 7,72
Cadenţa (nr.paşi/min) 75,87 12,53 55,5 92,1 74,4 16,52
Durata sprijinului
dublu (s)
0,65 0,28 0,35 1,20 0,64 43,18
Lungimea pasului (m) 0,38 0,08 0,27 0,51 0,37 19,94
Viteza (m/s) 0,50 0,17 0,23 0,77 0,46 34,83
Durata pasului (s) 0,82 0,12 0,66 1,03 0,85 14,99
Lăţimea pasului (m) 0,23 0,04 0,15 0,29 0,24 17,94
Lungimea pasului
dublu (m)
0,76 0,16 0,50 1,01 0,74 21,20
Durata pasului dublu (s) 1,64 0,30 1,30 2,24 1,62 18,55
19
Tabel 12. Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
temporo-spaţiali monitorizaţi la lotul cu hernie de disc la nivel L4-L5
comparativ lotul de control
Parametru Lot cu hernie
de disc L4-L5
Lot control t p
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 - -
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
18,95±4,51 9,69±2,38 11,73 p<0,001
Contactul piciorului
controlateral (%)
49,83±1,46 43,01±4,66 6,88 p<0,001
Desprinderea piciorului (%) 68,11±4,78 58,91±1,82 12,22 p<0,001
Cadenţa (nr.paşi/min) 73,63±15,36 98,23±4,20 10,85 p<0,001
Sprijin dublu (s) 0,69±0,38 0,42±0,14 5,52 p<0,001
Lungimea pasului (m) 0,42±0,08 0,60±0,04 13,12 p<0,001
Viteza (m/s) 0,53±0,20 1,08±0,12 14,88 p<0,001
Durata pasului (s) 0,86±0,26 0,42±0,39 5,15 p<0,001
Lăţimea pasului (m) 0,16±0,05 0,24±0,04 7,01 p<0,001
Lungimea pasului dublu (m) 0,85±0,17 1,33±0,10 15,41 p<0,001
Durata pasului dublu (s) 1,71±0,50 1,23±0,05 6,67 p<0,001
Tabel 13. Diferenţe statistice a valorilor medii ale parametrilor
temporo-spaţiali monitorizaţi la lotul cu hernie de disc la nivel L5-S1
comparativ lotul de control
Parametru Lot cu hernie
de disc L5-S1
Lot control t p
Atacul cu călcâiul (%) 0 0 - -
Desprinderea piciorului
controlateral (%)
20,30±7,08 9,69±2,38 9,79 p<0,001
Contactul piciorului
controlateral (%)
48,74±1,75 43,01±4,66 5,73 p<0,001
Desprinderea piciorului
(%)
69,04±6,30 58,91±1,82 10,80 p<0,001
Cadenţa (nr.paşi/min) 73,13±15,50 98,23±4,20 10,99 p<0,001
Sprijin dublu (s) 0,76±0,40 0,42±0,14 5,50 p<0,001
Lungimea pasului (m) 0,38±0,11 0,60±0,04 12,84 p<0,001
Viteza (m/s) 0,47±0,22 1,08±0,12 15,63 p<0,001
Durata pasului (s) 0,89±0,22 0,42±0,39 5,42 p<0,001
Lăţimea pasului (m) 0,15±0,03 0,24±0,04 9,69 p<0,001
Lungimea pasului dublu (m) 0,73±0,22 1,33±0,10 16,45 p<0,001
Durata pasului dublu (s) 1,73±0,41 1,23±0,05 8,81 p<0,001