Cariera

• Mihai Viteazul s-a născut în 1558 • la numai 30 de ani ocupa deja

prima funcţie în ierarhia administrativ - politică a ţării: Ban Mic (sau Bănişor) de Mehedinţi - un fel de prefect al zilelor noastre.

• în 1588 e declarat Mare Stolnic (în timpul domniei lui Mihnea Turcitul)

Cariera continuare

• in 1591 devine Mare Postelnic (în domnia lui Ştefan Surdul)

• din 1592, este Mare Agă şi chiar Ispravnic

• în 1593 Mare Ban al Craiovei (în timpul domniei lui Alexandru cel Rău)

• în 1593, Înalta Poarta Otomana îl numeşte domn al Ţării Româneşti.

• în 1594, după mai puţin de un an de domnie, Mihai Viteazul adera la “Liga Sfântă”, o alianţă a puterilor creştine împotriva turcilor, încheind şi un tratat de alianţă cu Sigismund Bathory (principele Transilvaniei) şi cu Aron Voda (domnul Moldovei din acea perioadă).

Luptele cu Imperiul Otoman

• 1595 Călugăreni pe valea râului Neajlov

• 1595 otomanii sunt urmăriţi şi înfrânţi definitiv la Giurgiu

• Nicopole, Vidin şi Cladova –lupte duse în scopul restabilirii hotarului natural al Ţării Româneşti pe Dunăre.

Înţelegerea cu Rudolf al II-lea

tratatul de la Mănăstirea Dealu (Târgoviste) 1598

• Rudolf al II-lea se angajează să îi asigure lui Mihai Viteazul o plată lunară pentru întreţinerea unei armate de 5000 de soldaţi şi, la nevoie, “tunuri, praf de puşcă şi alte instrumente de război”,

• domnitorul român se obligă să se străduiască să îndepărteze oştile otomane de Transilvania, Ţara Românească şi de graniţele Ungariei.

• În urma altor victorii împotriva oştilor otomane, la Dunăre, Poarta Otomană să încheie din nou pacea cu Mihai Viteazul şi să îl recunoască drept domn al Ţării Româneşti, dar şi pe fiul său - Nicolae Pătraşcu - ca moştenitor al tronului.

Unirea cu Transilvania• Sigismund Bathory renunţă la tronul

Transilvaniei în favoarea vărului său, Andrei Bathory, protejatul polonilor şi în bune relaţii cu otomanii

• Acesta îi cere lui Mihai Viteazul să înceteze luptele cu turcii şi să îi cedeze Ţara Românească

• Mihai Viteazul refuză şi îl înfruntă pe Bathory, obţinând împotriva acestuia o victorie decisivă după bătalia de la Şelimbăr.

Astfel, la 1 noiembrie 1599, Mihai Viteazul intră triumfal, cu un alai impresionant, în Alba Iulia,

primind cheile cetăţii de la episcopul Napragy şi unind astfel Transilvania cu Ţara Românească.

• Înalta Poartă Otomană este pusă în faţa unui fapt împlinit şi se vede nevoită să recunoască unirea, trimiţându-i lui Mihai Viteazul steag de domnie pentru Transilvania şi lui Nicolae Patraşcu pentru Ţara Românească

Unirea cu Moldova

• În primăvara anului 1600, marele domnitor român porneşte acţiunea de cucerire a Moldovei

• înfrânge la Bacau oştile lui Ieremia Movilă,domnul Moldovei aliate cu cele poloneze.

Visul împlinit

• La 27 mai 1600, Mihai Viteazul emite din Iaşi un hrisov (act domnesc) în care se intitula

“Io, Mihai Voievod, din mila lui Dumnezeu, Domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi al Moldovei”.

• Acesta avea să fie punctul culminant al unei domnii luminate, în timpul căreia s-a reuşit pentru întâia oara unirea celor trei tări române sub acelaşi voievod.

Visul spulberat• Era mult prea mult pentru marile puteri

ale acelor timpuri, care şi-au unit forţele pentru a îl îndepărta pe cel care le sfidase.

• Mihai Viteazul cere din nou sprijinul împăratului Rudolf al II-lea, pentru a învinge - ajutat de generalul Basta - armata nobiliara a lui Bathory la Gurăslău. Giorgio Basta a fost un austriac de origine italiană, comandant al trupelor habsburgice din Transilvania, acelaşi general care va ordona uciderea domnitorului român, asasinat în august 1601 pe Câmpia Turzii.

Tudor Ana-Maria Oana