Caiet de istorie - Clasa 8 - Maria Ochescu - cdn4.libris.ro - Clasa 8 - Caiet - Maria...

Post on 31-Aug-2019

54 views 12 download

Transcript of Caiet de istorie - Clasa 8 - Maria Ochescu - cdn4.libris.ro - Clasa 8 - Caiet - Maria...

lstorieCaiet pentru clasa a Vlll-a

I.INTRODUCERE.. ......4l.l.Mediulqioamenii.RolulCarpalilorgialMiriiNegreinistorie . ... . . ... 4

l.2.Durateletimpuluiistoric . ..... 8

SINTEZARECAPITULATIVA.. ....12AUTOEVALUARX.. .....13

2.CrVITZATIIPREISTORTCE$IANTICE.... ....142.1. Apari[ia, evolulia gi rispAndirea grupurilor umane . . . . .l42.2.Geto-daciigicontacteleculumeamediteraneani .......182.3.Regalitateqireligie .....222.A.lnlegrareageto-dacilorlnlumearoman6... ....26SINTEZARECAPITULATIVA.. ....30AUTOEVALUARE .. .....31

3.ROMANTTATEAORIENTATAiNUTTENIULMARILORMIGRATII . . . . . .32

3.l.Romanitateqicreqtinism ......323.2. Autohtoni gi migratori. Agezarea. . . . . . .363.3. Formarea poporului romAn gi a limbii romdne. . . . . . . . . 40

SINTEZARXCAPITULATIVA.. .,..44AUTOEVALUARE .. .....45

4.STATULMEDTEVAL$TTNSTITUTIIIESALE. ....464.1. Formafiuni politice romAnegti qi statele vecine. . . . . .46

4.2.Transilvaniadelavoievodatlaprincipat .......504.3. intemeierea statelor medievale Jara Romdneascl, Moldova, Dobrogea. . . . .54

SINTEZARECAPITULATIVA.. ....58AUTOEVALUARE .. .....59

S.LUMEARURALA$TLUMEAURBANAINEVUTMEDIU. .......605.1. Lumea oragului. Organizarea unei comunitili urbane. Cetlli qi targuri medievale.

Organizareaobgtii... ...60SINTEZA RECAPITULATIVA. . 64

AUTOEVALUARX .. 65

6. TARILE R0MANE $I STATELEVECINEINTREDIPLOMATIE$ICONFRUNTARE 66

6.1. Yoievozii romAni in lupta antiotomani: Mircea cel BitrAn,

Iancu de Hunedoara, $tefan cel Mare, Vlad lepeq . . . . . . 66

6.2. Anul 1600 - Mihai Viteazul. 70

6.3. Politice gi diploma{ie in secolele XVII-XVIII: Matei Basarab, Vasile Lupu, $erbanCantacuzino,ConstantinBrAncoveanu,DimitrieCantemir. . . . . . 74

SINTEZA RECAPITULATIVA. . 78

AUTOEYALUARE .. 79

7. CULTURAMEDTEVATA lN STA.uUTROMANESC 80

7.1. Cronicari, clrturari qi carteain spafiul rominesc 80

7.2. Arta ecleziastici qi laici .

SINTEZA RICAPITULATIVA. .

AUTOEVALUARE . .

8. SOCIETATEA ROMANEASCA iNTRE TMDITIE qI MODERNITATE(sEC. XVm - PRJMA luMAr.q.rr A, SEC. XIx)

8.1. Regimul habsburgic Ai miqcarea de emancipare politico-sociali ln Transilvania. . . .

8.2. Regimul fanariot ln Moldova qi in fara Romineasci

8.3. Chestiunea Oriental[ si Principatele RomAne. Anul 1821 in istoria romdnilor . . . . .

8.4. Regulamentele Organice

SINTEZARECAPITULATIVA. . . .

AUTOEVALUARE . .

9. CONSTITUIREA ROMANIEI MODERNE

9.1. Revolu{ia din 1848-1849.

9.2. Unirea Principatelor Romine qi reformele lui Alexandru Ioan Cuza .

9.3. Inceputurile vie[ii politice moderne in RomAnia. Constitu{ia din 1866

9.4. RomAnii din Basarabia, Bucovina gi Transilvania. Memorandumul . . . .

9.5. Cucerirea independenlei de stat qi unirea Dobrogei . . . .

9.6. Rizboiul pentru intregirea na[ionall.9.7. Formarea statului nalional unitar. Rezolufia de la AIba Iulia. .

SINTEZARECAPITULATIYA. . . .

AUTOEVALUARE . .

10. CULTURA NATIONALA iN SrCOrUr AL XIX-LEA.10.1. invilimint, literaturi qi arti in spaliul romdnesc. Mihai Eminescu, Ateneul Romln10.2. Contribulii ale romd,nilor la dezvoltarea qtiinlei gi a tehniciiSINTEZA RECAPITULATIVA. .

AUTOEVALUARE . .

11. ROMANTA iNrnr UTUOCRATIE $I AUTORITARTSM .

11.1. Rominia dupi Marea Unire. Integrarea provinciilor romAnegti

qistatutulminoritililor . . . . .14811.2. Monarhia gi partidele politice in RomAnia interbelicl. Constitulia din 1923 . . . . . 152

11.3. Romania in al Doilea Rizboi Mondial. Anul 1940. Tragedia eweilorgi a rromilor ln perioada 1938 -1940 . . . 156

SINTEZARECAPITULATIYA. . . . . 160

AUTOEVALUARE .. .... 161

I2.ROMANIADUPAALDOITEARAZBOIMONDIAL .,..16212.1.Evolu[iispecificealeregimuluicomunist(1945-1989). . . . . . . . 162

l2.2.Decembriel989.Contextqiconsecin[e ......166l2.3.Revenirealademocralie.Constituliadinl99l .......170SINTEZARECAPITULATIVA., ...174AUTOEVALUARE.. ....175

84

88

89

90

90

94

98

t02106

107

108

108

tt2116

t20t24t28t32t36137

138

138

142

t46r47

148

. Spafiul rominesc, carpato-danubiano-pon-

tic, a fost cadnrl natural propice existenfeiumane inci din cele mai vechi timpuri.

. Locuirea neintrerupti este atestati de

numeroase descoperiri arheologice, hidro-nime qi toponime. Civilizalia romineasci a

fost una specific[ Ei s-a aflat la confluenfa

unor mari arii culturale qi de civilizafie.. Reliefirl este variat gi armonios, fiindstribitut de numeroase cursuri de api, iarfauna qi flora sunt bogate.

. Indeletnicirilepracticateaufost diverse: agri-cultura, cregterea animalelor (pisirilor), cul-

tivarea vifei-de-vie gi a pomilor fructiferi,megtegugurile, manufacturile, industria, co-

me(ul intern qi extern, transporturile.. Populalia a fost tot timpul majoritar romi-

neasci, in conviefuire cu alte minoriti$ etnice.

Hartafizicd aRomdniei

18 mil. 20,1mil.

I. Hagura(i cu culori diferite pe harta mutl a Rominiei ilustrati mai jos cinci

repere geografice mai importante. Folosifi informafiile oferite de harta de

la pagina 4. |ustifica(i alegerea fiecirui reper.

)ustificare repere:

l.

II. Construili un text coerent de l0 rinduri, tn care si expuneli rolulindeplinit de Munfii Carpali ln istoria Romf,niei.

III. Alcltui(i o schill sintetici referitoare la teritoriul lirii noastre qi locuitoriiei, completind casetele din dreapta cu informafiile corespunzdtoarc

domeniului scris in casetele din stinga.

asezare

forme de relief

2.

3.

4.

ape

locuitori

resurse

ocupa[ii

ry. Cititi cu aten{ie propozi{iile de mai jos gi nota[i-le cu A (adevlrat) sau F

(fals), dup[ caz.

1. Cea mai mare parte a rominilor trliegte in afara grani{elor !6rii.2. Clima Rom6niei este temperat-continentald.

3. Una dintre cele mai vechi ocupafii ale rominilor este plstoritul.

4. Teritoriul romAnesc este situat laparu7ela25.

5. Carpalii i-au unit qi despdrlit in acelaqi timp pe romAni.

V. Cititi textul de mai jos gi rlspunde(i cerinfelor:

,,Ar f un pacat sd mergi in Romdnia cu trenul. Dacd mergi cu automobilul, de;i s-ar

putea sa ai probleme cu strdzile ;i indicatoarele, te poyi bucura de priveli;ti minunate ;i,de asemenea, de ospitalitatea oamenilor. Deseori este bine sa mdnhnci feluri tradilionale,

cum ar f a;a-zisele <<sarmale>> cu <mamaliga>. Aceasta din urma este considerata

mdncarea saracilor tn Romknia. . .

$i astfel, tn vdile adhnci pline de fagi ;i stejari ;i pe crestele inalte ale Carpayilot; se afld

aceste rare comori de o frumuseye incomparabild, tnvdlurte intr-o atmosfera de roman{a

legendar-medievala ce abia a;teapta sa tnchnte pe cel ce are curiozitatea sd le caute."

(National Geographic Magazine, 1934)

1 . Menfionali mijlocul de deplasare recomandat de autorii articolului Ei pr ezentali

motivul recomandirii.

2.Precizalifelul de mdncare tradilional care i-a impresionat pe autori.

3. Identificali in text un element geografic important al spa[iului romALnesc.

4. Formula[i un punct de vedere al autorilor cu prMre la spaliul romdnesc.

VI. Realiza{i un text cu titlul Romhniafrumoasd,ErtlEE

ADA KALEH -INSULA FORTAREATA

Insula Ada Kaleh era situati pe Dunire, la

aproximativ 3 km de OrEova. Insula a fost

scufundati in anii '70, odatl cu construirea

barajului de la Por(ile de Fier.

Herodot o aminteqte sub numele de

Cyraunis, descriind-o ca fiind lungi gi ingusti,

plini de m[slini Ei vit6 sdlbaticl. in epoca

daco-romani era centru spiritual al geto-

dacilor, avAnd un mare altar. Prima atestare

documentard dateazb din anul 1430, cind,lntr-un un raport al Cavalerilor Teutoni, este

pomenitl ca Insula Saan, cu un numir de216

locuitori.

Mai tirziu, in 1716, apare intr-o hart[austriaci sub numele de insula Carolina,

iar intr-o cronic[ turceasci de la inceputul

secolului al XV[I-lea, sub denumirea de

Atak (Adak), o prescurtare din Ada-K(ale),

insemnAnd Insula Fortdrea(d.

Istoria insulei Ada Kaleh a fost destul de

zbuciumatl, fiind mereu fie sub ocupa{ie

austriaci, fie sub ocupafie turceasci. in anul

1920, Ada-Kaleh a devenit teritoriu romAnesc.

Clima insulei era mult mai blindd decAt

a {inuturilor inconjur[toare, la ad[postul

munlilor qi al cotului foarte arcuit al Dunlrii.Vegetafia bogati a insulei se caracteriza prinspecii de origine mediteraneanl: migdali,

smochini, castani comestibili, mlslini Ei

numeroase tufe de trandafiri qi liliac. Acelagi

specific mediteranean il avea qi fauna:

scorpionul, vipera cu corn etc. Principalele

ocupafii ale locuitorilor, majoritatea de

origine turc6, eraur cultivarea pomilor

fructiferi, pescuitul qi comer[ul. Unele venituriproveneau din turism.

Dupd evacuarea insulei, majoritatea

locuitorilor din Ada Kaleh au emigrat inTurcia, o mic[ parte a acestora stabilindu-se

in Dobrogea.

MO$TENTRE CUITURAIA

Statuia lui Decebal pe fluviul Dunire

Muntii

Marea Neagrl la Constanfafud. Constan(a)

.Istoria ca $tiinF are la bazl izvoarele istoriceclasificate in: izvoare nescrise (paleontologice,

arheologice, sigilografice, etnografice, heraldice) gi

izvoare scrise (cartografice, diplomatice, juridice,

literare, eprgrafice, numismatice, lingvistice).. Istoriografia reprezinti totalitatea scrierilor istorice.

Secolul al XV-lea a marcat inceputul istoriografieiromdneqti (scrieri in slavoni) ca in secolele XVII-XVIII si apar[ scrieri in limba rominl. Principaliicronicari au fost: Grigore Ureche, Miron Costin,

Constantin Cantacuzino, Dimitrie Cantemir.Peste timp, scrierile istoriografice s-au inmultit.Reprezentanfi ai acesteia au fost B.P. Hasdeu, A.D.

Xenopol (secolul al XX-lea), Nicolae Iorga, Gh.I.

Britianu, David Prodan (secolul al XX-lea).. Principalele epoci istorice au fost: epoca striveche,

antichitatea, epoca medie, epoca modernl qi epoca

contemporan[.

I mil. i.H. sec.I i.H. sec. YII sec. XYIII

Epocamoderni

Epocacontemporanl

Harta Moldovei realizat[ de Dimitrie Cantemir in lucrarea D escrierea Moldovei

Epoca str[veche Antichitatea Epoca medie

I. Definifi fiecare categorie

Exemplifica{i.

Izvoare paleontologice

de izvoare istorice enumerate mai ios. Izvoare epigrafice

lzvoare arheologice

Izvoare numismatice

lzvoare lingvistice

Il.Identificafi izvoarele istorice ilustrate gi aritafi ce fel de informir{ii

istorice oferl ele (economice, sociale, politice, spirituale).

Izvoare juridice

Izvoare sigilografice

lzvoarc etnografice

lzvoare heraldice

Izvoare cartografice

J[o glrL

:{'4tIzvoare diplomatice

ffiffiIzvoare literare