Maria Drăgan

2
 Maria Drăgan Maria Drăgan (n. 23 august 1947, Bălăureşti, Nisporeni — d.  6 octombrie 1986) a fost o interpretă basarabeană de muzică populară. Biografie  Imaginea Mariei Drăgan pe o marcă poştală din Republica Moldova S-a născut în anul 1947 în satul Bălăureşti, raionul Nisporeni. După terminarea studiilor de la Şcoala de muzică Ştefan Neaga” din Chişinău devine solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii de Stat din Chişinău. Apoi s-a manifestat ca vocalistă de estradă în cadrul Orchestrelor de muzică populară „Mugurel” (1974-1975) şi „Lăutarii” şi în cadrul formaţiei „Bucuria”. A cântat la restaurantul „Beciul vechi” din Chişinău şi la Palatul Sindicatelor din Chişinău. S-a stins prematur din viaţă în satul natal la vârsta de 39 de ani. Repertoriu Repertoriul Mariei Drăgan era alcătuit din cântece din Basarabia şi cântece româneşti preluate de la cântăreţi precum Maria Tănase, Ioana Radu,  Aurelia F ătu-Răduţu etc. Hop, lele, hop Leliţă Ioană (preluat de la Ioana Radu)   Foaie verde bob năut  (cântec lăutăresc preluat de la Ioana Radu)   Vino, bade, vino!  (preluat de la Aurelia Fătu-Răduţu)   Bine îi la şezătoare (Toarce, lele, toarce) Cioca-boca la fereastră Vai, sărmana turturică De s-ar afla cineva (doină din Ardeal)   Cine nu-i de veselie  Născută la Bălăure şti, Nisp oreni. Cânt ăreaţă de muzic ă popula ră. Soli sta Orc hestre i de muzică populară „Mugurel”. A avut un repertoriu ales de melodii populare româneşti.  În cân tec a fo st fără ase mănare. A încetat subit d in viaţă, la doar 39 de ani. Maria era mezina în familia cu şase copii a lui An astas şi Alexandra Drăgan. Neamul

Transcript of Maria Drăgan

Page 1: Maria Drăgan

5/17/2018 Maria Drăgan - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/maria-dragan 1/3

 

Maria Drăgan Maria Drăgan (n. 23 august 1947, Bălăureşti, Nisporeni — d. 6 octombrie 1986) a fost o interpretă

basarabeană de muzică populară.

Biografie

 

Imaginea Mariei Drăgan pe o marcă poştală din Republica Moldova

S-a născut în anul 1947 în satul Bălăureşti, raionul Nisporeni. După terminarea studiilor de la Şcoala de

muzică „Ştefan Neaga” din Chişinău devine solistă a Ansamblului de estradă al Filarmonicii de Stat din

Chişinău. Apoi s-a manifestat ca vocalistă de estradă în cadrul Orchestrelor de muzică populară „Mugurel”

(1974-1975) şi „Lăutarii” şi în cadrul formaţiei „Bucuria”. A cântat la restaurantul „Beciul vechi” din Chişinău

şi la Palatul Sindicatelor din Chişinău.

S-a stins prematur din viaţă în satul natal la vârsta de 39 de ani.

Repertoriu

Repertoriul Mariei Drăgan era alcătuit din cântece din Basarabia şi cântece româneşti preluate de la

cântăreţi precum Maria Tănase, Ioana Radu,  Aurelia Fătu-Răduţu etc.

Hop, lele, hop

Leliţă Ioană (preluat de la Ioana Radu) 

Foaie verde bob năut   (cântec lăutăresc preluat de la Ioana Radu) 

Vino, bade, vino!   (preluat de la Aurelia Fătu-Răduţu) 

Bine îi la şezătoare (Toarce, lele, toarce)

Cioca-boca la fereastră

Vai, sărmana turturică

De s-ar afla cineva (doină din Ardeal) 

Cine nu-i de veselie

 Născută la Bălăureşti, Nisporeni. Cântăreaţă de muzică populară. Solista Orchestrei demuzică populară „Mugurel”. A avut un repertoriu ales de melodii populare româneşti.

 În cântec a fost fără asemănare. A încetat subit din viaţă, la doar 39 de ani.

Maria era mezina în familia cu şase copii a lui Anastas şi Alexandra Drăgan. Neamul

Page 2: Maria Drăgan

5/17/2018 Maria Drăgan - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/maria-dragan 2/3

 

Drăganilor s-a făcut vestit prin meşterii săi iscusiţi în lemn, dar şi prin alte talente, toţi,unul ca unul, fiind tobă de cântece, snoave şi poveşti. Maria se angajase în brigada delegumicultori după absolvirea a opt clase. Chiar şi acolo părea o fire ieşită din comun.Scria versuri, îi plăcea să picteze. Într-o bună zi a luat drumul capitalei. Îşi puse în gândsă continue studiile la o instituţie de pictură, dar ajunse la Şcoala de Muzică „ŞtefanNeaga”. În 1966, la Filarmonică se anunţase crearea unui ansamblu de muzică populară.

Maria, de 19 ani, însoţită de Dumitru Blajinu, s-a dus să-şi încerce norocul. Unul dinmembrii juriului, care era chiar Nicolae Sulac, a exclamat, auzind-o: „Asta-i!” Ansamblul „Mugurel”, condus de Valeriu Negruzzi, a înmugurit şi-n curând a dat înfloare. Cu solişti aleşi pe sprânceană: Maria Drăgan, Anastasia Istrati, Vasile Marin,

 Valentina Cojocaru, Ion Bas.

Pe parcursul a opt ani „Mugurel” s-a bucurat de un succes fantastic. Maria Drăganinterpreta cântece aduse de acasă, de la Bălăureşti, precum şi romanţe, melodiiemblematice din repertoriul Mariei Tănase şi al Ioanei Radu. Pe atunci, era un act demare sinceritate şi curaj. Ştia circa 500 de cântece, unele dintre ele, în italiană şifranceză. Nicolae Botgros mărturiseşte că muzicanţii, în scenă, în timpul concertului,

uitau de instrumente, rămâneau năuciţi de vocea-i minunată, cu diapazon larg, timbruplin, colorat – diamant de cea mai înaltă probă. În plus, avea o ţinută scenicăformidabilă. Bijuteriile-i ieftine se priveau ca fiind scumpe, integritatea talentului îiaccentua inteligenţa nativă. Fire deschisă, suflet curat, Maria mai era o interlocutoarefoarte interesantă, povestea cărţile citite şi filmele vizionate cuvânt cu cuvânt şi acţiunecu acţiune. Generaţia de tineri interpreţi apărută în anii ’60 ai secolului trecut şi-auasumat misiunea, dar şi riscul, să cânte muzică adevărată românească. Datorită lor, înmare măsură, în Basarabia comunistă s-a menţinut vie flacăra românismului. Putereanu se mai putea împăca cu o asemenea situaţie. „Mugurel” a fost desfiinţat. „Vai,sărmana turturică, zboară, zboară, până pică...”

„Mă doare ceva în adâncul pieptului şi mă înnăduş” – a mărturisit peste câteva luniprietenilor săi Maria Drăgan, solistă deja a formaţiei „Bucuria” împreună cu IonSuruceanu. Opt luni de zile la spital nu i-au uşurat suferinţa. Boala de tuberculozăavansa. Nici nu se putea altfel pe fundalul unei patimi care foarte abil i-a fost provocatăşi menţinută pe parcursul carierei sale scenice. De cine anume? Cu bună sau cu rea

 voinţă? Nu se ştie cum se făcea, dar deseori după concerte, la începutul recepţiilor, înpreajma Mariei Drăgan apăreau nişte tineri, bine făcuţi, cu ochelari negri, puşi pedistracţie şi pe turnat în pahar. Turnau şi alţii, prieteni şi neprieteni. „De s-ar afla cinevasă-mi citească inima...”- plămânii tot mai greu o ţineau să-şi cânte doina clasică până lacapăt. „Ce mult a fost iubită!” - s-a spus după moartea Mariei. (viorica cucereanu)

Page 3: Maria Drăgan

5/17/2018 Maria Drăgan - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/maria-dragan 3/3