Post on 19-Feb-2020
ScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalScandalSingur împotriva tuturor
• Anul V•Numarul 244 (315) • 19 - 25 iunie • 12 pagini• 90 bani (9000 lei) • Apare vineride Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorjde Gorj
Banþa, pata galbenã, „a la MISA”, pe culorile PNL
ComisariiGridan ºiBusuioc,
protectoriidoctoruluibancomat
Târziu
Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Explicaþia cã doctorul bancomat, Constantin Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaCãrbuneºti, nu a fost deranjat de cãtre organele de cercetare penalã dupã sesizareaacestora de cãtre acestora de cãtre acestora de cãtre acestora de cãtre acestora de cãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP) Gorj, în urmã cu doi ani,poate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de Investigareapoate fi gãsitã în faptul cã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul de InvestigareaFraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile descoperite de cãtre auditul ASPASPASPASPASP ºi prezentate în ºi prezentate în ºi prezentate în ºi prezentate în ºi prezentate înnumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºinumãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul unui dosar penal, pierdut de un an ºijumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înjumãtate pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp, Târziu a fost „uitat” înfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãfuncþia de director al unitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã mãcelãreascãbugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.bugetul acesteia dupã cum îi dicteazã interesele.
p a g
3
„Satana a intratîn mine ºi o sãvezi de ce suntemcapabili eu ºi el“
Scandal de Gorj19 iunie2
SCANDAL DE GORJ
Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilorResponsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor
publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004publicaþie editatã de SC LEXANE PRESS SRL Târgu Jiu J18/67/30.01.2004
DirectorDirectorDirectorDirectorDirector
Redactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºefRedactor ºef
TTTTTehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareehnoredactareClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu RadaClaudiu Rada
claudiu.rada@scandaldegorj.ro
RedactoriRedactoriRedactoriRedactoriRedactori
wwwwwwwwwwwwwww.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro.scandaldegorj.ro
Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Adresa : Târgu Jiu, Calea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea EroilorCalea Eroilor - - - - - Hotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel GorjHotel Gorj, , , , , et.1et.1et.1et.1et.11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 11, cam 1101-1101-1101-1101-1101-1102102102102102TTTTTel: 0el: 0el: 0el: 0el: 02222253-53-53-53-53-222010222010222010222010222010; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro; 0723779723; E-mail:redactie@scandaldegorj.ro
ISSN1584-2630
Adrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian IovanAdrian Iovanadrian.iovan@scandaldegorj.ro
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
Daniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel DumitriuDaniel Dumitriudaniel.dumitriu@scandaldegorj.ro
Neli MateiNeli MateiNeli MateiNeli MateiNeli Mateineli.matei@scandaldegorj.ro
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Tiparul executat de Prodcom Târgu Jiu
SC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SASC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer angajeazã inginer, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþã, de preferinþãinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecteinginer constructor sau de instalaþii, care sã fi lucrat la proiecte
pentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareapentru obþinerea de fonduri nerambursabile sau în derulareaacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineriacestora. Vârsta maximã 35 de ani, fiind admiºi ºi tineri
absolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbiabsolvenþi ai unei instituþii de profil, cunoscãtori ai unei limbide circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.de circulaþie internaþionalã.
SC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuSC Complex Hotelier Gorjul SA angajeazã instalatori cuexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncãexperienþã, inclusiv pensionari, se oferã contract de muncã
permanent.permanent.permanent.permanent.permanent.
SC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), laSC Complex Hotelier Gorjul SA închiriazã spaþii (camere), lapreþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.preþuri convenabile, pentru sedii firme ºi alte activitãþi similare.
Informaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaInformaþii suplimentare la sediul nostru din Tg-Jiu, CaleaEroilorEroilorEroilorEroilorEroilor, nr, nr, nr, nr, nr.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/.6, et.1, cam.129, Hotel Gorj sau la telefoanele: 0253/
214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982214010, 0253/214814, 0253/214822, 0762/607982
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
...ºi din cornu-i sunã / Haita lui zdrobitã de prin boscheþi se-adunã/ Spirala iar începe ... Yoghinii zdrobiþi / Cad ca niºte balegi , dewhisky loviþi. Cam aºa ar suna o binecunoscutã poezie în varianta,ºtiu, cu greu vã vine sã credeþi, fostului prefect Banþa. Personajul,uitat o vreme de poporeni, politicieni, ziariºti ºi chiar de el însuºiundeva peste Podul Jiului, s-a apucat de scris, pe la 1 noaptea, atinsde o insomnie ºi de spiritul lui Grig, venit de undeva din neant.Nimicul din lãuntru sãu l-a cuprins brusc de i-a înverzit maþele devenin ºi s-a apucat sã elucubreze la adresa celui care-l fãcuse om.Mi-l amintesc pe Banþa de la o conferinþã de presã, la Prefecturã,când s-a luat de mine pe motiv cã nu-l priveam în ochi. Mã dusesemacolo cu scopul precis sã-l sfidez pe cel despre care scrisesem cã afost membru MISA ºi a participat la spiralele de la Costineºti ºivoiam sã-i vãd reacþia. Probabil nu se aºtepta sã fie înfruntat direct,fãrã menajamente, episodul confruntãrii fiind preluat la vremearespectivã de toatã media. Faptul cã acest ins a fost prefectulGorjului poate fi trecut cu negru în istoria instituþiei ºi a judeþului, cade altfel ºi prezenþa lui Surupãceanu în acea funcþie. Revenind laBanþa, l-am ascultat recent la un post de radio ºi am observat cãafiºazã acelaºi ton nesigur în acuzele la adresa lui Morega, mai alesatunci când este contrat dur. A fost acuzat de Ion Rãuþ cã împreunãcu fostul ºef al departamentului de control al Guvernului, EmanoilNeguþ ºi cu fostul director de la CE Turceni, au bãut whisky, campeste mãsurã, în biroul lui Cristea. Banþa s-a grãbit sã nege ca maiapoi sã-l acuze pe Rãuþ cã l-a urmãrit, iar în final sã recunoascãfaptul cã au confundat CE Turceni cu o bodegã. Ce sã mai spun decomplexul energetic când însuºi instituþia condusã de el, prefectura,conform presei vremii, fusese transformatã în bordel.
Aºa zisul rãzboi declanºat împotriva lui Morega se va stingerepede pentru cã Banþa nu poate argumenta public mai nimic,singura refulare a sa fiind blogul. Atunci se simte stãpân pe situaþie,pe cuvinte ºi sigur pe el, în faþa calculatorului, în poziþiagânditorului, iar cum se face ziua toate astea dispar cât a-i zice:Morega. Chiar ºi unul din cei mai vehemenþi contestatari ai luiMorega, Adrian Gorun, crede cã Banþa nu are forþa de a-l rãsturna peMorega. În plus, nici n-ar trebui sa faca declaraþii politice, fiindinspector guvernamental, iar Morega are poziþia consolidatã caurmare a rezultatului de la alegeri.
Ca sã reiau ce nu i-a plãcut deloc lui Banþa în acea emisiune aufost reproºul cum cã nu este virgin, din punct de vedere moral,pentru a-i critica pe alþii. Aºa cã ... du-te la spiralã!
Urinel se-ntoarce...
Ion Basarabă, funcţionar public în
cadrul primăriei Ţicleni, se află în
stare de incompatibiliate, conform
Agenţiei Naţionale de Integritate. La
sezizarea Comisiei de Disciplină a
primăriei Ţicleni, ANI a efectuat
verificări, în urma cărora, s-a
constatat că, Ion Basarabă s-a aflat în
stare de incompatibilitate în
perioada 15.09.2007-10.11.2008,
întrucât a deţinut simultan atât
funcţia publică de consilier la
Primăria Ţicleni, cât şi calitatea de
expert tehnic judiciar la Tribunalul
Gorj.
În conformitate cu prevederile
legii, privind unele măsuri pentru
asigurarea transparenţei în
exercitarea demnităţilor publice, a
funcţiilor publice şi în mediul de
afaceri, prevenirea şi sancţionarea
Un funcþionar dela Primãria Þicleniîn atenþia ANI
corupţiei, calitatea de funcţionar
public este incompatibilă cu orice
altă funcţie publică decât cea în
care a fost numit, precum şi cu
funcţiile de demnitate publică.
Conform prevederilor legale:
„funcţionarii publici nu pot deţine
alte funcţii şi nu pot desfăşura alte
activităţi, remunerate sau
neremunerate, după cum urmează
respectiv în cadrul regiilor
autonome, societăţilor comerciale
ori în alte unităţi cu scop lucrativ,
din sectorul public sau privat, în
cadrul unei asociaţii familiale sau
ca persoana fizică autorizată”. În
consecin?ă, s-a dispus
comunicarea actului de constatare
Comisiei de Disciplină a Primăriei
Ţicleni, în vederea luării măsurilor
legale.
Scandal de Gorj19 iunie 3
Comisarii Gridan ºi Busuioc,protectorii doctorului bancomat Târziu
Claudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu MateiClaudiu Mateiclaudiu.matei@scandaldegorj.ro
Dosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNADosar pierdut între IPJ ºi DNA
Explicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinExplicaþia cã doctorul bancomat, ConstantinTârziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,Târziu, directorul Spitalului Târgu -Cãrbuneºti,
nu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele denu a fost deranjat de cãtre organele decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decercetare penalã dupã sesizarea acestora decãtre cãtre cãtre cãtre cãtre Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)Autoritatea de Sãnãtate Publicã (ASP)
Gorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulGorj, în urmã cu doi ani, poate fi gãsitã în faptulcã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul decã este prieten cu cine trebuie de la Serviciul deInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurileInvestigarea Fraudelor din cadrul IPJ. ªmenurile
descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul descoperite de cãtre auditul ASPASPASPASPASP ºi prezentate ºi prezentate ºi prezentate ºi prezentate ºi prezentateîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectulîn numãrul trecut al „Scandal” au fãcut obiectul
unui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtateunui dosar penal, pierdut de un an ºi jumãtatepe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,pe drumul dintre IPJ ºi DNA. În tot acest timp,
Târziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alTârziu a fost „uitat” în funcþia de director alunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sãunitãþii medicale de la Cãrbuneºti continuând sã
mãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îimãcelãreascã bugetul acesteia dupã cum îidicteazã interesele.dicteazã interesele.dicteazã interesele.dicteazã interesele.dicteazã interesele.
Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Un dosar „pierdut”Mecanismul prin care
Constantin Târziu,
managerul Spitalului Tg-
Cărbuneşti, a cadorisit unele
firme cu lucrări de câteva
miliarde, fără respectarea
legii privind achiziţiile
publice, descoperite de către
auditul ASP Gorj în urmă cu
exact doi ani în urmă, a
făcut obiectul unui dosar
penal instrumentat de către
Serviciul de Investigarea
Fraudelor din cadrul IPJ
Gorj. Din august, de când au
primit nota de constatare,
întocmită de auditorii ASP, în
care erau semnalate nereguli
grave în domeniul
achiziţiilor la Spitalul Tg-
Cărbuneşti, şi până în
octombrie 2007, poliţiştii s-au
făcut că investighează cele
semnalate.
La finele lui octombrie,
mai exact pe 29 ale lunii, aşa
după cum reiese din
documentele IPJ Gorj,
dosarul instrumentat pe
numele lui Târziu a fost
înaintat la Biroul Teritorial
Tg-Jiu al DNA, întrucât se
contura comiterea unor
infracţiuni de abuz în
serviciu şi a altor fapte
penale prevăzute şi
pedepsite de legea pentru
prevenirea, descoperirea şi
sancţionarea infracţiunilor
de corupţie numai că,
dosarul respectiv nu a ajuns
niciodată la procurorii
anticorupţie. Conform
Biroului de Informare şi
Relaţii Publice din cadrul
DNA, pe rolul Biroului
Teritorial Tg-Jiu nu există nici
un dosar cu aspectele
semnalate de către ASP Gorj
privind neregulile constatate
la Spitalul Tg-Cărbuneşti.
Comisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiComisarii Gridan ºiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitoriiBusuioc, ocrotitorii
lui Târziului Târziului Târziului Târziului TârziuDispariţia dosarului penal
nu este atât de stranie pe cât
ar părea la prima vedere,
apropierea fostului şef al
Serviciului de Investigarea
Fraudelor, Alexandru Gridan
de unii infractori a fost
dovedită public chiar de un
flagrant al Parchetului,
imaginile cu primarul Vili
Pasăre primind un plic cu
bani în timp ce chefuia la
masă cu comisarul şef sunt
cât se poate de relevante. În
cazul Târziu lucrurile sunt
mult mai clare şi scot în
evidenţă sistemul imoral al
MAI, poate nu întâmplătoare
este şi recenta schimbare
din funcţie a şefului DGA
Gorj, structură care, de la
începutul acestui an, nu a
descoperit nici un poliţist
corupt. Aşadar, comisarul şef
Gridan, cel care trebuia să-şi
dea girul în privinţa
finalizării anchetei în cazul
doctorului Târziu, s-a gândit
că e mai bine să nu-i facă rău
fostului său coleg de liceu şi
a zvârlit dosarul la sertar, în
scripte menţionând că acesta
a fost trimis procurorilor
anticorupţie. Gridan nu e
singurul care cunoaşte în
amănunt această poveste,
cel care s-a ocupat efectiv de
ancheta de la Spitalul Tg-
Cărbuneşti este
subordonatul acestuia,
comisarul Marius Bondoc.
Poliţistul, care a „finalizat”
ancheta în octombrie 2007, a
avut mult mai mult de
câştigat din dispariţia
„dosarului Târziu” decât
protecţia şefului său, la scurt
timp, soţia sa, Larisa, a fost
angajată asistent principal în
cadrul secţiei de obstetrică
ginecologie a Spitalului Tg-
Cărbuneşti. Acest lucru
dovedeşte practic că există o
strânsă legătură între
dispariţia dosarului
doctorului bancomat şi
angajarea soţiei comisarului
Busuioc la unitatea condusă
de către Târziu.
Primarul RotaruPrimarul RotaruPrimarul RotaruPrimarul RotaruPrimarul Rotaruabonat la bugetulabonat la bugetulabonat la bugetulabonat la bugetulabonat la bugetul
Spitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiSpitalului CãrbuneºtiDacă tot nu l-a deranjat
nimeni, în toţi aceşti ani de
când e director, Târziu îşi
continuă nestingherit
şmenurile pe moşia de la
Cărbuneşti. Un alt preferat
al acestuia la ciopârţirea
bugetului spitalului pe
lucrări cu dedicaţie este
primarul comunei Leleşti,
Marian Rotaru. Firma soţiei
acestuia, SC ROMSTAR
SRL, a primit cadou, anul
trecut, 315.103 lei, fără
TVA, pentru două lucrări
de reabilitare la secţiile
spitalului. În octombrie,
ROMSTAR a încheiat un
contract cu Spitalul Tg-
Cărbuneşti pentru
efectuarea lucrărilor de
modernizare a clădirii
secţiei de balneo-
fizioterapie, în valoare de
aproape 3 miliarde de lei
vechi, iar la începutul lui
decembrie a mai primit 655
de milioane pentru unele
lucrări de extindere şi
modernizare a secţiei A.T.I.
Firma primarului Rotaru
este favorizată frecvent la
atribuirea unor contracte
şi la alte autorităţi din
judeţ, fiind deja abonată
serios la banii publici.
Scandal de Gorj19 iunie4
Alin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin StroiaAlin Stroiaredactie@scandaldegorj.ro
Victor Banþa, pata galbenã,VVVVVictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mânaictor Banþa este un politician de mâna
a„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºia„n”-ºpea, aºa cum a dovedit-o cu vârf ºiîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fostîndesat de-a lungul timpului, care a fost
resuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan Ilieresuscitat de liderul PNL, Dan IlieMorega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,Morega, în funcþia de prefect de Gorj,
dupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut îndupã care, din nou, Banþa a recãzut înbãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cubãltoaca banalitãþii, iar acum vine cu
pretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înpretenþii de mare justiþiar care, înrealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran curealitate, nu reprezintã decât un þãran cuun blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,un blog pe care scrie fel de fel de aiureli,
una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.una mai mare decât cealaltã.Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,Ca urmare a întregii sale activitãþi,
Banþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politicianBanþa a demonstrat cã este un politiciancare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electoralecare s-a stins datoritã inaniþiei electorale
ºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie deºi face parte din acea categorie depoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºipoliticieni pe care îi asculþi cum îºi
cotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolesccotcodãcesc discursurile ºi se potolescdoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care facedoar atunci când apare cineva care face
pe cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lape cocoºul ºi atunci stau cuminþi lacãlcat.cãlcat.cãlcat.cãlcat.cãlcat.
Banþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deBanþa, mare practicant nevoie mare deyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoareyoga, constituie o patã de culoare
galbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oaregalbenã „a la MISA” –sã aibe asta oarevreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAvreo legãturã cu faptul cã cei de la MISAîºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.îºi beau propria urinã?!- pe culorile PNL.În ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºiÎn ultima vreme, Banþa s-a strãduit sã îºi
scoatã la aerscoatã la aerscoatã la aerscoatã la aerscoatã la aer, respectiv pe blogul, respectiv pe blogul, respectiv pe blogul, respectiv pe blogul, respectiv pe blogulpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sãpersonal, eul politic cã a început sã
miroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzimiroasã a stãtut de mai cã îi auzigândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirlagândurile cum se tãrâie în mocirla
nevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartenevolniciei, cu toate cã Banþa ºtie foartebine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfãbine ce înseamnã un suflet de târfã
politicã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventpoliticã cu ochi de fatã mare ºi frecventafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundãafiºeazã fericirea unui porc ce îºi afundã
capul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtecapul în troaca cu lãturi ºi nu vorbeºtedecât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.decât atunci când dã din coadã.
O problemãO problemãO problemãO problemãO problemãecologicã:ecologicã:ecologicã:ecologicã:ecologicã:
blogul lui Banþablogul lui Banþablogul lui Banþablogul lui Banþablogul lui BanþaFostul prefect de Gorj a
încercat să revină în atenţia
opiniei publice prin
afirmaţii trunchiate,
disperate şi fără un suport
real pe blogul personal.
Remarcile sale au vizat în
special Partidul Naţional
Liberal, preşedintele
organizaţiei judeţene Dan
Ilie Morega, dar şi că va
spune adevărul despre
ceea ce se întâmplă,
chipurile, în acest partid.
Momentul ales de Banţa de
a lansa atacuri la adresa
Partidului Naţional Liberal
Gorj este unul extrem de
tensionant şi coincide cu
suspendarea lui Pantelimon
Manta din această
formaţiune politică şi cu
apropierea alegerilor în
cadrul organizaţiei
judeţene a PNL. Fostul
vătaf a mai spus, probabil
într-un fervent delir de
grandoare, că dacă o
anumită conjunctură îi va
permite va reveni în
Partidul Naţional Liberal,
deşi aici ar fi cărat de către
membrii activi ca un pietroi
de murături.
De vreo două nopţi,
suspectat fiind că ar suferi
de insomnie şi plictiseală
cronică, Banţa scrie pe blog
tot felul de ghiduşii şi
boroboaţe, printre care şi
„cetăţeanul Morega Dan Ilie
este deranjat de prezenţa sa
iar când îl vede, faţa
liderului PNL Gorj schimbă
tot spectrul de la infraroşu
la ultraviolet”, dar mai face
şi unele aluzii la Momentul
Adevărului 1 şi Momentul
Adevărului 2, unele
prilejuri de aşa-zise
destăinuiri în confesionalul
public.
Yoghinul Banţa, întrebat
fiind dacă suspendarea lui
Manta din PNL este în
regulă, a băgat iniţial o
bâlbă de toată frumuseţea
Scandal de Gorj19 iunie 5
„a la MISA”, pe culorile PNLcă „da, nu ştiu încă, dar , mă rog ,
aşa...”, după care a făcut-o pe
„deşteptul” clasei şi a declarat
tranşant că „suspendarea lui Manta
este nestatutară”, iar ulterior a
recunoscut că habar nu are despre
ce vorbeşte şi a menţionat că „nu
ştiu exact care este situaţia.”
Fost prefect,Fost prefect,Fost prefect,Fost prefect,Fost prefect,actual bloggeractual bloggeractual bloggeractual bloggeractual blogger,,,,,
viitor neica-nimeniviitor neica-nimeniviitor neica-nimeniviitor neica-nimeniviitor neica-nimeniPe blogul său, Banţa a mai spus
că nu preşedintele PNL Gorj, Dan
Ilie Morega, l-a ajutat să devină
prefect în martie 2008, ci fostul şef
al Corpului de Control al
Guvernului, Emanoil Neguţ, şi asta
cu toate că întreaga lume ştia că
Morega l-a promovat pe yoghin în
funcţia de reprezentant al
guvernului în teritoriu .
„Propunerea lui era de a-l susţine
ca prefect pe Ovidiu Ilie, de la
Garda de Mediu, şi de asta spun că
a fost un an de coşmar pentru că în
perioada următoare voi spune mai
multe. Voi avea ieşiri în media
locală, în cea naţională şi apoi
chiar la organele abilitate ale
statului pentru că eu consider că
am datoria morală să spun unele
lucruri despre care nu am vorbit
până acum.” Până aici Banţa nu a
făcut nimic altceva decât să
ameninţe ca o ţaţă, ştiind că
afirmaţiile sale nu au niciun temei
real, dar dorinţa de mai reieşi o
dată în public a fost atât de mare că
nu i-a mai dat pace nicio clipă.
Recunoscându-şi în mod
indirect starea de loser în avansată
stare de banalitate, Banţa a
declarat, misterios mai ceva ca o
cocotă de bordel, că „sunt o
persoană care nu are ce să piardă,
nu mi-e frică să vorbesc. N-are
decât să ceară la Guvern să mă dea
afară. Înainte de a fi schimbat de la
Prefectură am promis că voi spune
adevărul, tot ceea ce nu am putut
spune atunci voi spune de acum
încolo, pe bază de dovezi. O să
spun însă în măsura în care nu le
voi face rău unor colaboratori,
cărora le poate face rău în
continuare pentru că la mizerii din
astea se pricepe.” Banţa pare că
suferă de amnezie când face astfel
de afirmaţii, dar îi reamintim că
„mizerii din astea” a făcut chiar el
vinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învinde parcele de teren conform schiþei, învecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã devecinatatea firmei, în suprafaþã de
aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei.Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134Relaþii la tel.0253/226314-int 134
(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).(Serviciul Investiþii).
ARTEGO
când a fost prefect şi a dat-o afară
pe femeia de serviciu pe care o
bănuia de „trădare” în cazul
păruielii dintre consilierele sale
care se certau parcă mai ceva ca
două maimuţe pe o banană. Deh,
atunci era banana prefectului!
Banþa confundãBanþa confundãBanþa confundãBanþa confundãBanþa confundãMISA cu PNLMISA cu PNLMISA cu PNLMISA cu PNLMISA cu PNL
Cu toate că Banţa nu a făcut
nimic pentru PNL la alegerile
generale de anul trecut şi nici la
cele europarlamentare din acest
an, vine acum cu un tupeu de
borfaş de la colţul străzii şi ţinteşte
taman şefia PNL Gorj. Alooo, bre,
te-ai lovit la cap şi te-ai dilit?! „Nu
exclud varianta unei candidaturi,
în cazul în care colegii mei vor
considera şi vor conştientiza că aş
putea fi persoana care să scape
organizaţia de Morega. Oameni ca
el nu au ce să caute în politică.
Ţelul meu este să susţin pe oricine
ar putea să ajute organizaţia în
această direcţie, iar dacă foştii mei
colegi vor aprecia că eu pot să fiu
acea persoană, atunci voi lua o
decizie în consecinţă.” Mai bine
mai ia de la MISA un păhărel, să te
veseleşti niţel!
Totodată, în ieşirile sale pe blog,
Banţa nu este de acord ca lui
Morega să i se spună „liderul PNL
Gorj”, probabil că astfel valoarea
lui Banţa pare tot mai mică , mai
ceva ca aia de furnică. În
continuare, ţăranul cu blog mai are
tupeul să de şi indicaţii presei ce
fel de apelative să folosească în
anumite contexte. „Nu-i mai
spuneţi lider prin articolele
dumneavoastră pentru că nu
merită o asemenea titulatură. Îi
puteţi spune preşedinte, şef de
filială, orice, dar nu lider pentru că
liderul îşi motivează oamenii, îi
cheamă în echipă şi îi pune la
muncă. (...) El pentru mine e
cetăţeanul Dan Ilie Morega, asta e
denumirea cea mai corectă din
punctul meu de vedere.” a spus
Banţa, luând-o de data asta complet
pe arătură.
Replicã elegantãReplicã elegantãReplicã elegantãReplicã elegantãReplicã elegantãa lui Morega laa lui Morega laa lui Morega laa lui Morega laa lui Morega la
„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui Banþa„mizeriile” lui BanþaLiderul PNL Gorj, deputatul Dan
Ilie Morega, nu a dorit să comenteze
prea mult afirmaţiile unuia ca Banţa,
declarând că este preocupat să
remedieze ce nu a mers bine la
alegerile europarlamentare în
formaţiunea politică pe care o
conduce, dar fiind ocupat şi cu
demararea pregătirii pentru
alegerile prezidenţiale. „Nu sunt eu
coşmarul lui Banţa, coşmarul şi l-a
creat singur din cauza incapacităţii
sale profesionale. Regret şi o spun
public pentru gorjeni că greşeala
promovării lui îmi aparţine. El n-are
nicio vină, de aceea îmi cer eu
public scuze. Poate să candideze
unde vrea, că e liber. El se pricepe
mai bine la telefoane şi la yoga.”
Banþa, faþa realãBanþa, faþa realãBanþa, faþa realãBanþa, faþa realãBanþa, faþa realãCa să îl cunoaştem mai bine pe
yoghinul şi ex-prefectul Banţa,
reamintim că în perioada
mandatului său Emilia Horhoianu,
consiliera juridică şi cea care a fost
prezentată drept „blonda de la
Prefectură”, şi-a dat demisia într-un
timp record, gura lumii vorbind că
s-a ajuns aici pentru că aceasta i-ar
fi respins avansurile cu conotaţie
sexuală ale lui Banţa.
Ulterior, secretara lui Banţa de
atunci, Nicoleta Popescu, împreună
cu consiliera Claudia Pârvan au
avut o răfuială ce s-a soldat cu o
păruială în toată regula şi Banţa a
bănuit-o pe Ana Bobic, femeia de
serviciu, că datorită ei povestea a
transpirat de a ajuns în gura presei,
fapt pentru care a dat-o afară.
Banţa a mai explicat că a fost
practicant de yoga, iar acum ceva
vreme s-a ocupat de organizarea la
Târgu-Jiu ale unor cursuri de yoga
ale MISA, gruparea lui Gregorian
Bivolaru care îşi bea urina proprie
şi din rândurile căreia au fost
făcute mai multe arestări datorită
unor materiale pornografice
interzise. Ca un supliment pe
cartea de vizită a lui Victor Banţa,
în anul 1998 acesta lua apărarea
MISA şi se declara un membru al
acesteia, dar ulterior a negat aceste
afirmaţii. Deci, Banţa ştie că
adevărul e dincolo de noi... în
MISA!
Scandal de Gorj19 iunie6
Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alUniversitãþii Libere Internaþionale din Moldova
II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la II. Înscrie la MASTERAT absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã la absolvenþii cu diplomã universitarã laurmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:urmãtoarele departamente:
1. ªTIINÞE ECONOMICE: Politici economice în afaceriinternaþionale, Management ºi marketing, Gestiunea sistemuluifinanciar bancar , Gestiunea sistemului de evidenta contabila siaudit, Politici sociale europene ºi securitate regionalã, Gestiuneaturismului ºi serviciilor hoteliere, Politici economice în afaceriinternaþionale, Studii ºi politici regionale.
Durata studiilor1 ½ ani2. DREPT ( ªtiinþe penale ºi criminalisticã, Instituþii de drept
constituþional ºi administraþie publicã, Drept internaþional ºiinstituþional, Instituþii de drept privat ) - 50 locuri;
Durata studiilor1 ½ ani.3. PSIHOLOGIE: Consiliere psihologicã, Psihologie socialã -50 locuri;Durata studiilor 2 ani4. ASISTENTA SOCIALA
- Management ºi consiliere in asistenta sociala,Managementul serviciilor sociale ºi de sãnãtate – 50 locuri;
Durata studiilor 2 ani5. MEDICINÃ - Tehnologia industrialã a medicamentelor – 50 locuriDurata studiilor 2 ani
III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la III. Înscrie la DOCTORAT în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile: în specializãrile:1. ªTIINÞE ECONOMICE
- Economie ºi management -10 locuri- Economie mondiala, relaþii economice internaþionale –
10 locuri2. ISTORIE - 10 locuriDurata studiilor 4 ani
IV. Primeºte prin transfer studenþi de la alte facultãþi autorizate ºiacreditate.
ÎNFIINÞATÃ PRIN H.G. REPUBLICII MOLDOVA NR. 676/ 16 octombrie 1992 ªI ACREDITATÃPRIN H.G. 995 DIN 16 IULIE 2002
DIPLOMELE SUNT LEGAL RECUNOSCUTE CONFORM LEGII 39/ 1999 DIN ROMÂNIAPUBLICATÃ ÎN MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI NR. 111/ 18.03.1999 ªI ATESTATÃ PENTRU
CALITATEA ÎNVÃÞÃMÂNTULUI UNIVERSITAR EUROPEAN DE CENTRUL DE STUDII ªICERCETÃRI EUROPENE DE LA VIENA, AUSTRIA
Str. Eroilor, nr. 6, Târgu-Jiu, GorjTel: 0253/214019; Fax: 0253/211027e-mail: tgjiu_ulim@yahoo.com.
I. Înscrie prin Centrul de Orientare ºi Selecþie pentru Studii alULIM Tg-Jiu absolvenþi ai liceelor cu diplomã de bacalaureat, prinselecþie de dosare la urmãtoarele facultãþi acreditate (cursuri ID ºiIFR) pentru sesiunea de varã ºi toamnã:
1. ªTIINÞE ECONOMICE:• Administrarea afacerilor (Business si Administrare) - 40 locuri• Contabilitate - 40 locuri• Finanþe ºi bãnci - 40 locuri• Relaþii economice internaþionale - 40 locuriDurata studiilor 3 ½ ani2. PSIHOLOGIE ªI ASISTENÞà SOCIALÕ Psihopedagogie - 50 locuri• Asistenþã Socialã - 50 locuriDurata studiilor 3 ½ ani3. JURNALISM ªI COMUNICARE PUBLICÕ Jurnalism - 25 locuriDurata studiilor 3 ½ ani4. DREPT• Drept penal - 40 locuri• Drept civil - 40 locuri• Drept internaþional - 40 locuriDurata studiilor 4 ani5. INFORMATICà ªI INGINERIE• Tehnologii informaþionale – 25 locuriDurata studiilor 4 ani6. MEDICINÕ Protecþia mediului – 25 locuri• Ecologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani7. ISTORIE ªI RELAÞII INTERNAÞIONALE• Relaþii internaþionale – 25 locuri• Istorie – 25 locuri• Politologie – 25 locuriDurata studiilor 3 ani
Profesorii nu acceptă
oferta Ministerului Educaţiei
privind plata pentru
activitatea desfăşurată în
timpul examenului de
bacalaureat, iar sindicaliştii
aşteaptă noi discuţii cu
ministrul Ecaterina
Andronescu, în cazul
nerezolvării problemei
banilor ameninţând cu
boicotarea examenului.
Secretarul general al
Federaţiei Educaţiei Naţionale
(FEN), Constantin Ciosu, a
declarat, joi, că sindicaliştii
sunt dispuşi să discute, în
continuare, cu ministrul
Ecatrina Andronescu şi speră
să fie găsită o soluţie între
oferta ministerului şi cea a
sindicaliştilor, deoarece, altfel,
profesorii nu se vor prezenta
la examenul de bacalaureat.
“Nu putem accepta oferta
ministerului, este mult prea
mică. Profesorii care au aflat
de ea au spus că nu se vor
prezenta la bac. Sperăm să nu
se ajungă în situaţia de
blocare a examenului”, a spus
Ciosu.
Sindicaliştii au dat câteva
exemple cu privire la oferta
MECI. Astfel, preşedintele de
comisie ar avea 800 de lei, faţă
de 1.150 în 2008, sume
indexabile, ceea ce înseamnă
600 de lei.
Pentru fiecare lucrare
corectată, un profesor primea,
în 2008, 7,5 lei, iar acum ar
putea primi patru lei, iar la
examenele orale, pentru
fiecare copil examinat, suma
ar scădea de la 4,7 la doi lei
impozabili.
Cele mai afectate categorii
de aceste reduceri sunt
suplinitorii şi evaluatorii a
căror indemnizaţie a fost
diminuată cu 50 la sută, iar
dacă aceste tarife rămân
valabile, există riscul
boicotării bacalaureatului, a
precizat vicepreşedintele
Federaţiei Sindicatelor Libere
din Învăţământ (FSLI), Simion
Hancescu.
Preşedintele Federaţiei
“Spiru Haret”, Gheorghe
Izvoranu a subliniat că
premierul Emil Boc “a minţit”
atunci când a spus că a găsit
bani pentru bacalaureat. “Nu
înţelegem declaraţia
premierului. Să dea banii, cel
puţin la nivelul anului 2008”, a
spus Izvoranu.
Potrivit liderului “Spiru
Haret”, MECI a transmis în
teritoriu o notă, în urmă cu o
lună, prin care cerea
profesorilor să semneze că
vor participa pe propria
răspundere la bacalaureat,
fără să ştie ce bani vor primi.
Liderii aşteaptă să se
întoarcă ministrul Ecaterina
Andronescu din teritoriu,
pentru a discuta, deoarece
numai aceasta poate să-şi
asume aceste sume.
Ministrul Educaţiei,
Ecaterina Andronescu, a
declarat, miercuri, că
cheltuielile pentru
desfăşurarea examenului de
bacalaureat sunt acoperite
greu.
Profesorii ameninta cu boicotarea examenului de bacalaureat
Scandal de Gorj19 iunie 7
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
„Satana a intrat în mine ºi o sã vezide ce suntem capabili eu ºi el“
Un individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutUn individ, originar din Italia, i-a fãcutviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cuviaþa un calvar unei tinere din Tg-Jiu cu
care a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. Pietrocare a avut o relaþie în trecut. PietroPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fostaPalmigiani îºi þine sub teroare fosta
iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,iubitã, de mai bine de cinci luni de zile,tânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiuniletânãra fiind înspãimântatã de acþiunile
de intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De lade intimidare ale acestuia. De laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã laameninþãri cu moartea ºi pânã la
supravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeisupravegherea permanentã a locuinþeifostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precumfostei iubite, italianul opereazã precum
conaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despreconaþionalii sãi din sudul Italiei. Despretoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele detoate astea au aflat ºi organele de
cercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul acercetare însã de fiecare datã italianul ascãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motivescãpat uºor invocând diverse motive
plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.plauzibile pentru poliþiºti.
Devierile
comportamentale ale
italianului Pietro Palmigiani
nu trebuie certificate
obligatoriu de către un
specialist, ele fiind evidente
după vizionarea unor
înregistrări în care
personajul se arată extrem
de supărat pe faptul că iubita
l-a părăsit. Unul din mesajele
video postate pe youtube.ro
îi este adresat chiar
preşedintelui Traian
Băsescu, căruia ii cere să-l
împace cu fosta iubită.
Povestea de iubire dintre
italian şi tânăra gorjeancă a
durat un an şi opt luni,
relaţia fiind încheiată în luna
ianuarie a acestui an. De
atunci tânăra trăieşte un
adevărat calvar, italianul
recurgând la metode din
cele mai mizere şi chiar la
ameninţări cu moartea în
speranţa că o poate face să
se întoarcă la el. Italianul a
început ofensiva la scurt
timp după ce a fost părăsit
cu ameninţări şi injurii la
adresa tinerei la locul de
muncă al acesteia. Au urmat
persoanele apropiate
acesteia, tatăl şi prietenii, să
fie ameninţate direct sau
prin intermediul sms –
urilor. „În ultimul timp, seară
de seară e la blocul unde
locuiesc şi se plimbă pe
acolo până târziu în noapte.
Uneori chiar se aşează la
scara blocului şi fumează. La
finele lunii mai am sunat la
poliţie însă nici aceştia nu au
reuşit să-l convingă să plece
de acolo şi mi-au spus că nu
pot să-mi ofere protecţie”,
povesteşte îngrozită tânăra.
Acesta nu este singurul mod
de intimidare practicat de
italian, cel mai uzitat fiind
prin intermediul mesajelor
pe telefonul mobil. „Dacă nu
vrei să vorbeşti cu mine o să
mor. Eu astăzi şi tu o să vii
cu mine. Aşa o să fim
împreună toată viaţa.”,
„Dacă mâine până la ora 12
nu eşti la mine eu te omor şi
dacă pleci din Tg-Jiu omor
toată familia ta. Jur”, sunt
numai două din sutele de
mesaje de ameninţare. Cele
mai tensionate momente
sunt totuşi atunci când
italianul vine în faţa blocului
şi îşi anunţă prezenţa prin
intermediul sms-ului
ameninţând că dacă tânăra
nu coboară va trezi tot
blocul. Tânăra povesteşte că
şi-a schimbat numărul de
telefon însă, mesajele au
curs pe numărul vechi şi pe
cel al tatălui sau surorii, iar
în scurt timp individul l-a
aflat pe cel nou. Unul dintre
mesajele care au speriat-o
îngrozitor pe fată este trimis
de amorez chiar înainte de
Paşte: „Nu a-i vrut să mă
asculţi, ce păcat pentru tine
şi familia ta. O să fi în
genunchi la mine să mă rogi
dar va fi prea târziu. Crede-
mă, Satana a intrat în mine şi
o să vezi de ce suntem
capabili eu şi el. O să încep
cu Simona, după aceea
Robert, după sora ta şi Cristi.
Am studiat toate detaliile şi
tu vei fi ultima împreună cu
mine. O să ajung când nu te
aştepţi, noaptea”. De peste
cinci luni de zile tânăra
trăieşte într-o continuă stare
de frică pentru că organele
abilitate nu sunt în stare să ia
măsuri, deşi au fost sesizate.
Acest individ are reale
probleme de sănătate,
dincolo de aşa zisa poveste
de amor, personajul e un
adevărat pericol public. Cele
câteva filmuleţe, relevante în
acest sens, pot fi urmărite pe
youtube.ro, dând search
„roxana si pietro”. Cei care
ar trebui să le vizioneze
primii sunt poliţiştii şi
procurorii, iar un ordin de
restricţie ar fi insuficient,
pentru problemele
comportamentale evidente
ar fi mai eficientă o
internare.
Scandal de Gorj19 iunie8
prof. Vprof. Vprof. Vprof. Vprof. Vasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogoneaasile Gogonearedactie@scandaldegorj.ro
De multe ori cred că imaginaţia este
un punct forte al tentaţiei omului de a
descifra tainele existenţei sale, dar,
după ce am făcut promisiunea că voi
expune în faţa dumneavoastră o
situaţie neverosimilă care ne
îndreptăţeşte să credem că apocalipsa
e tot mai aproape, păstrând speranţa,
proporţiile şi totodată încrederea că în
puterea de judecată a instanţelor este
loc pentru toată lumea, dar, mai ales
pentru mai bine, de tot atâtea ori
consider că noi, oamenii, poate nu
suntem în stare să ne asumăm
identitatea, să ne-o definim cumva, nici
nu ştim cine suntem, prin ce
preocupări şi pasiuni excelăm, dar
ştim unde dăm chix, unde să căutăm
să vedem dacă justiţia noastră cea de
toate zilele este aceeaşi pentru toţi!
Am reflectat şi încă mai reflectez, dacă
e posibil ca dintr-un caz personal să
dau curs unui articol de ziar sau unui
şir de articole despre o relaţie
deteriorată dintre doi fraţi, pentru că
sunt ani buni de când trăiesc într-o
atmosferă înveninată şi deseori
tensionată până la neverosimil, pentru
o tentaţie maladivă a fratelui de a
încălca titlul meu de proprietate şi de a
“înghiţi” o fâşie de teren din jurul
gardului care ne desparte. Totul a
început cu aproape şase ani în urmă,
când, pe timp de vară, fiind plecat în
staţiune, bunul frate a distrus gardul
despărţitor din spatele unei construcţii
şi a turnat un strat de ciment pentru a
şterge orice urmă a fostului gard şi a se
“lipi” de zidul construcţiei realizate
între 1994-1996 în curtea mea. A urmat
un şir de procese pe care instanţele de
judecată din Tg. Cărbuneşti le-au
“aburit” şi o expertiză “cu cântec” în
urma cărora, prin mituirea unor
magistraţi, avocaţi, procurori şi experţi,
mi s-a respiuns acţiunea, iar fratele nu
a fost obligat la refacerea vechiului
gard. Am pierdut procesul, pentru că
nu aveam titlu de proprietate şi pentru
că m-am confruntat cu o corupţie de
nedescris în sălile de judecată, dar am
nădăjduit întotdeauna, că Dumnezeu
va face dreptatea Lui! A mai trecut
timpul, relaţiile cu fratele au avut
tendinţa de a se ameliora, iar din
procesul acela care mă îngrozea numai
la gândul că te afli faţă în faţă cu acela
cu care ar trebui să te ajuţi la nevoie,
fără să-mi dau seama, cred că am
realizat multe lucruri în adâncul
mentalului meu, pentru că am obţinut
ceva uluitor pentru mine, dorinţa de a
mă apropia de Dumnezeu şi de
credinţă, ca o chezăşie a sensului
existenţei mele! În 2004 am obţinut
titlul de proprietate şi consideram că
în felul acesta, fratele, căruia i-am
cedat cu bună ştiinţă şi cu bună
credinţă casa părintească şi curtea în
care am crescut şi am copilărit, printr-
un certificat de moştenitor semnat de
către mama şi de către mine, după
moartea tatălui, se va domoli şi vom
soluţiona disputa, pentru a se rezolva
problema în mod amiabil, mai ales
dacă te gândeşti că timpul care trece,
le rezolvă pe toate! În primăvara
acestui an, însă, mi-am dat seama că
m-am înşelat amarnic, pentru că fratele
nu renunţase la ideea perfidă de a
acapara fâşia de pământ, pregătindu-şi
mijloace mult mai absconse şi mai
năucitoare pentru a lovi şi pentru a
“înghiţi” ceea ce nu i se cuvine!
Dar, despre acestea şi despre
multe altele, poate vom continua în
numerele viitoare ale ziarului, acum
continuând cu o serie de reflecţii
despre semnele sfârşitului lumii şi
despre unele “minuni” ale justiţiei
noastre care se vrea europeană!
Poate de multe ori risc să dau un
răspuns superficial la multe dintre
întrebările pe care mi le pun, dar
instinctul îmi spune că e nevoie de o
autoritate morală pentru a primi un
răspuns pertinent la o oarecare
întrebare. De multe ori, cred că
pentru faptul că am fost constrâns, am
trecut prin iadul ăsta, dar mereu
gândul mă poartă la o zicere a
Patriarhului Daniel, care apreciază că
“Nu criza economică e marea
nenorocire, ci criza de umanitate” e
cea mai mare nenoricire a zilei de azi,
constatase Înalt Prea Fericitul, privind
nu atât spre noi, ci, sfredelitor parcă,
în noi, chiar dacă voi sublinia că nu
mi-e în firea condeiului să lungesc,
foiletonistic, un subiect şi să trag de el
ca de o plastilină, dar adeverirea
obiceiul bădărănesc de a şuşoti în
prezidiu, punând distanţă între cei de
sus şi “plebea” de jos. Câteodată,
paravanul unei mâini protejează gura
de indiscreţia privirilor din sală, dar,
cred că aceasta era tentaţia
preşedintelui, pe care Patriarhul s-a
făcut că n-o vede şi n-o înţelege.
Vorbea în acest timp la microfon
academicianul Berindei, iar gazda
simpozionului se simţea datoare cu
politeţea de a fi atent, motiv pentru
care, în acel moment, Preşedintele
este absolvit moral de orice
constrângere. M-am bucurat pentru
tăria Patriarhului de a nu fi complice
la mojicie, rămânând statuar ca un
arhanghel alb, demn şi suveran.
De multe ori, mă gândesc şi la
mesajele care ne vobesc despre
apocalipsă şi care s-au înmulţit mai
mult ca niciodată. Scade PIB-ul cu 5%,
toată lumea vorbeşte despre
Apocalipsă, uită că generaţia bunicilor
noştri a trăit două războaie mondiale
sau că ciuma din secolul al XV-lea a
omorât o treime din populaţia planetei,
parcă toată lumea realizează cât de
terifiantă a devenit propria noastră
existenţă! Parcă şi inflaţia de posibile
apocalipse stă în viteza cu care
ajungem acum la informaţiile despre
descoperirile ştiinţifice, pentru că
acum o sută de ani, cercetarea era
rezervată unui public restrâns, iar
astăzi eşti la o distanţă de cinci
secunde de o descoperire ştiinţifică,
pe care mulţi nu o înţeleg. S-a vorbit
despre Apocalipsă când a fost clonată
oaia Dolly, a existat un nucleu
microisteric în legătură cu
acceleratorul de particule, ajunge să
deschizi ziarul şi ai deja două-trei
ameninţări care te siderează, însă, cu
cât creşte numărul informaţiilor
panicarde, cu atât spaimele provocate
de ele sunt mai mare. Oricum, cred că
sunteţi de acord că dacă Apocalipsa n-
ar fi atrăgătoare, nu s-ar vinde, filmele
şi cărţile ar spune poveşti despre alte
sfârşituri, şi nu despre cel al lumii, iar
articolele de ziar, care vorbesc despre
momentul în care viaţa se va stinge pe
pământ, precum un foc de tabără sub
un potop, ar rămâne necitite, mai ales
că a vorbi despre emoţiile generate de
Apocalipsă, nu a înseamnă a vorbi
numai despre anxietate, frică, depresie
sau stres! Poate aş vorbi despre simpla
curiozitate, iar, pe lângă faptul că ne
temem de ceea ce se întâmplă, suntem
înclinaţi să ne întrebăm dacă după
sfârşit mai există şi altceva!
VA URMA
vorbelor învăţătorului bisericesc se
face mai apăsător şi mai dureros ca
oricând în aceste zile. Asistăm la
ruinarea morală a fiinţei noastre şi la
dărâmarea tuturor rânduielilor. Sigur,
sunt tentat şi eu, ca atâţia alţi confraţi,
să disec subiectul crimelor de la noi
şi de aiurea, al furtului unei jumătăţi
de depozit de arme din cetatea
inexpugnabilă a unei unităţi militare,
pentru a mă întreba mereu, cum este
posibil? Cum e posibil ca în situaţia
unei alarme generale, care scosese
din izmene şi pijama, poliţie, oştire,
servicii speciale, ofiţeri şi soldaţi cu
uniformă şi pe cei, mult mai
numeroşi, în straie civile, care
alertase vigilenţa frontierelor şi
pusese zbilţuri poliţieneşti pe străzi,
în mijlocul unui oraş din mijlocul
României, un bandit să jefuiască şi să
asasineze ziua în amiaza mare? În
condiţiile acestei alarme, un puş-
căriaş sau un nepuşcăriaş, plin de
pistoale, trage şi ucide în oraşul care,
geografic, indică inima României.
Ţara noastră de agenţi vioi, lăudaţi
mereu de comandantul suprem de la
Cotroceni, toţi ochi şi urechi, toţi cu
mâna pe puşcoci, a fost şi este tot mai
mult violată, umilită şi prădată mai
abitir ca-n codru. Dar, oameni buni,
poate că nu înţelegem îndeajuns că
tocmai criza de umanitate, criza
sufletului nostru bolnav ca naţie e cea
care ne omoară, aşa cum avertizează
Patriarhul Daniel. Nu-l ştiu pe Patriarh
decât de la televizor, singura oară
când l-am văzut “pe viu”, a fost acum
un an, la Iaşi, la întronizarea IPS
Teofan, ca Mitropolit al Moldovei şi
Bucovinei. Pe predecesorul său,
Patriarhul Teoctist, am avut cinstea
să-l cunosc şi să mă bucur de
generoasa sa glăsuire întru
Dumnezeu, PF Daniel e tânăr, se
dovedeşte strălucitor de inteligent şi
bun manager al pogoanelor de cer ce
ne-au fost date nouă, ortodocşilor
români. Are uneori o privire aspră,
dar, de multe ori, duhovnicul blând
poate lovi cu biciul mâniei. Nu
demult, Patriarhia a găzduit un
simpozion cu subiectul aniversar al
Unirii Principatelor, unde şeful
statului a citit un discurs cu poticneli
pe care i-l scrisese cineva şi era
evident că nu se potrivea pe mănuşa
personalităţii sale convulsive. Întors
în prezidiu, lângă Patriarhul care
conducea lucrările, preşedintele nu-şi
găsea astâmpăr pe scaun şi dădea
semne că voia să converseze cu şeful
Bisericii, pentru că la noi există şi
NUMAI DACÃ JUSTIÞIA ESTEACEEAªI PENTRU TOÞI!(III)
Scandal de Gorj19 iunie 9
Ponta: Rectorul a finanþattrustul lui Manþog cu banii UCB
Gorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cGorun declarat incompatibil de cãããããtre tre tre tre tre ANIANIANIANIANI
Rectorul Universităţii
“Constantin Brâncuşi” din
Târgu Jiu, Adrian Gorun, a
fost declarat în stare de
incompatibilitate de către
Agenţia Naţională de
Integritate.
Acesta deţine atât funcţia
de secretar general al
Comisiei Naţionale de
Prognoză, cât şi calitatea de
membru al unui partid
politic. De asemenea, a
început verificarea altei
stări de incompatibilitate în
care s-ar afla rectorul UCB.
Acesta a candidat la
alegerile generale de anul
trecut pentru un loc de
deputat, în condiţiile în
care legea interzice acest
lucru.
Agenţia a declanşat
procedura de verificare cu
privire la posibila stare de
incompatibilitate în care s-
ar afla Adrian Gorun, pe de
o parte înalt funcţionar
public, iar pe de altă parte,
candidat la alegerile
parlamentare 2008 pentru
Camera Deputaţilor din
partea unui partid politic.
Ani la rând, atât anumiţi
colegi de-ai lui Gorun, cât şi
politicieni ca Victor Ponta
sau Dan Ilie Morega, au
contestat funcţiile multiple
deţinute, în acelaşi timp, de
rectorul de la UCB. Acum,
după decizia Agenţiei
Naţionale de Integritate,
ministrul pentru Relaţia cu
Parlamentul, Victor Ponta,
susţine că Justiţia ar trebui
să-şi facă treaba în privinţa
incompatibilităţii lui Gorun.
Social-democratul Victor
Ponta şi deputatul Dan Ilie
Morega i-au cerut, în
repetate rânduri, lui Adrian
Gorun să renunţe, ori la
funcţia de secretar general
al Comisiei Naţionale de
Prognoză, ori la cea de
rector al Universităţii de
stat “Constantin Brâncuşi”.
În plus, Victor Ponta a
declarat pentru Radio
Omega că va sesiza
organele abilitate în
privinţa sponsorizărilor şi
contractelor de publicitate
atribuite trustului de presă
al mogulului Ionel Manţog.
Ponta crede că Adrian
Gorun, membru PD-L, a
dirijat banii universităţii
târgujiene, în campaniile
electorale, ziarului,
televiziunii şi radioului de
casă ale lui Manţog.
Mihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai PopescuMihai Popescumihai.popescu@scandaldegorj.ro
Scandal de Gorj19 iunie10
Fostul director al CNCFRMihai Necolaiciuc, retinutpentru sedere ilegala în SUA
Fostul director general al
Companiei Nationale a Cailor
Ferate Române (CNCFR),
Mihai Necolaiciuc, a fost
retinut de FBI în Statele
Unite, pentru sedere ilegala,
a anuntat, joi, chestorul
Bujor Florescu, seful
Directiei de Investigatii
Criminale din IGP.
Potrivit sursei citate,
Biroul Washington a anuntat
Biroul român Interpol cu
privire la prinderea lui
Necolaiciuc pe teritoriul
statului american Florida,
acuzat de încalcarea
legislatiei americane de
imigrare.
Bujor Florescu a subliniat
faptul ca din 2007
politistiiaveau date despre
faptul ca Mihai Necolaiciuc
este în Statele Unite, el
frecventând adrese din
Florida si Washington.
Interpol va înainta o
solicitare Judecatoriei
sectorului 1 pentru
demararea procedurii de
extradare a lui Necolaiciuc
din SUA, a mai spus sursa
citata.
Fostul director general al
CNFC CFR este dat în
urmarire generala, dupa ce
politistii nu i-au dat de urma,
între timp procurorii
anticoruptie conexând cele
25 de dosare în care este
vizat acuzatul.
Potrivit Politiei Române,
Necolaiciuc a fost dat în
urmarire generala din 26
octombrie 2006, dupa ce pe
numele sau a fost emis un
mandat de arestare
preventiva pentru infractiuni
economice, de catre
Judecatoria sectorului 1
Bucuresti.
Sursa citata precizeaza ca
Necolaiciuc este acuzat ca,
în perioada 2000-2003, în
calitate de director general,
administrator si ordonator
de credite la Compania
Nationala Cai Ferate - CFR SA
a efectuat nelegal cheltuieli
cu titlu de investitii fara a
avea aprobarea Adunarii
Generale a Actionarilor, a
achizitionat produse la
preturi supraevaluate -
prejudiciulfiind estimat la
peste 1.700 de miliarde de lei
vechi.
Totusi, Directia Nationala
Anticoruptie (DNA) a
declansat urmarirea penala,
în martie 2006, împotriva
fostului director general al
CNFC CFR, Mihai
Necolaiciuc, alaturi de
acesta fiind acuzat si fostul
secretar de stat în Ministerul
Transporturilor, Traian
Panait, ambii cercetati în
legatura cu o frauda de peste
27 de milioane de euro.
În acest dosar mai sunt
învinuite alte 29 de
persoane, între care fosti
reprezentanti ai conducerii
Ministerului Transporturilor
si ai Cailor Ferate Române.
Necolaiciuc, trimis în
judecata de procurorii
anticoruptie în trei dosare
penale
În 16 februarie, Mihai
Necolaiciuc a fost trimis în
judecata de procurorii DNA,
alaturi de alte cinci
persoane, printre care si
fosti directori ai societatii,
pentru abuz în serviciu
contra intereselor publice.
Alaturi de Necolaiciuc, au
mai fost deferiti justitiei
Mihail Gabriel Misir, fost
director comercial al CN
CFR, Viorica Olaeru, fost
director al Directiei
Economice, Vasile Dragos
Vladut, fost sef al Serviciului
Aprovizionare, Ilie Vladut,
fost functionar în cadrul
Serviciului Aprovizionare si
Alexandru Nicolae, fost
director al Bazei de
Aprovizionare Basarab si
coordonator achizitii al
Serviciului Aprovizionare.
Anchetatorii au stabilit ca,
în perioada 2002 - 2003, în
calitate de director general al
CN CFR, Mihai Necolaiciuc
ar fi semnat 23 de comenzi
de achizitii de piese pentru
instalatii feroviare catre SC
General Com Electrica SA
Bucuresti. Aceste comenzi ar
fi fost semnate ilegal, în lipsa
unor acte din care sa reiasa
necesitatea si oportunitatea
achizitiei, furnizorul nefiind
neautorizat de catre
Autoritatea Feroviara
Româna.
Ulterior, Necolaiciuc ar fi
semnat instrumente de plata
în valoare totala de 55,6
miliarde de lei vechi,
reprezentând contravaloarea
unor marfuri inutile si
cumparate la suprapret si ar fi
acceptat semnarea nelegala
de catre alte persoane a unor
instrumente de plata.
Prejudiciul estimat cauzat
CN CFR a fost de 71,6
miliarde de lei vechi, suma
cu care CN CFR s-a constituit
parte civila în cauza.
În perioada 2002 - 2003,
Necolaiciuc ar fi semnat
patru comenzi catre SC
Nurelo Prest Com SRL Târgu
Jiu (furnizor neautorizat
AFER), cu încalcarea
prevederilor legale si în lipsa
oricaror documente care sa
ateste necesitatea si
oportunitatea achizitiei.
Si aceste comenzi ar fi
fost semnate fara derularea
unor proceduri de achizitii
publice si fara încheierea
unor contracte prevazute în
mod obligatoriu de lege.
Necolaiciuc ar fi semnat
instrumente de plata în
valoare totala de 25,2
miliarde de lei vechi,
acceptând plati pentru
întreaga cantitate de marfa
furnizata, reprezentând
contravaloarea unor marfuri
inutile si cumparate la
suprapret.
Prejudiciul estimat cauzat
CN CFR este de 61,9 miliarde
de lei vechi.
Deoarece Necolaiciuc s-a
sustras de la urmarirea
penala pe tot parcursul
acesteia, cu ocazia
anchetelor anterioare
desfasurate în alte doua
dosare penale, Judecatoria
Sectorului 1 Bucuresti a emis
mandat de arestare
nationala, europeana si de
urmarire internationala.
În urma cu un an,
Necolaiciuc a fost deferit
justitiei într-un alt dosar,
procurorii anticoruptie
acuzându-l de implicare într-
o frauda de 18 milioane de
euro.
Fostul director general al
CNCFR a mai fost trimis în
judecata de DNA si în alt
dosar în care este acuzat ca
ar fi prejudiciat CN CFR cu
34 de milioane de euro.
Mediafax
Scandal de Gorj19 iunie 11
Ion Iliescu a scãpat de dosarul mineriadeiIon Iliescu, preşedintele României
între 1990-1996 şi între 2000-2004,
învinuit atât pentru evenimntele din
decembrie 1989 dar şi pentru
mineriade, a fost scos de sub
urmărire penală de procurori în
dosarul privind evenimentele din 13-
15 iunie 1990, când minerii au venit în
Bucureşti.
“Faţă de învinuitul Ion Iliescu s-a
început urmărirea penală prin
rezoluţia Secţiei Parchetelor Militare
cu nr.75/P/1998 din data de 9.06.2005,
în temeiul art.228 alin.6 Cod
proc.pen., pentru săvârşirea
infracţiunilor prev. de art.356
(propagandă pentru război), art.357
lit.a, b şi c (genocid săvârşit prin
următoarele modalităţi alternative:
uciderea membrilor colectivităţii sau
grupului; vătămarea gravă a
integrităţii fizice sau mintale a
colectivităţii sau grupului; supunerea
colectivităţii ori grupului la condiţii
de existenţă sau tratament de natură
să ducă la distrugerea fizică), art.358
lit.d (tratamente neomenoase prin
dislocarea sau lipsirea de libertate fără
temei legal), art.217 alin.4 (distrugerea,
degradarea sau aducerea în stare de
neîntrebuinţare, săvârşite prin
incendieri, explozii, ori prin orice alte
asemenea mijloace şi dacă rezultă
pericol public), art.264 (favorizarea
infractorului – în cuprinsul rezoluţiei
nu se precizează în ce a constat
ajutorul dat şi cărui infractor, fără a se
preciza de asemenea, ce infracţiuni a
săvârşit persoana favorizată), art.26
rap. la art.267 (complicitate la
supunerea de rele tratamente), art.26
rap. la art.2671 (complicitate la tortură
– nu este indicată modalitatea sau
modalităţile alternative prin care este
săvârşită infracţiunea), art.162
(subminarea puterii de stat), art.163
(acte de diversiune), art.1681
(comunicare de informaţii false) din
Codul penal (vol.16, fila 2)”, explică în
rezoluţia sa Parchetul Înaltei Curi de
Casaţie şi Justiţie.
Cu privire la aceste ultime trei
infracţiuni contra siguranţei statului,
prin ordonanţa DIICOT nr.266/D/P/
2008 din 10.03.2009, s-a dispus
scoaterea de sub urmărire penală a
numitului Ion Iliescu.
“Menţionăm că nici în cuprinsul
rezoluţiei, nici în cuprinsul vreunui
alt act procesual sau procedural nu
sunt menţionate în concret, faptele
pentru care este învinuit Ion Iliescu,
fiind indicat doar textul legal care
încriminează faptele. Deşi i-a fost
adusă la cunoştinţă învinuirea în data
de 24 mai 2006 (la aproape un an de
la momentul începerii urmăririi
penale), învinuitul Ion lLiescu a fost
audiat o singură dată, având însă
calitatea de martor, în data de 10 mai
1999. Trebuie precizat că la momentul
începerii urmăririi penale, respectiv
9.06.2005, îşi făcuseră deja
aplicabilitatea prevederile art.121 şi
art.122 alin.1 lit.a din Codul penal, în
cea ce priveşte săvârşirea
infracţiunilor prev. de art.266 şi art.217
alin.4 din Codul penal, aceste fapte
fiind prescrise”, notează procurorii.
În iunie 2007, fostul preşedinte,
senatorul Ion Iliescu, susţinea că
învinuirea sa în dosarul privind
moartea a patru persoane în timpul
mineriadei din 13-15 iunie 1990
reprezintă un act eminamente politic,
fără temei juridic.
Fostul preşedinte a declarat,
totodată, că nici până în momentul de
faţă nu i-au fost prezentate, de către
organele de cercetare, niciun fel de
fapte care să îl incrimineze.
“Nici până acum nu mi-au
prezentat nici un fel de fapte. Ei
(organele de cercetare, n.red.) au
doar reclamaţii, de la Asociaţia “21
Decembrie” şi altele. Dar organele de
cercetare trebuie să prezinte nişte
fapte”, spunea atunci Iliescu.
“Eram şeful statului. Se declanşase
o acţiune anarhică. O devastare de
instituţii ale statului. Eu ce trebuia să
fac? Să stau cu mâinile în sân, să mă
uit la declanşarea acestei anarhii, care
putea să ducă la război civil până la
urmă? Nu am avut poliţie, nu am avut
instrumente de acţiune. Şi s-a
petrecut şi această tragedie în care au
murit nişte oameni. Şi incriminezi
şeful statului, care era obiectul
acestor acţiuni anarhice? Nu vedeţi că
este o absurditate?”, opina Iliescu
Fostul şef de stat afirma, totodată,
că preşedintele Asociaţiei “1
Decembrie” Doru Mărieş, este unul
dintre “ncitatorii”actelor de violenţă
din cursul anului1990. “Ete este o
acţiune eminamente politică...Mărieş
a fost unul din incitatorii tuturor
actelor de violenţă din cursul anului
1990 şi alţii ca el. Dar eu nu stau să
intru în dialog cu ei...Ei (organele de
cercetare, n.red.) nu au faptul, din
start, pentru începerea unei urmăririi
penale”, a opinat Iliescu.
“Ce anume i se poate imputa
şefului statului din acest punct de
vedere? Asta e marea aberaţie!”, arăta
atunci Iliescu, precizând că organele
de cercetare ar trebui să se ocupe de
căutarea celor care au provocat acele
acte “rebele” şi “anarhice” din 13-15
iunie 1990.
“Aşa că e o aberaţie”, a conchis
Iliescu.
Fostul preşedinte Ion Iliescu a fost
învinuit în dosarul privind moartea a
patru persoane în timpul mineriadei
din 13-15 iunie 1990, de către Secţia
Parchetelor Militare.
Ancheta a fost o parte disjunsă din
dosarul privind mineriada din ’90 şi
vizează implicarea mai multor ofiţeri
în rezervă din Ministerul de Interne
în uciderea prin împuşcare a patru
persoane, în Piaţa Universităţii
Iniţial, în această anchetă au fost puşi
sub învinuire generalul (r) Mihai
Chiţac - fost ministru de Interne,
generalul (r) Gheorghe Andriţa - fost
adjunct al ministrului de Interne,
coloneii de Poliţie în rezervă Călin
Traian Ştefan, Costea Dumitru şi
Constantin Vasile.
Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie în 2000, dar în
2003 magistraţii instanţei supreme l-au
restituit procurorilor militari, pentru
refacerea materialului de urmărire
penală. În urma declaraţiilor existente
la dosar, procurorii militari l-au pus
sub învinuire şi pe fostul preşedinte
Ion Iliescu, el urmând să fie citat
pentru audiere la Secţia Parchetelor
Militare. Cercetările în cazul lui Ion
Iliescu vizează forma de participaţie
la infracţiunea de omor.
În timpul mineriadei din iunie
1990, au fost omorâte şase persoane,
ancheta în care sunt cercetaţi ofiţerii
din Ministerul de Interne şi fostul
preşedinte Ion Iliescu vizând doar
patru dintre ele, contextul morţii
celorlate două persoane fiind
anchetat în dosarul principal privind
mineriada.
Iniţial, în ancheta privind
implicarea mai multor ofiţeri în
rezervă din Ministerul de Interne în
uciderea prin împuşcare a patru
persoane, în Piaţa Universităţii, au
fost puşi sub învinuire generalul (r)
Mihai Chiţac - fost ministru de
Interne, generalul (r) Gheorghe
Andriţa - fost adjunct al ministrului de
Interne, coloneii de Poliţie în rezervă
Călin Traian Ştefan, Costea Dumitru şi
Constantin Vasile.
Dosarul a fost trimis Înaltei Curţi
de Casaţie şi Justiţie în 2000, dar în
2003 magistraţii instanţei supreme l-au
restituit procurorilor militari, pentru
refacerea materialului de urmărire
penală.
În urma declaraţiilor existente la
dosar, procurorii militari l-au pus sub
învinuire şi pe fostul preşedinte Ion
Iliescu, pentru participaţie la
infracţiunea de omor.
În decembrie 2007, procurorul
general al României, Codruţa Kovesi,
a explicat că, în urma verificării
efectuate la solicitarea avocatului lui
Ion Iliescu, a constatat că, prin
rechizitoriul din 18 mai 2000, Secţia
Parchetelor Militare a dispus punerea
în mişcare a acţiunii penale şi
trimiterea în judecată a generalilor în
rezervă Mihai Chiţac, Gheorghe
Andriţa, precum şi a ofiţerilor cu grad
de colonel în rezervă Traian Ştefan
Călin, Dumitru Costea şi Vasile
Constantin, pentru instigare la omor
deosebit de grav.
Concret, în seara de 13 iunie 1990,
la ordinul celor cinci acuzaţi s-ar fi
deschis foc cu armamentul din dotare
în condiţii nelegale auspra unei
mulţimi, fiind împuşcate mortal două
persoane. Prin acelaşi rechizitoriu din
2000, pentru acuzatul Vasile
Constantin s-a reţinut şi infracţiunea
de instigare la tentativă de omor
deosebit de grav întrucât, în
dimineaţa de 14 iunie 1990, ar fi
ordonat soldaţilor din subordine să
tragă cu armele din dotare asupra
unei mase de persoane din care două
au decedat şi trei au fost rănite.
Totodată, prin rechizitoriu s-a
dispus disjungerea şi continuarea
cercetărilor într-o cauză penală
separată pentru cele 1.300 de
persoane reţinute de forţele de ordine
şi de mineri începând cu dimineaţa de
13 iunie 1990.
Printr-o sentinţă din 30 iunie 2003, dată
de către Înalta Curte de Casaţie şi
Justiţie, care a apreciat că urmărirea
penală nu este completă, dosarul a fost
restituit Secţiei Parchetelor Militare
(SPM) din cadrul Parchetului Înaltei
Curţi. Ulterior, în 14 octombrie 2005, s-a
dispus scoaterea de sub urmărire
penală a generalilor Chiţac şi Andriţa
şi a celorlalţi trei ofiţeri superiori, iar în
10 septembrie 2006 soluţia a fost
infirmată de către general magistrat
Dan Voinea (şef interimar al SPM) care
a considerat că decizia e nelegală şi
netemeinică.
Urmăriea penală a fost reluată,
astfel că în dosarul 74/P/1998 al SPM,
prin Ordonanţa din 20 iulie 2007, s-a
dispus disjungerea şi declinarea
competenţei de soluţionare a cauzei
cu privire la Ion Iliescu în favoarea
Secţiei de Urmărire Penală şi
Criminalistică (SUPC).
La această secţie dosarul a fost
înregistrat cu nr. 1122/P/2007. În urma
plângerii formulată de avocatul lui Ion
Iliescu, Codruţa Kovesi “a procedat la
verificarea legalităţii rezoluţiei prin
care s-a început urmărirea penală faţă
de Ion Iliescu sub aspectul comiterii
participaţiei improprii la omor
calificat şi omor deosebit de grav”.
Mediafax
Scandal de Gorj19 iunie12
Ilie Iordache va câstiga640.000 de euro în trei anide contract cu AEK Atena
Fostul mijlocas al
echipei Pandurii, Ilie
Iordache, a declarat,
miercuri, ca a semnat o
întelegere valabila pe trei
sezoane cu AEK Atena,
urmând sa câstige, în total,
cel putin 640.000 de euro,
la care se adauga diferite
bonusuri, clauza de
reziliere a contractului
fiind de 2,5 milioane de
euro.
“Am semnat cu cei de la
AEK Atena dupa ce am fost
la probe acolo si am
discutat cu ei. Mi-a placut
echipa si ce am auzit
despre ei si stiu ca sunt
seriosi. Este un pas mare
pentru mine si vreau sa
ajung cât mai departe. AEK
Atena este o echipa
puternica, o echipa care
joaca în cupele europene
si era normal sa fac tot
posibilul sa semnez cu ei
daca oamenii ma doareau.
Am un contract foarte bun
cu ei si sper ca totul sa fie
bine de aici înainte si sa nu
mai am probleme cum am
avut la Pandurii, pentru ca
am pierdut mult timp stând
fara sa ma pot antrena si
am stat în stres si tensiune.
Salariul va fi de 170.000 de
euro în primul an, 220.000
de euro în al doilea an si
250.000 de euro în al
treilea an, dar mai am si
diferite bonusuri de
prezente si goluri, de pâna
la 30.000 de euro pe an,
dar si o clauza stipulata în
contract în ceea ce
priveste rezilierea în
valoare de 2,5 milioane
euro”, a spus
Iordache.
Presedintele
clubului gorjean,
Marin
Condescu,
doreste ca
procesul pe care
îl are pe rol cu
Ilie Iordache sa
dovedeasca
faptul ca
jucatorul nu a fost declarat
liber din vina clubului
Pandurii.
“Iordache poate sa faca
ce vrea. Si-a asumat
responsabilitatea, atât el
cât si clubul AEK Atena
semnând acum cât e în
litigiu cu noi. Dar eu nu am
treaba cu el. Instanta
trebuie sa evidentieze ca el
nu e liber de contract din
cauza clubului Pandurii. Sa
semneze cu cine vrea de
acum, e treaba lui poate
semna orice cu oricare
echipa, noi nu-l
împiedicam. Eu sunt
interesat doar sa câstig în
instanta si sa se
deomonstreze ca a plecat
din vina lui, nu din vina
clubului Pandurii”, a
adaugat Condescu.