33 i nervul-cranie

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

NERVUL OLFACTIV

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

I OLFACTIV

NERVUL

OLFACTIV

NERVUL OLFACTIV

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

I OLFACTIV

ciuruită a

etmoidului

Olfacto-

metria

subiectivă

calitativă

NERVUL OLFACTIV: examenul clinic

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

I OLFACTIV

ciuruită a

etmoidului

Olfacto-

metria

subiectivă

calitativă

- hipoosmia

- anosmia

-disosmia

(cacosmia)

-hiperosmia

-halucinaţiile

olfactive

(criza

uncinată)

-agnozia

olfactivă

1. Dez-

voltare

insufici

entă.

2. Boli

3. Trau-

matis-

KUMAMOTO, Japonia, 2004

NERVUL OPTIC

Prof. M. Gavriliuc,

Neurochirurgie

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

NERVUL OPTIC

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Gaura optică 1. Acuitatea

vizuală

NERVUL OPTIC: examenul clinic

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

1. Acuitatea

vizuală

- Ambliopie

- Amauroză

•nictalopie

•hemeralopie

-Afecţiuni inflamatorii

-Intoxicaţii (exogene; endogene)

-Boli demielinizante

-Neuropatii optice tumorale

-Neuropatii optice

paraneoplazice

-Traumatismele cranio-cerebrale

-Neuropatii optice vasculare

-Avitaminoze

-Boli digestive

- Afecţiuni limfomatoase etc.

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Gaura optică 2. Câmp

vizual

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• heteronime

(binazală)

2. Câmp

vizual

Cauze:

- Leziune concomitentă a porţiunilor

externe ale chiasmei optice (arahnoidite

optochiasmatice, meningite bazale,

ectazii ateromatoase ale arterelor carotide

interne, etc.).

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• heteronime

(bitemporală)

2. Câmp

vizual

Cauze:

- Leziune a porţiunii de mijloc a chiasmei

optice (tumori hipofizare, meningioame

supraselare, craniofaringioame, distensia

ventricolului III, etc.).

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• omonime

(stângă)

2. Câmp

vizual

Cauze:

- Leziuni ale căilor optice situate înapoia

chiasmei optice (encefalite, scleroza în

plăci, tumori cerebrale, traumatisme

cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare

cerebrale acute şi cronice, etc. ).

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• omonime

(dreaptă)

2. Câmp

vizual

Cauze:

- Leziuni ale căilor optice situate înapoia

chiasmei optice (encefalite, scleroza în

plăci, tumori cerebrale, traumatisme

NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• în cadran

2. Câmp

vizual

Cauze:

- Leziuni occipitale, adică la capătul

analizatorului vizual (encefalite, scleroza

în plăci, tumori cerebrale, traumatisme

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• îngustarea

concentrică

(vederea

tubulară)

2. Câmp

vizual

Cauze:

- Leziuni ale fibrelor periferice ale

nervului optic cu respectarea fasciculului

macular (meningite şi arahnoidite bazale,

retinita pigmentară, sindromul H.I.C.,

etc.).

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Scotoamele 2. Câmp

vizual

Cauze:

- Migrene, hemoragii retiniene, nevrite

optice retrobulbare, leziuni chiasmatice şi

retrochiasmatice, inclusiv ale cortexului

occipital, etc.

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Gaura optică 3. Vederea

cromatică

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

3. Vederea

cromatică

- Acromatopsia

- Recepţionarea

lumii înconjură-

toare într-o

singură culoare

(xantopsia)

-Leziuni ale proiecţiilor

centrale ale căilor vizuale

-Intoxicaţii (exogene;

endogene)

-Boli ereditare

-Avitaminoze

-Boli digestive

- Discromatopsia

(daltonismul)

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Gaura optică 4. Examenul

fundului de

Papila nervului optic

Pata galbenă

Vasele sanguine

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Edemul papilei

nervului optic

2. Examenul

fundului de

Cauze:

- Sindromul de hipertensiune

intracraniană ( malformaţii congenitale,

tumori cerebrale, traumatisme cranio-

cerebrale, parazitoze cerebrale, afecţiuni

inflamatorii, stări alergice, hemopaitii,

etc.).

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Staza papilară 2. Examenul

fundului de

Cauze:

etc.).

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Atrofie optică

poststază

2. Examenul

fundului de

Cauze:

etc.).

PAPILA NEVRULUI OPTIC

SĂNĂTOASĂ EDEM

STAZĂ ATROFIE POSTSTAZĂ

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Atrofie optică

primitivă

2. Examenul

fundului de

Cauze:

- Scleroza multiplă, neurosifilisul.

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Gaura optică 1. Acuitatea

vizuală

2. Câmp

vizual

3. Vederea

cromatică

4. Examenul

fundului de

Afecţiuni

inflamatorii

-Intoxicaţii

(exogene;

endogene)

demielinizante

-Neuropatii

optice

tumorale

-Neuropatii

optice

paraneoplazic

-Traumatismel

e cranio-

cerebrale

-Neuropatii

optice

vasculare

-Avitaminoze

-Boli digestive

- Afecţiuni

limfomatoase

- Ambliopie

- Amauroză

•nictalopie

•hemeralopie

-Hemianopsiile

heteronime

(binazală,

bitemporală)

homonime

(stângă,

dreaptă), în

cadran

-Îngustare

concentrică de

câmp vizual

- Scotoame

Acromatopsia

Discromatopsia

Recepţionarea

înconjurîtoare

într-o singură

culoare

Sindromul de

hipertensiune

intracraniană

(malformaţii

congenitale,

tumori cerebrale,

traumatisme

cranio-cerebrale

...............................

.............................

.........................

NAGASAKI, Japonia, 2004

Prof. M. Gavriliuc,

Centrul Ştiinţifico-Practic de

Neurologie şi Neurochirurgie

NERVII CRANIENI:

OCULOMOTOR COMUN

TROHLEAR

ABDUCENS

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

III OCULOMOTOR

TROHLEAR

ABDUCENS

III. N. OCULOMOTOR COMUN

IV. N. TROHLEAR

VI. N. ABDUCENS

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

III OCULOMOTOR

TROHLEAR

ABDUCENS

Fisura

orbitală

superioară

1. Examenul

static

Perechile III, IV şi VI. Examenul static.

Margina pleoapei superioare

Partea superioară a pupilei

Neuropatie de oculomotor drept:

ptoză palpebrală superioară parţială + strabism divergent

Sindrom Claud Bernar-Horner pe dreapta:

ptoză palpebrală superioară parţială + mioză + enoftalmie

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice de suferinţă

III OCULOMOTOR

TROHLEAR

ABDUCENS

1. Examenul

static

-PTOZĂ PALPEBRALĂ

SUPERIOARĂ

· completă · semiptoză · parţială

- ENOFTALMIE

- EXOFTALMIE

-STRABISM (diplopie)

· divergent · convergent (unilateral, bilateral)

-ANIZOCORIE

· mioză · midriază

-PUPILĂ · ovalară · crenelată

· poliedrică · neregulată

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

III OCULOMOTOR

TROHLEAR

ABDUCENS

1. Examenul

static

2. Examenul

dinamic

Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

III OCULOMOTOR

TROHLEAR

ABDUCENS

2. Examenul

dinamic -LIMITAREA MIŞCĂRILOR DE:

· lateralitate internă, ridicare şi

coborâre a globului ocular (III)

· privire în jos şi în afară (IV)

· lateralitate externă a globului

ocular (VI)

-OFTALMOPLEGIE

-TULBURĂRI DE

CONVERGENŢĂ şi

ACOMODAŢIE

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

III OCULOMOTOR

TROHLEAR

ABDUCENS

1. Examenul

static

2. Examenul

dinamic

3. Explorarea

reflexelor:

-fotomotor

direct

- fotomotor

consensual

Perechea III. Explorarea reflexului

fotomotor direct şi consensual.

Schema reflexului fotomotor

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

II OPTIC

IV OCULOMOTOR

-MIDRIAZĂ PARALITICĂ

-HIPPUS

3. Explorarea

reflexelor:

-fotomotor

direct

- fotomotor

consensual

-REFLEX FOTOMOTOR

· leneş

· diminuat

· abolit

Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă

III OCULOMOTOR

TROHLEAR

ABDUCENS

-DIABETUL ZAHARAT

-PROCESE INFECŢIOASE

-ANEVRISME DE VASE INTRACEREBRALE

-TUMORI CEREBRALE

-MIASTENIA GRAVIS

-BOLILE Friedreich, Kugelberg-Welander,

Werdnig-Hoffmann, Steele-Richardson-Olzewski

-BOLA Little

-HEMATOAME INTRACEREBRALE

-SCLEROZA ÎN PLĂCI

KAIRO, Egipt, 2005

NERVUL TRIGEMEN

Prof. M. Gavriliuc,

Neurochirurgie

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

V. TRIGEMENUL

SENZITIV

1. NERVUL

OFTALMIC

2. NERVUL MAXILAR

SUPERIOR (V2)

3. NERVUL

MANDIBULAR (V3)

V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)

Ganglionul Gasser

V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)

V. N. TRIGEMEN (porţiunea motorie)

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

sfenoidală

1. Oftalmic

2. Maxilar

superior

rotundă

3. Mandibular Gaura ovală

PORŢIUNEA

SENZITIVĂ

TRIGEMENUL SENZITIV

METODICA EXAMENULUI CLINIC

I. PALPAREA PUNCTELOR DE EMERGENŢĂ A

RAMURILOR PERIFERICE ALE n. TRIGEMEN PE FAŢĂ

Examinatorul exercită cu degetul mare o presiune

moderată asupra incizurei (foramenului) supraorbitale,

foramenului infraorbital şi foramenului mental. În mod

normal toate trei puncte se proiectează pe o singură linie

şi nu sunt dureroase. Prezenţa fenomenului de durere

sugerează o eventuală neuropatie a ramurii nervoase

respective.

II. SIMŢUL ALGIC. Rechizite: Ac bine ascuţit, preferabil de

unică folosinţă.

1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea

subiectivă a excitaţiei va fi: “OBIŞNUIT”, “MAI TARE ca

obişnuit”, “MAI SLAB ca obişnuit”.

2. Excitaţii consecutive în direcţie cranial-caudală pe

porţiuni simetrice.

3. Excitaţii consecutive pe dermatomurile hemifeţei

stângi şi hemifeţei drepte cu scopul depistării unei

eventuale dereglări de tip segmentar (zonele Zelder).

TRIGEMENUL SENZITIV

III. SENSIBILITATEA TACTILĂ.

Rechizite: o bucată de bumbac (vată).

subiectivă la fiecare atingere va fi: “DA”.

2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe

TRIGEMENUL SENZITIV

IV. SIMŢUL TERMIC.

Rechizite: două eprubete: una cu apă caldă /40-450 C/,

alta - cu apă rece /sub 150 C/.

subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “CALD” sau “RECE”.

2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe

TRIGEMENUL SENZITIV

V. SIMŢUL MIOCINETIC.

Examinatorul formează cu degetul său arătător o plică pe

tegumentele feţii pacientului.

subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “ÎN SUS” (direcţie

cranială) sau “ÎN JOS” (direcţie caudală).

2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe

TRIGEMENUL SENZITIV

VI. SIMŢUL DE VIBRAŢIUNE.

Rechizite: camerton cu tembru jos.

subiectivă la fiecare excitaţie va fi durata excitaţiei

vibratorii (până la 40 ani > 8 s, după 40 ani > 6 s) şi

intensitatea ei: “MAI TARE”, “MAI SLAB”.

2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe osul

parietal, arcul zigomatic şi unghiul mandibulei.

TRIGEMENUL SENZITIV

VII. SIMŢUL DE DISCRIMINARE.

Rechizite: compasul Weber.

subiectivă la fiecare excitaţie va fi “DOUĂ EXCITAŢII

APLICATE SIMULTAN”, “O SINGURĂ EXCITAŢIE”.

2. Excitaţia se aplică începând cu distanţa dintre vârfurile

acuşoarelor compasului de 8-7 cm, reducând-o treptat

până la 3-2 mm.

TRIGEMENUL SENZITIV

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

sfenoidală

1. Oftalmic

2. Maxilar

superior

rotundă

PORŢIUNEA

SENZITIVĂ

1.FEL DE

DEREGLARE

2.TIP DE

DEREGLARE

FELURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂŢII PE FAŢĂ

1. HIPOESTEZIE (algică, de vibraţiune).

TRIGEMENUL SENZITIV

2. ANESTEZIE (algică, tactilă, termică, miocinetică, de

vibraţiune, de discriminare).

3. HIPERESTEZIE (algică, tactilă, termică).

4. DISESTEZIE (senzaţii inversate).

5. PARESTEZII.

TIPURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂŢII PE FAŢĂ

1. PERIFERIC.

TRIGEMENUL SENZITIV

2. SEGMENTAR.

3. CONDUCTIV (hemitip).

PORŢIUNEA

SENZITIVĂ

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

sfenoidală

1. Oftalmic

2. Maxilar

superior

rotundă

PORŢIUNEA

MOTORIE

TRIGEMENUL MOTORIU

I. DISCUŢIA CU PACIENTUL SAU MEMBRII FAMILIEI LUI.

Se întreabă dacă nu există dificultăţi

în legătură cu masticaţia, dacă nu apare o

oboseală în timp ce mănâncă, dacă nu au

apărut unele fenomene neobişnuite în

teritoriul musculaturii masticatorii (scădere

în volum, mişcări involuntare etc.).

TRIGEMENUL MOTORIU

II. EXAMENUL STATIC

1. Inspecţia regiunii masticatorii cu punerea în evidenţă a

simetriei şi expresiei dezvoltării muşchilor din fosele

temporale şi maseterine.

2. Observaţia eventualelor fasciculaţii în aceleaşi zone.

3. Observaţia eventualelor spasme (trism) în teritoriul

muşchilor masticatori.

4. Observaţia eventualelor tulburări trofice.

TRIGEMENUL MOTORIU

III. EXAMENUL DINAMIC.

1. Pacientul este invitat să execute mişcări de coborâre,

ridicare, proiectare înainte-înapoi şi diducţie a

mandibulei.

2. Se palpează simetric muşchii temporali sau maseteri,

apoi se invită pacientul să imite cu gura închisă mişcări

de masticaţie. În aşa mod se apreciază dimensiunea

muşchilor şi forţa lor.

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

3. Mandibular

PORŢIUNEA

MOTORIE

-Oboseală patologică

- Devierea mandibulei

- Mişcări involuntare,

trism, facsiculaţii

- Tulburări trofice,

ulceraţii

- Hipotrofii, hemiatrofii

-Limitarea mişcărilor

mandibulei

- Diferenţa de

dimensiuni şi forţă

musculară

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

FACIAL

EXAMENUL

REFLEXELOR

1. Cornean.

2. Conjunctival.

3. Maseterin.

- Hiporeflexie

- Areflexie

- Hiperreflexie

III OCULOMOTOR

-COMPRESIUNI OSOASE

-COMPRESIUNI VASCULARE

-COMPRESIUNI TUMORALE

-TULBURĂRI METABOLICE

-MIASTENIA GRAVIS

-ENCEFALITE

-VIROZE

-ZONA ZOSTER

-SCLEROZA ÎN PLĂCI

TRIGEMEN V

KYOTO, Japonia, 2004

NERVUL FACIAL

Prof. M. Gavriliuc,

Neurochirurgie

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VII FACIAL

VII. N. FACIAL

Partea superioară a

nucleului facial primeşte

fibre de la ambele

emisfere, în timp ce

porţiunea lui inferioară

primeşte fibre numai de

la emisfera

controlaterală.

VII. N. FACIAL

VII. N. FACIAL (ramura senzitivă gustativă)

VII. N. FACIAL (componenta viscerală motorie)

VII. N. FACIAL (ramura senzitivă somatică)

N. FACIAL

Nervul mare superficial al stâncii

Nervul muşchiului scăriţei

Nervul coarda timpanului

PES ANSERINUS MAJOR

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Gaura stilo-

mastoidiană

I. Examenul

static

NERVUL FACIAL

I. EXAMENUL STATIC

1. Se apreciază simetria generală a feţei.

2. Se observă expresia pliurilor hemifrunţii drepte şi

stângi.

3. Se apreciază simetria şi dimensiunile fantelor

palpebrale.

4. Se apreciază expresia şi dimensiunile şanţului

nazogenian stâng şi drept.

5. Se apreciază poziţia comisurii gurii stângi şi drepte.

6. Se observă clipitul pentru ambii ochi.

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Gaura stilo-

mastoidiană

II. Examenul

dinamic

3. ...

Explorarea

reflexelor

3. IV.

Explorarea

simţului

gustativ

NERVUL FACIAL

II. EXAMENUL DINAMIC

1. Pacientul este invitat să încreţească fruntea.

2. Pacientul este invitat să închidă ochii.

3. Pacientul este invitat să arate dinţii.

1. Nazopalpebral.

IV. EXPLORAREA SIMŢULUI GUSTATIV

2. Opticopalpebral. 3. Cohleopalpebral.

III. EXPLORAREA REFLEXELOR

EXPLORAREA SIMŢULUI GUSTATIV

Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de

suferinţă

VII FACIAL

PAREZĂ MIMICĂ DE TIP

“CENTRAL”

Leziuni emisferice,

capsulare,

pedunculare:

-procese vasculare

-tumori

-encefalite

-procese

demielinizante

cerebrale

1. Ştergerea şanţului

nazogenian.

2. Gura deviată spre partea

sănătoasă.

3. Comisura gurii lăsată în

1. Semnul “paletei” +.

EXAMENUL STATIC

EXAMENUL DINAMIC

Pareză mimică de tip “central” pe partea stângă

a feţii.

suferinţă

VII FACIAL

“PERIFERIC”

1. Asimetria feţei spre

hemifaţa sănătoasă.

2. Pliurile hemifrunţii şterse.

3. Lagoftalmie.

4. Şanţul nazogenian şters.

EXAMENUL STATIC

Leziuni periferice

ale nervului:

-infecţii bacteriene

-inecţii virale

- “a frigore”

- traumatisme

suferinţă

VII FACIAL

“PERIFERIC”

Factori

infecţioşi:

- virusul gripei

- virusul ECHO

- virusul

Coxackie

- adenovirusuri

- Borrelia

Burgdorferi

6. Comisura gurii de partea

bolnavă este situată mai jos ↓.

7. De partea bolnavă

lipseşte clipitul.

8. Hiperlacrimaţia, epiphora.

EXAMENUL STATIC

5. Gura întreagă deviată

spre partea sănătoasă.

suferinţă

VII FACIAL

“PERIFERIC”

-diabetul zaharat

-uremia

- stările carenţiale

şi de malabsorbţie 1. La invitaţia de a încreţi

fruntea în hemifruntea

bolnavă pliurile lipsesc.

3. Semnul “paletei” +.

EXAMENUL DINAMIC

2. Semnul Charles Bell +.

4. Reducerea forţei

muşchilor mimici.

suferinţă

VII FACIAL

“PERIFERIC”

1. Lipseşte reflexul

nazopalpebral.

cohleopalpebral.

EXPLORAREA REFLEXELOR

opticopalpebral

cornean.

suferinţă

VII FACIAL

“PERIFERIC”

Aguezie / Hipoguezie /

Disguezie în 2/3 anterioare

ale hemilimbii bolnave.

EXPLORAREA SIMŢULUI

GUSTATIV

Nivelul I. Gaura

stilomastodiană

NERVUL FACIAL

semiologia leziunilor la

diverse niveluri

MANIFESTĂRILE CLINICE:

hiperlacrimaţie / epiphoră

pareză mimică “periferică”

Nivelul II. emergenţa coardei

timpanului

NERVUL FACIAL

diverse niveluri

hipo- dis- guezie pe 2/3

anterioare ale hemilimbii

Nivelul I

Nivelul III. emergenţa n.

muşchiului scăriţei

NERVUL FACIAL

diverse niveluri

hiperacuzie

Nivelul II

Nivelul IV. emergenţa n.

mare pietros superficial

al stâncii

NERVUL FACIAL

diverse niveluri

hiperlacrimaţie / epiphoră

Nivelul III

+ xeroftalmie

NERVUL FACIAL

este singurul nerv periferic afecţiunea căruia se poate

complica prin

CONTRACTURĂ FACIALĂ

HEMISPASM FACIAL POSTPARALITIC

KUMAMOTO, Japonia, 2004 r. Jordan, Israel, 2007

NERVUL ACUSTICO-

VESTIBULAR

Prof. M. Gavriliuc,

Neurochirurgie

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VIII ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR

Meatus acusticus

internus

N. VIII, porţiunea

acustică

Prima buclă cohleară:

-scala tympani

-ductul cohlear

-scala vestibulară

Corpul celulei

nervoase din

ganglionul cohlear

(spiral)

Organul Corti

(spiral)

N. VII N. VIII, porţiunea

vestibulară

Corpul celulei

nervoase din

ganglionul

vestibular

(Scarpa)

Canalul

semicircular

posterior

Canalul

semicircular

orizontal

Ampulele

VIII. N. ACUSTIC

TRANSFORMAREA EXCITAŢIEI MECANICE ÎN IMPULS BIOELECTRIC

VIII. N. ACUSTIC

CĂILE AFERENTE CENTRALE

Cortexul auditiv din

circumvoluţia temporală

transversă

Braţul tuberculului

cvadrigemen inferior

Tuberculul cvadrigemen

inferior

Lemniscul lateral

Stria acustică dorsală

Corpul trapezoiud (stria

acustică ventrală) şi stria

acustică intermediară n. VIII, porţiunea

vestibulară

Orificiul acustic intern

n. VIII, porţiunea

acustică

Nucleul acustic ventral

Nucleul acustic dorsal

Nucleul olivar superior

Fundul ventriculului IV

Talamusul

Corpul geniculat

medial al

talamusului

VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VIII ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII a –

porţiunea

acustică

VIII v –

porţiunea

vestibulară

Orificiul

acustic

intern

1. Acumetria

fonică

2. Acumetria

instrumen-

-proba

Schwabah

-proba Rinné

Anacuzie

Hiperacuzie

Acufene

(tinnitus)

Halucinaţii

auditive

VIII a -DIVERSE AFECTIUNI OTOLOGICE (otita medie

supurată, dopul de cerumen)

-INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –

streptomicină)

-INFECŢII

-TRAUMATIZME

-TULBURĂRI VASCULARE CEREBRALE

-TUMORI CEREBRALE

-BOLI PSIHICE

ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII a –

porţiunea

acustică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice

de suferinţă

VIII ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII v –

porţiunea

vestibulară

Orificiul

acustic

intern

1. Proba

Romberg

2. Proba

Bárány

3. Proba

Babinski-

Instabilitate (tulburări

de echilibru static şi

dinamic)

Deviere tonică a

braţelor

4. Consta-

tarea nistag-

musului

“în stea”

Nistagmus:

-orizontal

-vertical

-rotator

-multiplu

VIII a -INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –

aminozidele, alcool)

-SCHWANOMUL de nerv VIII

-VESTIBULOPATII PERIFERICE

ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII v –

porţiunea

vestibulară

VERTIJUL

este o iluzie halucinatoare de mişcare a corpului sau a

mediului înconjurător

-VERTIJUL PATOLOGIC

- poziţional benign

- boala Ménière

- psihogen

- VERTIJUL FIZIOLOGIC (răul de mare, răul de maşină,

vertijul vizual (cinema)

BUDAPESTA, Ungaria, 2007

NERVUL GLOSOFARINGIAN

Prof. M. Gavriliuc,

Neurochirurgie

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

IX. N. GLOSOFARINGIAN

(porţiunea senzitivă somatică)

(porţiunea senzitivă viscerală)

(baroreceptorii bifurcaţiei aortei)

(porţiunea viscerală gustativă)

(porţiunea somatică motorie)

(porţiunea viscerală motorie)

Nr. d/o Denumirea Orificiul

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

ruptă

posterioară

1. Funcţia

senzitivă

Sensibilitatea

tactilă din 1/3

posterioară a

limbii, loja

amigdaliană şi

peretele

posterior al

faringelui.

Hipoestezie sau

anestezie în 1/3

posterioară a

limbii, în partea

posterioară a

palatului moale

şi în faringe

Nevralgii

glosofaringiene

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

ruptă

posterioară

2. Funcţia

senzorială

investighează

perceperea

gustului amar

înapoia “V-

ului” lingual

folosindu-se

un tampon de

vată îmbibat în

chinină. Se

ating cele 2

jumătăţi ale

limbii

Tulburarea

gustului amar

(hiperguezie,

aguezie) pe

treimea

posterioară a

limbii

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

2. Funcţia motorie

Examenul static: se

inspectează peretele

posterior al faringelui,

punându-se în evidenţă

simetria lui.

Examenul dinamic: pacientul

este invitat să pronunţe

vocalele “a”, “e”, “o”,

urmărindu-se mişcarea

peretelui posterior al

faringelui produsă prin

contracţia muşchiului

stilofaringian. Se invită

pacientul să înghită alimente

solide, apreciindu-se subiectiv

şi obiectiv deglutiţia pentru

solide.

Jenă în

deglutiţia

(disfagie)

pentru

alimente

solide.

Semnul

cortinei

(perdelei)

Vernet:

peretele

posterior al

hemifaringelui

bolnav este

tracţionat

înspre partea

sănătoasă

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

2. Funcţia motorie

Explorarea reflexelor.

Reflexul faringian: pacientul

ţine gura larg deschisă. Cu o

spatulă se atinge peretele

posterior al faringelui. În mod

normal se produce o ridicare

şi o contracţie a musculaturii

faringelui şi o retracţie a

limbii însoţită de greaţă şi

chiar vomă.

Reflexul de vomă: Cu o

spatulă sau un stilet se atinge

baza limbii. În mod normal se

produce o retracţie a limbii,

însoţită de mişcări vomitive.

Reflexul

faringian şi de

vomă de partea

lezată este

diminuat sau

abolit

Se observă

cum peretele

posterior al

hemifaringelui

bolnav este

tracţionat

înspre partea

sănătoasă

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

3. Funcţia salivară

Se plasează pe limbă

alimente codimentate şi se

observă scurgerea salivei

din ductul lui Stenon situat

la nivelul celui de-al doilea

premolar superior

Xerostomie

Nr. d/o Denumirea

IX GLOSO-

FARINGIAN

neurinoame ale nervului IX

neurinoame ale nervilor găurii rupte posterioare

tumori ale unghiului pontocerebelos

meningioame ale sinusului lateral

tumori osoase ale bazei craniului

arahnoidite ale fosei cerebrale posterioare

angioame şi anevrisme ale sistemului vertebrobazilar sau

ale carotidei

tumori amigdalo-faringiene

mono- şi polineuropatii ale nervilor cranieni de origine

infecţioasă, toxică, compresivă sau traumatică

flebite jugulare

anomaliile joncţiunii craniorahidiene (platibazia,

impresiunea bazilară, sindrom Arnold-Chiari etc.).

TRUNCHIUL CEREBRAL

NERVII CRANIENI

X. NERVUL VAG

(PNEUMOGASTRIC)

Prof. M. Gavriliuc,

Neurochirurgie

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X. N. VAG

componenta

senzitivă

generală

X. N. VAG

componenta

senzitivă

viscerală

X. N. VAG

componenta

motorie

somatică

X. N. VAG

(nucleii motori: ambiguus şi motor dorsal)

X. N. VAG

componenta

viscerală

motorie

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

ruptă

posterioară

1. Funcţia

senzitivă

Sensibilitatea

cutanată din

retroauriculară,

peretele

posterior al

conductului

auditiv extern,

precum şi

sensibilitatea

mucoasă din

baza luetei, 1/3

superioară a

pilierilor

vălului palatin

şi faringe.

Hipoestezia în

partea

anterioară a

mucoasei

palatului moale

şi pe pereţii

hemifaringelui

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

(n. vag)

2. Funcţia motorie

Examenul static:

pacientul ţine gura larg

deschisă. Se apreciază

poziţia mediană a

luetei

Examenul dinamic:

pacientul se invită să

pronunţe vocalele “a”,

“e”. În mod normal

vălul se ridică, iar lueta

se menţine pe linia

mediană. Se apreciază

subiectiv şi obiectiv

deglutiţia pentru

lichide. Se explorează

fonaţia.

Paralizia hemivălului

homolateral, vocea

devine nazonată;

Tracţionarea părţii

paretice înspre

partea sănătoasă

cu ocazia

vocalizărilor

La deglutiţie lichidele

refluează pe nas, pot

pătrunde în trahee

provocând tuse

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

2. Funcţia motorie

Reflexul velopalatin:

se excită cu spatula peretele

anterior al palatului, de

ambele părţi. În mod normal

se produce o ridicare a

palatului moale şi retracţia

simultană a uvulei. Dacă

excitaţia este unilaterală,

uvula deviază ipsilateral.

reflexul

velopatin

este diminuat

sau abolit

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

X 3. Funcţia vegetativă

Se explorează funcţia respiratorie şi cardio-

vasculară

Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se

obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8

bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate

mai bine pe EKG.

Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau

feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse

ca răspuns normal.

Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona

sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în

bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,

hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în

cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.

Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă

Manifestările

clinice de

suferinţă

manifestări

cardioinhibitorii

tensiodepresive,

care pot atinge

intensităţi

sincopale

Nr. d/o Denumirea

polioencefalitele de tip inferiorî

trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare

scleroza laterală amiotrofică

fracturile care interesează gaura ruptă posterioară

polineuropatiile craniene infecţioase

siringobulbie

anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare

tumori

afecţiuni care interesează fasciculul geniculat

CT of head and cranial neuropathy

CT of the head showing the posterior fossa structures. Note the medially

driven fractured fragment of the anterior foramen magnum.

CT of head and cranial neuropathy 2

CT scan demonstrates the condylar fracture of occiput. The fracture

continues in an upward direction and involves the petrous temporal bone.

X. N. VAG

TRUNCHIUL CEREBRAL

NERVII CRANIENI

X. NERVUL SPINAL (ACCESOR)

Prof. M. Gavriliuc,

Neurochirurgie

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

XI SPINAL

(ACCESOR)

X. N. SPINAL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

ruptă

posterioară

1. Funcţia

senzitivă

Sensibilitatea

cutanată din

retroauriculară,

peretele

posterior al

conductului

auditiv extern,

precum şi

sensibilitatea

mucoasă din

baza luetei, 1/3

superioară a

pilierilor

vălului palatin

şi faringe.

Hipoestezia în

partea

anterioară a

mucoasei

palatului moale

şi pe pereţii

hemifaringelui

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

(n. vag)

2. Funcţia motorie

Examenul static:

pacientul ţine gura larg

deschisă. Se apreciază

poziţia mediană a

luetei

Examenul dinamic:

pacientul se invită să

pronunţe vocalele “a”,

“e”. În mod normal

vălul se ridică, iar lueta

se menţine pe linia

mediană. Se apreciază

subiectiv şi obiectiv

deglutiţia pentru

lichide. Se explorează

fonaţia.

Paralizia hemivălului

homolateral, vocea

devine nazonată;

Tracţionarea părţii

paretice înspre

partea sănătoasă

cu ocazia

vocalizărilor

La deglutiţie lichidele

refluează pe nas, pot

pătrunde în trahee

provocând tuse

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

2. Funcţia motorie

Reflexul velopalatin:

se excită cu spatula peretele

anterior al palatului, de

ambele părţi. În mod normal

se produce o ridicare a

palatului moale şi retracţia

simultană a uvulei. Dacă

excitaţia este unilaterală,

uvula deviază ipsilateral.

reflexul

velopatin

este diminuat

sau abolit

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

X 3. Funcţia vegetativă

Se explorează funcţia respiratorie şi cardio-

vasculară

Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se

obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8

bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate

mai bine pe EKG.

Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau

feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse

ca răspuns normal.

Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona

sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în

bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,

hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în

cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.

Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă

Manifestările

clinice de

suferinţă

manifestări

cardioinhibitorii

tensiodepresive,

care pot atinge

intensităţi

sincopale

Nr. d/o Denumirea

polioencefalitele de tip inferiorî

trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare

scleroza laterală amiotrofică

fracturile care interesează gaura ruptă posterioară

polineuropatiile craniene infecţioase

siringobulbie

anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare

tumori

afecţiuni care interesează fasciculul geniculat

X. N. VAG

33 i nervul-cranie

Documents

Transcript of 33 i nervul-cranie

GRIGORE ALEXANDRESCU - core.ac.uk · ! acela al poeziei eroice. Este o raritate, o excepţie ca a- I ... nervul şi structura maies-toasă din celait cânt. Uşu rinţa cm care trece

SECTIUNEA 18 NERVUL GLOSOFARINGIAN GLANDA PAROTIDA.pdf

1928_009_001 (33).pdf

REZULTATE FINALE CONCURS DE ADMITERE, …admitere.umft.ro/data_files/sesiuni-documente-atasate/189/... · 33 968 MARC I. NADIA- CARMEN 9.77 33 confirmat ... 74 2093 BALABAN S.N. EVA-

LP 16 NERVUL ACCESOR (XI) Originea real ă - work.xentra.rowork.xentra.ro/cursuri-amg/ANUL I/Semestrul-I/Anatomie/Material LP... · LP 16 Originea real ă 1.Nucleul ambiguu apar ţine

1926_007_001 (33).pdf

1923_004_001 (33).pdf

RMCS nr 33

V. Nervul trigemen.ppt

Nervul Trigemen (v)

LitArt nr. 33

33 albineefgd

Exercitii de Gliding Si Tensionare Pentru Nervul Median

ORTODONTIE 17-33

prutul nr. 33

SECTIUNEA 16 NERVUL ACCESOR LANTUL SIMPATIC SPATIUL RETROSTILIAN.pdf

Nervul glosofaringian revizuit

Sectiunea 17 Nervul Facial Muschii Mimicii

0 33 Concurs

Psalmul 33