33 i nervul-cranie

180
Prof. M. Gavriliuc, Catedra de Neurologie a USMF “Nicolae Testemiţanu” Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie NERVUL OLFACTIV

Transcript of 33 i nervul-cranie

Page 1: 33 i nervul-cranie

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

NERVUL OLFACTIV

Page 2: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

I OLFACTIV

Cauze

Page 3: 33 i nervul-cranie

NERVUL

OLFACTIV

Page 4: 33 i nervul-cranie

NERVUL OLFACTIV

Page 5: 33 i nervul-cranie

NERVUL OLFACTIV

Page 6: 33 i nervul-cranie

NERVUL OLFACTIV

Page 7: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

I OLFACTIV

Cauze

Lama

ciuruită a

etmoidului

Olfacto-

metria

subiectivă

calitativă

Page 8: 33 i nervul-cranie

NERVUL OLFACTIV: examenul clinic

Page 9: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

I OLFACTIV

Cauze

Lama

ciuruită a

etmoidului

Olfacto-

metria

subiectivă

calitativă

- hipoosmia

- anosmia

-disosmia

(cacosmia)

-hiperosmia

-halucinaţiile

olfactive

(criza

uncinată)

-agnozia

olfactivă

1. Dez-

voltare

insufici

entă.

2. Boli

ale

mucoa

sei.

3. Trau-

matis-

me.

...

12.

Page 10: 33 i nervul-cranie

KUMAMOTO, Japonia, 2004

Page 11: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Page 12: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Cauze

Page 13: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC

Page 14: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC

Page 15: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC

Page 16: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC

Page 17: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC

Page 18: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Cauze

Gaura optică 1. Acuitatea

vizuală

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 19: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC: examenul clinic

Page 20: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II

Cauze

1. Acuitatea

vizuală

- Ambliopie

- Amauroză

•nictalopie

•hemeralopie

-Afecţiuni inflamatorii

-Intoxicaţii (exogene; endogene)

-Boli demielinizante

-Neuropatii optice tumorale

-Neuropatii optice

paraneoplazice

-Traumatismele cranio-cerebrale

-Neuropatii optice vasculare

-Avitaminoze

-Boli digestive

- Afecţiuni limfomatoase etc.

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 21: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Cauze

Gaura optică 2. Câmp

vizual

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 22: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC: examenul clinic

Page 23: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• heteronime

(binazală)

2. Câmp

vizual

S D

OS OD

Cauze:

- Leziune concomitentă a porţiunilor

externe ale chiasmei optice (arahnoidite

optochiasmatice, meningite bazale,

ectazii ateromatoase ale arterelor carotide

interne, etc.).

Page 24: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• heteronime

(bitemporală)

2. Câmp

vizual

S D

OS OD

Cauze:

- Leziune a porţiunii de mijloc a chiasmei

optice (tumori hipofizare, meningioame

supraselare, craniofaringioame, distensia

ventricolului III, etc.).

Page 25: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• omonime

(stângă)

2. Câmp

vizual

S S

OS OD

Cauze:

- Leziuni ale căilor optice situate înapoia

chiasmei optice (encefalite, scleroza în

plăci, tumori cerebrale, traumatisme

cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare

cerebrale acute şi cronice, etc. ).

Page 26: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• omonime

(dreaptă)

2. Câmp

vizual

D D

OS OD

Cauze:

- Leziuni ale căilor optice situate înapoia

chiasmei optice (encefalite, scleroza în

plăci, tumori cerebrale, traumatisme

cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare

cerebrale acute şi cronice, etc. ).

Page 27: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• în cadran

2. Câmp

vizual

D

OS OD

Cauze:

- Leziuni occipitale, adică la capătul

analizatorului vizual (encefalite, scleroza

în plăci, tumori cerebrale, traumatisme

cranio-cerebrale, afecţiuni vasculare

cerebrale acute şi cronice, etc. ).

Page 28: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Hemianopsiile

• îngustarea

concentrică

(vederea

tubulară)

2. Câmp

vizual

OS OD

Cauze:

- Leziuni ale fibrelor periferice ale

nervului optic cu respectarea fasciculului

macular (meningite şi arahnoidite bazale,

retinita pigmentară, sindromul H.I.C.,

etc.).

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 29: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Scotoamele 2. Câmp

vizual

OS OD

Cauze:

- Migrene, hemoragii retiniene, nevrite

optice retrobulbare, leziuni chiasmatice şi

retrochiasmatice, inclusiv ale cortexului

occipital, etc.

Page 30: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Cauze

Gaura optică 3. Vederea

cromatică

Page 31: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II

Cauze

3. Vederea

cromatică

- Acromatopsia

- Recepţionarea

lumii înconjură-

toare într-o

singură culoare

(xantopsia)

-Leziuni ale proiecţiilor

centrale ale căilor vizuale

-Intoxicaţii (exogene;

endogene)

-Boli ereditare

-Avitaminoze

-Boli digestive

-etc.

- Discromatopsia

(daltonismul)

Page 32: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de învăţare

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Cauze

Gaura optică 4. Examenul

fundului de

ochi

Page 33: 33 i nervul-cranie

NERVUL OPTIC: examenul clinic

Papila nervului optic

Pata galbenă

Vasele sanguine

Page 34: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Edemul papilei

nervului optic

2. Examenul

fundului de

ochi

Cauze:

- Sindromul de hipertensiune

intracraniană ( malformaţii congenitale,

tumori cerebrale, traumatisme cranio-

cerebrale, parazitoze cerebrale, afecţiuni

inflamatorii, stări alergice, hemopaitii,

etc.).

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 35: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Staza papilară 2. Examenul

fundului de

ochi

Cauze:

- Sindromul de hipertensiune

intracraniană ( malformaţii congenitale,

tumori cerebrale, traumatisme cranio-

cerebrale, parazitoze cerebrale, afecţiuni

inflamatorii, stări alergice, hemopaitii,

etc.).

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 36: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Atrofie optică

poststază

2. Examenul

fundului de

ochi

Cauze:

- Sindromul de hipertensiune

intracraniană ( malformaţii congenitale,

tumori cerebrale, traumatisme cranio-

cerebrale, parazitoze cerebrale, afecţiuni

inflamatorii, stări alergice, hemopaitii,

etc.).

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 37: 33 i nervul-cranie

PAPILA NEVRULUI OPTIC

SĂNĂTOASĂ EDEM

STAZĂ ATROFIE POSTSTAZĂ

Page 38: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II - Atrofie optică

primitivă

2. Examenul

fundului de

ochi

Cauze:

- Scleroza multiplă, neurosifilisul.

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 39: 33 i nervul-cranie

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

II OPTIC

Cauze

Gaura optică 1. Acuitatea

vizuală

2. Câmp

vizual

3. Vederea

cromatică

4. Examenul

fundului de

ochi

Afecţiuni

inflamatorii

-Intoxicaţii

(exogene;

endogene)

-Boli

demielinizante

-Neuropatii

optice

tumorale

-Neuropatii

optice

paraneoplazic

e

-Traumatismel

e cranio-

cerebrale

-Neuropatii

optice

vasculare

-Avitaminoze

-Boli digestive

- Afecţiuni

limfomatoase

etc.

- Ambliopie

- Amauroză

•nictalopie

•hemeralopie

-Hemianopsiile

heteronime

(binazală,

bitemporală)

homonime

(stângă,

dreaptă), în

cadran

-Îngustare

concentrică de

câmp vizual

- Scotoame

Acromatopsia

Discromatopsia

Recepţionarea

lumii

înconjurîtoare

într-o singură

culoare

Sindromul de

hipertensiune

intracraniană

(malformaţii

congenitale,

tumori cerebrale,

traumatisme

cranio-cerebrale

...............................

...............................

...............................

...............................

...............................

...............................

...............................

.............................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.........................

.etc.

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Page 40: 33 i nervul-cranie

NAGASAKI, Japonia, 2004

Page 41: 33 i nervul-cranie

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Centrul Ştiinţifico-Practic de

Neurologie şi Neurochirurgie

NERVII CRANIENI:

OCULOMOTOR COMUN

TROHLEAR

ABDUCENS

Page 42: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

III OCULOMOTOR

Cauze

IV

VI

TROHLEAR

ABDUCENS

Page 43: 33 i nervul-cranie

III. N. OCULOMOTOR COMUN

Page 44: 33 i nervul-cranie

III. N. OCULOMOTOR COMUN

Page 45: 33 i nervul-cranie

III. N. OCULOMOTOR COMUN

Page 46: 33 i nervul-cranie

III. N. OCULOMOTOR COMUN

Page 47: 33 i nervul-cranie

IV. N. TROHLEAR

Page 48: 33 i nervul-cranie

IV. N. TROHLEAR

Page 49: 33 i nervul-cranie

VI. N. ABDUCENS

Page 50: 33 i nervul-cranie

VI. N. ABDUCENS

Page 51: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

III OCULOMOTOR

Cauze

IV

VI

TROHLEAR

ABDUCENS

Fisura

orbitală

superioară

1. Examenul

static

Page 52: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul static.

Margina pleoapei superioare

Partea superioară a pupilei

Page 53: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul static.

Neuropatie de oculomotor drept:

ptoză palpebrală superioară parţială + strabism divergent

Page 54: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul static.

Sindrom Claud Bernar-Horner pe dreapta:

ptoză palpebrală superioară parţială + mioză + enoftalmie

Page 55: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice de suferinţă

III OCULOMOTOR

IV

VI

TROHLEAR

ABDUCENS

1. Examenul

static

-PTOZĂ PALPEBRALĂ

SUPERIOARĂ

· completă · semiptoză · parţială

- ENOFTALMIE

- EXOFTALMIE

-STRABISM (diplopie)

· divergent · convergent (unilateral, bilateral)

-ANIZOCORIE

· mioză · midriază

-PUPILĂ · ovalară · crenelată

· poliedrică · neregulată

Page 56: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice de suferinţă

III OCULOMOTOR

IV

VI

TROHLEAR

ABDUCENS

1. Examenul

static

2. Examenul

dinamic

Page 57: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.

Page 58: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.

Page 59: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.

Page 60: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.

Page 61: 33 i nervul-cranie

Perechile III, IV şi VI. Examenul dinamic.

Page 62: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice de suferinţă

III OCULOMOTOR

IV

VI

TROHLEAR

ABDUCENS

2. Examenul

dinamic -LIMITAREA MIŞCĂRILOR DE:

· lateralitate internă, ridicare şi

coborâre a globului ocular (III)

· privire în jos şi în afară (IV)

· lateralitate externă a globului

ocular (VI)

-OFTALMOPLEGIE

-TULBURĂRI DE

CONVERGENŢĂ şi

ACOMODAŢIE

Page 63: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice de suferinţă

III OCULOMOTOR

IV

VI

TROHLEAR

ABDUCENS

1. Examenul

static

2. Examenul

dinamic

3. Explorarea

reflexelor:

-fotomotor

direct

- fotomotor

consensual

Page 64: 33 i nervul-cranie

Perechea III. Explorarea reflexului

fotomotor direct şi consensual.

Page 65: 33 i nervul-cranie

Schema reflexului fotomotor

Page 66: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice de suferinţă

II OPTIC

IV OCULOMOTOR

-MIDRIAZĂ PARALITICĂ

-HIPPUS

3. Explorarea

reflexelor:

-fotomotor

direct

- fotomotor

consensual

-REFLEX FOTOMOTOR

· leneş

· diminuat

· abolit

Page 67: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă

III OCULOMOTOR

IV

VI

TROHLEAR

ABDUCENS

-DIABETUL ZAHARAT

-PROCESE INFECŢIOASE

-ANEVRISME DE VASE INTRACEREBRALE

-TUMORI CEREBRALE

-MIASTENIA GRAVIS

-BOLILE Friedreich, Kugelberg-Welander,

Werdnig-Hoffmann, Steele-Richardson-Olzewski

-BOLA Little

-HEMATOAME INTRACEREBRALE

-SCLEROZA ÎN PLĂCI

-etc.

Page 68: 33 i nervul-cranie

KAIRO, Egipt, 2005

Page 69: 33 i nervul-cranie

NERVUL TRIGEMEN

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Page 70: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

Cauze

Page 71: 33 i nervul-cranie

V. TRIGEMENUL

SENZITIV

1. NERVUL

OFTALMIC

(V1)

2. NERVUL MAXILAR

SUPERIOR (V2)

3. NERVUL

MANDIBULAR (V3)

Page 72: 33 i nervul-cranie

V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)

Ganglionul Gasser

Page 73: 33 i nervul-cranie

V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)

Page 74: 33 i nervul-cranie

V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)

Page 75: 33 i nervul-cranie

V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)

Page 76: 33 i nervul-cranie

V. N. TRIGEMEN (porţiunea senzitivă)

Page 77: 33 i nervul-cranie

V. N. TRIGEMEN (porţiunea motorie)

Page 78: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

Cauze

Fanta

sfenoidală

1. Oftalmic

2. Maxilar

superior

Gaura

rotundă

mare

3. Mandibular Gaura ovală

PORŢIUNEA

SENZITIVĂ

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

Page 79: 33 i nervul-cranie

TRIGEMENUL SENZITIV

METODICA EXAMENULUI CLINIC

I. PALPAREA PUNCTELOR DE EMERGENŢĂ A

RAMURILOR PERIFERICE ALE n. TRIGEMEN PE FAŢĂ

Examinatorul exercită cu degetul mare o presiune

moderată asupra incizurei (foramenului) supraorbitale,

foramenului infraorbital şi foramenului mental. În mod

normal toate trei puncte se proiectează pe o singură linie

şi nu sunt dureroase. Prezenţa fenomenului de durere

sugerează o eventuală neuropatie a ramurii nervoase

respective.

Page 80: 33 i nervul-cranie

METODICA EXAMENULUI CLINIC

II. SIMŢUL ALGIC. Rechizite: Ac bine ascuţit, preferabil de

unică folosinţă.

1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea

subiectivă a excitaţiei va fi: “OBIŞNUIT”, “MAI TARE ca

obişnuit”, “MAI SLAB ca obişnuit”.

2. Excitaţii consecutive în direcţie cranial-caudală pe

porţiuni simetrice.

3. Excitaţii consecutive pe dermatomurile hemifeţei

stângi şi hemifeţei drepte cu scopul depistării unei

eventuale dereglări de tip segmentar (zonele Zelder).

TRIGEMENUL SENZITIV

Page 81: 33 i nervul-cranie

METODICA EXAMENULUI CLINIC

III. SENSIBILITATEA TACTILĂ.

Rechizite: o bucată de bumbac (vată).

1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea

subiectivă la fiecare atingere va fi: “DA”.

2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe

porţiuni simetrice.

TRIGEMENUL SENZITIV

Page 82: 33 i nervul-cranie

METODICA EXAMENULUI CLINIC

IV. SIMŢUL TERMIC.

Rechizite: două eprubete: una cu apă caldă /40-450 C/,

alta - cu apă rece /sub 150 C/.

1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea

subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “CALD” sau “RECE”.

2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe

porţiuni simetrice.

TRIGEMENUL SENZITIV

Page 83: 33 i nervul-cranie

METODICA EXAMENULUI CLINIC

V. SIMŢUL MIOCINETIC.

Examinatorul formează cu degetul său arătător o plică pe

tegumentele feţii pacientului.

1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea

subiectivă la fiecare excitaţie va fi: “ÎN SUS” (direcţie

cranială) sau “ÎN JOS” (direcţie caudală).

2. Excitaţie - atingere în direcţie cranial-caudală pe

porţiuni simetrice.

TRIGEMENUL SENZITIV

Page 84: 33 i nervul-cranie

METODICA EXAMENULUI CLINIC

VI. SIMŢUL DE VIBRAŢIUNE.

Rechizite: camerton cu tembru jos.

1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea

subiectivă la fiecare excitaţie va fi durata excitaţiei

vibratorii (până la 40 ani > 8 s, după 40 ani > 6 s) şi

intensitatea ei: “MAI TARE”, “MAI SLAB”.

2. Excitaţia se aplică în direcţie cranial-caudală pe osul

parietal, arcul zigomatic şi unghiul mandibulei.

TRIGEMENUL SENZITIV

Page 85: 33 i nervul-cranie

METODICA EXAMENULUI CLINIC

VII. SIMŢUL DE DISCRIMINARE.

Rechizite: compasul Weber.

1. Pacientului i se propune să închidă ochii. Aprecierea

subiectivă la fiecare excitaţie va fi “DOUĂ EXCITAŢII

APLICATE SIMULTAN”, “O SINGURĂ EXCITAŢIE”.

2. Excitaţia se aplică începând cu distanţa dintre vârfurile

acuşoarelor compasului de 8-7 cm, reducând-o treptat

până la 3-2 mm.

TRIGEMENUL SENZITIV

Page 86: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

Cauze

Fanta

sfenoidală

1. Oftalmic

2. Maxilar

superior

Gaura

rotundă

mare

3. Mandibular Gaura ovală

PORŢIUNEA

SENZITIVĂ

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

1.FEL DE

DEREGLARE

1.

2.

3.

4.

5.

2.TIP DE

DEREGLARE

1.

2.

3.

Page 87: 33 i nervul-cranie

FELURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂŢII PE FAŢĂ

1. HIPOESTEZIE (algică, de vibraţiune).

TRIGEMENUL SENZITIV

2. ANESTEZIE (algică, tactilă, termică, miocinetică, de

vibraţiune, de discriminare).

3. HIPERESTEZIE (algică, tactilă, termică).

4. DISESTEZIE (senzaţii inversate).

5. PARESTEZII.

Page 88: 33 i nervul-cranie

TIPURILE DE DEREGLARE A SENSIBILITĂŢII PE FAŢĂ

1. PERIFERIC.

TRIGEMENUL SENZITIV

2. SEGMENTAR.

3. CONDUCTIV (hemitip).

Page 89: 33 i nervul-cranie

PORŢIUNEA

SENZITIVĂ

1.

2.

3.

4.

5.

6.

7.

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

Cauze

Fanta

sfenoidală

1. Oftalmic

2. Maxilar

superior

Gaura

rotundă

mare

3. Mandibular Gaura ovală

PORŢIUNEA

MOTORIE

1.

2.

3.

Page 90: 33 i nervul-cranie

TRIGEMENUL MOTORIU

METODICA EXAMENULUI CLINIC

I. DISCUŢIA CU PACIENTUL SAU MEMBRII FAMILIEI LUI.

Se întreabă dacă nu există dificultăţi

în legătură cu masticaţia, dacă nu apare o

oboseală în timp ce mănâncă, dacă nu au

apărut unele fenomene neobişnuite în

teritoriul musculaturii masticatorii (scădere

în volum, mişcări involuntare etc.).

Page 91: 33 i nervul-cranie

TRIGEMENUL MOTORIU

METODICA EXAMENULUI CLINIC

II. EXAMENUL STATIC

1. Inspecţia regiunii masticatorii cu punerea în evidenţă a

simetriei şi expresiei dezvoltării muşchilor din fosele

temporale şi maseterine.

2. Observaţia eventualelor fasciculaţii în aceleaşi zone.

3. Observaţia eventualelor spasme (trism) în teritoriul

muşchilor masticatori.

4. Observaţia eventualelor tulburări trofice.

Page 92: 33 i nervul-cranie

TRIGEMENUL MOTORIU

METODICA EXAMENULUI CLINIC

III. EXAMENUL DINAMIC.

1. Pacientul este invitat să execute mişcări de coborâre,

ridicare, proiectare înainte-înapoi şi diducţie a

mandibulei.

2. Se palpează simetric muşchii temporali sau maseteri,

apoi se invită pacientul să imite cu gura închisă mişcări

de masticaţie. În aşa mod se apreciază dimensiunea

muşchilor şi forţa lor.

Page 93: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

Cauze

3. Mandibular

PORŢIUNEA

MOTORIE

1.

2.

3.

4.

-Oboseală patologică

- Devierea mandibulei

- Mişcări involuntare,

trism, facsiculaţii

- Tulburări trofice,

ulceraţii

- Hipotrofii, hemiatrofii

-Limitarea mişcărilor

mandibulei

- Diferenţa de

dimensiuni şi forţă

musculară

Page 94: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

V TRIGEMEN

Cauze

FACIAL

EXAMENUL

REFLEXELOR

1. Cornean.

2. Conjunctival.

3. Maseterin.

- Hiporeflexie

- Areflexie

- Hiperreflexie

VII

III OCULOMOTOR

Page 95: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă

-COMPRESIUNI OSOASE

-COMPRESIUNI VASCULARE

-COMPRESIUNI TUMORALE

-TULBURĂRI METABOLICE

-MIASTENIA GRAVIS

-ENCEFALITE

-VIROZE

-ZONA ZOSTER

-SCLEROZA ÎN PLĂCI

-etc.

TRIGEMEN V

Page 96: 33 i nervul-cranie

KYOTO, Japonia, 2004

Page 97: 33 i nervul-cranie

NERVUL FACIAL

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Page 98: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

Page 99: 33 i nervul-cranie

VII. N. FACIAL

N. B.

Partea superioară a

nucleului facial primeşte

fibre de la ambele

emisfere, în timp ce

porţiunea lui inferioară

primeşte fibre numai de

la emisfera

controlaterală.

Page 100: 33 i nervul-cranie

VII. N. FACIAL

Page 101: 33 i nervul-cranie

VII. N. FACIAL (ramura senzitivă gustativă)

Page 102: 33 i nervul-cranie

VII. N. FACIAL (componenta viscerală motorie)

Page 103: 33 i nervul-cranie

VII. N. FACIAL (ramura senzitivă somatică)

Page 104: 33 i nervul-cranie

N. FACIAL

Nervul mare superficial al stâncii

Nervul muşchiului scăriţei

Nervul coarda timpanului

PES ANSERINUS MAJOR

Page 105: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

Gaura stilo-

mastoidiană

I. Examenul

static

1.

2.

3.

4.

5.

6.

Page 106: 33 i nervul-cranie

NERVUL FACIAL

METODICA EXAMENULUI CLINIC

I. EXAMENUL STATIC

1. Se apreciază simetria generală a feţei.

2. Se observă expresia pliurilor hemifrunţii drepte şi

stângi.

3. Se apreciază simetria şi dimensiunile fantelor

palpebrale.

4. Se apreciază expresia şi dimensiunile şanţului

nazogenian stâng şi drept.

5. Se apreciază poziţia comisurii gurii stângi şi drepte.

6. Se observă clipitul pentru ambii ochi.

Page 107: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

Gaura stilo-

mastoidiană

II. Examenul

dinamic

1.

2.

3. ...

III.

Explorarea

reflexelor

1.

2.

3. IV.

Explorarea

simţului

gustativ

Page 108: 33 i nervul-cranie

NERVUL FACIAL

METODICA EXAMENULUI CLINIC

II. EXAMENUL DINAMIC

1. Pacientul este invitat să încreţească fruntea.

2. Pacientul este invitat să închidă ochii.

3. Pacientul este invitat să arate dinţii.

1. Nazopalpebral.

IV. EXPLORAREA SIMŢULUI GUSTATIV

2. Opticopalpebral. 3. Cohleopalpebral.

III. EXPLORAREA REFLEXELOR

Page 109: 33 i nervul-cranie

EXPLORAREA SIMŢULUI GUSTATIV

Page 110: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

PAREZĂ MIMICĂ DE TIP

“CENTRAL”

Leziuni emisferice,

capsulare,

pedunculare:

-procese vasculare

-tumori

-encefalite

-procese

demielinizante

cerebrale

1. Ştergerea şanţului

nazogenian.

2. Gura deviată spre partea

sănătoasă.

3. Comisura gurii lăsată în

jos.

1. Semnul “paletei” +.

EXAMENUL STATIC

EXAMENUL DINAMIC

Page 111: 33 i nervul-cranie

Pareză mimică de tip “central” pe partea stângă

a feţii.

Page 112: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

PAREZĂ MIMICĂ DE TIP

“PERIFERIC”

1. Asimetria feţei spre

hemifaţa sănătoasă.

2. Pliurile hemifrunţii şterse.

3. Lagoftalmie.

4. Şanţul nazogenian şters.

EXAMENUL STATIC

Leziuni periferice

ale nervului:

-infecţii bacteriene

-inecţii virale

- “a frigore”

- traumatisme

Page 113: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

PAREZĂ MIMICĂ DE TIP

“PERIFERIC”

Factori

infecţioşi:

- virusul gripei

- virusul ECHO

- virusul

Coxackie

- adenovirusuri

- Borrelia

Burgdorferi

6. Comisura gurii de partea

bolnavă este situată mai jos ↓.

7. De partea bolnavă

lipseşte clipitul.

8. Hiperlacrimaţia, epiphora.

EXAMENUL STATIC

5. Gura întreagă deviată

spre partea sănătoasă.

Page 114: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

PAREZĂ MIMICĂ DE TIP

“PERIFERIC”

-diabetul zaharat

-uremia

- stările carenţiale

şi de malabsorbţie 1. La invitaţia de a încreţi

fruntea în hemifruntea

bolnavă pliurile lipsesc.

3. Semnul “paletei” +.

EXAMENUL DINAMIC

2. Semnul Charles Bell +.

4. Reducerea forţei

muşchilor mimici.

Page 115: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

PAREZĂ MIMICĂ DE TIP

“PERIFERIC”

1. Lipseşte reflexul

nazopalpebral.

3. Lipseşte reflexul

cohleopalpebral.

EXPLORAREA REFLEXELOR

2. Lipseşte reflexul

opticopalpebral

4. Lipseşte reflexul

cornean.

Page 116: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Manifestările clinice de

suferinţă

VII FACIAL

Cauze

PAREZĂ MIMICĂ DE TIP

“PERIFERIC”

Aguezie / Hipoguezie /

Disguezie în 2/3 anterioare

ale hemilimbii bolnave.

EXPLORAREA SIMŢULUI

GUSTATIV

Page 117: 33 i nervul-cranie

Nivelul I. Gaura

stilomastodiană

NERVUL FACIAL

semiologia leziunilor la

diverse niveluri

MANIFESTĂRILE CLINICE:

hiperlacrimaţie / epiphoră

+

pareză mimică “periferică”

Page 118: 33 i nervul-cranie

Nivelul II. emergenţa coardei

timpanului

NERVUL FACIAL

semiologia leziunilor la

diverse niveluri

MANIFESTĂRILE CLINICE:

hipo- dis- guezie pe 2/3

anterioare ale hemilimbii

+

Nivelul I

Page 119: 33 i nervul-cranie

Nivelul III. emergenţa n.

muşchiului scăriţei

NERVUL FACIAL

semiologia leziunilor la

diverse niveluri

MANIFESTĂRILE CLINICE:

hiperacuzie

+

Nivelul II

Page 120: 33 i nervul-cranie

Nivelul IV. emergenţa n.

mare pietros superficial

al stâncii

NERVUL FACIAL

semiologia leziunilor la

diverse niveluri

MANIFESTĂRILE CLINICE:

hiperlacrimaţie / epiphoră

-

Nivelul III

+ xeroftalmie

Page 121: 33 i nervul-cranie

NERVUL FACIAL

este singurul nerv periferic afecţiunea căruia se poate

complica prin

CONTRACTURĂ FACIALĂ

HEMISPASM FACIAL POSTPARALITIC

Page 122: 33 i nervul-cranie

KUMAMOTO, Japonia, 2004 r. Jordan, Israel, 2007

Page 123: 33 i nervul-cranie

NERVUL ACUSTICO-

VESTIBULAR

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Page 124: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VIII ACUSTICO –

VESTIBULAR

Cauze

Page 125: 33 i nervul-cranie

VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR

Meatus acusticus

internus

N. VIII, porţiunea

acustică

Prima buclă cohleară:

-scala tympani

-ductul cohlear

-scala vestibulară

Corpul celulei

nervoase din

ganglionul cohlear

(spiral)

Organul Corti

(spiral)

N. VII N. VIII, porţiunea

vestibulară

Corpul celulei

nervoase din

ganglionul

vestibular

(Scarpa)

Canalul

semicircular

anterior

Canalul

semicircular

posterior

Canalul

semicircular

orizontal

Ampulele

Page 126: 33 i nervul-cranie

VIII. N. ACUSTIC

Page 127: 33 i nervul-cranie

VIII. N. ACUSTIC

TRANSFORMAREA EXCITAŢIEI MECANICE ÎN IMPULS BIOELECTRIC

Page 128: 33 i nervul-cranie

VIII. N. ACUSTIC

CĂILE AFERENTE CENTRALE

Cortexul auditiv din

circumvoluţia temporală

transversă

Braţul tuberculului

cvadrigemen inferior

Tuberculul cvadrigemen

inferior

Lemniscul lateral

Stria acustică dorsală

Corpul trapezoiud (stria

acustică ventrală) şi stria

acustică intermediară n. VIII, porţiunea

vestibulară

Orificiul acustic intern

n. VIII, porţiunea

acustică

Nucleul acustic ventral

Nucleul acustic dorsal

Nucleul olivar superior

Fundul ventriculului IV

Talamusul

Corpul geniculat

medial al

talamusului

Page 129: 33 i nervul-cranie

VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR

Page 130: 33 i nervul-cranie

VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR

Page 131: 33 i nervul-cranie

VIII. N. ACUSTICOVESTIBULAR

Page 132: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

VIII ACUSTICO –

VESTIBULAR

Cauze

VIII a –

porţiunea

acustică

VIII v –

porţiunea

vestibulară

Orificiul

acustic

intern

1. Acumetria

fonică

2. Acumetria

instrumen-

tală

-proba

Weber

-proba

Schwabah

-proba Rinné

Hipo/

Anacuzie

Hiperacuzie

Acufene

(tinnitus)

Halucinaţii

auditive

Page 133: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă

VIII a -DIVERSE AFECTIUNI OTOLOGICE (otita medie

supurată, dopul de cerumen)

-INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –

streptomicină)

-INFECŢII

-TRAUMATIZME

-TULBURĂRI VASCULARE CEREBRALE

-TUMORI CEREBRALE

-BOLI PSIHICE

-etc.

ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII a –

porţiunea

acustică

Page 134: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea ORIFICIUL

Metodica

examenului

clinic

Manifestările clinice

de suferinţă

VIII ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII v –

porţiunea

vestibulară

Orificiul

acustic

intern

1. Proba

Romberg

2. Proba

Bárány

3. Proba

Babinski-

Weil

Instabilitate (tulburări

de echilibru static şi

dinamic)

Deviere tonică a

braţelor

4. Consta-

tarea nistag-

musului

Mers

“în stea”

Nistagmus:

-orizontal

-vertical

-rotator

-multiplu

Page 135: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Cauze de suferinţă

VIII a -INTOXICAŢII (inclusiv medicamentoase –

aminozidele, alcool)

-SCHWANOMUL de nerv VIII

-VESTIBULOPATII PERIFERICE

-etc.

ACUSTICO –

VESTIBULAR

VIII v –

porţiunea

vestibulară

Page 136: 33 i nervul-cranie

VERTIJUL

este o iluzie halucinatoare de mişcare a corpului sau a

mediului înconjurător

-VERTIJUL PATOLOGIC

- poziţional benign

- boala Ménière

- psihogen

- VERTIJUL FIZIOLOGIC (răul de mare, răul de maşină,

vertijul vizual (cinema)

Page 137: 33 i nervul-cranie

BUDAPESTA, Ungaria, 2007

Page 138: 33 i nervul-cranie

NERVUL GLOSOFARINGIAN

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Page 139: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

Cauze

Page 140: 33 i nervul-cranie

IX. N. GLOSOFARINGIAN

Page 141: 33 i nervul-cranie

IX. N. GLOSOFARINGIAN

(porţiunea senzitivă somatică)

Page 142: 33 i nervul-cranie

IX. N. GLOSOFARINGIAN

(porţiunea senzitivă viscerală)

Page 143: 33 i nervul-cranie

IX. N. GLOSOFARINGIAN

(baroreceptorii bifurcaţiei aortei)

Page 144: 33 i nervul-cranie

IX. N. GLOSOFARINGIAN

(porţiunea viscerală gustativă)

Page 145: 33 i nervul-cranie

IX. N. GLOSOFARINGIAN

(porţiunea somatică motorie)

Page 146: 33 i nervul-cranie

IX. N. GLOSOFARINGIAN

(porţiunea viscerală motorie)

Page 147: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Orificiul

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

Cauze

Gaura

ruptă

posterioară

1. Funcţia

senzitivă

Sensibilitatea

tactilă din 1/3

posterioară a

limbii, loja

amigdaliană şi

peretele

posterior al

faringelui.

Hipoestezie sau

anestezie în 1/3

posterioară a

limbii, în partea

posterioară a

palatului moale

şi în faringe

Nevralgii

glosofaringiene

Page 148: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Orificiul

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

Cauze

Gaura

ruptă

posterioară

2. Funcţia

senzorială

Se

investighează

perceperea

gustului amar

înapoia “V-

ului” lingual

folosindu-se

un tampon de

vată îmbibat în

chinină. Se

ating cele 2

jumătăţi ale

limbii

Tulburarea

gustului amar

(hiperguezie,

aguezie) pe

treimea

posterioară a

limbii

Page 149: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

Cauze

2. Funcţia motorie

Examenul static: se

inspectează peretele

posterior al faringelui,

punându-se în evidenţă

simetria lui.

Examenul dinamic: pacientul

este invitat să pronunţe

vocalele “a”, “e”, “o”,

urmărindu-se mişcarea

peretelui posterior al

faringelui produsă prin

contracţia muşchiului

stilofaringian. Se invită

pacientul să înghită alimente

solide, apreciindu-se subiectiv

şi obiectiv deglutiţia pentru

solide.

Jenă în

deglutiţia

(disfagie)

pentru

alimente

solide.

Semnul

cortinei

(perdelei)

Vernet:

peretele

posterior al

hemifaringelui

bolnav este

tracţionat

înspre partea

sănătoasă

Page 150: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

Cauze

2. Funcţia motorie

Explorarea reflexelor.

Reflexul faringian: pacientul

ţine gura larg deschisă. Cu o

spatulă se atinge peretele

posterior al faringelui. În mod

normal se produce o ridicare

şi o contracţie a musculaturii

faringelui şi o retracţie a

limbii însoţită de greaţă şi

chiar vomă.

Reflexul de vomă: Cu o

spatulă sau un stilet se atinge

baza limbii. În mod normal se

produce o retracţie a limbii,

însoţită de mişcări vomitive.

Reflexul

faringian şi de

vomă de partea

lezată este

diminuat sau

abolit

Se observă

cum peretele

posterior al

hemifaringelui

bolnav este

tracţionat

înspre partea

sănătoasă

Page 151: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

IX GLOSO-

FARINGIAN

Cauze

3. Funcţia salivară

Se plasează pe limbă

alimente codimentate şi se

observă scurgerea salivei

din ductul lui Stenon situat

la nivelul celui de-al doilea

premolar superior

Xerostomie

Page 152: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

IX GLOSO-

FARINGIAN

Cauze

neurinoame ale nervului IX

neurinoame ale nervilor găurii rupte posterioare

tumori ale unghiului pontocerebelos

meningioame ale sinusului lateral

tumori osoase ale bazei craniului

arahnoidite ale fosei cerebrale posterioare

angioame şi anevrisme ale sistemului vertebrobazilar sau

ale carotidei

tumori amigdalo-faringiene

mono- şi polineuropatii ale nervilor cranieni de origine

infecţioasă, toxică, compresivă sau traumatică

flebite jugulare

anomaliile joncţiunii craniorahidiene (platibazia,

impresiunea bazilară, sindrom Arnold-Chiari etc.).

Page 153: 33 i nervul-cranie

TRUNCHIUL CEREBRAL

NERVII CRANIENI

X. NERVUL VAG

(PNEUMOGASTRIC)

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Page 154: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X VAG

Cauze

Page 155: 33 i nervul-cranie

X. N. VAG

componenta

senzitivă

generală

Page 156: 33 i nervul-cranie

X. N. VAG

componenta

senzitivă

viscerală

Page 157: 33 i nervul-cranie

X. N. VAG

componenta

motorie

somatică

Page 158: 33 i nervul-cranie

X. N. VAG

(nucleii motori: ambiguus şi motor dorsal)

Page 159: 33 i nervul-cranie

X. N. VAG

componenta

viscerală

motorie

Page 160: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Orificiul

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X VAG

Cauze

Gaura

ruptă

posterioară

1. Funcţia

senzitivă

Sensibilitatea

cutanată din

zona

retroauriculară,

peretele

posterior al

conductului

auditiv extern,

precum şi

sensibilitatea

mucoasă din

baza luetei, 1/3

superioară a

pilierilor

vălului palatin

şi faringe.

Hipoestezia în

partea

anterioară a

mucoasei

palatului moale

şi pe pereţii

hemifaringelui

Page 161: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X

(n. vag)

2. Funcţia motorie

Examenul static:

pacientul ţine gura larg

deschisă. Se apreciază

poziţia mediană a

luetei

Examenul dinamic:

pacientul se invită să

pronunţe vocalele “a”,

“e”. În mod normal

vălul se ridică, iar lueta

se menţine pe linia

mediană. Se apreciază

subiectiv şi obiectiv

deglutiţia pentru

lichide. Se explorează

fonaţia.

Paralizia hemivălului

homolateral, vocea

devine nazonată;

Tracţionarea părţii

paretice înspre

partea sănătoasă

cu ocazia

vocalizărilor

La deglutiţie lichidele

refluează pe nas, pot

pătrunde în trahee

provocând tuse

Page 162: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X Vag

Cauze

2. Funcţia motorie

Explorarea reflexelor.

Reflexul velopalatin:

se excită cu spatula peretele

anterior al palatului, de

ambele părţi. În mod normal

se produce o ridicare a

palatului moale şi retracţia

simultană a uvulei. Dacă

excitaţia este unilaterală,

uvula deviază ipsilateral.

reflexul

velopatin

este diminuat

sau abolit

Page 163: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

X 3. Funcţia vegetativă

Se explorează funcţia respiratorie şi cardio-

vasculară

Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se

obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8

bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate

mai bine pe EKG.

Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau

feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse

ca răspuns normal.

Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona

sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în

bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,

hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în

cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.

Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă

Manifestările

clinice de

suferinţă

manifestări

cardioinhibitorii

şi

tensiodepresive,

care pot atinge

intensităţi

sincopale

Page 164: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

X VAG

Cauze

polioencefalitele de tip inferiorî

trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare

scleroza laterală amiotrofică

fracturile care interesează gaura ruptă posterioară

polineuropatiile craniene infecţioase

siringobulbie

anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare

tumori

afecţiuni care interesează fasciculul geniculat

Page 165: 33 i nervul-cranie

CT of head and cranial neuropathy

CT of the head showing the posterior fossa structures. Note the medially

driven fractured fragment of the anterior foramen magnum.

Page 166: 33 i nervul-cranie

CT of head and cranial neuropathy 2

CT scan demonstrates the condylar fracture of occiput. The fracture

continues in an upward direction and involves the petrous temporal bone.

Page 167: 33 i nervul-cranie

X. N. VAG

Page 168: 33 i nervul-cranie

TRUNCHIUL CEREBRAL

NERVII CRANIENI

X. NERVUL SPINAL (ACCESOR)

Prof. M. Gavriliuc,

Catedra de Neurologie a USMF

“Nicolae Testemiţanu”

Institutul de Neurologie şi

Neurochirurgie

Page 169: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Structura

anatomică

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

XI SPINAL

(ACCESOR)

Cauze

Page 170: 33 i nervul-cranie

X. N. SPINAL

Page 171: 33 i nervul-cranie

X. N. SPINAL

Page 172: 33 i nervul-cranie

X. N. SPINAL

Page 173: 33 i nervul-cranie

X. N. SPINAL

Page 174: 33 i nervul-cranie

X. N. SPINAL

Page 175: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea Orificiul

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X VAG

Cauze

Gaura

ruptă

posterioară

1. Funcţia

senzitivă

Sensibilitatea

cutanată din

zona

retroauriculară,

peretele

posterior al

conductului

auditiv extern,

precum şi

sensibilitatea

mucoasă din

baza luetei, 1/3

superioară a

pilierilor

vălului palatin

şi faringe.

Hipoestezia în

partea

anterioară a

mucoasei

palatului moale

şi pe pereţii

hemifaringelui

Page 176: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X

(n. vag)

2. Funcţia motorie

Examenul static:

pacientul ţine gura larg

deschisă. Se apreciază

poziţia mediană a

luetei

Examenul dinamic:

pacientul se invită să

pronunţe vocalele “a”,

“e”. În mod normal

vălul se ridică, iar lueta

se menţine pe linia

mediană. Se apreciază

subiectiv şi obiectiv

deglutiţia pentru

lichide. Se explorează

fonaţia.

Paralizia hemivălului

homolateral, vocea

devine nazonată;

Tracţionarea părţii

paretice înspre

partea sănătoasă

cu ocazia

vocalizărilor

La deglutiţie lichidele

refluează pe nas, pot

pătrunde în trahee

provocând tuse

Page 177: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

Metodica

examenului

clinic

Manifestările

clinice de

suferinţă

X Vag

Cauze

2. Funcţia motorie

Explorarea reflexelor.

Reflexul velopalatin:

se excită cu spatula peretele

anterior al palatului, de

ambele părţi. În mod normal

se produce o ridicare a

palatului moale şi retracţia

simultană a uvulei. Dacă

excitaţia este unilaterală,

uvula deviază ipsilateral.

reflexul

velopatin

este diminuat

sau abolit

Page 178: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o

Metodica

examenului

clinic

X 3. Funcţia vegetativă

Se explorează funcţia respiratorie şi cardio-

vasculară

Reflexul oculo-cardiac: apăsând uşor globii oculari se

obţine bradicardie (pulsul scade de obicei cu peste 5-8

bătăi/min), bradipnee, pot apare extrasistole, evidenţiate

mai bine pe EKG.

Reflexul de tuse: stimularea membranei timpanului sau

feţei posterioare a conductului auditiv extern produce tuse

ca răspuns normal.

Reflexul sinocarotidian: se obţine comprimând zona

sinusului carotidian situată la nivelul cartilajului tiroid în

bifurcaţia carotidei comune. Ca răspuns apare: bradicardie,

hipotensiune arterială, vasodilataţie periferică, sincopă în

cazuri de hiperexcitabilitate a sinusului.

Mai participă la reflexele de căscat, strănut, vomă

Manifestările

clinice de

suferinţă

manifestări

cardioinhibitorii

şi

tensiodepresive,

care pot atinge

intensităţi

sincopale

Page 179: 33 i nervul-cranie

NERVII CRANIENI, schema generală de însuşire

Nr. d/o Denumirea

X VAG

Cauze

polioencefalitele de tip inferiorî

trombozele arterei cerebeloase postero-inferioare

scleroza laterală amiotrofică

fracturile care interesează gaura ruptă posterioară

polineuropatiile craniene infecţioase

siringobulbie

anevrismele arterelor vertebrale şi ale arterei bazilare

tumori

afecţiuni care interesează fasciculul geniculat

Page 180: 33 i nervul-cranie

X. N. VAG