2. Resuscitarea Cardio-respiratorie ALS (1)

Post on 26-Nov-2015

111 views 8 download

description

UMF IASI, ATI

Transcript of 2. Resuscitarea Cardio-respiratorie ALS (1)

RESUSCITAREA

CARDIO-RESPIRATORIE

ALS

UNIVERSITATEA DE MEDICINA SI FARMACIE, IasiFacultatea de MedicinaDirecţia de curs: Anestezie-Terapie Intensiva SPECIALIZAREA

Radiologie-Imagistică MedicalăAn III

Suport de LP

A doua/prima fază a RCR;Are ca scop:

• Păstrarea funcţiei organelor vitale;• Promovarea reluării circulaţiei spontane;• Stabilizarea postresuscitare;• Protecţia cerebrală postresuscitare;

Se practică cu: echipament aparatură, materiale sanitare şi

droguri.

SVA – cuprinde:

1. Defibrilarea ?????? Automat vs manual

2. MCE

3. Eliberarea căilor aeriene şi ventilaţia artificială

4. Obţinerea accesului venos / căi de administrare a drogurilor

5. Aplicarea algoritmilor de tratament specifici formei de oprire cardiacă

!!! Tratamentul cauzei de oprire cardio-respiratorie

+

DEFIBRILAREA

Termen utilizat pentru a desemna livrarea nesincronizată cu complexul QRS a unui şoc electric.

DEA parte integrantă a suportului vital bazal (majoritatea opririlor cardiace fiind sau transformându-se la un moment dat în FV, a carei tratament de elecţie este defibrilarea )

Şocul electric depolarizare sincronă, apoi repolarizare sincronă a miocardului ( "zero electric")

Poziţia pacientului

Poziţia resuscitatorului

Pregătirea şi poziţionarea padelelor

Atenţionarea

Energia utilizată

Verificarea eficienţei

Tehnica defibrilării

Caracteristicile defibrilării Precocitatea

Probabilitatea de succes scade în paralel cu timpul scurs de la instalarea opririi cardiace

Iniţiată în primele 3-5 min poate dubla sau tripla şansele de succes a RCR

"Shock first vs. CPR first"

Dacă nu a fost posibilă în primele 5 min de la instalarea opririi cardiace se recomandă 2 min de RCR înaintea defibrilării

Scurtarea intervalului între ultima compresie sternală şi şoc

"1- shock protocol"

2005 – Nu se mai recomandă verificarea ritmului pe monitorul ECG imediat după defibrilare

Majoritatea victimelor trec imediat postresuscitare printr-o perioadă de asistolie sau AEFP 2 min RCR imediat postdefibrilare

!

curent monofazic – iniţial 360 J şi continuă cu aceeaşi energie la următoarele şocuri.

curent bifazic - iniţial o energie de 200 J, apoi energii crescânde de 300 J şi 360 J.

! FV/TV fară puls recurentă – valoarea energiei utilizate pt următorul şoc va fi aceea care a convertit ritmul

Energia utilizată în defibrilare

Eliberarea căii aeriene şi ventilaţia artificială

Se face prin instrumente medicale:

Pipe oro/nasofaringiene

Măşti faciale – balon autogonflabil

Intubaţia traheală

Metode alternative: masca laringiană, obturator esofagian,combitub-ul, traheostomia

*Avantaje intubaţie orotraheală: -eliberarea şi menţinerea patenţei căii aeriene

-protecţie faţă de aspiraţia de conţinut gastric

-administrare de O2 100%

-cale de administrare droguri

-acces de durată la cale aeriană

-aspiraţia traheală

Semne clinice de intubaţie traheală corectă

vizualizarea trecerii sondei printre

corzile vocale

expansiune toracică simetrică

murmur vezicular prezent egal bilateral

prezenţa vaporilor de apă pe sondă la ventilaţie

lipsa zgomotelor aerice în epigastru

CARACTERISTICILE VENTILAŢIEI MECANICE ÎN SVA LA ADULT

Volum curent 6-8ml/kg

Frecvenţa 8-10/minut

Oxigen 100%

Fără PEEP

Nu se întrerupe masajul cardiac extern pentru ventilaţie

Căi de administrare a drogurilor în RCR

Calea intravenoasă periferică – cale standard

Calea intraosoasă

Calea intravenoasă centrală

Calea intratraheală

AdrenalinaAtropinaXilinaVasopresinaBicarbonatul de sodiuAmiodaronaProcainamidaSulfatul de magneziuDopaminaSoluţii volemice

administrarea se face prin instilare pe sonda traheală

doză de 2-2,5 ori mai mare decât la administrarea iv

drogurile se diluează în NaCl 0,9% 5-10ml

5 ventilaţii viguroase cu balonul autogonflabil

Administrare endotraheală

! NAVEL

NALOXONEATROPINEVASOPRESSINEPINEPHRINELIDOCAINE

Algoritm de tratament

Forme electrice de oprire cardiacă

Fibrilaţia ventriculară

Tahicardia ventriculară fără puls

Activitatea electrică fără puls:• Disociaţia electro-mecanică• Pseudodisociaţia electro-mecanică• Ritmul idio-ventricular• Ritmuri de scăpare• Bradiasistolia

Asistolia

! Identificarea formei electrice de oprire cardiacă permite aplicarea algoritmului optim de RCR

Şocabile

Nonşocabile

Fibrilaţia ventriculară/ Tahicardie ventriculară fără puls

Fibrilaţia ventriculară/ Tahicardie ventriculară fără puls

Activitate electrică fără puls

Asistolia