Post on 17-Jan-2020
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
CUPRINS:
Cum vor patronii să-i convingă pe elevii români să nu plece din ţară
BACALAUREAT. Ministerul Educației propune schimbarea radicală a
examenului de Bacalaureat. Cum arată cele patru tipuri de examen
5 moduri în care Young Millennials vor influența sfera profesională
ASF a premiat cele mai bune proiecte din domeniul educatiei financiare la Gala
EduFin
1 APRILIE 2019
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
Cum vor patronii să-i convingă pe elevii români să nu plece din ţară
Industria hotelieră are nevoie disperată de
oameni. Deşi, peste 33.000 de elevi urmează licee
de specialitate, prea puţini ajung să şi profeseze.
Explicaţia lor? Condiţiile de muncă şi salariile sunt de multe
ori neatractive, aşa că aleg să plece din ţară. Tocmai
de aceea, reprezentanţii a zeci de hoteluri au decis
să invite 4000 de tineri să vadă cum se munceşte şi
să-i convingă să facă o carieră din asta.
În ultimele 6 luni ale lui 2018, au existat peste
19.000 de posturi disponibile în turism doar pe o
platformă de recrutare. Chiar şi aşa se angaja doar
o persoană la 19 zile.
Ca să îi convingă pe tineri să urmeze o carieră în turism, peste 4000 de elevi şi studenţi vor fi invitaţi în
hoteluri din întreaga ţară. Timp de 2 zile, pe 12 şi 13 aprilie, aceştia vor vedea cu ochii lor ce presupune munca
în domeniu. Până acum s-au alăturat acestei campanii 46 de hoteluri din 26 de oraşe.
Călin Ilie, președinte FIHR:” Practică în sistemul de azi e de circa trei saptamâni şi ei în acest timp nu
reuşesc să înveţe o meserie în turism şi învăţând în sistem dual perioada de practică e mult mai mai mare şi vor
fi mult mai pregătiţi să lucreze în turism.”
Pentru ca tinerii să rămână în ţară este însă nevoie şi de schimari legislative, atrag atenţia reprezentanţii din
industria hotelieră. Legiferarea bacşişului ar fi una, aşa cum s-a întâmplat deja în mai multe ţări din Europa.
Dar trebuie găsită şi o metodă prin care să fie interzisă angajarea zilierilor. Chiar şi aşa, rezultatele ar apărea
în doar doi-trei ani şi numai dacă munca în turism ar fi încurajată şi promovată în şcolile de specialitate.
Cristina Ionela Tărteteață, Secretar de Stat în Ministerul Turismului: “Două proiecte pe fonduri europene
cu beneficiari din Vrancea şi Braşov, unul se referă la calificare competentă, competitivitate în regiunea sud-
est şi celălalt în regiunea centru. ”
Florian Lixandru, Secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale: “Dorim să promovăm toate
proiectele pe care dumnealor le propun şi care sunt în beneficiul atât al elevilor care studiază în învățământul
liceal şi care doresc să urmeze o carieră în turism şi pentru care se pregătesc pentru admiterea la liceu pentru
a-i informa.”
În România există acum aproximativ 200 de licee cu specializarea turism, în care învaţa peste 33 de mii de
elevi. Dacă ei ar alege să profeseze în ţară, lipsa de personal din domeniu ar fi istorie.
SURSA: ŞTIRILE PROTV - https://stirileprotv.ro/stiri/financiar/cum-vor-patronii-sa-i-convinga-
pe-elevii-romani-sa-nu-plece-din-tara.html
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
BACALAUREAT. Ministerul Educației propune schimbarea radicală a examenului de
Bacalaureat. Cum arată cele patru tipuri de examen
Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a propus vineri introducerea a patru tipuri de
Bacalaureat: Bac T (tehnologic), Bac A1 (pentru absolvenţii programelor de studii liceale de ştiinţe), Bac A2
(pentru absolvenţii programelor de studii liceale socio-umaniste) şi Bac V (pentru absolvenţii programelor de
studii liceale vocaţionale).
Sugestiile au fost avansate în cadrul evenimentului de lansare a viziunii sistemice "Educaţia de uneşte",
organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, în aula Bibliotecii Centrale Universitare "Carol I".
Ministrul le-a propus celor prezenţi să se
gândească la aceste formule. "Nu putem să dăm
răspunsurile acum. Sunt încercări ale noastre de
a găsi formula cea mai potrivită", a menţionat ea.
Astfel, elevii care urmează programe de
formare profesională vor putea opta pentru studii
profesionale Nivel 3 (3 ani) sau pentru studii
liceale Nivel 4 (patru ani).
"Programele de formare profesională vor
cuprinde studiile profesionale, acum generate de
şcoala profesională, de trei ani de zile, care se
finalizează cu o certificare a competenţelor şi,
sigur, cu abilităţi de limba română corect vorbită
şi scrisă, o limbă străină şi o probă practică. Ei pot beneficia, dacă se opresc doar la această rută de
profesionalizare, de formare profesională continuă. Tot în programele de formare profesională am inclus şi
studiile liceale, ceea ce acceptăm astăzi ca fiind licee tehnologice. Aceste studii se finalizează cu un Bac, pe
care l-am numit 'T', de la tehnologic, şi cu un certificat de competenţe profesionale", a explicat ministrul.
Ecaterina Andronescu a vorbit şi despre flexibilitatea sistemelor, menţionând că din şcoala profesională
un elev poate să meargă la liceul tehnologic. Însă după absolvirea Bacului tehnologic, tânărul va putea merge
doar într-o şcoală post-liceală, beneficiind însă la rândul său de formarea profesională continuă.
Cei care optează pentru programe de studii liceale se vor putea îndrepta către ştiinţe, materii socio-
umaniste sau vocaţionale.
"Programele de studii liceale de ştiinţe, de patru ani toate, am încercat să le grupăm în trei categorii: cele
vocaţionale, în care intră arta, muzica, sportul şi aşa mai departe, care se finalizează cu un Bac vocaţional, care
cuprinde limba română, limba străină, o probă specifică domeniului şi o probă pentru toate studiile liceale de
creativitate, cunoaştere, abilităţi, aptitudini şi atitudini. Nu cred că va fi foarte uşor de generat această probă,
dar cred că este obligatorie. Ea ar avea un caracter de interdisciplinaritate", a spus Andronescu.
Proba de creativitate va fi valabilă şi pentru absolvenţii studiilor liceale de ştiinţe sau socio-umaniste.
"Celelalte două programe de studii liceale le-am numit programe de ştiinţe, care se finalizează cu un Bac
de nivel A1, cu examene de română, limbă străină, matematică, la alegere una dintre disciplinele ştiinţifice şi,
evident, cu această probă de creativitate, care integrează ceea ce a învăţat prin studiile liceale. Şi un Bac la
care ajung cei care optează pentru programele de studii liceale socio-umaniste (Bac A2), cu accent pe
disciplinele socio-umaniste: limba română, limbă străină, istorie, filosofie, logică, sociologie şi, evident, proba
de creativitate", a mai spus ministrul.
Ea a explicat că absolvenţii studiilor liceale vor putea opta pentru studii superioare, în funcţie de materiile
aprofundate anterior.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
"După ce s-a încheiat evaluarea prin examenul de Bacalaureat au dreptul spre studii universitare, oarecum,
pre-condiţionate. Adică cel care are un Bac vocaţional se duce să facă studii universitare vocaţionale: muzică,
Conservator, Universitatea de Educaţie Fizică şi Sport, universităţile de artă, pentru că ei au acumulări mult
mai importante. Şi studii universitare socio-umaniste şi ştiinţe şi ştiinţe aplicate, pentru cei care au ales formula
pe care altă dată o numeam învăţământ real", a menţionat ministrul.
Masteratul va putea fi: de aprofundare, interdisciplinar sau complementar. Vor urma studiile doctorale,
post-doctorale şi formarea continuă, conform schemei propuse.
SURSA: ANTENA 3 - https://www.antena3.ro/actualitate/schimbari-radicale-in-educatie-anuntul-
facut-de-ministrul-ecaterina-andronescu-514456.html
5 moduri în care Young Millennials vor influența sfera profesională Tinerii profesioniști de astăzi, millennials sau Generația Y (22-37 de ani) reprezintă cea mai extinsă
generație actuală dintre toate categoriile de vârstă, semnificativ diferită față de toate cele de până acum.
Vânătoarea de talente, criza atragerii forței de muncă, manifestate critic în anumite țări, inclusiv în România,
dar și numărul mare de millennials (aproximat la 50% din forța de muncă globală până în 2020, cf. 2016 CBRE
Global Overview) îi „înzestrează” cu o influență extrem de mare asupra modului în care va arăta viitorul
tuturor.
În interiorul acestei generații,
consumul de tehnologie a dus la o
delimitare între young millennials (22-29
ani) și old millennials (30-37 ani), numiți
și Xennials, descriși ca având o copilărie
analogă și o perioada de maturitate
digitalizată. Daca Xennials au o mai mare
putere de cumpărare, segmentul mai tânăr
al Generației Y se află la începutul carierei,
iar modul în care stabilesc și construiesc
relații, reguli și procese în domeniul
profesional va avea un impact considerabil
asupra organizațiilor și leadershipului și
implicit asupra economiilor viitoare.
Am parcurs mai multe studii și
articole, pentru a afla cum va fi acesta
modificat și am structurat concluziile la care am ajuns în 5 aspecte.
1. Antreprenoriat și freelancing
Context actual: Dacă Seth Godin avertiza în 2006 ca Small is the new big (sau Viitorul aparține companiilor mici, cum a
fost tradusă cartea la noi), acest lucru s-a văzut tot mai mult în ultimii ani, pentru că millennials sunt mai
degrabă dispuși să fie lideri în propriile companii decât în companii mari în care nu au putere de decizie sau
nu pot influența lucrurile.
Studiul Deloitte din 2018 despre millennials arată ca 57% dintre respondenți (10.455 din 36 de țări) au
renunțat deja la joburile full time sau intenționează să o facă în favoarea unor contracte punctuale sau
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
freelancing-ului (așa numita Gig Economy). În USA, deja aproximativ 25% din forța de muncă este
reprezentată de freelanceri.
Posibile măsuri/tendințe: Ce ar fi de făcut? Poate încurajarea intraprenoriatului, spargerea echipelor mari în echipe mai mici, pentru
o mai mare flexibilitate și training al liderilor de mâine, descentralizarea deciziilor, remunerații direct
proporționale cu rezultatele, mai multe ore/zile pentru work for home, flexibilizarea programelor de lucru.
Cea mai mare parte a acestor măsuri au început deja să fie implementate, cu efecte pozitive reflectate în
brandul de angajator.
2. Abilitățile tehnice și industria 4.0
Context actual: Deși noii lideri au crescut cu tehnologie avansată, conform aceluiași studiu Deloitte din 2018, doar 4 din
10 millennials declară că se simt pregătiți să facă față industriei 4.0 (AI, IoT, roboți etc), restul considerând că
nu au abilitățile tehnice necesare pentru a reuși. 49% dintre ei spun că nu sunt sprijiniți în acest sens de
organizațiile în care lucrează și așteaptă mai multă implicare în acest sens.
Totuși, 52% consideră că tehnologiile viitoare îi vor ajuta să își canalizeze eforturile spre partea mai
creativă, mai umană a jobului și spre valoare adaugata (cu condiția să dispună de pregătirea necesară).
Posibile măsuri/tendințe:
În condițiile în care tehnologiile viitoare vor prelua o mare parte din task-urile ce pot fi automatizate,
tinerii lideri vor aprecia mai mult sau vor fi apreciați pentru abilitățile de comunicare, de creație și strategie,
care presupun o bună cunoaștere a caracterului și psihicului uman, conexiuni între diverse discipline,
interculturalitate, altfel spus, zona de soft skills, în care sunt mai bine puse în valoare talentele, amprentele
personale.
Iar dacă criza din 2008 a eliminat mult din zona trainingurilor, se va pune tot mai mult accent pe comunicare
și (e-)learning, în interiorul și în afara organizațiilor. Un raport din 2018 al World Economic Forumdespre
joburile viitorului atrage atenția asupra importanței recalificărilor, iar jumătate din aceste traininguri vor fi
oferite în interiorul companiilor (medie pentru perioada 2018-2022). Așadar, învățați să învățați (în plus, și noi
învățăm învățându-i pe alții, docendo discimus, cum spuneau latinii), să colaborați, să transmiteți mai departe
din experiență.
3. Comunicarea interumană
Context actual:
“Omul este o ființă socială” a căpătat noi valențe în ultimii ani în așa măsura încât confundăm social cu
social media. Da, interacțiunea socială este mult mai accesibilă astăzi, prin intermediul platformelor de
socializare, dar e important să conștientizăm că valențele lui social doar s-au extins, socialul nu s-a redefinit
la bază. Beneficiile oferite de rețelele de socializare sunt diferite și nu pot înlocui conexiunea umană care se
creează în cadrul interacțiunilor față în față.
După cum ne explica și Yuval Harari în Sapiens, suntem mai puternici împreună, continuăm să obținem
succesul în moduri sociale care se păstrează de mii de ani, însă schimburile emoționale nu pot fi suplinite de
nicio tehnologie. Iar oamenii, ca și până acum, iau deciziile în baza percepțiilor și, mai ales, a emoțiilor, contrar
a ceea ce ne place să credem (Daniel Kahneman, laureat cu premiul Nobel în 2002 în materie de decision-
making - în Thinking Fast and Slow).
Ritmul cu care se deschid sau se ocupă spații dedicate interacțiunilor directe este în creștere și beneficiază
de popularitate câștigată usor (festivaluri, maratoane, târguri, restaurante, cafenele etc), tendință observată cu
ușurință și la noi în țară. Iar trendul hub-urilor de tip co-working ia o amploare de necontestat.
De altfel, 36% dintre respondenții studiului Deloitte din 2018 sunt de părere că abilitățile interpersonale
ale angajaților sunt „esențiale” pentru succesul pe termen lung al companiei, însă doar 26% spun ca primesc
suportul necesar pentru dezvoltarea acestor abilități.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
Posibile măsuri/tendințe:
Deducem din procentele de mai sus că o primă oportunitate ar reprezenta-o zonele de coaching și
mentoring, fie în interiorul, fie în exteriorul companiilor.
Apoi, ca tendință, credibilitatea și autenticitatea din brandurile personale vor fi la fel de importante (dacă
nu chiar și mai importante, pentru că vremea brandurilor personale de carton va apune), iar pentru construirea
acestor atribute, atenția acordată feedback-ului primit spontan, mai ales nonverbal, este crucială. Va fi esențială
interpretarea corectă a reacțiilor, ascultarea activă, cum ne poziționăm față de alții (și putem descoperi asta cel
mai bine prin discuții deschise). Iar toate acestea își au cea mai potrivită rezolvare în interacțiunile față în față,
fără bariere, simulări sau zgomote de fond.
În plus, anumite curente actuale și studii au tras deja semnale de alarmă cu privire la impactul negativ al
deteriorării interacțiunilor față în față și al creșterii exagerate a celor mediate electronic, astfel încât este timpul
pentru o reprețuire a componentei human to human și o neglijare sau prețuire echilibrată a celei screen to
screen. Consumul redus de tehnologie este considerat a fi noul lux, privilegiul celor bogați. Iar apropo de asta,
știati ca Yuval Harari, scriitorul fenomen, este total absent din social media, iar la mailuri și telefoane răspunde
în numele lui o persoană desemnată? Nu deține telefon personal (chiar afirmă că lipsa telefonului este noul
simbol al statutului social), el preferând să se dedice scrisului și celor 3 ore de meditație practicată zilnic?
Curios, nu? Oarecum, căci fără social media i-ar fi fost poate mai puțin sau mai târziu accesibil acest lux.
Tot la nivelul unor observații personale, datorită retragerii în spatele ecranelor, am remacat o revenire în
atenție a cursurilor de logopedie în rândul copiilor. De asemenea, o revenire la noțiuni de retorică (evenimente
tip TED Talks) și formate mai structurate retoric pentru speaking engagements ale noilor lideri de opinie, astfel
încât putem anticipa că puterea de a convinge și de a motiva va fi foarte apreciată în joburile viitorilor lideri.
La fel, inteligența emoțională și abilitățile interpersonale. Iar dintr-un studiu realizat de LinkedIn pentru
investigarea celor mai apreciate abilități în 2019, a reieșit că 57% dintre liderii seniori apreciază ca fiind mai
importante soft skills decat hard skills.
4. Dinamism în schimbarea joburilor, loialitate redusă
Context actual: Dacă în urmă cu 5-10 ani, schimbarea mai multor locuri de muncă funcționa ca o pată neagră pe CV-ul
unui candidat, astăzi, întrebările precum „De ce ai plecat de la X loc de muncă?” sunt tot mai rare, spre
inexistente. În urmă cu doar câțiva ani, întreg interviul era structurat în jurul acestei întrebări repetate, ceea ce
ducea practic la conturarea profilului candidatului pe o singură axă, cu aceleași concluzii distorsionate
provenite din premise eronate.
Iar dacă pentru cei din generațiile trecute scenariul perfect prevedea un job sau două pe toată durata vieții,
conform unor prognoze, viitorul angajat va schimba în medie la fiecare 2-3 ani câte un loc de muncă. Astăzi,
schimbările arată putere de adaptare, curaj în abordarea provocărilor, dorința de a dobândi noi abilități și de
dezvoltare în mai multe domenii.
Un studiu realizat de Gallup în 2016 arată că doar 29% dintre millennials se declară implicați în jobul pe
care îl au și doar 50% intenționează să rămână la locul actual de muncă în anul urmator. Schimbările vor fi
multe și rapide.
Dinamismul se manifestă nu numai în schimbarea locurilor de muncă sau a pozițiilor în cadrul aceleiași
organizații, dar și în acordarea de feedback, în ritmul și calitatea evaluărilor, alocarea unor bonusuri sau creșteri
salariale, varietatea proiectelor, rapiditate în luarea deciziilor, precum și în capacitatea companiei de a se adapta
rapid la cerințele pieței și consumatorilor. Lipsa inovației sau a dinamismului la nivel de companie vor fi rapid
penalizate de millennials.
Am putea spune că plictiseala, stagnarea, dar și un mediu care nu recompensează prompt și corect
contribuția personală a unui millennial pavează drumul spre plecarea lui inevitabilă din companie.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
Posibile măsuri/tendințe:
Accentul pus pe îmbinarea work-fun, pe spații și medii de lucru plăcute, pe respect, pe integrare, pe
transparența unor standarde de evaluare și a unor criterii utile, raportate la realitate, dar și comunicarea deschisă
a oportunităților de avansare, comunicarea clară a obiectivelor companiei ar putea fi câteva soluții apreciate
de noile talente. Unele dintre ele nu sună deloc ca o noutate, dar contează să fie cu adevărat implementate,
pentru că nu mai este vorba de simplă transparență sau cât de antrenat este ochiul millennialului (și este!), ci
de rapiditatea cu care se dau penaltiurile. Să nu uitam, timpul celor tineri este mai scump decât până acum
(Seth Godin – Opportunity costs just went up), iar răbdarea are maxim 280 de caractere, ceea ce este chiar
mult, având în vedere că majoritatea tweet-urilor conțin doar 33 de caractere!
5. Responsabilitatea socială și o cultură a diversității
Context actual: Ca și cum tabloul nu ar fi arătat deja suficient de complicat, avansarea în carieră și câștigurile mai mari
nu sunt suficiente pentru fericirea anagajaților pentru că... nu au fost niciodată. Studiile au arătat că după doar
3 luni de la avansare, oamenii au tendința naturală de a atinge același nivel de dinainte, în termeni de fericire.
Același lucru se întâmplă și cu cei care și-au cumpărat ultimul model de Porsche. Apare așa numitul
efect hedonic treadmill (Rolf Dobelli – The Art of Thinking Clearly), o cursă fără sfârșit în care ajungem să
vrem tot timpul mai mult și mai mult.
Vești bune, însă. Se pare ca young millenials au găsit singuri câteva soluții pentru a combate efectul.
Specialiștii din HR spun că în ultimii ani, tinerii sunt mai interesați de experiențe care să aibă un sens pentru
ei, de libertate și flexibilitate, de contribuția pe care o au la dezvoltarea societății, sunt interesați să îi ajute pe
ceilalți (mantra sharing is caring produce efecte) și mai puțin de indicatori ai statutului social sau de proprietăți
precum case sau mașini (spre deosebire de predecesorii lor).
Young millennials își selectează din ce în ce mai bine cauzele în jurul cărora se unesc și solicită
transparență în etica de business, mai multă responsabilitate și implicare socială. 39% dintre respondenții
studiului Deloitte din 2018 consideră implicarea socială ca fiind o prioritate necesară.
În raportul Deloitte din 2017, 75% considerau că organizațiile au potențialul și puterea de a se implica
mai mult în educație, inovare, stabilitate economică și cybersecurity. Viziunea asupra implicării în protejarea
mediului înconjurător era mult mai pesimistă, iar în raportul din 2018 această îngrijorare se menține, fiind
exprimată de 31% dintre ei.
De asemenea, printre îngrijorările tinerilor se află și lipsa măsurilor reale pentru eliminarea inegalităților
în remunerare (2/3 dintre respondenți), eliminarea stereotipurilor de gen sau crearea unor culturi
organizaționale care să respecte diversitatea (definită prin prisma demograficelor, religiei, stilului de viață,
dizabilităților, backgroundului educațional, inclusiv prin modul de a gândi).
Posibile măsuri/tendințe:
După cum putem vedea în cele de mai sus, există suficiente zone pe care companiile le-ar putea
îmbunătăți, în acord cu îngrijorările tinerilor angajați. Există, de asemenea, suficiente comunități care au nevoie
de ajutor.
În plus, mai există o zonă a oportunităților, pentru că Generatia Y are mai multă încredere în proprii
angajatori când vine vorba de impact asupra societății, decât în liderii din cadrul guvernelor. 71% consideră că
impactul acestora este negativ și doar 19% că este pozitiv.
Dacă liderii de business vor alege să walk the talk și să acționeze ca promotori ai schimbării, vor avea
alături tineri responsabili și dispuși să se implice până la capăt în cauze cu impact pozitiv real asupra societății.
Iar cei care vor să se alăture sau să se adapteze cu ușurință schimbărilor aduse de Generatia Y vor trebui
să dea dovadă de multă flexibilitate și să se pună dacă nu cu burta pe carte, atunci cel puțin pe învățat, ca să
dezvolte noi și noi abilități. Sau, dacă preferați cartea tipărită, vă recomand noua apariție de la editura
Publica, Născuți pentru a învăța.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
Spor la studii și nu uitați să fiți deschiși la schimbare!
SURSA: REPUBLICA - https://republica.ro/5-moduri-in-care-young-millennials-vor-influenta-
sfera-profesionala
ASF a premiat cele mai bune proiecte din domeniul educatiei financiare la Gala
EduFin
Autoritatea de Supraveghere Financiara (ASF) a premiat, joi
- 28 martie 2019, in cadrul celei de-a treia editii a Galei EduFin,
care a fost organizata in Bucuresti, la Cercul Militar National,
cele mai bune proiecte in domeniul educatiei financiare.
Leonardo BADEA, Presedintele Autoritatii de
Supraveghere Financiara, a precizat ca este nevoie sa intelegem
si sa dezvoltam educatia financiara.
"Traim intr-o lume complexa si complexitatea lumii in care
traim se manifesta cu precadere si in acest domeniu. Avem o
lume financiara, ca sa spun asa, de maxima complexitate si
pentru a putea sa ne atingem obiectivele ca societate, ca tara, ca
autoritate, este nevoie sa intelegem si sa dezvoltam educatia financiara", a spus Leonardo BADEA, la cea de-
a treia editie a Galei EduFin.
"Ne dorim ca in tot ceea ce facem sa incurajam excelenta. Am spus-o si o repet. Excelenta in domeniul
pregatirii, excelenta in domeniul financiar este un lucru care nu apare in mod intamplator. Excelenta se
realizeaza facand acelasi lucru foarte bine, si mai bine, in mod repetat. Astfel ca noi ne-am propus ca in mod
transparent sa identificam mici exemple ale excelentei. Si sa le recunoastem, sa le aducem in fata
dumneavoastra, sa incurajam tinerii care de altfel sunt reperele noastre pentru ceea ce vrem sa facem in
societatea de maine si sunt convins ca prin tot ceea ce autoritatea a facut, prin ceea ce au facut colegii mei care
au facut caravane, s-au deplasat prin tara, s-au deplasat la licee, au facut brosuri de prezentare pentru
prescolari", a afirmat Leonardo BADEA.
In cadrul galei au fost acordate 14 premii:
1. Campania de educatie financiara a anului - premiul s-a acordat Bursei de Valori Bucuresti pentru
Campania Made in Romania
2. Lectorul anului - Constantin DINU
3. Organizatia cu cea mai mare implicare in actiunile de educatie financiara - PRBAR (Patronatul Roman
al Brokerilor de Asigurare-Reasigurare)
4. Premiul pentru dezvoltarea educatiei financiare in media -XPRIMM pentru emisiunea Ora de risc
dedicata notiunilor de piata financiara.
5. Premiul special pentru rezultate deosebite la discipline cu impact asupra cunostintelor financiare -
elevei Daria Ioana RADU
6. Premiul special pentru un centru universitar implicat in educatia financiara - ASE Bucuresti - cel mai
mare numar de activitati si programe realizate in domeniul educatiei financiare impreuna cu ASF.
7. Premiul special pentru o unitate de invatamant pre-universitar implicat in educatia financiara -Colegiul
Economic Virgil Madgearu din Bucuresti - pentru numarul mare de elevi participanti la programele
de educatie financiara si numarul mare de activitati realizate in acest domeniu.
Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE
Serviciul Marketing şi Comunicare
Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,
cod 010615, România
Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129
www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro
S-au acordat si urmatoarele Premii Speciale:
8. TVR - pentru implicarea sa in sustinerea educatiei financiare
9. UAIC Iasi - pentru implicarea sa in sustinerea educatiei financiare la nivel national si international.
UAIC realizeaza impreuna cu ASF de 3 ani consecutivi actiuni multiple de educatie financiara.
10. Universitatea de Vest Timisoara - pentru implicarea si sustinerea programelor ASF de educatie
financiara. Profesorii UVT sunt in numar mare profesori voluntari in cadrul programului de educatie
financiara realizat de ASF.
11. OTP Asset Management - pentru sustinerea educatiei financiare prin organizarea de actiuni si
programe specifice.
12. BCR - pentru realizarea celei mai mari ore de educatie financiara din lume in data de 31.10.2018.
13. ALLIANZ-TIRIAC - pentru dezvoltarea programului de educatie financiara dedicat copiilor
institutionalizati, ajutand astfel la cresterea nivelului de incluziune financiara in Romania
14. UNSAR (Uniunea Nationala a Societatilor de Asigurare-Reasigurare) - pentru activitatea intensa si
numarul mare de actiuni si programe dedicate educatiei financiare in anul 2018.
SURSA: 1ASIG.RO - http://www.1asig.ro/ASF-a-premiat-cele-mai-bune-proiecte-din-domeniul-
educatiei-financiare-la-Gala-EduFin-articol-3,100-
60761.htm?fbclid=IwAR0Ub9IdUYnZp04lqHaP8eXcPLwd-VS-hN6n9KswEmunOA0dtKvAwJ8Kw1k
Important:
Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în presa
locală, regională şi naţională.
Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în presă,
redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.
Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).