Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Cristian Socol, ASE: Realitatea este că dacă nu se pornesc rapid proiecte mari

de investiţii publice plus investiţiile mici din programele de dezvoltare locală,

plusul de valoare adăugată în economie se va plafona din ce în ce mai mult

Profesor ASE: Bancherilor, începeți să contribuți mai mult la economia reală/

Există în Parlament oameni care se ocupă de tăiatul cu bomfaierul la

piedestalului sistemului financiar bancar din România

DOCUMENT Studenții, raport despre învățământul superior: Universitățile

reprezintă, pe alocuri, enclave politice. Legea să prevadă incompatibilitățile

dintre funcțiile de conducere în universități și funcțiile politice

18 MAI 2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Cristian Socol, ASE: Realitatea este că dacă nu se pornesc rapid proiecte mari de

investiţii publice plus investiţiile mici din programele de dezvoltare locală, plusul de valoare

adăugată în economie se va plafona din ce în ce mai mult

Economia nu este în afara acţiunii umane, ci din

contră. Aşa cum noi suntem bine dispuşi în anumite zile

şi prost dispuşi în altele, având variaţii de comportament,

aşa şi economia are fluctuaţii ciclice. Dacă ne uităm puţin

în urmă şi ajungem la 2012 vedem că atunci România a

ieşit din faza de recesiune întrând în etapa de revenire

economică. Iar în ultima perioadă a intrat în faza de

expansiune. Economia românească nu a avut decât tendinţe firave

de supraîncălzire, în ciuda anumitor opinii pe care astăzi

le vedem ca fiind lipsite de acurateţe şi impregnate

politic. Uniunea Europeană la fel, şi-a atins punctul de maxim al creşterii economice.

Anul 2017 a fost vârful de pe ciclul economic iar în perioada 2018-2020 noul normal privind creşterea

economică în cazul Uniunii Europene va fi de 2% iar in cazul României de 5-5,5%. Vorbim de 5,5% în

condiţiile în care se vor implementa Schemele de ajutor de stat propuse şi se vor finanţa proiectele de

investiţii strategice şi cele de interes local. Vorbim de 5,5% în condiţiile în care absorbţia de fonduri

europene (mai ales pe POR, POInfrastructura Mare si POCompetitivitate) va cunoaşte o accelerare în a doua

parte a anului 2018 si în următorii 3 ani. Vorbim de 5,5% în condiţiile în care se vor atrage investiţii străine

directe de calitate, indiferent că vorbim de investiţii greenfield sau de investiţii prin Parteneriat Public Privat.

Printre analize raţionale, am citit ieri şi interpretări hazlii, începând cu recesiunea în care a intrat

România?! şi finalizând cu stagnarea economiei punându-se echivalenţă total neinspirată între un trimestru 4

bun de anul trecut şi un trimestru 1 din anul acesta. Nu se poate face o astfel de echivalenţă pentru că nu are

niciun sens. Dacă am replica acest trimestru 1 - echivalent cu trimestrul 4 din 2017 - în tot anul 2018 şi am

aplica un deflator de 2,1% am ajunge la 5,4% rată de creştere economică în acest an - deci ideea că România

a stagnat la un nivel ridicat nu are relevanţă. Măcar să stagnăm la acest nivel ridicat.

Câteva cuvinte despre cifra publicată ieri privind evoluţia PIB real.

Creşterea economică de 4,2% în q1 2018 raportat la q1 2017 nu este ceva anormal. Primul trimestru

rareori a fost o ancoră validă, proxy ul pentru întregul an în primul rând prin faptul că nu contribuie decat cu

o cincime la întregul an şi în al doilea rând că este influenţat de condiţii incerte într-o măsură mai mare decât

celelalte trei trimestre. Spuneam că nu e un proxy şi dacă ne uităm la datele statistice oficiale vedem cum q1

în 2016 date semnal a pornit cu 4,3% iar creşterea economică pe întregul an a fost de 4,8%, iar în 2017 q1 pe

date semnal a pornit de la 5,7% iar creşterea economică pe întregul an a fost de 6,9%.

Oricum, după o creştere economică de aproape 7% era imposibil să ai o creştere economică de aceeaşi

amplitudine. O încetinire a creşterii economice nu vedem doar în România ci în 16 din cele 20 de ţări UE

pentru care Eurostat a publicat săptămâna aceasta datele de creştere economică.

S-a ajuns la "sustenabilitatea" sustenabilităţii. Creşterea economică de 4,2% este la nivelul potenţialului

estimat de Comisia Europeană de 4,3% pentru acest an. Când eu spuneam că vom avea un proces de creştere

economică ce va încetini mi se răspundea că economia trebuie frânată consistent pentru că are viteză prea

mare. Acum, exact aceleaşi persoane se declară îngrijorate de încetinirea economiei.

În afară de evoluţia economică mai slabă din 80% dintre ţările UE, sunt trei cauze fundamentale care

explică încetinirea creşterii economice, toate trei având cam aceeaşi pondere în acest proces.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Primă cauză ţine de acţiunea aparatului administrativ privind investiţiile productive, în economia reală.

Tranziţia spre motorul investiţii se face dificil. Că nu s-au găsit proiecte mature de investiţii lăsate de

guvernarea anterioară, că sunt blocaje de natură birocratică sau blocaje legate de proceduri s.a. nu mai

contează. Realitatea este că dacă nu se pornesc rapid proiecte mari de investiţii publice plus investiţiile mici

din programele de dezvoltare locală, plusul de valoare adăugată în economie se va plafona din ce în ce mai

mult. Aici înţeleg că eforturile guvernamentale pentru deblocarea proiectelor de investiţii din buget plus

implementarea noii legi a Parteneriatului Public Privat dar şi updatarea proiectului Ro Invest sau Invest

România pentru atragerea de investiţii străine directe de calibru sunt considerate priorităţi şi că vor fi puse în

operă rapid. O problemă apare aici şi cu investiţiile private la a căror inhibare nu contribuie în mod

semnificativ decât următoarea cauză, pe care o explic imediat.

A doua cauză principală pe care o putem lua în

considerare este lipsa creditării companiilor. Se vede foarte

clar în graficul prezentat în Raportul asupra inflaţiei din

această lună cum creditul acordat societăţilor nefinanciare

suferă o decelerare dură în ultimul trimestru din 2017,

tendinţă care se accentuează în 2018. Pe de o parte avem

doar câteva zeci de mii de companii bancabile pe de altă

parte avem băncile care nu sunt interesate să acorde credite

companiilor (profiturile sunt la nivel record în trimestrul 1

fără a exista un proces ce comportă riscuri - amplificarea

creditării companiilor). În plus politica de risc stabilită la

nivelul băncilor mamă nu corespunde neapărat cu

strategiile guvernamentale de dezvoltare sectorială. Situaţia este mai gravă mai ales în rândul companiilor mici şi mijlocii care nu pot sau refuză să se

împrumute la băncile autohtone pentru a finanţa investiţiile. Companiile mari exportatoare sau companiile

multinaţionale se împrumută la companiile mamă sau la băncile din exterior - să ne reamintim că dobânzile

sunt mici, Euriborul fiind încă negativ... De altfel, deşi companiile susţin că sunt subfinanţate şi

subcapitalizate, în ultimul sondaj privind accesul companiilor nefinanciare la creditare realizat de Banca

Naţională a României citim cum 63% dintre companiile din România susţin că nu au nevoie de finanţare de

la bănci sau alte instituţii financiare.

A treia cauză cu aceeaşi importanţă precum cele dpuă enunţate mai sus este legată de încredere şi efectul

de contagiune negativă cauzat de ştirile alarmiste de tip

fake news. Am mai scris, există o întreagă dezbatere în

literatura de specialitate de dată recentă privind efectul

negativ al ştirilor false privind mersul economiei asupra

comportamentului populaţiei, companiilor, investitorilor

străini, agenţiilor de rating s.a. Acesta este un pericol

real care afectează securitatea economică a României.

Puteţi vedea foarte simplu doar dacă vă uitaţi la

declaraţiile din ultimele 6 luni privind iminenţa unei

crize de proporţii, că veniturile au scăzut, că va fi o

aterizare dură.

Vedeţi în figura de mai jos, din acelaşi Raport

asupra inflaţiei din luna mai 2018 căderea din

anticipaţiile consumatorilor, în ciuda creşterilor de

venituri şi putere de cumpărare record în ultimii ani.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Sigur, există tendinţa de a minimiza importanţa încrederii şi a anticipaţiilor în economie însă studiile

ştiinţifice arată exact contrariul. Acesta este un canal care poate modifica înclinaţia spre consum, spre

investiţii şi chiar şi comportamentul de economisire şi reprezintă un target mai ales pentru corecţia inflaţiei

de bază de către băncile centrale care au ca strategie inflation targeting.

Ce va fi în continuare? Este simplu, trebuie conştientizat şi acţionat rapid. #Wageledgrowth presupune iniţial

efectul expansionist al creşterii ponderii remunerării salariaţilor în PIB asupra cererii agregate domestice mai

ales prin intermediul consumului într-o primă fază. În a doua fază stimularea veniturilor împinge creşterea de

productivitate cu efecte pozitive în oferta agregată. Dacă implementarea strategiei #wageledgrowth nu este

ajutată de stimularea puternică a investiţiilor din toate sursele posibile, creşterea economică va încetini până

la nivelul de 4,5-5% adică în jurul potenţialului, rezultând astfel un proces de convergenţă mai lent faţă de

ţările dezvoltate din Uniunea Europeană. Dacă nu se implementează un Big Push Investiţional din toate

sursele posibile din buget, din fonduri europene, din PPP dar şi din surse atrase, România poate intra în

câţiva ani în sindromul portughez. Sau capcana venitului mediu, cum vreţi să-i spuneţi.

SURSA: ZF PROFESII - http://www.zf.ro/profesii/cristian-socol-ase-realitatea-pornesc-rapid-

proiecte-mari-investitii-publice-plus-investitiile-mici-programele-dezvoltare-locala-plusul-valoare-adaugata-

economie-plafona-mult-17218711

Profesor ASE: Bancherilor, începeți să contribuți mai mult la economia reală/ Există

în Parlament oameni care se ocupă de tăiatul cu bomfaierul la piedestalului sistemului

financiar bancar din România

”Asistăm la un atac cu efect asupra sectorului bancar. Poate vi se va

părea ciudat ca un liberal clasic profesor de economie, libertarian chiar,

sare în sprijinul băncilor. Pentru că și în sectorul bancar sunt destule

probleme, dar mă simt obligat să o fac. Băncile de la noi sunt supuse

unui tir politicianist și populist extraordonar de mare. Venit pe fondul

crizei și a unei înțelegeri greșite a rolului băncilor în economie. Unii

dintre noi am scos greșit în fața lucruri despre ticăloșia și lăcomia

băncilor. Există în Parlament oameni care se ocupă de tăiatul cu

bomfaierul la piedestalului sistemului financiar bancar din România”, a

spus miercuri profesorul ASE Cristian Păun.

Vezi în text interveția audio și prezentarea lui Păun la conferință

Ascultă aici intervenția lui Păun în format mp.3 - Descarca fisierul audio in format MP3

Băncile de la noi, cu profit mai mic, creditează în creștere economia. S-a vorbit că la noi dobânzile

sunt mai mari în România . Păi suntem la același nivel cu Zambia, Haiti, Bangladesh etc. Dar

situația se îmbunătățește. Sunt însă și lucruri pe care ar trebui să le vadă și cei din bănci! Avem un

grad de permisivitate încă scăzut. Scala e de la 1 la 7. 1 e rău, 7 e foarte bine.

Dragi bancheri, nu s-au făcut eforturi în această direcție. Dacă ne uităm la ușurința accesării unui

credit, a scăzut și ea. Plafonarea dobânzilor va duce și mai jos acest indicator. Se pare că nu ne

revenim după criză.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Bancherilor, începeți să contribuți mai mult la economia reală! Ați avut falimente ale companiilor pe

care le-ați creditat, dar haideți să vedem ce se poate face!

Din păcate, niște politicieni care nu sunt puși la punct nici de industrie și nici de reglementatori, își

permit în momentul de față să lovească în intermedierea financiară cu efecte ireversibile. E ca și cum

eu aș face o lege în domeniul instalațiilor sau a toaletelor. N-o spun întâmplător, pentru că cel care

acum atacă băncile are profesia de instalator. Sigur, are niște specialiști în spatele lui... Darea în

plată, plafonarea dobânzilor...

SURSA: HOTNEWS - https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-22453234-profesor-ase-

bancherilor-ncepe-contribu-mai-mult-economia-real-exist-parlament-oameni-care-ocup-iatul-bomfaierul-

piedestalului-sistemului-financiar-bancar-din-romnia.htm

DOCUMENT Studenții, raport despre învățământul superior: Universitățile

reprezintă, pe alocuri, enclave politice. Legea să prevadă incompatibilitățile dintre funcțiile de

conducere în universități și funcțiile politice

“Universitățile reprezintă, pe alocuri, enclave politice, mai mult

sau mai puțin fățiș”, avertizează liderul studenților, care anunță că

ANOSR militează pentru introducerea în legislație a incompatibilității

dintre funcțiile de conducere din mediul academic și funcțiile politice.

Într-un raport asupra sistemului de învățământ superior, studenții spun

că nimeni nu are acces la rezultatele evaluării prestației profesorilor

universitari, ceea ce reprezintă “o ignorare sistematică a opiniei

studenților”.

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

(ANOSR) a publicat Raportul național privind respectarea

prevederilor Codului drepturilor și obligațiilor studentului pentru

anul universitar 2016-2017.

Studenții spun că, la 6 ani de la adoptarea Statutului Studentului,

sistemul național de învățământ este caracterizat de “politizare, lipsă de transparență în predare și evaluare,

refuzul universităților de a implica studenții în actualizarea planurilor de învățământ”. Marius Deaconu,

președinte ANOSR, declară că “este deranjant faptul că în continuare universitățile reprezintă, pe alocuri,

enclave politice, mai mult sau mai puțin fățiș. Aceste practici trebuie să își găsească un sfârșit în cel mai

scurt timp. În plus, faptul că studenții, dar și toate persoanele interesate, nu au acces la rezultatele evaluării

prestației cadrelor didactice reprezintă o lipsă de transparență care produce efecte negative în relația dintre

corpul studențesc și cadrele didactice. Trecând peste faptul că profesorii din universitățile publice de stat

sunt plătiți din banii contribuabililor și au responsabilitatea de a răspunde public pentru activitatea lor,

procesul educațional ar putea fi îmbunătățit considerabil prin implementarea opiniilor venite din partea

studenților”.

„Obtuzitatea anumitor cadre didactice din conducerile instituțiilor de învățământ superior din România,

dar și a unor profesor deconectați de spiritul Procesului Bologna, conduc la situații abuzive”, spune liderul

studenților.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Concluziile raportului

“Studenții sunt implicați prea puțin în procesul de

elaborare și revizuire a planurilor de învățământ. Acest

lucru este total neproductiv și desconsideră statutul

studenților de parteneri egali în procesul de învățământ.

Prin urmare, se impune introducerea în Legea Educației

Naționale nr. 1/2011, a prevederii conform căreia

studenții vor fi prezenți în Consiliile departamentelor

într-un procent de minim 25%”.

“Acțiunile de propagandă politică încă sunt prezente în

mediul universitar. Totodată, în multe universități

întâlnim persoane cu funcții de conducere care ocupă,

simultan, și funcții politice. ANOSR militează în

continuare pentru introducerea în legislație a

incompatibilității dintre funcțiile de conducere din

mediul academic și funcțiile politice, acesta reprezentând

un pas semnificativ în vederea depolitizării sistemului

universitar”.

Amintim că legea educației din 2011 prevedea

incompatibilitatea rector-parlamentar. Incompatibilitatea

a fost scoasă din lege în 2012, printr-o ordonanță de

urgență promovată de ministrul de atunci Ecaterina

Andronescu (detalii aici)

“Numărul universităților care oferă studenților posibilitatea de a dobândi credite ECTS pentru activitățile de

voluntariat este în continuare foarte mic, fiind universități care acordă aceste credite numai pentru anumite

proiecte derulate în universitate, considerăm această măsură limitativă pentru studenți”.

“Centrele de Consiliere și Orientare în Carieră rămân în continuare ineficiente, în același timp rata

abandonului universitar fiind mare, asemenea numărului studenților care au terminat o facultate și ajung să

lucreze într-un alt domeniu.”

“Evaluarea prestației cadrelor didactice și publicarea rezultatelor acestor evaluări rămân în continuare

inaccesibile, ceea ce reprezintă o gravă încălcare a transparenței instituționale, respectiv o ignorare

sistematică a opiniei studenților cu privire la modul în care se desfășoară procesul educațional.”

“Locurile de cazare rămân o problemă care persistă în rândul studenților din România, motiv care ne face să

punctăm, din nou, importanța dublării subvenției pentru cămine. Universitățile încă solicită de la studenți

diverse taxe pe care le catalogăm nejustificate sau chiar ilegale, introduse ca soluții pentru a atrage fonduri

inclusiv de la studenți din cauza finanțării insuficiente a sistemului educațional de la sistemul de stat.”

“Un prim aspect îmbucurător pe care l-am constat în urma răspunsurilor reprezentanților studenților este

acela că, față de anul precedent, există progrese în ceea ce privește respectarea drepturilor studenților în

universități, aceștia declarându-se mai mulțumiți din unele puncte de vedere comparative cu anul 2016.”

“Un aspect care s-a schimbat recent este legat de taberele studențești, care erau oferite numai studenților

înmatriculați la buget, iar acesta reprezenta o formă de discriminare a studenților care studiază în regim cu

taxă. Între timp, în urma demersurilor ANOSR, începând cu anul universitar 2017-2018, și studenții de la

forma de învățământ „cu taxă” vor beneficia de locurile oferite în cadrul Programului Național „Tabere

Studențești”.”

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

ANOSR precizează că a realizat Raportul după ce, în perioada 26 octombrie – 31 octombrie 2017, a

aplicat un chestionar organizațiilor membre asociației, la care au răspuns reprezentanți ai studenților din 18

universități de stat, respectiv 12 centre universitare (Alba-Iulia, București, Cluj-Napoca, Constanța, Galați,

Iași, Oradea, Petroșani, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara), din toate regiunile țării.

“Acest raport reflectă perspectiva organizațiilor studențești și a reprezentanților studenților asupra

implementării și respectării Codului drepturilor și obligațiilor studentului în universitățile din România,

perioada de referință fiind anul universitar 2016-2017”, se arată în comunicatul remis HotNews.ro.

SURSA: HOTNEWS - https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-22454970-document-studen-raport-

despre-mntul-superior-universit-ile-reprezint-alocuri-enclave-politice-legea-prevad-incompatibilit-ile-dintre-

func-iile-conducere-universit-func-iile-politice.htm

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).