Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

CUPRINS:

Nicolae Istudor primeşte, astăzi, titlul de Doctor Honoris Causa

Valentin Popa: Sperăm ca în programul-pilot să avem 2-3 universităţi

incluse în reţelele europene

Profesor ASE: Fondul Suveran,”o idee creață”

8 IUNIE 2018

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Nicolae Istudor primeşte, astăzi, titlul de Doctor Honoris Causa

Prof. univ. dr. Nicolae Istudor, rectorul Academiei de Studii Economice din Bucureşti, va primi, astăzi,

titlul de Doctor Honoris Causa din partea Facultăţii de Ştiinţe Economice din cadrul Universităţii „Ovidius”

din Constanţa.

Decernarea titlului se va face în cadrul celei de-a XV-a ediţii a conferinţei internaţionale „Present Issues

of Global Economy”, care are loc, până mâine, la sediul instituţiei de învăţământ superior.

Deschiderea evenimentului va avea loc vineri, 8 iunie, ora 12.00, în Sala Senatului.

Alături de autorii celor peste o sută de lucrări înscrise pentru a fi susţinute în programul conferinţei şi care

provin de la centre universitare de prestigiu din ţară şi din străinătate, la eveniment sunt aşteptaţi să participe

numeroşi reprezentanţi din partea instituţiei, dar şi colaboratori ai Facultăţii de Ştiinţe Economice din mediul

universitar şi preuniversitar, tineri cercetători, profesionişti practicieni, reprezentanţi din mediul de afaceri,

precum şi personalităţi autohtone, cu un deosebit

renume în domeniul economic.

SURSA: CUGET LIBER - http://m.cugetliber.ro/stiri-cultura-educatie-nicolae-istudor-primeste-

astazi-titlul-de-doctor-honoris-causa-350312

Valentin Popa: Sperăm ca în programul-pilot să avem 2-3 universităţi incluse în

reţelele europene

Ministrul Educaţiei, Valentin Popa, a declarat,

într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că speră ca

România să aibă cel puţin două-trei universităţi în

programul-pilot de constituire unor reţele de universităţi

europene, precizând că subiectul a fost discutat cu

comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi

sport, Tibor Navracsics. “O altă temă, abordată de fiecare dată de domnul

comisar european, este legată de proiectul

universităţilor europene, un proiect care înseamnă

crearea, în 4-5 ani, a douăzeci de reţele de universităţi

europene, universităţi care să aibă programe de studiu

aliniate, astfel încât studenţii să poată să petreacă 3-4

semestre la universităţi din străinătate, reţele formate

pe principiul excelenţei, dar şi a distribuţiei geografice.

La fiecare dintre întâlniri, am accentuat acest principiu care trebuie să fie respectat, al distribuţiei

geografice a universităţilor din reţelele universitare, şi am fost asigurat de întregul sprijin al domnului

comisar european în privinţa criteriilor pe care le va aplica pentru distribuirea acestor reţele. În momentul

de faţă, se negociază criteriile pe baza cărora se vor înfiinţa aceste reţele de universităţi”, a declarat

Valentin Popa.

Ministrul Educaţiei a arătat că, în urmă cu o zi a avut loc o şedinţă a unui grup de lucru, care îi va

prezenta comisarului european un material care prevede ca reţelele de universităţi europene să conţină, într-o

primă fază, 7-8 universităţi. “La finalul acestui an şi începutul anului viitor, va exista un proiect-pilot,

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

finanţat prin Programul Erasmus, prin care vor începe să funcţioneze 4-5 reţele de acest gen, sperăm să avem

un număr cât mai mare de universităţi în acest program-pilot. Şi îi propuneam domnului comisar ca în fiecare

reţea astfel înfiinţată să se dezvolte pe viitor, astfel încât fiecare reţea să cuprindă cel puţin câte o universitate

din fiecare stat membru. În România există 20 de universităţi, dar trebuie să ne gândim că accesul în aceste

reţele de excelenţă trebuie probat de universităţile româneşti. Astăzi există aproape 10 universităţi care ar

putea să se califice din punct de vedere al criteriilor şi sperăm ca în programul-pilot să avem cel puţin 2-3

universităţi. Dar nu depinde nici de mine, nici de domnul comisar european, pentru că noi formăm cadrul

legislativ, accesul, criteriile, punctajele”, a arătat ministrul.

Acesta a precizat că, până la urmă universităţile trebuie să aplice şi să găsească partenerii europeni şi,

mai mult decât atât, să fie dispuse să îşi alinieze programele de studiu în cadrul reţelelor. “Vorbeam cu

domnul comisar european pe ce tematică ar putea fi înfiinţate aceste reţele şi domnia sa a spus că aceste

reţele ar trebui să fie în sfera: ştiinţe, tehnologie, inginerie, matematică. Adică acele domenii care cu adevărat

ar putea oriunde în Europa să fie aliniate. Sunt sigur că vom aveam două, poate trei universităţi, cele mai

mari şi mai prestigioase, cele care vor fi alese de experţii internaţionali – ieri (miercuri-n.r.) s-a negociat să

fie din toate ţările, nu numai dintr-o ţară – şi în final vom aveam 5-6, poate maxim 10 universităţi, dar acesta

este un orizont mai îndepărtat, de 5 sau 6 ani, când reţelele iniţiale vor fi constituite”, a mai spus ministrul.

Valentin Popa a precizat că aceasta a fost a 5-a întâlnire cu comisarul european pentru educaţie, cultură,

tineret şi sport, Tibor Navracsics, împreună cu care au discutat subiecte de pe agenda europeană, legate de

educaţie. “Ne-am întâlnit de două ori la Bruxelles, o dată la Paris şi de alte două ori în România. În

momentul de faţă, pe agenda europeană există programul Erasmus, al cărui buget este prevăzut a fi dublat în

noul exerciţiu financiar. Este o veste îmbucurătoare pentru studenţii, elevii şi cadrele didactice din România,

pentru că vor putea fi dublate numărul de mobilităţi în spaţiul european şi nu numai”, a subliniat Valentin

Popa.

Comisarul european pentru educaţie, cultură, tineret şi sport, Tibor Navracsics, a afirmat, în cadrul

conferinţei de presă, că aceste reţele universitare vor avea doi piloni, dintre care unul este excelenţa,

“universităţi de calitate, performanţe”. “Nu este scopul nostru ca aceste reţele să ducă la pierderea calităţii.

Universităţile nu pot să fie excluse nici din punct de vedere geografic. Trebuie să existe o finanţare. Dorim

să ajungem la includerea în aceste reţele a universităţilor din diferite regiuni, nu numai a universităţilor din

Vestul Europei. Acum lucrăm la aceste metodologii, criterii de calitate şi geografice, pe baza cărora putem

decide care instituţii universitare pot deveni părţi ale acestor reţele. Vom avea concursuri din luna

septembrie”, a precizat Tibor Navracsics.

SURSA: EDUMANAGER - http://www.edumanager.ro/valentin-popa-speram-ca-in-programul-

pilot-sa-avem-2-3-universitati-incluse-in-retelele-europene/

Profesor ASE: Fondul Suveran, ”o idee creață”

Cristian Păun, profesor al ASE București, include ideea Fondului Suveran de Dezvoltare și Investiții

printre ”trăznăile” insuficient fundamentate. Economiștii de partid au ”idei crețe”, spune el.

Orice paralelă cu Fondurile de Investiții ale Norvegiei sau Emiratelor Arabe sunt eronate, spune Păun

care are și câteva argumente. Redăm postarea sa:

„România este scuturată din toate balamalele de niște politicieni care au o educație economică precară și

care se bazează excesiv pe economiști de partid cu idei tot mai crețe și care propun tot felul de trăznăi

insuficient fundamentate, dezbătute sau fără un studiu de impact serios în spate.

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

Una din aceste idei este cea legată de crearea Fondului Suveran de Investiții după modele similare din

Norvegia (creat în 1990, cel mai mare din lume cu active în valoare de 922 miliarde USD) sau Emiratele

Arabe Unite (creat în 1976 în valoare de 828 miliarde USD).

Iată care sunt argumentele mele care

susțin că această idee este una problematică

și că nu va aduce un beneficiu clar economiei

românești, dimpotrivă:

Lipsa resurselor financiare care să

alimenteze constant cu fonduri substanțiale

acest fond public de investiții. În țările unde

s-au dezvoltat astfel de scheme de finanțare

pentru proiectele publice exista o sursă

importantă de finanțare, chiar cu sume

importante (...). Cinci din cele mai mari zece

fonduri suverane au în spate producția de

petrol și redevențele aplicate acesteia. Cu alte

cuvinte, în cea mai mare parte a cazurilor,

existența unor resurse naturale importante

alimentează și justifică crearea acestor fonduri de dezvoltare pentru a se evita ceea ce noi numim în literatura

economică ”blestemul resurselor”. Lipsa resurselor se vede clar în bâlbâiala autorităților cu privire la

capitalizarea acestui fond: bugetul de stat (alimentat de o datorie publică ce crește exponențial și care

funcționează de ani buni pe deficite structurale) nu are cum să furnizeze constant resurse importante nici

măcar până la concurența câtorva miliarde de euro bune; redevențele pe resurse naturale sunt la un nivel

scăzut pentru că resursele naturale de care dispunem sunt puține și în scădere etc. O posibilă soluție ar fi ca

fondurile din Pilonul II să fie redirecționate spre trei direcții (opțiunea să rămână obligatori la contribuabil):

fondul public de pensii, Fondul Suveran de Investiții și Pilonul III. Dar aici va fi nevoie de credibilitate și

transparență dar și de un calcul economic în termeni de profit care sunt sigur că lipsește multora care vor

gravita în jurul fondului respectiv.

Statul a experimentat deja ideea de a crea o structură de stat care să fie interfața pentru proiecte publice

de amploare și care să poată fi parte în diferite parteneriate public – privat. Avem deja Compania Națională

de Investiții care a luat ființă în 2014 în mod similar cu participarea la capital a unor companii de stat între

care se remarcă SNCFR sau Aeroportul Otopeni (...). Ce a făcut această companie semnificativ pentru

proiectele mari din România? Prea puțin. Remarcăm de pe site-ul lor că se ocupă cu modernizarea de cămine

culturale, modernizarea sediului ANI, modernizare de piețe etc. (...). Multe dintre proiecte nu sunt investiții

ci, mai degrabă, consum de resurse. Modernizarea unui cămin cultural nu are cum să aducă fluxuri financiare

viitoare directe din care să se recupereze aceste investiții. Înclin să cred că același lucru se va întâmpla și la

noua structură birocratică numită pompos Fondul Suveran de Investiții.

Un astfel de fond va gravita, ca și Compania Națională de Investiții, în jurul politicienilor. Indiferent

dacă alegem sau nu un management privat, politicienii vor avea un cuvânt greu de spus. Într-o țară în care

până și postul de femeie de serviciu dintr-o școală este politizat, m-aș mira să fie diferit acolo unde resurse

importante vor fi redistribuite. Mai mult, dacă ne uităm la insuccesul aproape total a managementului privat

în companiile de stat îngrijorarea noastră ar trebui să fie și mai mare (a se vedea cazurile celebre de la Tarom

sau CFR Marfă). Atâta timp cât managerii privați provin tot din siajul politicienilor vor executa ordinele

acestora fără să crâcnească. În plus, evaluarea va veni tot pe filiera politicienilor deci obediența față de

aceștia va fi una naturală. Consecința: o sumedenie de erori în alocarea resurselor (nu puține) va fi prezentă

Serviciul Marketing şi Comunicare, ASE

Serviciul Marketing şi Comunicare

Str. Căderea Bastiliei nr. 2-10, sector 1, București,

cod 010615, România

Telefon: +4 021.319.19.00/01 int. 129

www.ase.ro; e-mail: comunicare@ase.ro

fără urmă de îndoială. Într-o țară coruptă cum este România crearea unui astfel de fond întărește puterea

politicianului care va depune eforturi semnificative să controleze direct această ”vacă de muls”.

Fondul Suveran de Investiții nu va fi o soluție la companiile de stat căpușate în prezent(...) companii care

acum gravitează în jurul politicienilor ca surse de putere disparate. Aducerea sub aceeași umbrelă a

companiilor de stat ”profitabile”, unele adevărate monopoluri naturale (vezi Hidroelectrica) va crea un

monopol și mai mare în care resursele se vor contopi și vor genera rente politice și mai mari și găuri bugetare

mai greu vizibile dar mult mai mari. Având în vedere că la mijloc este problema proprietății (de stat) tragedia

comunelor va fi și mai mare. În plus, nu se știe încă sub ce formă aceste companii vor fi înglobate în fond:

vor fi absorbite prin prisma acțiunilor pe care le deține statul, va fi doar transferat către fond profitul generat

de aceste companii etc. Dacă vor fi absorbite se pune problema acționarilor minoritari privați care există în

momentul de față la majoritatea companiilor aflate în discuție. Dacă se pune problema preluării cu japca la

centru a profitului acestor companii, sunt absolut sigur că anul viitor managementul va reconsidera ideea de a

obține profit pe care să îl distribuie alții de la centru. Și asta chiar dacă performanța managerilor acestor

companii conține condiții legate de profit.

Sunt sigur că, deși este vândut românilor ca un panaceu la lipsa investițiilor statului și la toate

problemele legate de modul în care sunt ratate sistematic obiective de investiții importante, Fondul Suveran

de Investiții va încurca și mai mult lucrurile pentru că nu va avea resursele necesare să contribuie real la

dezvoltarea României și va fi urgent populat cu rudele și cu prietenii de șpriț și voie bună ai politicienilor

aflați la butoane. Investițiile sau bunăstarea României nu sunt mizele reale din spatele acestui proiect. Așa

cum Compania Națională de Investiții a eșuat lamentabil în ”investiții” fără sens economic, la fel va eșua și

Fondul Suveran. Alternativa sănătoasă este să creăm fonduri private puternice (de investiții, de pensii, de

asigurări de viață), o piață de capital sănătoasă cu foarte multe proiecte publice lansate în parteneriat public –

privat și listate în scurt timp de la implementare ca IPO pe această bursă, conectarea pieței de capital

românești la nivel regional și global etc. Vrem sau nu să acceptăm acest lucru, capitalul privat și investițiile

private au o busolă mult mai bună în materie de alocare a resurselor.

Într-o țară coruptă cum este România, cu cât implicarea statului în mijloacele de producție (inclusiv

investiții) este mai puternică, cu atât haosul și eroarea este mai mare. România nu este Norvegia și nici măcar

Emiratele Arabe Unite în materie de corupție (vezi poziția Norvegiei – locul 6 / poziția EAU – locul 24 /

poziția României – locul 57) fără prea mulți pași făcuți în ultimii zece ani (vezi evoluția României în materie

de corupție unde se vede că am îmbunătăți indicatorul în 10 ani cu doar 11 puncte și ). Unor politicieni mult

mai corupți decât în alte țări nu ar trebui să le pui în brațe prea multe resurse. De aceea, cred că soluții care în

altă parte merg (Norvegia) la noi o să eșueze lamentabil”.

SURSA: DIGI24 - https://www.digi24.ro/stiri/economie/finante-economie/profesor-ase-fondul-

suveran-o-idee-creata-943058

Important:

Revista presei conţine fragmente preluate, fără nicio modificare, din articolele despre învăţământul universitar ce apar în

presa locală, regională şi naţională.

Academia de Studii Economice din Bucureşti nu îşi asumă responsabilitatea pentru corectitudinea informaţiilor apărute în

presă, redate pe această pagina exact în forma în care au apărut în publicaţiile respective.

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolelor aparţine în totalitate autorilor acestora (sursei).