Arhitectura Renaşterii italiene

Arhitectura Renaşterii italiene

1. Arhitectul Renașterii

2. Relaţia cu trecutul; recuperarea moştenirii antice

3. Programe „antice”: palatul, villa, teatrul

1. Arhitectul Renașterii secolul al XV-lea, Florența –

demnitatea arhitecturii – arta prin excelență

„paradigma arhitectului”– configurată spre sfârșitul secolului al XV-lea în cercul neoplatonic al lui Marsilio Ficino

arhitectul ca Demiurg – Platon, Timaios: „Demiurgul a alcătuit Universul din toate elementele în întregul lor, ca un tot unic, desăvârşit, nesupus bătrâneţii şi bolii. Iar ca formă, i-a dat-o pe cea potrivită şi înrudită ca natură. […]. De aceea, Demiurgul a făurit Universul în formă de cerc şi de sferă, având peste tot extremele la fel de depărtate de centru […]”; circularitatea Universului – premisa pentru teoretizarea planului central în arhitectura sacră;

1. Arhitectul Renașterii Marsilio Ficino - meşteşugul

arhitectului se bazează pe „adevărurile eterne” ale geometriei, pe „lumea inteligibilă” a ideilor;

arhitectul ca Demiurg – Pico della Mirandolla, Commento sopra una canzona de amore, II, 6: „Orice lucru care operează prin artă sau inteligenţă conţine mai întâi în el forma a ceea ce vrea el să producă, cum un arhitect are în spiritul său forma clădirii pe care vrea să o construiască şi după acest model produce şi compune opera sa. Această formă este numită de platonicieni idee şi model, şi ei doresc ca forma edificiului pe care artistul o are în spiritul său, să fie mai perfectă şi mai autentică decât realizarea artei în materia corespunzătoare, piatră, lemn, sau orice ar fi aceasta”;

Vitruviu, ed. Barbaro 1556, frontispiciu Arhitectul cercetând mecanismul cosmic

1. Arhitectul Renașteriisecolele XV-XVI cel puţin trei categorii

mari:

1. meşterul / artifex (ex: Filippo Brunelleschi, Antonio da Sangallo)

2. umanistul atipic (Leon

Battista Alberti)

3. artistul polivalent (Michelangelo Buonarotti, Giulio Romano, Jacopo Sansovino) etc.; Andrea Palladio – atipic: deopotrivă teoretician și artizan (înainte de a deveni arhitect este pietrar)

2. Relaţia cu trecutul; recuperarea moştenirii antice

2.1 Raportarea la moştenirea antică – receptarea ruinei

2.2 Cele două direcţii:

a. Textul lui Vitruviub. Exemplele in situ

2.3 Construirea limbajului clasic

2.1 Ruina conştientizarea şi asumarea

intervalului dintre atunci şi acum

ruptura, catastrofa survenită în Antichitate, de pe urma căreia ruina a rămas unica mărturie;

semnificaţie dublă: receptacol de cunoaştere, şi relicvă - transformrea într-un obiect susceptibil de o apreciere estetică

vestigiile Antichităţii încep să fie frecventate şi înregistrate

în ansamblu - relaţiile pe care secolul al XIV-lea le dezvoltă şi întreţine cu Antichitatea sunt încă preeminent textuale

în prima jumătate a secolului al XV-lea se dezvoltă la Florenţa şi Roma, în jurul curţii papale restabilite, un mediu intelectual favorabil privirii distanţate şi „estete”

2.2 Textul lui Vitruviu versus exemplele in situ

recursul la elementul antic nu devine niciodată (sau arareori) explicit vizual

ecuaţie cu termeni interşanjabili: pasajele obscure sunt lămurite de monumente iar acestea devin mai clare în lumina textului

modul în care se prezenta lumea romană în Quattrocento - ceea ce înseamnă pentru noi „antic” este posibil să nu fie totuna cu reprezentarea unui om din secolul al XV-lea

Sarcofagul apostolilor, Antichitatea târzie, detaliu

Michelozzo Michelozzi, Palatul Medici-Riccardi, Florența, sec. XV

2.3 Construirea limbajului clasic

Filippo Brunelleschi: “clasicism sui generis” – ajustat, inventat

Leon Battista Alberti: clasicism savant, livresc

Donato Bramante: clasicism arheologic,

riguros

Andrea Palladio: clasicism tipologic,

atemporal, ideal

Filippo Brunelleschi1377-1446

Santa Maria del Fiore, Florența

Ospedale degli inocenti Sagrestia vecchia, San Lorenzo,

Santa Croce, Capela Pazzi Palazzo Pitti

Palazzo Pitti

Leon Battista Alberti (1404-1472)Santa Maria Novella, Florența

Leon Battista Alberti (1404-1472)Santa Maria Novella, Florența

Leon Battista Alberti (1404-1472)Santa Maria Novella, Florența

Leon Battista Alberti (1404-1472)Tempio Malatestiano, Rimini

Leon Battista Alberti (1404-1472)Tempio Malatestiano, Rimini

Leon Battista Alberti (1404-1472)Tempio Malatestiano, Rimini

Leon Battista Alberti (1404-1472)San Sebastiano, Rimini

Leon Battista Alberti (1404-1472)San Sebastiano, Rimini

Templul Fortunei Virilis, Roma

Leon Battista Alberti (1404-1472)Palazzo Rucellai, Florența

Leon Battista Alberti (1404-1472)Palazzo Rucellai, Florența

Leon Battista Alberti (1404-1472)Sant’Andrea, Mantova

Leon Battista Alberti (1404-1472)Sant’Andrea, Mantova

Intradosul cu casetoane

Sant’Andrea, Mantova Arcul lui Titus Livius, Roma

Donato Bramante 1444-1514

Palazzo della Cancelleria, Roma

Il Tempietto

Andrea Palladio 1508-1580

3. Programe „antice” – palatul, villa, teatrul

Andrea Palladio, proiect pentru refacerea Palatului Dogilor, 1577

FlorenţaPalatul Medici-Ricardi

FlorenţaPalatul Strozzi Palatul Pitti

Leon Battista Alberti,Palatul Rucellai, Florența Palatul

Piccolomini, Pienza

Antonio Filarete

Donato Bramante Palazzo della Cancelleria, Roma

Michelangelo Buonarotti & alii,Palazzo Farnese, Roma

Baldasare Peruzzi,Palazzo Massimo alleColonne, Roma

Andrea Palladio,Palazzo della Ragione, Vicenza

Andrea Palladio,Palazzo Chiericati, Vicenza

Villa Pogio a Caiano

Giacomo Vignola, Giorgio Vasari & alii, Villa Giulia, Roma

Giacomo Vignola,Villa Farnese, Caprarola

Jacopo SansovinoVilla Garzoni, Veneto

Andrea PalladioVilla Godi

Andrea PalladioVilla Malcontenta

Andrea PalladioVilla Rotonda

Andrea PalladioVilla Rotonda

Andrea PalladioVilla Barbaro, Maser

Andrea PalladioVilla Barbaro, Maser

Andrea PalladioVilla Poiana Maggiore

Andrea PalladioTeatrul olimpic din Vicenţa

Andrea PalladioTeatrul olimpic din Vicenţa

Andrea PalladioTeatrul olimpic din Vicenţa