Veni ți creștini la rugăciuni

Veniți creștini la rugăciuniÎn casa Domnului cel SfîntVeniți creștini, plecați genunchiiȘi fruntea voastră la pămînt.

Când clopotele încep să suneÎn zori cu glasul lor duiosRăsună-n undele lor jalnicChemarea lui Iisus Hristos.

Veniți cei osteniți la mineCei osteniți și împovărațiOdihna, pacea mea cea sfîntăȘi mîntuirea s-o luați.

Răsună-n munți, răsună-n deșertPămîntu-ntreg de glasul sfînt Se pleacă-n fața Lui naturaVăzduhul tot cu nori și vînt.

Dar omul singura făpturăÎmpodobit cu chip cerescAzi nu mai vrea să ia aminteLa glusul cel dumnezeiesc.

Creștinii noștri din vechimeDe sub pămînt zideau altare Și pe furiș, în miezul nopțiiMergeau cu toții la-nchinare.

Azi stau locașurile sfintePe înălțimi strălucitoareDar cîți creștini le calcă pragulÎn zilele de sărbătoare.

Vai masa Domnului e-ntinsăDar cei chemați nu vin la eaEi n-aud glasul Lui cum strigăVeniți creștini la masa Mea.

Veniți creștini la rugăciuniÎn casa Domnului cel sfîntVeniți creștini, plecați genunchiiȘi fața voastră la pămînt.

Veniți, veniți cu umilințăÎn fața sfîntului altar Să dezbrăcăm mereu păcatulȘi să ne-nbrăcăm cu har.Amin.