CUPRINS
CAPITOLUL 1. Reglementari, formalitati si procedure privind vamuirea marfurilor
1.2. Proceduri de vamuire
1.2.1.Aplicarea procedurilor de vamuire
1.3. Regimuri vamale in perspectiva aderarii Romaniei la UE
1.3.1.Regimuri vamale in legislatia UE
1.3.2. Tipuri de regimuri vamale
1.4. Sistemele relative la tarifele utilizate in procesul de vamuire
1.5. Participarea Romaniei la programele comunitare “Customs”
1.6. Impactul aderarii Romaniei la Uniunea Europeana asupra relatiilor economice cu Japonia
1.6.1. Structura schimburilor intre Romania si Japonia
1.7. Analiza situatiei dupa aderarea Romaniei la UE
1.7.1. Masuri netarifare
CAPITOLUL 2. Prezentarea generala a societatii S.C.LIVAMEX. S.R.L.
2.1. Date de identificare
2.2. Obiectul principal de activitate.Domeniul de activitate
2.2.1. Activitate principala
2.3. Politica manageriala
2.4. Cadrul economic şi juridic al transportului maritim al societatii LIVAMEX
2.5. Analiza Swot
2.5.1. Analiza Swot a S.C. LIVAMEX S.R.L.
1
CAPITOLUL 3. Prestari de servicii la societatatea comerciala Livamex s.r.l.
3.1. Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export sau celelalte masuri
prevazute pentru schimbul international de marfuri
3.2. Tariful vamal de import
3.3. Originea marfurilor
3.4. Introducerea marfurilor pe teritoriul vamal ai Romaniei
3.5. Punerea in libera circulatie
3.6. Actele necesare pentru operatiunile de vamuire
3.7. Clientii firmei SC Livamex SRL
3.8. Strategii de marketing utilizate
2
Introducere
3
CAPITOLUL 1
1.Reglementari, formalitati si proceduri privind vamuirea marfurilor
De-a lungul perioadei de edificare a statului naţional român, instituţia vamală a jucat un
rol esenţial în politica generală a statului îndreptată în direcţia protecţiei economiei naţionale, în
diferite perioade. Ca urmare, vama a fost implicată direct în punerea în aplicare a tratatelor de
comerţ, de vamă şi de navigaţie şi, uneori, în adevărate "războaie" comerciale, pe care ţara
noastră a fost nevoită să le susţină la un moment dat. După 1990 administraţia vamală a intrat
într-un proces de reformă legislativă şi instituţională, având ca obiectiv principal pregătirea
condiţiilor necesare aderării la UE .Prima măsură care a modificat substanţial conţinutul
operaţiunilor de vămuire a mărfurilor a fost introducerea noului tarif vamal de import şi aplicarea
lui efectivă începând cu data de 1 ianuarie 1991.La data de 1 ianuarie 1992 şi 1 mai 1993, baza
de elaborare a tarifului vamal a fost schimbată prin utilizarea nomenclaturilor de descriere şi
codificare a mărfurilor, utilizate de administraţiile vamale ale ţărilor cu care România întreţinea
relaţii comerciale. Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal al Romaniei si Regulamentul de
aplicare a Codului Vamal al Romaniei a intrat in vigoare la data de 18 iunie 2006 .
Odata cu aderarea Romaniei la Uniunea Europeana (UE), la 1 ianuarie 2007 a intrat
automat in vigoare Codul Vamal Comunitar. Codul Vamal a fost abrogat la momentul aderarii, si
reprezinta traducerea aproape identica a celui european, cu exceptia capitolelor privind regimul
de sanctiuni si a celui privind organizarea institutionala, care sunt diferite de la un stat european
la altul.Codul Vamal Comunitar in Romania va aduce avantaje agentilor economici, aceleasi de
care se bucura si cei din spatiul european. Cei mai favorizati vor fi agentii economici autorizati,
parteneri ai vamii, firme de incredere, pentru care aceasta aplica proceduri de vamuire
simplificata.Incepand cu data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, autoritatea vamala poate
acorda debitorului alte facilitati de plata decat amanarea platii. Acordarea unor astfel de facilitati
de plata trebuie sa fie conditionata de constituirea unei garantii, sa aiba ca rezultat perceperea, in
plus fata de cuantumul drepturilor, a unei dobanzi pe credit.
4
1.2.Proceduri de vamuire
Toate legile vamale relevante din UE aplicabile in relatiile comerciale dintre Uniune si o terta
tara sunt cuprinse in Codul Vamal Comunitar. In afara de stabilirea legilor care guverneaza
tratamentul vamal aprobat pentru a fi utilizat asupra bunurilor, Codul Vamal Comunitar acopera
si alte aspecte:
- baza in care sunt aplicate taxele de import si export cat si alte masuri legate de comertul cu
bunuri
- prevederile aplicabile bunurilor aduse in teritoriul vamal al Uniunii pana cand este stabilit
tratamentul vamal aprobat a fi utilizat
- legile care se aplica bunurilor care ies din UE
- datoria vamala si dreptul de a face apel
Noi reglementari in domeniul vamal
Spre deosebire de Codul Vamal actual, noile reglementari fac distinctie expresa între originea
nepreferentiala si originea preferentiala a marfurilor, distinctie importanta în conditiile în care
exista modalitati de stabilire a originii si a conditiilor ce trebuie îndeplinite pentru acordarea
regimului preferential. Noile reglementari prevad posibilitatea declararii verbale a marfurilor, în
cazul în care valoarea în vama a acestora nu depaseste un anumit plafon. Se simplifica astfel
formalitatile vamale în cazul operatiunilor ocazionale sau nesemnificative. Micsorarea
termenului pentru declararea marfurilor prezentate în vama, introducerea modalitatii de declarare
a marfurilor prin înscrierea în evidenta contabila, fara întocmirea unei declaratii vamale, sunt alte
modificari semnificative referitoare la declaratiile vamale. Se introduce si posibilitatea de a
modifica declaratiile vamale dupa acordarea liberului de vama.
5
1.2.1.Aplicarea procedurilor de vamuire
Procedurile de vamuire a marfurilor la export, pot face obicetul exportului atat marfurile
fabricate in tara,cat si cele importate anterior, cu conditia de a nu fi supuse unor masuri
prohibitive sau restrictive.Potrivit uzuantelor exista doua procedure importante de vamuire si
anume:
- procedura de vamuire obisnuita
- procedura de vamuire simplificata
A. Functionarea procedurii obisnuite de vamuire
Exportatorul sau comisionarul in vama care-l reprezinta,completeaza si depune o
declarative vamala de export la biroul vamal interior in raza caruia se afla sediul social al firmei
exportatoare sau la locul unde marfurile sunt ambulate ori incarcate pentru a fi expediate.Numai
in cazuri exceptionale declaratia vamala de export se adreseaza unui birou vamal de
frontier.Declaratia vamala contine de fapt elementele necesare vamuirii marfurilor,cele mai
importante fiind: pozitia tarifara, originea marfurilor si valoarea in vama.
Antredepozitul fiscal reprezinta spatial,aflat sub controlul autoritatii fiscal
component,unde marfurile accizabile sunt produse, transformate,detinute,primate sau
expediate.Plasarea marfurilor accizabile in afara antredepozitului fiscal, impune plata accizelor
in situatia in care nu se poate dovedi ca aceasta plata a fost deja efectuata.
Deplasarea produselor accizabile in regim suspensiv presupune ca acesta sa fie insotite de
Documentul Administrativ de Insotire (DAI).Acesta reprezinta un instrument de verificare a
originii marfii,de evidentiere a livrarii,transportului si admiterii marfurilor accizabile de la un
antredepozit fiscal la altul sau la un operator.In momentul expedierii marfurilor,antredepozitul
fiscal expeditor trimite cel de-al cincilea exemplar al DAI catrea autoritatea fiscal de care
apartine.Toti agentii economici platitori de accize sunt obligati sa depuna lunar la autoritatea
fiscal de care apartine o declarative de accize.
6
1.3. Regimurile vamale
Regimul vamal este totalitatea dispozitiilor legale cu privire la taxele vamale si celelalte
instrumente vamale, precum si formalitatile de aplicare a lor
Clasificarea regimurilor vamale:
A. Regimuri vamale definitive:
a) import
b) export
IMPORTUL - intrarea in tara a marfurilor straine si introducerea acestora in circuitul
economic.La importul marfurilor, autoritatea vamala realizeaza procedura de vamuire si de
incasare a datoriei vamale aferenta drepturilor de import, aplicand si masurile de politica
comerciala
EXPORTUL - scoaterea definitiva a marfurilor de pe teritoriul Romaniei sunt admise la
export marfurile produse in tara, precum si cele importate anterior, cu exceptia marfurilor care
sunt supuse unor masuri de prohibitie sau de restrictie in cadrul politicii comerciale.
B. Regimuri vamale suspensive (operatiuni cu titlu temporar care au drept efect suspendarea
platii taxelor vamale):
a) tranzitul vamal
b) antrepozitul vamal
c) admiterea temporara a marfurilor
d) perfectionarea activa si pasiva a marfurilor
e) transformarea sub control vamal a marfurilor
TRANZITUL VAMAL -consta in transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou
vamal, fara ca acestea sa fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala.
ANTRPOZITUL VAMAL - locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub tutela acesteia, in care
7
marfurile se pot depozita.
ADMITEREA TEMPORARA - permite utilizarea pe teritoriul Romaniei, cu exonerarea totala
sau partiala a drepturilor de import si fara aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor
straine destinate a fi reexportate in aceeasi stare, cu exceptia uzurii lor normale.
PERFECTIONAREA ACTIVA - consta in supunerea, pe teritoriul Romaniei, la una sau mai
multe operatiuni de transformare sau prelucrare a:
- marfurilor straine destinate a fi reexportate in afara teritoriului vamal al Romaniei, sub forma
de produse compensatoare, fara a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de
politica comerciala
- marfurilor importate, introduse in circuitul economic, daca ele sunt exportate in afara
teritoriului Romaniei sub forma de produse compensatoare.
PERFECTIONAREA PASIVA - permite exportul temporar de marfuri romanesti in afara
teritoriului tarii, in vederea supunerii acestora unor operatiuni de transformare sau prelucrare si,
ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau partiala de drepturi de
import.
TRANSFORMAREA SUB CONTROL VAMAL - permite folosirea, pe teritoriul Romaniei, fara
plata drepturilor de import si fara aplicarea de masuri de politica comerciala, de marfuri straine
pentru a fi supuse unor operatiuni care le transforma felul sau starea initiala.
Codul vamal al Romaniei retine trei situatii in cazul altor destinatii vamale, situatii adiacente
regimurilor vamale definitive si suspensive:
a) zonele libere
b) reexportul marfurilor straine de pe teritoriul Romaniei
c) marfurile exportate si returnate in Romania
ZONELE LIBERE - In zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al
aplicarii drepturilor de import si al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu
sunt situate pe teritoriul Romaniei atat timp cat nu sunt importate.
REEXPORTUL MARFURILOR STRAINE DE PE TERITORIUL ROMANIEI - Marfurile
straine aflate pe teritoriul Romaniei, care nu au fost vamuite, pot fi reexportate.- Reexportul
8
consta in scoaterea din tara, prin depunerea declaratiei vamale de reexport, in vederea vamuirii,
cu exceptia cazului cand masurile de politica comerciala interzic operatiunea
MARFURILE EXPORTATE SI RETURNATE IN ROMANIA - Marfurile romanesti care, dupa
ce au fost exportate in afara teritoriului Romaniei, sunt returnate si importate intr-un termen de 3
ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei vamale, numai daca la returnare sunt
in aceeasi stare in care au fost exportate.
1.3.1. Statutul vamal al marfii in Romania
Statutul vamal al marfii in Romania, la fel ca in sistemul vamal al Uniunii Europene, este
dat de trei elemente care trebuie luate in calcul:a) valoarea in vama b) pozitia tarifara c) originea
marfurilor.Incadrarea tarifara si stabilirea originii marfurilor duc la determinarea taxelor vamale
aplicabile valorii in vama a marfurilor.VALOAREA IN VAMA - Conform Codului vamal,
valoarea in vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale
prevazute in Tariful vamal de import al Romaniei.In Romania, conform Codului vamal, valoarea
in vama este determinata prin aplicarea articolului VII din GATT, luandu-se in calcul
cumulativ:- pretul de import format din pretul extern in valuta, in conformitate cu valoarea
inscrisa in factura externa- cheltuielile de transport ale marfurilor importate pana la frontiera
romana- cheltuielile de incarcare, descarcare si de manipulare conexe transportului marfurilor
importate, achitate pe parcurs extern- cheltuielile cu polita de asigurare a marfii pe parcurs
extern- alte cheltuieli efectuate pe parcurs extern.
1.3.2. Regimurile vamale in perspectiva aderarii Romaniei la UE
1. Legislaţia vamală din România a fost schimbată radical, şi totodată aliniată în mare parte
la legislaţia vamală comunitară, prin adoptarea codului şi regulamentului vamal, astfel:
2. - 1997- Codul Vamal al României (Legea nr.141/1997)
3. - 2001- Regulamentul de aplicare a Codului Vamal al României (HG 1114/2001)
4. În perioada premergătoare aderării, relaţiile României cu Uniunea Europeană au constat
în:
9
5. - 1974 – România a fost prima membră a CAER care a stabilit relaţii cu CEE sub forma
unui "Acord privind un sistem generalizat de preferinţe";
6. - 1980 – România a semnat cu CEE "Acordul privind produsele industriale";
7. -1990 – România a stabilit relaţii diplomatice cu CEE şi a semnat "Acordul de comerţ şi
cooperare economică şi comercială cu CEE";
8. -1993 – România a semnat Acordul European instituind o asociere între România, pe de o
parte şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte. Acest
acord va reprezenta baza legală a relaţiilor dintre UE şi România, având ca obiectiv
fundamental pregătirea integrării ţării noastre în Uniunea Europeană;
9. - 1995 - a intrat în vigoare "Acordul de asociere între România şi CE".
1.3.3.Tipuri de regimuri vamale
Regimurile vamale pot fi: commune ( sau definitive) si suspensive.Regimul vamal comun
se aplica automat conform legii vamale si este accesat pentru cea mai mare parte a marfurilor
exportate sau importate de o tara. Regimurile suspensive trebuie solicitate expres de catre agentul
economic si au in vedere suspendarea efectuarii platii unor taxe vamale sau aplicarii unor masuri
de control. La export,regimul vamal se caracterizeaza printr-o atitudine de favorizare si
promovare a vanzarilor de marfuri in strainatate.Valoarea in vama a marfurilor destinate
exportului este calculate in primul rand pentru a stabili statisticile in domeniul comertului
exterior.Conform codului Vamal,valoarea de declarant este aceea a marfii la punctul de iesire din
teritoriul vamal national, dupa caz,cu cheltuielile de transport pana la frontier.Exportatorul care
realizeaza o livrare de marfuri in strainatate,direct sau prin intermediary, beneficieaza de scutire
TVA.In general aceste marfuri nu sunt supuse taxelor vamale.In acelasi timp,firma procedeaza la
scaderea TVA-ului platit pentru materiile prime,produsele,bunurile si serviciile necesare
exporturilor sale,care vor fi achizitionate din Romania sau din import.Aceasta situatie nu ridica
nici o problema daca vanzarile in Romania sunt sufficient de importante pentru a permite o
compensare intre TVA-ul platit si TVA-ul colectat.Daca acest lucru nu este posibil,se poate
obtine rambursarea TVA-ului,conform unei procedure prevazute de legile in vigoare.
10
1.4. Sistemele relative la tarif utilizate în procesul de vămuire
a) TARIC (Tariful integrat comunitar)
b) TQS (Contingent tarifar şi supraveghere)
c) EBTI (Informaţie europeană tarifară obligatorie)
d) ISPP (Sistem informatizat pentru procedurile de procesare/perfecţionare)
e) SMS (Sistemul de gestionare a specimenelor)
2. Sistemul de aplicare a politicii Agricole Comunitare (PAC)
3. Sistemul de tranzit comun informatizat (NCTS)
4. Sistemul de comunicaţii cu sistemele Comisiei Europene: CCN/CSI (Reţeaua comuna de
comunicaţii şi interfeţele de comunicare), CCN Mail, Circa
5. Supraveghere vamală:
a) AFIS
b) CIS
6. Informative: DDS
1.5. Participarea României la programele comunitare "Customs"
Programele comunitare "Customs" reprezintă programe utilizate de Comisia Europeana
în procesul de dezvoltare şi perfecţionare a capacităţii administrative a administraţiilor vamale
din statele membre ale Uniunii Europene şi din ţările candidate. România participă la aceste
proiecte începând cu anul 1996.Programele comunitare "Customs" au început în anul 1996, odată
cu proiectul pilot "Matthaeus". Obiectivul principal a fost cooperarea vamală între Statele
Membre şi ţările candidate iar tipurile de acţiuni derulate în cadrul programului au fost schimburi
11
de experienţă (stagii de formare continuă) precum şi seminarii pe teme specifice.Prin programul
"Customs 2000" a fost creat un cadru comunitar necesar pentru stabilirea planurilor şi
priorităţilor privind realizarea unei acţiuni coordonate a Comunităţii şi a Statelor Membre, pentru
a asigura adaptarea administraţiilor vamale la sarcinile pe care le au în cadrul unei pieţe fără
frontiere interne. Programul "Customs 2007" urmăreşte următoarele tipuri de acţiuni: sistemele
de comunicare şi de schimb de informaţii, grupurile de management, grupurile de proiect,
benchmarking-urile, schimburile de experienţă între funcţionari, seminariile, workshop-urile,
acţiunile de monitorizare, acţiunile externe şi activităţile de pregătire profesională. Procedura
legală pentru participarea unei ţări la acţiunile programului presupune ca fiecare ţară participantă
să semneze un Memorandum de Înţelegere cu Comisia Europeană.
EORI -Numărul de Înregistrare şi Identificare a Operatorilor Economici
Numărul EORI este un număr unic în Comunitatea Europeană, pe care autorităţile vamale sau
alte autorităţi desemnate de către statele membre îl atribuie operatorilor economici şi altor
persoane interesate, în vederea utilizării acestuia începând cu 1 iulie 2009 la toate operaţiunile
vamale derulate de acestea pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Scopul introducerii numărului
EORI este atribuirea unui număr de înregistrare și identificare fiecărui operator economic şi,
când este cazul, altor persoane, pentru a servi drept referință comună a acestora în relaţiile
acestora cu autorităţile vamale de pe întreg teritoriul Comunităţii, precum şi pentru schimbul de
informaţii între autorităţile vamale şi între autorităţile vamale şi alte autorități. Persoanele care
sunt obligate să solicite atribuirea unui număr EORI sunt: operatorii economici (persoanele care,
în cadrul activităţilor lor profesionale, exercită activităţi reglementate de legislaţia vamală, cum
ar fi operaţiunile de import, export, tranzit, depozitare, reprezentare, precum şi operaţiuni
prealabile sosirii/plecării mărfurilor care se introduc/scot de pe teritoriul Comunităţii). În
România, autoritatea competentă cu înregistrarea şi atribuirea numerelor EORI este Autoritatea
Naţională a Vămilor. Numerele EORI vor fi solicitate la direcţiile regionale pentru accize şi
operaţiuni vamale în a căror rază de competenţă teritorială îşi au sediul/sunt stabilite sau, în
cazuri excepţionale, la birourile vamale de frontieră.
12
AEO - Statutul de operator economic autorizat
Începând cu data de 1 ianuarie 2008, statele membre pot acorda la cerere, statutul de operator
economic autorizat (AEO) oricărui operator economic stabilit în Comunitate şi care îndeplineşte
criterii determinate la nivel comunitar privind sistemele de control, solvabilitatea financiară şi
antecedentele în ceea ce priveşte respectarea cerinţelor vamale. Baza legală pentru
implementarea conceptului AEO sunt Regulamentul (CE) nr. 648/2005 al Parlamentului
European şi al Consiliului din 13 aprilie 2005
Există trei tipuri de certificat AEO:
AEOC - simplificări vamale
AEOS – securitate şi siguranţă
AEOF – simplificări vamale/securitate şi siguranţă
Orice operator economic care îndeplineşte criteriile şi dobândeşte statutul de AEO poate
beneficia de avantaje care nu sunt direct legate de aspectele vamale ale activităţii sale
profesionale.
ICS - reprezintă prima fază a Sistemului de Import Automat (AIS).
Obiectivul AIS constă în faptul că operaţiunile de import începute într-un stat membru să poată fi
finalizate în alt stat membru fără retransmiterea aceloraşi informaţii la autoritatea vamală. Acesta
include şi schimbul electronic de mesaje dintre autorităţile vamale, operatorii economici şi alte
autorităţi publice referitor la diferitele stadii ale operaţiunilor de import.
Scopul Sistemului de Control al Importului (ICS) este acela de a gestiona declaraţiile sumare de
intrare, de a efectua analiza de risc asupra datelor cuprinse în acestea şi de a distribui rezultatele
analizei efectuate între autorităţile vamale implicate. Avantajele utilizării ICS pentru autoritatea
vamală: primirea cu rapiditate a declaraţiilor sumare de intrare şi evaluarea informaţiilor cu
privire la mărfurile ce urmează să fie introduse pe teritoriul vamal al Comunităţii; efectuarea
unui control vamal mai eficient al mărfurilor şi folosirea în mod raţional a informaţiilor necesare
pentru control, pentru operatorii economici: posibilitatea depunerii declaraţiei sumare de intrare
la un birou vamal diferit de primul birou de intrare pe teritoriul vamal al Comunitate.Declaraţia
13
sumară de intrare se întocmeşte şi se depune la primul birou vamal de intrare de pe teritoriul
vamal al Comunităţii, înainte de introducerea mărfurilor. Datele care se înscriu în declaraţia
sumară de intrare se referă în principal la : descrierea mărfurilor (denumirea mărfurilor, cantitate,
greutate, nr. de articole, etc), expeditor, destinatar, transportator, precum şi alte detalii referitoare
la transportul mărfurilor.Declaraţia sumară de intrare se depune de către persoana care introduce
mărfurile pe teritoriul vamal al Comunităţii sau care se ocupă de transportul acestora spre acest
teritoriu.
ECS – Sistemul de control al exportului
Sistemul de control al exportului - ECS este un sistem arhitectural dezvoltat de Comisia
Europeană pentru schimbul de mesaje şi de date referitoare la procedura de export. Începând cu
data de 02.07.2007 la nivelul Uniunii Europene a devenit obligatorie utilizarea fazei I a
Sistemului de Control al Exportului, sistem bazat pe schimbul electronic de mesaje între biroul
de export şi biroul de ieşire din Comunitate. Începând cu data de 01.07.2009, devine obligatorie
utilizarea fazei a II-a a Sistemului de Control al Exportului, care presupune instituirea unui nivel
comun de protecţie în cazul controalelor vamale efectuate asupra mărfurilor care ies de pe
teritoriul vamal al Comunităţii, distribuirea rezultatelor analizei de risc efectuate între autorităţile
vamale implicate şi gestionarea declaraţiilor sumare de ieşire - EXS.Legislaţia comunitară
comunitară prevede ca toate mărfurile care se scot de pe teritoriul vamal al Comunităţii,
indiferent de destinaţia lor finală, să fie supuse analizei de risc şi controlului vamal. Prin urmare
se impune necesitatea instituirii unui nivel comun de protecţie şi asigurarea aplicării uniforme a
controalelor vamale de către fiecare Stat Membru.
1.6. Impactul aderarii Romaniei la UE asupra relatiilor economice cu Japonia
Relatiile economice romano-japoneze de pana acum, gandind din perspective
potentialului latent al fiecarei tari,nu se poate spune ca sunt suficiente nici ca volum
commercial,nici ca volum al investiitiilor.Cu toate acestea, in Romania se face remarcata
prezenta industriei manufacturiere japoneze,prin 17 companii (in total 24 de unitati de
productie), la care sunt angajati in total 23.000 de romani,inclusive firme preluate de catre
14
companii japoneze, principalii investitori sunt in domeniul productiei de component auto,iar in
ultima vreme oamenii de afaceri japonezi au inceput sa acorde atentie Romaniei ca piata de
afaceri.
Exista Comitetul Bilateral Economic Romano-Japonez,ca reprezentant al mediului de
afaceri din cele doua tari, ai caruti membri sunt firm japoneze private,precum E & M,Itochu. In
anul 2005 Uniunea Europeana a continuat sa fie principalul furnizor de marfuri pentru piata
romaneasca pe care a acoperit-o in proportie de 62,2%.In ierarhia principalilor furnizori conduce
Italia cu 15,5% din piata romaneasca,urmata de Germania (14%), Federatia Rusa (8,3%) si
Franta (6,7%).
1.6.1. Structura schimburilor comerciale intre Romania si Japonia
Export: semifacbricate lemn,masini si echipamente electrice, produse chimice,
incaltaminte, produse metalurgice,articole textile,sticla,ceramic,vinuri,produse cosmetice.
Import: masini si utilaje,echipamente si produse ale industriei electronice si
electrotehnice, vehicule, produse din metal,produse chimice,instrumente si aparate optice si
fotografice.
Principala caracteristica a majoritatii importurilor romanesti din Japonia este aceea ca se
adreseaza necesarului de echipamente tehnologice pentru investitiile nipone in tara noastra.
1.7. Analiza situatiei dupa aderarea Romaniei la UE
Participarea la o grupare intergrationista determina o serie de transformari,de mai mica
sau mai mare amploare,la nivelul statelor participante.Din punct de vedere vamal, aderarea la
Uniunea Europeana nu inseamna doar oportunitati ci si riscuri suplimentare pentru companiile
romanesti.Odata cu integrarea la Uniunea Europeana,companiile nu vor mai plati taxe vamale
pentru produsele importante din statele member,iar birocratia se va simplifica substantial.Pe de
alta parte,dupa aderare,importurile din anumite tari non-UE vor intra sub incidenta taxelor
vamale,chiar daca Romania a avut pana in momentul aderarii acorduri de comert liber cu
15
ele.Toate acestea vor conduce la o schimbare a orientarii in materie de comert exterior,tinand
cont de ponderea exporturilor si a importurilor realizate in regim de liber schimb.
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana implica nu numai inlaturarea barierelor tarifare
si netarifare in relatiile sale comerciale cu Comunitatea, ci si adoptarea tarifului comun extern al
Uniunii Europene, precum si alinierea tarii noastre la toate obligatiile ce decurg atat din aplicarea
tratatelor Uniunii Europene cu terte tari si organizatii international in materie comerciala,cat si
din preluarea acestui acquis comunitar.Romania va fi partea care va trebui sa-si alinieze sistemul
si nivelul sau de protective vamala la cele ale Uniunii Europene.Iar din aceasta actiune de
aliniere va rezulta o diminuare substantial a protectiei vamale a productiei nationale si in
raporturile sale comerciale cu terte piete intrucat si aici se pastreaza o diferentiere neta in ce
priveste nivelul de protective vamala din Romania si Uniunea Europeana la produsele industrial
si cele alimentare.
Odata cu aderarea la UE, Romania a devenit donato de preferinte,din receptor, prin
retragerea din:
-Sistemul generalizat de preferinte vamale, in baza caruia tarifele dezvoltate
(SUA,Canada,Australia,Noua Zeelanda,Japonia si Federatia Rusa) acordau Romaniei reduceri
sau scutiri de taxe vamale la importul anumitor produse originare.
-Sistemul global de preferinte comerciale intre tarile in curs de dezvoltare,negociat sub egida
UNCTAD, virtutea caruia Romania a acordat si a primit o serie de concesii tarifare pentru
produsele ce fac obicetul schimburilor comerciale intre anumite tari in curs de dezvoltare
-Protocolul celor 16, negociat sub egida GATT,avand ca obiectiv acordarea de preferinte vamale
in comertului dintre tarile in curs de dezvoltare,member ale acestui sistem preferential.
In cursul recentelor negocieri din cadrul Rundei Doha a OMC,Japonia si-a manifestat
disponibilitatea pentru abordarea gradual a unor masuri care sa duca la liberalizarea comertului
exterior intre membrii OMC.Exista reserve cu privire la limitarea barierelor tarifare si netarifare
in domeniul expoturilor de produse agricole, cu deosebire orez si produse conexe,datorita unor
sensibilitati sociale si politice in raport cu producatorii japonezi din acest sector.In
present,regimul generalizat de preferinte (SGP) aplicat exporturilor de semifabricate din lemn
16
din Romania (care detin ponderea cea mai mare in exportul catre aceasta tara) si faptul ca
volumul acestor exporturi se incadreaza in limitele stabilite, permit un grad de competivitate
ridicata a operatorilor economici romani in competitia cu ceilalti exportatori pe piata.Celelalte
categorii de exporturi romanesti in Japonia nu vor fi afectate major de modificarile taxelor
vamale ce vor surveni viitoarei aderari a Romaniei la Uniunea Europeana.Implicatiile adoptarii
de catre Romania a tarifului vamal al UE asupra importului de produse industrial din
Japonia.Romania va adopta Tariful Vamal Comun al UE in momentul aderarii sale,prevazuta
pentru data de 1 ianuarie 2007.Facand o comparative intre actualul Tarif Vamal al Romaniei
(TVR) si Tariful Vamal Comun (TVC), rezulta ca pentru 362 de produse, taxele vamale aplicate
in present de Romania sunt mai mari decat cele din TVC si in consecinta,urmeaza ca dupa
aderare sa fie reduse la nivelul acestora.
Tinand seama de structura importului romanesc din Japonia, se poate estima ca prin
reducerea taxelor vamale pot creste importurile in special pentru urmatoarele grupe de produse:
- 84795000 : roboti industriali (care detin 42% din import)
- 90101000 : aparate si material pentru developat ( 41% din import)
- 84148090 : alte compresoare ( 41% din import)
- 84581120 : centre de strunjire pentru struguri ( 41% din import)
- 72255000 : alte oteluri aliate ( 38% din import)
- 84472080 : alte masini de tricotat ( 36% din import)
- 73269093 : alte articole stantate ( 33% din import)
- 85016400 : generatoare cu o putere mai mare de 759 KVA ( 32% din import)
Se constata ca exista o diferenta semnificativa intre taxele vamale la importul de
asemenea produse in Romania fata de importul acestor produse in UE.
Reglementari specific: printer reglementarile specific japoneze obligatorii se Numara
Legea protectiei consumatorului sau Legea controlului materialelor si aparatelor electrice.Exista
de aemenea, reglementari “voluntare”, atat in domeniul industrial (JIS), cat si in cel agricol
(JAS).Standardul JIS,administrat de METI,este utilizat in cazul a peste 1000 de produse
industrial si beneficieaza de un tratament preferential in deciziile privind achizitiile
publice.Standartul JAS se aplica bauturilor,produselor alimentare procesate,produselor forestiere
17
si agricole,celor animaliere,produselor piscicole.Pentru aceste produse,este necesara efectuarea
unor teste in laboratoare special,inainte de a fi vandute in aceasta tara.
1.7.1. Masuri netarifare
La 31 decembrie 2005 erau in vigoare urmatoarele masuri de aparare comerciala luate
catre UE:
- taxe antidumping definitive la :
- butuci de roti pentru biciclete ( au expirat la 26.10.2006)
- discuri magnetice de 3,5 (au expirat la 22.02.2006)
- sisteme camere de televiziune in culori (expira la 30.08.2007)
- investigatii anti-dumping la 30.09.2006
- investigatie de expirare a revizuirii interimare a masurii anti-dumping
- investigatia unei procedure anti-dumping la importurile de camera de televiziunne si
initierea unei revizuiri interimare a taxelor anti-dumping la importurile de sisteme de
camera TV in culori originare din Japonia
- masuri anti-subventii: nu sunt
- masuri de salvgardare : UE a adoptat si o masura de salvgardare erga omnes care are
impact asupra importurilor de citrice conservate si produse siderurgice.
Prin aderarea la Uniunea Europeana,Romania ar trebui sa-si retraga lista ei de
angajamente OMC si sa negocieze,impreuna cu toti membri Uniunea Europeana largita,o noua
lista de angajamente.Este destul de posibil ca aceasta noua lista pare sa nu fie cu mult diferita de
cea pe care Uniunea Europeana o detine la ora actuala.Prin alinierea la angajamentele Uniunii
Europene,Romania va trebui sa reduca nivelul plafoanelor pentru taxele vamale.Exista insa
pozitii tarifare in care plafoanele ar trebui sa creasca.
18
CAPITOLUL 2
2. Prezentarea generala a societatii S.C. LIVAMEX S.R.L.
Societatea comerciala LIVAMEX S.R.L. este o firma de agenturare din judetul Tulcea
cu sediul in Portul Maritim Constanta care efectuează prestări de servicii privind agenturarea
navelor maritime si fluviale si intocmirea actelor si documentelor aferente acestei operatiuni.
S.C. LIVAMEX S.R.L. are ca domeniu principal de activitate comertul de servicii anexe
transportului pe apa si scopul de a se incheia contractul de intermediere intre o persoana - numita
reprezentant, si o alta persoana - numita reprezentat, sau agent si in temeiul caruia acesta din
urma isi asuma obligatia ca, in schimbul unui comision, sa trateze afaceri comerciale in numele
si pe seama celui dintai. Contractul se distinge de alte contracte de intermediere prin doua
trasaturi specifice, si anume: comporta stabilirea unei relatii de reprezentare intre reprezentat si
reprezentant pe o durata mai indelungata, si contine in cuprinsul sau clauza de exclusivitate
teritoriala. Navele care arboreaza pavilion strain care fac escala in porturile administrate de C.N.
A.P.M. S.A. (Constanta , Midia, Mangalia si Basarabi) trebuie sa fie reprezentate de o firma de
agenturare,adica S.C. LIVAMEX S.R.L. are contract de prestatii incheiat cu Administratia. În
situatii deosebite comandantul navei poate sa achite, in nume personal, contravaloarea
prestatiilor inainte de plecarea navei din port. Valoarea prestatiilor efectuate de Administratie
este in contul armatorilor navelor respective si se achita prin intermediul firmei de agenturare
LIVAMEX sau direct de catre armatori. Toate tarifele practicate de Administratii ,sumele
rezultate din aplicarea tarifelor pentru prestatiile efectuate sunt datorate inainte de plecarea navei
din port.
2.1. Date de identificare
Societatea comerciala S.C. LIVAMEX S.R.L. inregistrata din data de 21 iunie1995 str.
Corneliu Gavrilov C. 172, Code Postal:8800, judetul Tulcea si cu sediul in Constanta in Portul
19
Maritim Constanta poarta 2, cladire ROMTRANS, camera 208 Constanta 900040 .Codul fiscal
este 7445715,numar Registru Comert J36/339/1995,iar capitalul social 200,00 RON.
Pe 31.01.2004 firma aduce contributii de asigurare pentru accidente de munca si boli
profesionale, contributii de asigurari pentru somaj, contributii pentru asigurari de sanatate,
contributia de asigurari sociale.Numarul mediu de salariati pentru anul 2009 este de 11
angajati.Cifra de afaceri este de 21.849.091 lei, profitul net este de 1.161.156 lei,iar profitul brut
este de 1.424.185 lei.
Fig 2.1. Date administrative
Date administrative LIVAMEX SRL
Nr. Administratori Nr. Asociati Nr. Sucursale Nr. Filiale
2 2 0 6
Date financiare LIVAMEX SRL
An
bilant
Cifră de afaceri
(RON)
Venituri
(RON)
Cheltuieli
(RON)
Profit net / pierdere
netă (RON)
Număr
angajaţi
1999 2.526.059,00 2.589.255,2
0
2.482.782,2
0
94.378,10 3
2000 3.334.920,20 3.424.210,0
0
3.314.787,9
0
96.597,30 6
2001 3.811.929,50 3.829.101,0
0
3.837.793,3
0
-8.692,30 7
2002 5.460.358,20 5.559.883,1
0
5.597.338,1
0
-47.809,90 8
2003 6.680.376,20 6.815.763,6
0
6.678.057,2
0
96.602,80 9
2004 9.492.068,90 9.798.559,8
0
9.645.294,3
0
108.087,90 10
2005 11.135.150,00 11.337.714,
00
10.850.768,
00
405.399,00 10
2006 18.904.310,00 19.119.081,
00
17.853.566,
00
1.062.594,00 11
2007 22.917.479,00 23.190.691, 20.774.520, 2.028.781,00 13
20
00 00
2008 26.889.532,00 27.666.057,
00
25.203.059,
00
2.065.150,00 10
2009 21.849.091,00 22.520.550,
00
21.096.365,
00
1.161.156,00 11
Fig 2.2 Evolutia numarului de angajati
2.2. Obiectul principal de activitate. Domeniul de activitate
2.2.1. Activitatea principala
LIVAMEX este o societate comercialã care presteazã si are ca activitate principala o
serie de servicii, în domeniul transporturilor, adicã al circulatiei mãrfurilor, pentru beneficiari
interni si externi, face legãtura între producãtori si consumatori, indiferent de tipul de marfã, cu
ajutorul navelor maritime, pe rute, cãi navigabile, între porturi diferite.
21
S.C. LIVAMEX S.R.L. se ocupa si cu anumite proceduri,cum ar fi completarea unor acte
ce sunt de folos in agenturare.
2.3. Politica manageriala
Având în vedere, cerinţele şi aşteptările clienţilor, părţilor interesate, strategia de
dezvoltare pe termen mediu şi lung şi angajamentul managementului la cel mai înalt nivel, S.C.
LIVAMEX S.R.L. TULCEA a proiectat, documentat, implementat şi certificat un Sistem de
Management al Calităţii în conformitate cu cerinţele standardului SR EN ISO 9001:2001
POLITICA ÎN DOMENIUL CALITĂŢII - ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI -
OBIECTIVELE CALITĂŢII
MISIUNEA
Misiunea LIVAMEX este aceea de a presta servicii pentru cel putin o parte a charter-party-ului
(armatorul navei sau propietarul navei).
VIZIUNEA
LICAMEX TULCEA va fi lider al calităţii serviciilor in agenturarea navelor.
VALORILE
COMPETENŢĂ – RESPONSABILITATE – ONESTITATE - SERIOZITATE
POLITICA ÎN DOMENIUL CALITĂŢII PE TERMEN MEDIU
În centrul preocupărilor societăţii comerciale LIVAMEX S.R.L. TULCEA se află interesul
pentru satisfacerea cerinţelor tuturor partenerilor de afaceri prin prestarea de servicii de cea mai
bună calitate, la tarifele şi termenele contractuale, în contextul protejării munca ambelor parti.
ANGAJAMENTUL MANAGEMENTULUI
Societatea LIVAMEX.S.R.L., prin managementul său de vârf, este pe deplin angajată în
demersul ei pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii şi securităţii la locul de muncă şi la toate
nivelurile şi funcţiile relevante. Respectarea angajamentului se asigură în mod consecvent prin
implementarea şi îmbunătăţirea continuă a Sistemului de Management al Calităţii conform
cerinţelor standardelor aplicabile şi cerinţelor legale şi de reglementare.
22
PRINCIPII
Principiile care stau la baza Politicii în domeniul calităţii, vizează: in centrul preocupărilor
societăţii comerciale LIVAMEX S.R.L. se află interesul pentru satisfacerea cerinţelor tuturor
partenerilor de afaceri prin prestarea de servicii de cea mai bună calitate, la tarifele şi termenele
contractuale, în contextul asigurării securităţii şi integritatii fizice si psihice a angajatilor.
orientarea organizaţiei către satisfacerea cerinţelor clienţilor în scopul fidelizării acestora;
dezvoltarea relaţiilor reciproc avantajoase cu toţi partenerii noştri de afaceri;
îmbunătăţirea continuă a performanţelor Sistemului de Management al Calităţii;
implicarea tuturor salariaţilor în realizarea obiectivelor calităţii;
OBIECTIVE PE TERMEN MEDIU
Obiectivele generale pe care firma noastră le vizează şi se angajează să le realizeze sunt:
CALITATEA
Îmbunătăţirea calităţii serviciului prestat în condiţiile respectării cerinţelor clienţilor şi
acţionarilor precum şi a legislaţiei şi reglementărilor privind securitatea si integritatatea fizica si
psihica a angajatilor.
Promovarea imaginii S.C.LIVAMEX.S.R.L. ca partener de încredere pentru clienţii noştri, prin
metodele adoptate pentru a respecta termenii limita de executare a operatiunilor de agenturare.
SECURITATE
Îmbunătăţirea condiţiilor de securitate şi sănătate la locul de muncă prin asigurarea cu
echipamentele şi materialele necesare pentru desfasurarea activitatii.
PERSONAL
Instruirea şi evaluarea sistematică a personalului de conducere şi operaţional în scopul
conştientizării şi responsabilizării acestuia privind impactul pe care îl generează asupra
serviciului prestat.
2.4. Cadrul economic şi juridic al transportului maritim al societatii
23
LIVAMEX
Între participanţii la tranzacţiile comerciale din cadrul transportului maritim
participă o serie de agenţi economici denumiţi în literatura de specialitate şi
stakeholders. Conform literaturii de specialitate aceştia sunt:
a) părţile contractante : navlositorii şi armatorii;
b) serviciile complementarte: brokerii, asiguratorii, finanţatorii, arbitrii, constructorii de nave,
registrele navale. Între aceşti actori, au loc diverse forme de tranzacţii:
Să explicăm cine sunt aceştia:
Navlositorii - au o cantitate de marfă şi doresc să transporte marfa dintr-un loc în altul
- pot fi chiar companii de nave care mai caută o navă pentru transport:
Armatorii - au nave disponibile apte de încărcare;
- doresc să transporte marfă şi din această perspectivă ei caută un contract pe
diferite termene.
Brokerul - este un intermediar care este agreat de navlositori şi armatori să lucreze pentru ei;
- acesta identifică mărfurile şi navele disponibile;
- el negociază afacerea pentru clienţii săi în competiţie cu alţi brokeri.
În vederea realizării acestui scop ei pot folosi diferite forme de tranzacţii .Managementul general
al unei întreprinderi de transport maritime este realizat prin acţiunile realizate în diferite domenii.
Din perspectiva arătată mai sus în cadrul unei societăţi din transportul maritim
putem delimita următoarele forme de management:
a) MANAGEMENTUL ORGANIZĂRII
Realizarea unor structuri organizatorice care să asigure combinarea optimă
a resurselor umane, materiale, financiare, informaţionale în vederea maximizării
efectelor utile (maximizarea profitului).
b) MANAGEMENTUL CAPITALULUI
24
• Resursele de finanţare;
• Tipuri de capital investit;
• Costul procurării capitalului;
• Structura capitalului;
• Influenţa ratei dobânzilor şi a cursului de schimb;
• Analiza pieţelor financiare şi stabilirea avantajelor şi dezavantajelor
oferite de resursele financiare internaţionale şi naţionale;
• Analiza riscurilor creditării.
c) MANAGEMENTUL NAVLULUI
• situaţia la zi a navlurilor practicate;
• stabilitatea pieţei navlurilor;
• concurenţa pe relaţiile de transport;
• tendinţele navlului pe diferite pieţe; •
prognozele de dezvoltare economică şi mondială;
• găsirea firmelor producătoare viabile legate pe relaţii de export-import
d) MANAGEMENTUL EXPLOATĂRII COMERCIALE
• stabilirea optimului de exploatare a navelor în condiţii de linie sau tramp;
• stabilirea modalităţilor de navlosire avantajoase pentru armator;
• relaţiile principale de transport pe care vor fi exploatate navele;
• susţinerea negocierilor şi încheierea celor mai avantajoase contracte de
navlosire şi transport;
• selectarea propunerilor analiştilor de navlu şi marketing privind mărfurile
şi pieţele aducătoare de navlu ridicat;
• stabilirea voiajelor fiecărei nave şi căutarea de navlu astfel încât să se
evite mersul în gol între anumite porturi;
• analiza raportului venituri-cheltuieli şi eficienţa pe relaţii de transport;
• asigurarea navelor în concordanţă cu gradul riscurilor la care se expun la
firme de asigurare de prestigiu;
• agenturarea navelor în diferite porturi ale lumii unde operează navele companiei;
e) MANAGEMENTUL ÎNZESTRĂRII ŞI AL EXPLOATĂRII TEHNICE
25
• achiziţionarea – vânzarea de nave şi înzestrarea cu echipamente noi în
funcţie de performanţele companiei;
• planificarea reparaţiilor conform specificaţiilor tehnice;
• asigurarea cu piese de schimb;
• asigurarea logisticii adecvate în vederea realizării unor reparaţii la bordul
navelor.
f) MANAGEMENTUL FINANCIAR –CONTABIL
• evidenţa veniturilor şi cheltuielilor companiei şi întocmirea balanţei
corespunzătoare;
• analiza eficienţei şi rentabilităţii firmei;
• efectuarea plăţilor şi decontărilor pentru diferite cheltuieli;
• asigură relaţia companiei cu instituţiile financiar - bancare şi administraţia financiară.
g) MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE
• încadrarea navelor cu personal brevetat nebrevetat şi auxiliar;
• asigurarea compartimentelor companiei cu specialişti şi personal potrivit cerinţelor
documentelor de formalizare a structurii organizatorice;
• stabilirea standardelor de performanţă pentru fiecare loc de muncă;
• încheierea contractelor individuale şi colective de muncă.
h) MANAGEMENTUL LITIGIILOR MARITIME
• asigură rezolvarea problemelor apărute ca urmare a avariilor la nave
• mărfuri respectiv a conflictelor apărute ca urmare a nerespectării clauzelor contractuale de către
una din părţi;
2.5. Analiza SWOT
Examinarea factorilor care determină succesul sau eşecul unei firme (afaceri), a
determinat crearea unor metodologii specifice de analiză şi diagnosticare a activităţii firmei
(afacerii). Managementul strategic este procesul prin care o firmă poate obţine efecte
26
materializate în creşterea semnificativă a performantelor sale, în consolidarea poziţiei ei pe piaţă
şi anume prin elaborarea, implementarea şi controlul strategiei firmei în vederea realizării
misiunii asumate şi asigurării avantajului competitiv.Formularea strategiei firmei este procesul
prin care managementul firmei defineşte misiunea ei strategică, deduce obiectivele strategice
necesare realizării misiunii, alege strategia adecvată atingerii obiectivelor şi precizează
modalităţile punerii în operă a acesteia. Luarea deciziilor strategice privind definirea misiunii
firmei, stabilirea obiectivelor strategice şi a strategiei necesare atingerii lor, aplicarea planului
care materializează strategia respectivă, se bazează pe un amplu proces de analiză şi evaluare a
mediului de acţiune a firmei, a situaţiei competitivităţii ei în acest mediu şi a situaţiei firmei, a
capacităţii acesteia de a înfrunta schimbările produse în mediu.
2.5.1. ANALIZA SWOT A S.C LIVAMEX S.R.L.
PUNCTE FORTE
Comparativ cu celelalte firme, societatea noastră se impune prin:
- costuri relativ mici, în raport cu volumul mare de marfuri care pot fi transportate
- caracterul complex si diversificat al schimburilor comerciale
- cresterea numarului de participanti la aceste schimburi
- este cea mai economica modalitate de transport luând în considerare costul global, sau costul pe
tona transportata, dar mai ales costul/tona tona/mila., avantajul iesind în evidenta îndeosebi pe
distantele mari, transoceanice; incarcarii efective a marfurilor pe nava
- navele, ca mijloc de transport care încorporeaza un nivel de tehnicitate si al investitiilor ridicat
- eficienta economica, în sensul satisfacerii unor cerinte definite
27
- rentabilitatea, ca o conditie esentiala a unei activitati economice ample, care implica costuri ale
transportului propriu-zis si costuri ale operatiunilor conexe
- marfurile, caracterizate printr-un volum mare si o valoare ridicata
PUNCTE SLABE
Ca puncte slabe se pot enumera:
- atât eficienta economica cât si rentabilitatea depind în mod determinant de cele trei elemente
esentiale care stau la baza definirii transportului maritim si anume : marfurile, navele si porturile
- capacitate limitata de marfa transportata
- spatiu limitat pentru desfasurarea activitatii
- pe parcursul iernii navigarea este ingreunata datorita conditiilor aprige a vremii
- siguranta vietii umane si a navelor pe mare
- evitarea accidentelor si organizarea asistentei si salvarii maritime
- prevenirea poluarii mediului ambiant în general si a mediului marin în mod special
OPORTUNITATI
Dintre oportunităţile de dezvoltare viitoare se pot avea în vedere următoarele:
-obiectivul noii societăţi constituie desfăşurarea de activităţi legate de
realizarea studiilor necesare şi promovării proiectului în scopul noilor contracte de potentialul de
activitate al firmei
- asigurarea marfurilor, a navelor si persoanelor
- protectia armatorilor si proprietarilor de marfuri
28
- stabilirea, pentru comertul maritim, a unui cadru juridic si economic adecvat, echitabil, durabil
si operativ, pe fondul cooperarii internationale, care sa garanteze functionalitatea sa, egalitatea în
drepturi si obligatii ale partenerilor, conditii în care principiul avantajului reciproc poate asigura
o rentabilitate echitabila în cadrul comunitatii international
- deschiderea relaţiilor către partenerii externi şi semnarea de noi contracte
AMENINTARI
Dintre evenimentele care pot afecta negativ activitatea Livamex s.r.l. se pot evidenţia:
- creşterea preţului motorinei, materie primă pentru transportul marfurilor pe cale maritima
- neunificarea legislatiei si a metodologiei în transportul maritim
- reducerea transportului maritim din cauza poularii mediului inconjurator,in special mediul
marin
Astfel, analiza SWOT este o metoda eficienta, utilizata in cazul planificarii strategice
pentru identificarea potentialelor, a prioritatilor si pentru crearea unei viziuni comune de
realizare a strategiei de dezvoltare. De fapt analiza SWOT trebuie sa dea raspunsul la intrebarea
„Unde suntem?”, aceasta implicand analiza mediului intern al intreprinderii si a mediului extern
general si specific.Analiza SWOT da ocazia sa se identifice masurile oportune pentru
inlaturarea sau diminuarea punctelor slabe (ierarhizarea lor ca prioritati) si elimina in mare
masura surprinderea in cazul amenintarilor.
29
CAPITOLUL 3
3. Prestari de servicii la societatea S.C LIVAMEX S.R.L.
S.C. LIVAMEX S.R.L. ocupa o pozitie de top intre firmele de agenturare din Portul Constanta
fiind specializata nu numai in acest domeniu ci si in logistica si brokeraj. Produsele si serviciile
oferite de LIVAMEX au ca raza de activitate Porturile Maritime din Zona Dobrogei
(Constanta,Midia,Mangalia,Cernavoda,Braila,Galati).
Fig 3.3. Date financiare LIVAMEX SRL
An
bilant
Stocuri
(RON)
Casă şi Conturi
la bănci (RON)
Creanţe
(RON)
Total
capitaluri
(RON)
Capital
social
(RON)
Provizioane
pentru riscuri şi
cheltuieli (RON)
1999 25,30 203.222,20 65.131,50 88.280,80 200,00 Nedisponbil
2000 25,30 104.693,70 41.465,70 135.822,00 200,00 Nedisponbil
2001 25,30 487.359,20 39.451,70 148.538,10 200,00 Nedisponbil
30
2002 Nedisponbil 586.777,50 112.257,30 100.728,30 200,00 Nedisponbil
2003 Nedisponbil 1.432.825,80 107.504,80 147.469,00 200,00 Nedisponbil
2004 Nedisponbil 1.824.216,60 203.492,00 147.556,90 200,00 Nedisponbil
2005 0,00 3.616.137,00 366.170,00 636.596,00 200,00 0,00
2006 Nedisponbil 1.950.336,00 788.921,00 1.294.190,00 200,00 Nedisponbil
2007 Nedisponbil 420.415,00 1.647.868,00 2.723.070,00 200,00 Nedisponbil
2008 Nedisponbil 716.075,00 3.411.258,00 3.478.277,00 200,00 Nedisponbil
2009 Nedisponbil 795.749,00 3.023.378,00 3.379.434,00 200,00 13.593,00
Fig 3.4. Evolutia profitabilitatii
3.1. Elemente pe baza carora se aplica drepturile de import sau export sau
celelalte masuri prevazute pentru schimbul international de marfuri
Tariful vamal si clasificarea tarifara a marfurilor
Drepturile legal datorate cand ia nastere o datorie vamala se determina pe baza Tarifului
vamal al Romaniei. Dispozitiile prevazute in alte acte normative care reglementeaza domenii
specifice schimbului de marfuri se aplica,dupa caz,potrivit clasificarii tarifare a acelor marfuri.
Tariful Vamal al Romaniei cuprinde:
a) Nomenclatura combinata a marfurilor
31
b) Orice alta nomenclatura care se bazeaza partial sau integral pe Nomenclatura combinata sau
care adauga la aceasta orice subdiviziuni
c) Taxele vamale si taxele cu efect echivalent cu al taxelor vamale aplicabile marfurilor cuprinse
in Nomenclatura
d) Masurile tarifare preferentiale cuprinse in acorduri incheiate de Romania cu anumite tari sau
grupuri de tari si care stipuleaza acordarea tratamentului tarifar preferentialul
e) Masurile tarifare preferenţiale care pot fi acordate unilateral de România pentru anumite ţări
sau grupuri de ţări
f) măsurile tarifare care prevăd o reducere sau o exonerare a drepturilor de import aferente unor
anumite mărfuri;
g) alte măsuri tarifare prevăzute în legislaţia României.
Art. 47. Când aplicarea măsurilor menţionate la art. 46 lit. d), e) şi f) este limitată la un anumit
volum de import, aplicarea lor încetează, în cazul contingentelor tarifare, imediat ce este atins
plafonul stabilit.
Art. 48.(1) Clasificarea tarifară reprezintă stabilirea, pentru mărfurile respective, potrivit
reglementărilor în vigoare:
a) codului tarifar din Nomenclatura combinată a mărfurilor sau a codului tarifar din orice altă
nomenclatura
b) codului tarifar din orice altă nomenclatură care se bazează în întregime sau în parte pe
Nomenclatura combinată a mărfurilor ori care adaugă la aceasta orice subdiviziune şi care este
stabilită de dispoziţiile legale care reglementează domenii specifice cu privire la aplicarea altor
măsuri decât cele tarifare legate de schimbul de mărfuri.
(2) La clasificarea tarifară a mărfurilor se utilizează regulile generale pentru interpretarea
Sistemului armonizat din Convenţia internaţională privind Sistemul armonizat de denumire şi
codificare a mărfurilor, inclusiv anexa acestuia, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, ratificată
prin Legea nr. 98/1996.
Art. 49. – (1) Tratamentul tarifar favorabil de care pot beneficia anumite mărfuri, în funcţie de
natura sau de destinaţia lor finală, inclusiv autorizarea efectuării operaţiunilor ce au ca obiect
aceste mărfuri, este stabilit în regulamentul vamal.
(2) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o exonerare a drepturilor de import.
Reducerea sau exonerarea poate fi aplicată inclusiv în cadrul unui contingent tarifar.
32
3.2. Taiful vamal de import
Tariful vamal de import al României, în vigoare, publicat în Monitorul Oficial al
României, Partea I, Nr.68 din 31 martie 1993, se aplică la toate mărfurile care fac obiectul
importurilor.
Este scutit de taxe vamale importul la următoarele categorii de bunuri:
a) ajutoare şi donaţii cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de
organizaţii, fundaţii sau asociaţii nonprofit cu
caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe ale administraţiei publice centrale şi
locale, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federaţii, asociaţii sau cluburi sportive,
unităţi şi instituţii şcolare de stat şi particulare, cabinete medicale şi unităţi sanitare, fără a fi
destinate sau folosite pentru activităţi ce pot constitui ameninţări la siguranţa naţională. Fac
excepţie de la prevederile prezentului alineat următoarele categorii de bunuri:
– alcool şi produse alcoolice;
– tutun şi produse din tutun;
– cafea;
b) mostrele fără valoare comercială, materiale publicitare, de reclamă şi documentare;
c) bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului;
d) alte bunuri prevăzute în legi speciale.
De asemenea, sunt scutite de plata taxelor vamale bunurile din import provenite sau finanţate
direct din ajutoare, împrumuturi nerambursabile, precum şi din programe de cooperare ştiinţifică
şi tehnică, culturală, sportivă şi didactică, acordate României de guverne străine, de
organisme internaţionale şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, destinate unor activităţi
nonprofit.
Condiţiile care trebuiesc îndeplinite pentru ca bunurile enumerate la articolul precedent să
beneficieze de scutire de taxe vamale sunt:
– să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată;
– să nu facă obiectul unor comercializări ulterioare;
– să nu fie utilizate pentru prestaţii către terţi, aducătoare de venituri;
33
– să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă proprie.
Bunurile scutite de taxe vamale pot fi folosite numai în scopurile pentru care au fost importate.
La schimbarea destinaţiei bunurilor,importatorii sunt obligaţi să îndeplinească formalităţile
legale privind importul mărfurilor şi să achite taxele vamale de import. In aceste caz,
valoarea în vamă se calculează la cursul valabil în ziua constatării schimbării destinaţiei
bunurilor.Organele de control financiar şi ale Gărzii Financiare sunt obligate să urmărească
destinaţia dată acestor bunuri şi să sesizeze organele vamale pentru luarea măsurilor ce decurg
din aplicarea legii. Taxele astfel datorate se stabilesc şi se urmăresc pe o perioadă de 5 ani de la
data intrării în ţară a bunurilor.
De asemenea, este scutit de taxe vamale importul următoarelor categorii de bunuri:
a) bunurile de origine română;
b) bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare
calitativ, returnate partenerilor externi în
perioada de garanţie;
c) bunurile care se înapoiază în ţară ca urmare a unor expedieri eronate;
d) echipamentele pentru protecţia mediului, stabilite de Guvern, la propunerea Ministerului
Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului,Ministerului Industriei şi Comerţului şi Ministerului
Finanţelor.
3.3. Originea marfurilor
Originea nepreferentiala
La stabilirea originii nepreferentiale a marfurilor se au in vedere urmatoarele criterii:
a) criteriul marfurilor produse in intregime intr-o tara,cand numai o tara se ia in
considerare la atributia originii
b) criteriul transformarii substantiale, cand doua sau mai multe tari iau parte la
producerea marfurilor
Marfurile originare dintr-o tara sunt acele marfuri obtinute in intregime sau produse in acea tara.
34
Prin marfuri obtinute in intregime intr-o tara se intelege:
a) produse minerala extrase pe teritoriul acelei tari
b) produse vegetale recoltate acolo
c) animale vii,nascute si crescute acolo
d) produse obtinute de la animale vii crescute acolo
e) produse de vanatoare sau de pescuit obtinute acolo
f) produse de pescuit maritim si alte produse obtinute din afara apelor teritoriale ale unei
tari de catre navele inmatriculate sau inregistrate in acea tara si sub pavilionul acelei tari
Marfurile a caror productie implica mai mult decat o tara sunt considerate originare din tara in
care au fost supuse ultimei transformari sau prelucrari substantiale,motivate economic.
Originea preferentiala
Regulile de origine preferentiala stabilesc conditiile de determinare a originii in vederea aplicarii
masurilor tarifare preferentiale prevazute la art.46. Regulile si formalitatile necesare pentru
determinarea originii preferentiale a marfurilor sunt cele stabilite in acordurile si conventiile
internationale la care Romania este parte.
3.4. Introducera marfurilor pe teritoriul vamal al Romaniei
Art 60
1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei fac obiectul unei declaratii sumare, cu
exceptia celor incarcate in mijloace de transport care trec, fara oprire, prin apele teritoriale sau
prin spatiul aerian al teritoriului vamal.
(2) Declaratia sumara se depune la biroul vamal de intrare. Autoritatea vamala poate permite ca
declaratia sumara sa fie depusa la alt birou vamal, cu conditia ca acesta sa comunice imediat sau
sa puna la dispozitie pe cale electronica informatiile necesare biroului vamal de intrare.
Autoritatea vamala poate accepta, in locul declaratiei sumare, depunerea unei notificari si accesul
35
la datele din declaratia sumara in sistemul informatic al operatorului economic.
(3) Declaratia sumara se depune inainte ca marfurile sa fie introduse pe teritoriul vamal al
Romaniei.
(4) In anumite cazuri, si in functie de anumite tipuri de transport al marfurilor, de modul de
transport sau agentul economic ori in conformitate cu acordurile internationale care prevad
dispozitii specifice in materie de securitate, prin regulamentul vamal se stabilesc:
a) termenul limita pana la care este depusa declaratia sumara, inainte ca marfurile sa fie introduse
pe teritoriul vamal al Romaniei;
b) modalitatile de derogare de la termenul limita prevazut la lit.a) si de modificare a acestuia;
c) conditiile in care se poate renunta la declaratia sumara sau in care aceasta poate fi adaptata.
Art. 61
(1) Prin regulamentul vamal se stabilesc formatul declaratiei sumare si datele care sa contina
elementele necesare analizei de risc si aplicarii corespunzatoare a controalelor vamale, in
principal privind securitatea si siguranta.
(2) Declaratia sumara se intocmeste prin utilizarea tehnicii de procesare a datelor. Se pot folosi
informatii comerciale, portuare sau de transport, cu conditia sa contina detaliile necesare.
Autoritatea vamala poate accepta declaratia sumara pe suport de hartie in cazuri exceptionale, cu
conditia aplicarii aceluiasi nivel de gestionare a riscului cu cel folosit la declaratiile sumare
intocmite prin tehnica de procesare a datelor.
(3) Declaratia sumara se depune de persoana care introduce marfurile pe teritoriul vamal al
Romaniei sau care isi asuma responsabilitatea pentru transportul lor catre acest teritoriu.
(4) Declaratia sumara poate fi depusa si de:
a) persoana in numele careia actioneaza persoana prevazuta la alin.(3);
b) orice persoana care este in masura sa prezinte marfurile sau sa dispuna prezentarea acestora la
autoritatea vamala competenta;
c) un reprezentant al persoanei prevazute la alin. (3) sau al celei mentionate la lit. a) sau b).
(5) Persoana prevazuta la alin. (3) si (4) are dreptul, la cerere, sa modifice una sau mai multe date
din declaratia sumara, dupa depunerea acesteia. Modificarea nu mai este posibila dupa ce
autoritatea vamala fie:
a) a informat persoana care a depus declaratia sumara de intentia de a verifica marfurile;
36
b) a constatat inexactitatea datelor in cauza;
c) a aprobat ridicarea marfurilor.
Art. 62
(1) Biroul vamal de intrare poate renunta sa solicite depunerea unei declaratii sumare pentru
marfurile care au facut obiectul unei declaratii vamale inainte de expirarea termenului prevazut
la Art. 60 alin. (3) sau (4). In acest caz, declaratia vamala contine cel putin informatiile necesare
pentru o declaratie sumara si, pana cand aceasta este acceptata, aceasta declaratie este
echivalenta cu o declaratie sumara. Autoritatea vamala poate aproba ca declaratia vamala sa fie
depusa la un birou vamal de import, altul decat biroul vamal de intrare, cu conditia ca acest birou
sa comunice imediat biroului vamal de intrare sau sa-i puna la dispozitie, pe cale electronica,
informatiile necesare.
(2) Cand declaratia vamala este depusa in alt mod decat pe cale informatica, autoritatea vamala
aplica aceleasi criterii de gestionare a riscului ca si in cazul declaratiilor vamale depuse pe cale
informatica.
Art. 63
(1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei se afla sub supraveghere vamala din
momentul intrarii lor si pot fi supuse controlului vamal pana la stabilirea statutului lor vamal.
(2) Marfurile straine raman sub supraveghere vamala pana cand:
a) se modifica statutul lor vamal;
b) intra intr-o zona libera sau antrepozit liber;
c) sunt reexportate sau distruse potrivit legii.
(3) Marfurile care beneficiaza de un tratament tarifar favorabil, in functie de destinatia lor finala,
raman sub supraveghere vamala potrivit dispozitiilor cuprinse in prezentul cod.
Art. 64
37
(1) Marfurile introduse pe teritoriul vamal al Romaniei sunt transportate fara intarziere de
persoana care le aduce, in conformitate cu instructiunile autoritatii vamale, astfel:
a) catre biroul vamal desemnat de autoritatea vamala sau in alt loc desemnat sau aprobat de
aceasta;
b) spre o zona libera sau antrepozit liber, cand marfurile sunt destinate acestora.
(2) Persoana care isi asuma raspunderea pentru transportul marfurilor, dupa ce au fost introduse
pe teritoriul vamal al Romaniei, sau ca urmare a transbordarii, devine raspunzatoare pentru
respectarea obligatiei prevazute la alin.(1).
(3) Cand o nava sau o aeronava aflata in situatia prevazuta la alin.(1) este obligata, din motive de
forta majora sau caz fortuit, sa faca o escala sau sa stationeze temporar pe teritoriul vamal al
Romaniei, transportatorul sau orice persoana care actioneaza in numele acestuia este obligat sa
informeze fara intarziere autoritatea vamala asupra situatiei intervenite, aceasta stabilind
masurile de supraveghere a navei sau aeronavei, precum si a marfurilor transportate de acestea.
(4) Dispozitiile alin.(1) lit.a) nu inlatura aplicarea altor prevederi legale cu privire la traficul
turistic, de frontiera, postal sau cel de importanta economica neglijabila, cu conditia ca
supravegherea vamala si posibilitatea de a efectua controlul vamal sa nu fie afectate.
Art. 65
(1) Prevederile Art. 64 nu se aplica marfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care
traverseaza marea teritoriala si apele teritoriale sau spatiul aerian al Romaniei, fara a avea ca
destinatie un port sau aeroport romanesc.
(2) In caz de forta majora sau de caz fortuit, la schimbarea destinatiei stabilite potrivit alin.(1),
transportatorul este obligat sa informeze imediat autoritatea vamala, inclusiv despre eventualele
pierderi partiale sau totale ale marfurilor.
3.5. Punerea in libera circulatie
38
Prin aplicarea regimului de punere în liberă circulaţie mărfurile dvs. capătă statut comunitar
şi puteţi dispune de acestea pentru utilizare, consum, vânzare sau orice altă activitate.
Când solicitaţi punerea in liberă circulaţie a mărfurilor este necesar să achitaţi drepturile de
import.
Ce înseamnă drepturi de import
drepturile vamale, stabilite potrivit Tarifului Vamal Comun şi taxele cu efect echivalent
prevăzute la importul de mărfuri,
impuneri la import introduse prin politica agricolă comună sau prin regimuri specifice
aplicabile anumitor mărfuri rezultate din transformarea produselor agricole.
Drepturile de import pot fi procentuale (se aplica la valoare in vama a marfurilor,exprimata in
lei),pot fi specifice ( caz in care nivelul dreptului se aplica la cantitatea marfurilor importate) sau
pot fi mixte ( procentuale si specifice). În situatia in care, ulterior acceptării declaraţiei vamale
de punere în liberă circulaţie, dar pana la acordarea liberului de vama, intervin reduceri de
drepturi de import, puteţi să solicitaţi autoritatii vamale aplicarea drepturilor vamale mai
favorabile. De asemenea, puteţi beneficia de o reducere sau exceptare a drepturilor vamale în
cazul mărfurilor acoperite de acordurile preferenţiale sau de acordurile de uniune vamală,
încheiate de Comunitatea Europeană, în condiţiile prevăzute de acestea. La punerea în liberă
circulaţie se aplică măsurile de politică comercială prevăzute pentru importul mărfurilor.
Măsurile de politică comercială sunt prevăzute prin acte normative stabilite la nivel comunitar
sau naţional în funcţie de clasificarea tarifară a mărfurilor. Reglementările vamale se aplică
comerţului dintre Comunitate şi ţări terţe, fără să aducă atingere reglementărilor speciale
prevăzute în alte domenii.
Documentele care însoţesc declaraţia vamală pentru punerea în liberă circulaţie sunt
următoarele:
• factura în baza căreia se declară valoarea în vamă a mărfurilor;
• declaraţia cu elementele necesare pentru stabilirea valorii în vamă a mărfurilor declarate;
• documentele necesare pentru aplicarea unui regim tarifar preferenţial sau a altor măsuri de
39
derogare de la regimul de drept comun aplicabil mărfurilor declarate;
• toate celelalte documente cerute pentru aplicarea dispoziţiilor ce reglementează punerea în
liberă circulaţie a mărfurilor declarate
• documentele de transport sau, după caz, documentele aferente regimului vamal precedent;
•lista coletelor sau un document echivalent indicând conţinutul fiecărui ambalaj în cazul în care
în vamă se prezintă o singură marfă în mai multe ambalaje.
3.6. Actele necesare pentru operatiunile de vamuire
Invoice
Este un document contabil emis de o companie (furnizorul), către o altă companie sau
persoană (clientul), document ce conține lista cu produsele vândute sau serviciile prestate
clientului de către furnizor. O factură mai conține datele de identificare fiscală a clientului
(emitentul), datele furnizorului (persoana fizică sau juridică), cota de TVA, precum și prețul,
cantitatea și valoarea fiecărui produs vândut.
In Romania, inainte de 1 ianuarie 2007,facturile erau documente tipizate, emise, înseriate
și numerotate de Ministerul Finantelor Publice si Imprimeria Nationala.Persoanele juridice din
România cumpărau facturile emise de Imprimeria Națională prin diverși distribuitori sau
tipografii. Facturile erau în format A4 sau A5. Un facturier reprezintă un carnet de 50 de facturi.
Facturile conțineau câmpuri ce trebuiau completate de către agenții economici. Informațiile erau
completate în general manual, cu pixul. Companiile mai mari, sau nu neapărat, aveau programe
de facturare ce imprimau informațiile unei facturi exact în locurile libere din șablonul tipizat
oficial. Începând cu data integrării României în UE (01-01-2007). Facturile și chitanțele emise de
către firmele românești nu mai sunt documente cu regim special emise de Imprimeria Națională
sau tipografii autorizate, pot fi acum emise de fiecare firmă în parte, atât timp cât conțin
informațiile obligatorii reglementate, iar semnătura și ștampila, sunt acum opționale.
Sabloanele in Word sau Excel este o metodă de mijloc, între metoda conservatoare și
programele de facturare. Se realizează șabloane de facturi în diverse programe ca Word,Excel
etc. Aceste șabloane conțin deja câmpurile ce trebuiesc completate, și în plus datele furnizorului.
40
Se completează informațiile in fișierul respectiv (sau daca nu, se printează și se completeazâ cu
pixul). Daca este un program de calcul tabelar (de exemplu Excel) se pot realiza formule de
calcul pentru valorile facturii.
Avantajele :
- se poate face o copie a facturilor pe suport optic, în cazul cand sunt completate integral în
format digital
- se poate localiza mai ușor o factură;
- este realizată mai rapid decat în metoda conservatoare dar mai încet și mai greoi decât prin
programele de facturare
Conosament
Termenul englezesc Bill of Lading defineste un document care evidentiaza încarcarea
marfurilor pe o nava. Conosamentul reprezinta promisiunea carausului ca va livra marfa
încarcata la bord sau preluata spre transport într-un port nominat. Cel care este in posesia
acestui document este socotit ca fiind proprietarul marfurilor descrise. Deci conosamentul este
o adeverinta semnata de un reprezentant al armatorului, de regula comandantul navei, sau de
persoana împuternicita de acesta, prin care se dovedeste ca marfurile descrise ( calitativ si
cantitativ) în acest document au fost încarcate sau au fost preluate spre a fi încarcate pe o
anumita nava si pentru a fi transportat dintr-un port în altul în scopul de a fi predate persoanei
nominate (notify) sau posesorului acestui document (consignee).
De obicei conosamentul este un document imprimat, cu locuri lasate în alb, pe care
partile le completeaza înainte de semnarea lui. Acest document este tiparit în mod uzual pe
hârtie A4, respectând formatul SITPRO.Pe partea din fata a conosamentului (aceasta este
considerata pagina cu locuri lasate albe) se înscriu urmatoarele mentiuni obligatorii:
- numele si adresa încarcatorilor sau a agentilor actionând în numele lui. Daca este vorba de un
agent este necesar sa fie mentionat acest lucru pentru a se evita raspunderea legala a
acestuia. Destinatarul marfurilor sau daca marfurile se vor livra la ordin trebuie înscrisa
expresia “To order” si partea la ordinul careia se vor livra marfurile;
41
- adresa la care se vor face notificarile; completarea acestei casute nu este obligatorie în cazul
în care este mentionat un primitor presupunu-se ca notificarile de sosire a navei la destinatie se
vor transmite primitorului.Numele navei pe care a fost încarcata marfa. În cazul conosamentelor
ce au mentiunea “primit spre încarcare” se poate înscrie numele navei pe care se intentioneaza a
se face încarcarea prin mentionarea înaintea numelui navei a cuvintelor “Intended Vessel”;
- locul si data emiterii conosamentului. Data emiterii conosamentului poate fi aceeasi cu
data la care s-a terminat încarcarea sau posterioara încarcarii. La conosamentul preluat pentru
încarcare, data emiterii poate fi anterioara încarcarii (eventual data preluarii raspunderii asupra
acesteia de catre caraus). Data conosamentului prezinta o importanta deosebita si în cazul în
care încarcarea se face de catre vânzatorul marfurilor, iar predarea lor spre încarcare, conform
contractului de vânzare, trebuie neaparat sa aiba loc pâna la o anumita data.
- date cu privire la plata navlului. De obicei se înscrie ca se va plati la destinatie (freight
payable at destination) sau navlu va fi platit în conformitate cu contractul de navlosire (freight
payable as per charter-party).
- natura generala a marfurilor, marcajele, o declaratie expresa, daca este cazul, privind
caracterul periculos al marfurilor, numarul de colete sau de bucati, precum si greutatea
marfurilor, asa cum au fost furnizate aceste informatii de catre încarcator;
- semnatura si stampila celui care semneaza conosamentul. În cazul în care conosamentul
este semnat de agent acesta trebuie sa înscrie pe lânga semnatura si stampila lui si mentiunea
“As agent only on behalf of the Master/Charterer”;
- declaratia (daca este cazul) încarcatorului ca marfurile vor fi sau vor putea fi încarcate pe
punte, insa pe riscul lui si daca sunt permise sau nu transbordarile.
Mate’s receipt-ul este un document intocmit de un ofiter al navei prin care se atesta primirea
unor bunuri la bordul acesteia si in baza careia se redacteaza documentele de marfa.
Cargo manifest-ul este un document ce prezinta toate marfurile transportate in voiajul navei.
42
Declaratie vamala
Declaratia vamala este documentul scris,intocmit de detinatorul marfii sau un
reprezentant al acestuia,prin care se prezinta elementele necesare vamuirii marfii la export si
import.In general, se utilizeaza formulare diferite pentru export,import ori tranzit.
In tarile Uniunii Europene,incepand de la 1 ianuarie 1988 s-a introdus documentul
administrativ unic (DAU), care cuprinde in acelasi formular declaratia pentru export,tranzit si
respectiv import.
Principalele elemente ale unei declaratii vamale,dupa modelul DAU, sunt urmatoarele:
- indicarea tipului de operatiune
- precizarea incadrarii tarifare
- originea marfii
- valoarea in vama ce serveste ca baza pentru calculul taxelor vamale
Formalitatile vamale in Romania
Marfurile de export/import trebuie sa faca in Romania obiectul unei declaratii
vamale,indiferent daca acestea sunt sau nu supuse,conform reglementarilor in vigoare
impunerii vamale.
Declaratia vamala este un documentul prin care declarantul solicita un regim vamal
pentru marfa prezentata (importul,exportul,reexportul etc.).Declaratia vamala se angajeaza sa-si
indeplineasc obligatiile ce-i revin potrivit regimului vamal si furnizeaza informatiile necesare
pentru stabilirea obligatiilor fiscale,asigurarea urmaririi curente a operatiunilor de comert
exterior,precum si pentru scopuri statistice.Declaratia vamala de export sau import se
intocmeste pe formulare tip si cuprinde o descriere detaliata a operatiunii
(parteneri,marfa,valoare factura,conditia de livrare,termenul de livrare,conditii de plata
etc.).Intocmirea si depunerea ei se poate face de catre agentul economic (exportator sau
importator) sau de o persoana juridica specializata, comisionarul in vama.In cazul unei
operatiuni de import,la Declaratia vamala se adauga Declaratia privind valoarea in vama.Acest
43
document cuprinde,printre altele: elementele de identificare a celor doi parteneri: numarul si
data facturii externe,a documentului de transport si a celui de asigurare.existenta unor legaturi
juridice intre cei doi parteneri,pretul net al marfii,cheltuielile de transport,asigurare si
manipulare a marfii pe parcurs extern,conditia de livrare,valuta comerciala si cursul sau,punctul
vamal si metoda de evaluare vamala folosita.
Valoarea in vama determina in tara noastra prin aplicarea articolului III al GATT,are la
baza pretul de import format din pretul extern in valuta,conform facturii externe.In conditiile
unei taxe vamale ad valorem,la pretul in lei astfel obtinut se adauga: contravaloarea taxei
vamale si contravaloarea comisionarului vamal.Totodata,se vor calcula dupa caz,accizele si
comisionul,obtinandu-se suma totala datorata de agentul economic bugetului de stat.
Certificat de origine
Certificatul de origine este documentul care atestă originea unor produse. Se eliberează,
la cerere, în baza facturii de export (pentru exporturi) sau factura către beneficiarul intern (pentru
livrări în România) a solicitantului. Pe certificatul de origine se trec obligatoriu denumirea
expeditorului (sau firmei furnizoare) şi a destinatarului (sau a beneficiarului), tara de origine,
denumirea produselor, unitatea de măsură şi cantitatea (în unitatea de măsură precizată).
Opţional se trec alte elemente de identificare a produselor şi mijlocul de transport al produselor.
Înainte de eliberarea certificatului de origine se face verificarea, la sediul solicitantului, a
documentelor de intrare a produselor, materiei prime şi a produselor pe fluxul tehnologic de
fabricaţie sau în faza finală de expediere. Emiterea certificatelor de origine mai devreme de 2 zile
lucratoare atrage plata unor taxe de urgenta.
Certificat fitosanitar de re-export
Certificatul fitosanitar este un document original sau in anumite circumstante
44
poate fi o copie certificata emisa de Organizatia Nationala de Protectia Plantelor (ONPP) din tara
exportatoare, care insoteste marfa pentru care a fost eliberat si este prezentat inspectorului
fitosanitar la sosirea marfii in tara importatoare.
Certificatele fitosanitare pentru export si re-export:
- trebuie sa includa numai informatii fitosanitare;
- nu trebuie sa includa declaratii ca cerintele au fost indeplinite si
- nu trebuie sa includa referinte legate de sanatatea animala si umana, reziduri de
pesticide sau radioactive sau informatii comerciale cum ar fi scrisori de credite.
Certificatul fitosanitar se elibereaza la cerere de catre inspectorii fitosanitari din
cadrul unitatilor fitosanitare si inspectoratelor de carantina fitosanitara vamala, împuterniciţisă
elibereze certificate fitosanitare pentru plantele, produsele vegetale sau alte obiecte destinate
exportului conform ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr.756/2007.
Atunci cand o marfa este importata intr-o tara, si apoi exportata catre o alta tara,
inspectorii fitosanitari trebuie sa elibereze un certificat fitosanitar pentru re-export.
Inspectorii fitosanitari trebuie sa elibereze un certificat fitosanitar pentru exportul unei marfi
importate numai daca sunt convinsi ca reglementarile fitosanitare ale tarii importatoare
sunt indeplinite. Certificatul fitosanitar pentru re-export poate fi insa eliberat daca
transportul de marfa a fost depozitat, divizat, combinat cu alte marfuri sau reambalat, cu
conditia ca marfa sa nu fi fost expusa infestarii sau contaminarii cu organisme daunatoare
Clientii firmei S.C. LIVAMEX S.RL.
Pozitia din topul firmelor de agenturare pe care o ocupa S.C.LIVAMEX S.RL. se datoreaza
totodata si unor clienti principali si traditionali, interni si externi importanti precum MECHEL
TARGOVISTE, BUNGE ROMANIA in calitate de NAVLOSITORI si UDP (compania
45
national-navala a Ucrainei) si EKO CHARTERING TURCIA acestia fiind clienti ai LIVAMEX
in calitate de ARMATORI.
Clienti navlositori:
ESC CELIK URUNLERI PAZARLAMA VE TICARET LTD. STI. – TRANZIT ROLE
TABLA TURCIA-GERMANIA, TURCIA-BOSNIA SI HERTEGOVINA
INDUSTRIAL MD TRADING BUCURESTI – IMPORT TEVI TURCIA – ROMANIA
LAMINORUL BRAILA – IMPORTA FIER PRELUCRAT (LAMINATE) SAU FIER BRUT
(TAGLE) TURCIA/UCRAINA / ROMANIA
BUNGE ROMANIA – IMPORT/TRANZIT CEREALE (MAJORITAR SROT SOIA)
BRAZILIA/ARGENTINA – ROMANIA/GEORGIA/UCRAINA
MECHEL TARGOVISTE – IMPORT FIER BRUT UCRAINA/ROMANIA EXPORT FIER
PRELUCRAT ROMANIA/UCRAINA
Clienti armatori:
UDP – COMPANIA NATIONAL-NAVALA A UCRAINEI – CONTRACT CU SC
LIVAMEX SRL NUMAI IN CEEA CE PRIVESTE TRANSPORTUL FLUVIAL (SLEPURI,
IMPINGATOARE, BARJE)
UKKRECHFLOT – UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL)
SONATA GROUP - UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL)
DNEPTRANS - UKRAINA (TRANSPORT FLUVIAL)
EKO CHARTERING TURCIA – TRANSPORT MARITIM DE TIP GENERAL CARGO
Satisfactia clientului
Pentru intelegerea clientului, Livamex a trimis chestionare, iar din centralizarea rezultatelor se
pot extrage urmatoarele concluzii, asteptari si propuneri:
46
- solicitarea de pastrare a acelorasi tarife si chiar micsorarea acestora, in conditiile in care tarifele
sunt intr-o continua crestere, urmarindu-se alinierea la tarifele practicate in UE
- stabilirea modalitatilor de navlosire avantajoase pentru armator
- imbunatatirea comunicarii
- eficienta pe relatii de transport
- echipamente noi
a conosamentul eliberat;
15. -; pentru stabilirea unor eventuale raspunderi numele capitanului trebuie scris in clarkentiuni pe conosament care pot
afecta calitatea sa ca document de plata :
Sunt cateva mentiuni care afecteaza calitatea de conosament curumeda la careale;
-saci rupti;
-butoaie care curg;
-marfa incarcata pe punte.
47
Top Related