2. TUDOR OPRISENCICLOPEDIA LUMII VII www.dacoromanica.ro
3. Coperta:MARCEL DANESCU Copyright, 2006: EDITURA
GARAMONDwww.dacoromanica.ro ISBN: 973-9140-71-8
4. TUDOR OPRIS ENCICLOPEDIA LUMII VII EDITURA
GARAMONDBUCURESTI, STRADA MITROPOLIT ANDREI SAGUNA, NR. 71
www.dacoromanica.ro
5. Orice reproducere, compilatie sau rezumat al acestei
operefail autorizarea Editurii Garamond vor fi urmarite conform
legii www.dacoromanica.ro
6. IN CHIP DE PREFATA Prin 1941, la varsta de 14 ani, Tudor
Opri era un copil minune" al botanicii romaneti. Episo-dul
intalnirii noastre 1-am evocat in prefata pe care am scris-o cartii
sale Mari le prietenii dinnature ", aparuta in 1982. M-au uimit
atunci vastitatea cunotintelor sale, uurinta i exactitatea cucare
determina plantele, maturitatea i originalitatea gandirii sale
tiintifice. Un joc al destinului a facut ca acest preadolescent,
nascut pentru a fi tin mare naturalist, sa-ischimbe brusc optitmea
la sfaritul liceului. La momentul alegerii carierei, vocatia
literara s-adovedit a fi mai putemica, pasiunea sa din copilarie
trecand pe plan secundar i devenind un hobby.Din fericire tradarea"
nu a fost totals i ireductibila, intrucat, dei doctor in filologie,
distins pro-fesor, poet, istoric literar, animator inegalabil al
tinerelor talente scriitoriceti, Tudor Opri nu i-aparasit niciodata
pasiunea biologics. Dupe 1949, a fost unul din primii custozi
onorifici ai monu-mentelor naturii din Romania, mai tarziu, in
1972, participant la Congresul mondial din Stockholm,al apararii
mediului ambiant, secretar general at Societatii pentru raspandirea
tiintei i culturii,lasand in urma lui, pana in prezent, mai bine de
30 de titluri de beletristica tiintifica, adevarate biju-terii ale
genului, unele din ele premiate, traduse i bine primite in tail i
peste hotare, sute i suteemisiuni radio-TV i de pasionante articole
inchinate naturii, ca i filme tiintifice de scurt metraj,initiind
nenumarate intalniri cu cititorii sai de pe tot cuprinsul tarii.
Epuizand in lucrarile i articolele sale aproape toate domeniile
clasice i modeme ale biologiei,Tudor Opri si -a propus sa umple un
mare gol in literatura romaneasca de informare tiintificaadresate
in general iubitorilor naturii i in special milioanelor de copii i
adolescenti avizi decunoatere. Acest lucru s-ar fi putut realiza
doar printr-o lucrare de sinteza menita sa insumeze acelecunotinte
despre viata i lumea vie, absolut necesare culturii unui om modern,
sa le grupeze intr-unanumit sistem i sa le confere o anumita
viziune, prezentandu-le intr-o forma nu numai perfect acce-sibila,
dar i cat mai atragatoare din punct de vedere literar. Aceasta
carte gandita intai in patru vo-lume, apoi in 10 volume era
destinata sa devind un fel de 1000 de carti intr-o singura carte"
cumspunea in 1988 un savant belgian de origine romans, un fel de
vade mecum" a naturalistului ama-tor, aa cum o doreau anticii,
enciclopeditii, Buffon, Brehm, iar la noi, profesorul Ion
Simionescu,un opus magnus", o opera globald gandita de un singur
cap i scrisa de o singura mans, pentru a ise asigura unitatea de
conceptie i de stil. Umanist i enciclopedist intarziat intr-o
perioada a colec-tivelor" de creatie, a computerizarii, a
microspecializarilor i a exacerbarii spiritului analitic, TudorOpri
a reuit aceasta extraordinary performantd, care ar putea fi
comparata doar cu cea realizata deJean Rostand, laureat al
premiului Nobel i autorul vestitei sinteze La vie". Tentativa sa
care a cerut o imensa munca de infonnare in peste 40 de ramuri
directe i comple-mentare ale biologiei, o competenta multilaterala
i nu in ultimul rand, maiestrie literara a fostincununata de
succes. Enciclopedia lumii vii", unica in felul ei, reprezinta cea
mai importantalucrare romaneasca de popularizare ale biologiei,
competitive cu cele mai profunde i originalelucrari de acest gen
din lume. www.dacoromanica.ro 5
7. Indiscutabila originalitate a Enciclopediei consta in
gruparea extrem de bogatului material infor-mativ in jurul
problemelor biologice fundamentale, incepand cu definirea vietii, a
evolutiei $iexpansiunii ei cosmice. Unele probleme cum ar fi
Limitele extreme ale vietii", Forme de apararein lumea vie",
Deplasarea in lumea vie", Comunicarea in lumea vie", Forte le
misterioase aleCosmosului si omului" sunt, prin caracterul
exhaustiv si sintetic, unicate in literatura noastra si
chiarmondiald de popularizare care, ce e drept, le-a abordat, dar
totdeauna fragmentar, strict enuntiativsau unilateral. Ca profesor
si ecolog, Tudor Opri face in fiecare paging o calda pledoarie in
favoarea atitudiniisuperioare de intelegere, respect si aparare a
naturii, implicand pe cititor in armonia cosmica siinvitandu-I
sa-si corecteze pragmatismul egoist cu atitudinea afectiva si
reflectia filosofica. Insfarsit, filologul $i scriitorul iii
valorifica din plin atu-ul stapanirii tuturor subtilitatilor limbii
ca sitalentul literar, imbracand paginile stiintifice intr-o
fermecatoare haina artistica, demna de vestitiisai antecesori si
contemporani: Fabre, Coupin, Cpuif,.Maeterlinck, Carrel,
Simionescu, Sagan, Ifti-movici, Sekora, Osipov, Akimuskin. Ne aflam
in fata unei carti titanice pe cat de instructive pe atatde
seducatoare, un bestseller al genului care merits sa se gaseasca in
biblioteca oricarui iubitor alnaturii. Prof dr docent Ion T
Tarnayschi Fost decan a! Facultalii de Biologie 1 director al
Gradinii Botanice din Bucurecti www.dacoromanica.ro 6
8. NOTA AUTORULUI Enciclopedia de fata, organizata intr-un unic
i masiv volum, a fost preluata spre publicare deprestigioasa
editura Garamond" care, dupa 1990, a adus inestimabile servicii
colii romaneti iculturii generale. Este o enciclopedie cu larga
adresabilitate a marilor probleme i taine ale biolo-giei. Multi
dintre cititorii i comentatorii enciclopediei mele BIOS,
considerate la vremea aparitieiei drept cea mai importanta i
complexa carte romaneasca de popularizare din domeniul
tiintelornaturii, si -au exprimat uimirea ca se afla in fata unei
vaste lucrari care, prin traditie, ar fl trebuit safie intesata de
imagini i, totodata surpriza ca absenta totals a iconografiei nu
i-a micorat cu nimicprestigiul i marele ei succes de public i
presa, atat in tara, cat i peste hotare. Ma vad acum nevoit dupd
aproape doua decenii, cand incerc sa repet experimentul
deziconificarii , sa motivez aceastainitiative care vine sa
contrazica o mare parte din cartile de astazi, majoritatea traduse,
ce puneaccentul exclusiv pe factorul comercial, pe atotputernicia
aspectului formal, care vinde" cartea. O tara saraca, precum
Romania de azi, nuli permite luxul sa tipareasca in stadiul
economic incare ne gasim o carte autohtona cu ilustratii
mirobolante a carei cumparare ar face o brqa impor-tanta in bugetul
familiei. Dar, pentru a putea demonstra lumii ca, in pofida
modestiei financiare aediturilor i lipsei de interes a sponsorilor
pentru astfel de intreprinderi nerentabile" are autori cunimic mai
prejos decat cei din Occident, stramuta editorial accentul de pe o
forma stralucitoarecare incanta doar privirea i gadila orgoliile
bibliofile pe un continut infinit tiintifici mai util sub raport
instructiv-educativ, asigurand totodatd un acces mai uor la
informare i cul-tura. Lipsa imaginii obliga insa pe autor sa
sporeasca forta de atractie tiintifica i valoarea expune-rii
literare a continutului, iar pe cititor 11 invite la un efort de
imaginatie, gandire i participare active i creative la un text
valoros, ceea ce, in mod cert i cu mult mai mica cheltuiala, it va
ajuta saliimplineasca orizontul cunoaterii. www.dacoromanica.ro
7
9. I VIATADEFINITIE, INSUSIRI, IERARHIZAREORIGINEA VIETII
(teorii, ipoteze)EVOLUTIA ISTORICA A FORMELOR VII PE
TERRADIVERSITATEA ACTUALEI FLORE SI FAUNESUPRAVIETUITORII
VREMURILOR APUSE www.dacoromanica.ro
10. 1 CE ESTE $1 CE iNSU$IRI ARE VIATA ARGUMENT Biologul
american Harry Y. Mc. Swen Jr. in apreciata sa lucrare Partitura
pentru Terra",aparuta in 1997 la New York, scria: Dintre toate
minunatiile sale, cea mai deosebitii caracteristicaa Peimeintului
este cu siguranta viata. Dar ce inseamna sa fii viu? Fiecare dintre
noi are probabil oidee destul de clara a distinctiei dintre viata
yi moarte, dar conceptul ytiintific ar rameine una
dintreintrebarile fundamentale al caror raspuns este mult mai
neclar deceit s-ar crede [...] Poate ca vomreuyi sa raspundem mai
bine la intrebarea ce este viata dacii definim caracteristicile
materiei vii." Enuntand ci eu, cu cateva decenii inainte, acest
punct de vedere, am considerat ca pentru cla-rificarea notiunii de
vials va trebui initial sa facem disjunctia dintre conceptul
vitalist-spiritualistci cel ytiintific-materialist care s-au
ciocnit in permanenta din Antichitate pans in prezent (yi pro-babil
vor face obiect de disputa ci in viitor) pi apoi adoptand criteriul
ytiintific sa ne referim lacompozitia materiei vii yi la reliefarea
insuyirilor acesteia. Trebuie sa precizam in acord cu Loren Eiseley
ca, deci materialismul reprezinta baza definitieiytiintifice a
vietii, nimic din ceea ce un observator avizat ar declara viu nu e
Inca produs in labora-tor pornind de la zero. Amesteccind
ingredientele viefii: carbon, azot, hidrogen, oxigen obtii
aceleayisubstante moarte. totuci, in 1993, la Institutul de
cercetare Scripps din La Jolla, California, Ge-rald Joyce a creat o
molecula similara cu cea real a. Era un fragment de ARN sintetizat
in eprubeta.La un ceas dupe crearea ei, molecula a inceput sa adune
materie in jurul ei si sa se multiplice. Mole-cula multiplicatoare
nu era vie, deoarece nu se putea reproduce, dar acest model
artificial, care rei-tereaz a in functiile sale vitale molecula
celulara vie, vine sa intiireasca ideea ca suntem pe un drumbun in
definirea vietii yi ca ea confirms unele puncte de vedere
plauzibile pe care, de altfel, ne-amconstruct ci noi punctul
personal de vedere in aceasta extrem de delicate yi controversata
problems. Viata se na0e sau preexists? se afla sub inraurirea
platonismului. El consi- dera ca fiintele vii, ca i celelalte
lucruri con- Inca din Antichitate s-a produs disjunctia crete
(esente"), se formeaza prin combinareadintre conceptiile despre
viata. Unii filozofi unui principiu pasiv materia" i un
princi-materialiti naivi au considerat-o ca o forma piu activ
forma". Pentru fiintele vii, forma"de manifestare a materiei vii,
chiar daca, in ce o constituie sufletul. Aceasta da infatipre
cor-privete modul cum iau natere organismele, pului i it mica. Prin
urmare, materia nu areconceptiile tor, aflate la primele inceputuri
ale viata, ci este formats i organizata in moddezvoltarii tiintei
biologice, acreditau princi- rational cu ajutorul fortei
sufletului, numita depiul autogenezei. Idea litii, in frunte cu
Platon,afirmau ca materia vegetala i cea animals nu Aristotel
entelechia. Aceasta forts launtrica,este vie prin ea ins4i, ci are
doar posibilitatea orientate spre un scop final, da viata materiei
isa capete viata", dacd in ea se instaleaza un o mentine.suflet
nemuritor, preexistent, psiheea". Insui Plotin, parintele colii
neoplatonicieneAristotel parintele tiintelor" cum era numit in
aparuta in secolul al III-lea, a fost primul care aEvul Mediu epoca
dominate de doctrina sa formulat notiunea de forts vitals (vis
vitalis), pe www.dacoromanica.ro 11
11. care o regasim pand in zilele noastre in teoriile ceptiilor
vitaliste. Ele sunt prezentate amanuntitdiverselor scoli vitaliste.
in cunoscuta lucrare a lui E. Lippman, Urzeu- Impletind legendele
mistice egiptene, care gung and Lebenskraft". Savanti ca I.
Borodin,stau la baza metempsihozei (reincarnarea spiri- H. Driesch,
K. Nage li, J. Uexkull, L. Berta-tului), cu conceptiile
neoplatoniciene, crestinis- lanffy, I. Weissman, T. Elting, E.
Sinnot, Olgamul creeazA o conceptie mistica originals Lepesinskaia,
vorbind despre idioplasma saudespre viata, cuprinsa in Bib lie.
Scantul de un germen nemuritor (plasma germinativa),Augustin vedea
in aparitia fiintelor vii o mani- de un factor transcendental sau
de capacitateafestare a vointei divine, o insufletire a materiei
materiei vii, necelulare, de a se organiza in for-inerte de catre
un spirit datator de viata". matii celulare, reactualizau intr-o
forma sau alts Intreaga stiinta a Evului Mediu este funda-
conceptia vitaliste.mentata pe conceptiile vitaliste plotiniene. De
o anumita yoga se bucura Ii azi teoriaParacelsus, si mai apoi Van
Belmont conside- psiholamarkista a paleontologului americanrau ca
in corpul plantelor, animalelor ai omului E. Coppe, continuata de
R. France, A. Pauly sipredomind o forts vitals active arheul diri-
A. Wagner care sustin ca procesul evolutiei sejata cu ajutorul unor
procedee magice si care datoreste actiunii factorilor psihici
proprii nudetermine formarea organismului si intreaga lui numai
fiecarui organism, dar $i fiecarei celule,comportare ulterioard.
impulsului interior spre perfectiune. Pentru a Pomind de la lichide
$i infuzii organice in explica procesul ereditatii,
psiholamarkistii auputrefactie, in care apareau fiinte
microscopice, adoptat teoriile lui E. Hering, R. Semon sipreotul ai
naturalistul scotian J. Needham E. Rignano, dupd care ereditatea
este o mani-(1713-1781), contemporan $i prieten cu natura- festare
a memoriei, ca acumulare a engramelorlistul francez G. Buffon,
credea ca in fiecare mnemice", dupd cum spunea Semon.particula
microscopica de materie organics este Timp de trei sferturi de
secol, conceptiile sti-ascunsa o forts vitals" specials care poate
da intifice ale biologilor aflati in acea parte a lumiiviata
materiei organice. dominate de ideologia comunista au impus 1i
Ultimul reprezentant de seams al vitalismu- fetisizat conceptia lui
Fr. Engels, care definealui este F. Pouchet care, intre anii
1858-1863, viata ca pe modul de existenta al corpurilorformuleala o
teorie proprie, neovitalista, albuminoide, constand in reinnoirea
continua aasemanatoare cu aceea a lui J. Needham. elementelor
chimice componente.Pomind de la procesele de putrefactie sau fer-
Definitia in sine nu era eronata. $i marelementatie, Pouchet
considera ca pentru aparitia chimist D. I. Mendeleev scria ca
proteinele seorganismelor este necesard preexistenta unei deosebesc
de multe corpuri complexe prinforte vitale". Aceasta ultima
incercare de ofi- instabilitatea for fata de multitudinea
factorilor,cializare" a unei conceptii naive si antistiintifice ele
servind pentru transformarile permanente sia fost definitiv
spulberata de experientele logice care constituie o prima conditie
pentrusavantului francez L. Pasteur, de care vom activitatea vitals
".vorbi mai amplu in urmatorul capitol. De altfel, Definitia lui
Engels ni se pare azi simplistavitalismul primise putemice lovituri
in prima si, deci, nesatisfAcatoare. Exists explicatii.jumatate a
secolului al XIX-lea prin marile Acum un veac si jumatate nu se
cunosteau nicidescoperiri in domeniul fizicii si chimiei. Doc-
acizii nucleici, nici structurile fine ale nucleului.trina
evolutionists a lui Ch. Darwin barase dru- Stiinta moderns a
descoperit intre timp 1i altemul vitalismului, pregatind astfel
lovitura deci- insusiri esentiale ale vietii in afara de
metabo-siva pe care avea s-o dea Pasteur. lism, ca autoreproducerea
ontogenetica a orga- Totusi, in a doua jumatate a secolului al
nismului, prin autoreinnoirea periodicA a struc-XIX-lea, ca si in
primele decenii ale veacului turii sale, si autoreproducerea
filogenetica anostru n-au lipsit incercari de reinviere a con-
organismului, prin obtinerea unor descendenti www.dacoromanica.ro
12
12. identici cu parinCii, precum ai faptul ca aceste face
posibila formarea legaturii peptidice, careinsusiri, ca si
metabolismul sunt expresia sta la temelia alcatuirii moleculei
proteice.functionala, dinamica temporala a anumitor Sub forma de
acid fosfOric, fosforul estestructuri ale sistemului viu. $tiintele
biologice componentul obligatoriu al acizilor nucleici,in frunte cu
genetica, precum ai celelalte adia- apoi combinat cu proteine ai
lipide constituiecente, au facut in ultimul timp descoperiri li
fosfoproteine Ii fosfolipide. Un rol deosebit alprogrese importante
in legatura cu structura acestui element este acela de acumulator
princi-intima a materiei vii. Interpretarea organismelor pal si
distribuitor universal de energie in materieca sisteme vii care se
autoconserva prin vie datorita acidului adenozintrifosforic
(ATP),autoreglare functionala important castig al ale carui
legaturi macroenergice pun in libertategandirii stiinCifice
contemporane genereaza o o mare cantitate de energie in
procesulviziune multilaterala asupra vietii, tot mai
hidrolizei.departata de clasica" definitie a lui Engels. Gruparile
hidrogenului cu oxigenul sau cu Trei lucrari esentiale: Viala de
Jean carbonul si transformarea unora in altele au unRostand,
Romanul vietii" de A. Ducrocq si rol energic. Transformarea
gruparii C-H in O-HLogica viului" de Fr. Jacob, incearca, in mod
este cea mai importanta sursa a energiei dinsistematic si original,
sa surprinda esenta vietii materia vie. Ea se petrece in procesul
respiratieicareia, in ultima instanta, nu i se poate da Inca o si
este mediate de legaturile macroergice, maidefinitie complete ai
satisfacatoare, atat timp cat ales de ATP.Inca nu s-a rezolvat
trecerea pragului de inte-grare care separa lumea vie de lumea
nevie. Prin combinarea acestor elemente iau nastere moleculele mici
sau monomerii. Acestia intra intr-un numar adeseori nedefinit in
corn- Compozitia materiei vii pozitia unei macromolecule. Cand
monomerii sunt la fel, macromolecula e un polimer; cand Suportul
vietii este incontestabil materia vie. acestia sunt diferiti, este
un pseudopolimer.Exists o serie de elemente comune ambelor
Organizarea chimice a acestor structuri estefeluri de materie.
Deosebirea de proportii a ele- imprecise, ceea ce deschide cai
practic nelimi-mentelor chimice in alcatuirea materiei vii este
tate de diversificare a substantelor, diversificareconditionata de
rolul for biologic. ce creste considerabil cand se trece de la
poli- Elementele chimice fundamentale sunt car- meri (cum e
celuloza) la pseudopolimeri (cumbonul, azotul, fosforul, hidrogenul
si oxigenul. sunt substantele proteice Ii acizii nucleici).
Carbonul este elementul omniprezent, ato- Principalii componergi ai
celulei sunt lipi-mii sai constituind scheletul tuturor moleculelor
dele, glucidele, proteinele Ii acizii nucleici.organice. In
lanturile lungi in care legaturile Lipidele reunesc o serie de
substance care auVan der Waals in moleculele unite intre ele, ca
trasaturi comune solubilitatea in solventiatomii de carbon stau la
baza structurii mem- organici (eter, cloroform etc.), avand rol
plasticbranelor celulare, mitocondriale, a spatializarii si de
rezerva. Ele se impart in grasimi propriu-moleculelor de acizi
grasi ai zise aipolizaharide. Lega- lipoide (steroli).turile
covalente pe care le formeaza cu atomii Glucidele sau hidratii de
carbon, dupaaltor elemente si trecerea de la legaturi mai numarul
monomerilor, pot fi monozaharideputin stabile la cele mai stabile
confers car- (glucoza, galactoza, manoza, fructoza),
oligoza-bonului un rol energic de prim rang. haride (maltoza,
celobioza, lactoza, zaharoza) Azotul joaca un rol important in
procesele sau polizaharide (amidonul, glicogenul, celu-de transfer
cu H, deci in procese energetice. De loza). Zaharurile servesc in
special drept corn-asemenea, radicalul NH2, din cauza ca poate
bustibil. Amidonul si omologul sau animal,ceda un electron, are un
caracter bazic, ceea ce glicogenul, formeaza rezerve de glucide
ener- www.dacoromanica.ro 13
13. getice, iar celuloza intra in alcatuirea struc- organismul,
constanta" patrimoniului ereditarturilor vegetale de rezistenta. al
celulei-ou. Proteinele cuprind derivatii azotati organici
Autoreinnoirea este conditia esentiala acare stau la baza materiei
vii, avand un rol autoconservarii sistemului viu scrie Ionmajor in
organizarea i reglarea activitatii celu- Draghici in Esenta vigil".
Interactiunile corn-lare, in creterea i inmultirea organismului
viu. plexe cu mediul inconjurator au drept con-Exists proteine de
transport (hemoglobina), secinca i uzura structurilor i, in
general, a sis-contractile (miozina), cu proprietati hormonale
temului. Sistemul biologic este autonom, ii(insulina) sau
catalitice (enzimele), de structure repard" singur uzurile
(inevitabile unui sistem(colagenul), de protectie (fibrinogenul),
de re- dinamic), autoreinnoirea find singurul mijloczerva (cazeina,
zeina). de auto-separatie" a sistemului respectiv, care Acizii
nucleici au un rol esential in perpetu- se realizeaza prin
inlocuirea pieselor uzate" cuarea vietii, fiind purtatorii i
transmitatorii altele noi. Celula are o viata mult mai
scurtacodului genetic. Dupe compozitia chimica, se decat individul.
Pe durata vietii unui individ sedeosebesc doua tipuri de acizi
nucleici: ribonu- succed multe generatii de celule i, cu toatecleic
(ARN), respectiv dezoxiribonucleic acestea, individul ramane mereu
acelai. Noua(DNA), formati dintr-un nutriar mare de generatie de
celule este constituita dupemonomeri, numiti nucleotide, in
compozitia tiparul" vechii generatii, tipar inregistrat incarora
intra restul unei baze azotate de nature structuri
specializate.purinica sau pirimidica, restul unui glucid In
sistemul individual are loc un continuu(riboza sau dezoxiriboza) i
restul unei mole- proces de autoreproducere a elementelor sale
componente. Ca sursa energetics i plastics, lacule de acid
fosforic. baza acestor procese sta metabolismul. Metabo- Importanta
biologics a DNA-ului consta in lismul este o insuire esentiala a
fiintei vii, darfaptul ca succesiunea bazelor azotate din mole- nu
un scop in sine, ci un mijloc pentru realizareacula lui este
caracteristica, reprezentand inregis- autoconservarii. Metabolismul
se realizeazatrarea moleculara a informatiei genetice a prin cloud
procese antagonice: asimilatiaspeciei respective. Functia ARN-ului
este tran- (anabolismul) i dezasimilatia (catabolismul),scrierea i
transportul informatiei genetice din care se conditioneazd
reciproc. Energia rezul-nucleu in citoplasma i transferul ei in
procesul tata prin descompunerea glucidelor i grasi-de sinteza a
substantei proteice. milor este folosita in reactiile anabolice
menite sa reface substantele cheltuite i, invers, sub- stantele
sintetizate in anabolism cunt degradate insuOrile materiei vii in
cursul reactiilor catabolice. Aa cum spunea E. Schrodinger ( Cc
este viata?", 1956), Aa cum am amintit, principala caracteris-
metabolismul este un mod specific de corn-tica a materiei vii fata
de materia nevie este portare a materiei vii pe durata de existenta
aautoconservarea, care se realizeaza prin auto- celulei sau
organismului viu, supus unei legitatireinnoirea continua a
structurii cu ajutorul bio- ferme care tinde sa mentina intact
echilibrulsintezei unor substance. functiunilor prin coordonare i
autoreglare". Schimbarea periodica a substantei vii nu Dar un
sistem viu, ca sa existe i sa seafecteaza capacitatea structurii de
a conserva. autoreinnoiasca ontogenetic i filogenetic, tre-Procesul
mentinerii unei structuri stabile este buie sa posede proprietatea
de a da natere, larealizat de un aparat genetic care contine, in un
moment dat, unui sistem aproximativ identicforma codificata,
matriciala, informatia speci- cu el. Reproducerea proces specific
materieifics structurii. Prin cariochineza, afirma vii este, ca i
metabolismul, un mijloc deE. Guyenot, se mentine, traversand toata
viata realizare a scopului suprem al unei fiinte vii,
www.dacoromanica.ro 14
14. autoconservarea. Reproducerea se bazeaza pe be numim
vitale. Problema vietii este asadar, ininsusirile exceptionale ale
DNA-ului de a se esenta, o problema de forma, de
structure..."scinda in cele cloud lanturi complementare,fiecare
lant vechi functionand ca matrita pentrusinteza catenei
complementare. Aceasta pro- krarhia materiei viiprietate, spun J.
D. Watson i F. H. C. Crick inStructura moleculard a acizilur
nucleici", Introducerea notiunii de nivel de organi-face ca acizii
nucleici sa fie indispensabili zare a materiei vii reprezinta un
pas inainte inmateriei vii. Proteinele sunt lipsite de aceasta
cunoasterea specificului vietii", sustinea J. P.proprietate, de
aceea ele nu pot constitui sub- Vigier in Teoria nivelurilor si
dialecticastratul vietii". Iata de ce definitia lui Engels,
naturii" (Pensee, nr. 99, 1961).dupd care viata este modul de
existents al sub- Notiunea de nivel inseamna gradul
deosebitstantelor albuminoide, nu mai poate fi luata in de
complexitate a diferitelor categorii de sis-considerare. Aceasta nu
inseamna ca trebuie sa teme biologice, ceea ce duce, firesc, la o
ie-subapreciem rolul substantelor proteice. Ca- rarhizare a
acestora.racterul indispensabil al substantelor proteice Ea a
constituit o preocupare pentru oameniisustine 1. Draghici este
demonstrat si de fap- de stiinta cu multi ani in urma. Astfel,
Lloydtul ca acizii nucleici nu-si pot realiza insusirile Morgan
distingea mai multe niveluri succesive:for decat pe fondul
schimburilor metabolice atomi, molecule, cristale, viata etc.,
caracteri-realizate prin activitatea enzimatica a pro- zate,
fiecare, prin legi proprii. T. de Chardinteinei... Proteinele si
acizii nucleici se corn- sustinea ca materia vie si cea nevie sunt
organi-pleteaza reciproc. Acizii nucleici contin posibi- zate
intr-un lung lant de complexitatelitatea autoreproducerii si
autoreinnoirii, iar crescanda, care incepe cu particulele
ele-proteinele, prin insusirile tor, in special prin mentare, se
continua cu atomii, moleculele,metabolism, realizeaza aceste
posibilitati". celula, organism $i se incheie cu societatea
Francois Jacob, laureat al Premiului Nobel, umana.formuleaza in
acest chip specificitatea repro- In 1963 biologul american P.
Weisz, in Theducerii ca functie caracteristia a vietii: Repro-
Science of Biology", prezenta o noua schema aducerea este
capacitatea vietii de a genera viata. ierarhiei nivelurilor:
particule sub-atomice,Viata se transmite de la o fiinta la alta
printr-o atomi, molecule, agregate moleculare, celule,succesiune
care nu cunoaste intreruperi. Viata tesuturi, organe, organisme,
specii, biocenoze,este continua". lumea vie. Cu mici modificari,
aceasta schema Uimitorul mecanism al vietii, de o comple- o
intalnim $i la E. P. Odum (Fundamentals ofxitate pe care nici
astazi nu am patruns-o in Ecology", 1959), L. Bertalanffy (Problems
oftotalitate, se desfasoard intr-un cadru material Life", 1960), B.
Stugren (,57iinta evolutiei",organizat care sugereaza un grad de
perfectiune Bucuresti, 1965).atins dupa o indelungata evolutie si
La ora actuala, schema elaborate de savantul neintrerupteadaptari
si readaptari. Viata nu apare decat la un rus K. M. Zavadski (
Teoria vida", 1961) sianumit nivel de organizare al materiei, legat
nu imbunatatita de academicianul roman N. Bot-numai de o anumita
compozitie chimica propice nariuc (Biologie generala", ed. II,
1979) paremiscarii biologice, dar si de realizarea unor a raspunde
deocamdata cel mai bine cerintelormatrice adecvate. Fenomenul
vietii scria in taxonomice si logicii viului.1975 J. Rostand este
legat de un anumit aran- N. Botnariuc propune patru niveluri de
orga-jament structural, de un mod de organizare nizare: 1. Nivelul
individual, avand ca unitatiextrem de complex al materiei: cand
aceasta reprezentative indivizii biologici, organisme organizare,
and acest aranjament sunt rea- individuale; 2. Nivelul populational
sau allizate, atunci se manifests proprietatile pe care speciei,
reprezentat prin sisteme populationale www.dacoromanica.ro 15
15. sau ale speciilor; 3. Nivelul biocenotic, unei anumite
dinamici a trasaturilor popu-reprezentat prin sisteme biocenotice;
4. Nivelul lationale.biosferei, reprezentat prin sistemul unic al
bio- Evolutia, ca proces istoric precizeazasferei planetei noastre.
N. Botnariuc este un proces caracteristic po- Pe drept cuvant, N.
Botnariuc apreciaza ca pulatiilor i speciilor. Cu alte cuvinte, nu
indi-sistemele componente ale indivizilor din ie- vizii izolati, ci
populatiile i speciile reprezintararhia morfofiziologica (celula,
tesut, organ, obiectul si purtatorul material al evolutiei.
Decomplex de organe) nu pot fi considerate careprezentand niveluri
de organizare, ci doar aceea, legile evolutiei sunt legi
caracteristiceniveluri de integrare, deoarece nu respects cri-
sistemelor de nivel populational. Cea maiteriul universalitatii. In
ce priveste moleculele importanta dintre aceste legi este selectia
natu-organice, oricat de complexe ar fi, ele nu pot raid. Ea este
factorul care, in succesiunea ge-reprezenta un nivel de organizare
al materiei vii, neratiilor, transforms fenomenul individual alci
doar trepte in evolutia materiei nevii spre variabilitatii in
proces istoric al evolutiei."aparitia vietii. Dar speciile nu
traiesc izolate, deoarece pro- In interiorul nivelului individual
de organi- cesele vitale se realizeaza doar in cadrul actiu-zare se
deosebesc diferite trepte de dezvoltare nilor interspecifice.
Plante le verzi, deci plantelecare, de asemenea, nu au un caracter
de univer- autotrofe, pot epuiza rapid resursele de hranasalitate.
Pe treapta cea mai de jos se aflavirusurile complexe
macromoleculare nucleo- din pamant daca n-ar exista bacteriile
careproteice. Urmeaza forme la care celula nu are descompun
cadavrele, readucand in circuitultoate elementele complet
diferentiate, cum sunt vietii substantele biogene sau fixeaza
azotulbacteriile qi algele albastre-verzi, apoi plantele atmosferic
oferindu-1 simbiontilor superiori.si animalele unicelulare, urmate
de organisme Fara plantele verzi, nu pot trai animalele
ierbi-pluricelulare cu diferite grade de cohiplexitate. yore, de la
insecte pans la mamifere. La randulCeea ce caracterizeaza acest
nivel este integra- lor, aceste flinte constituie baza existentei
pen-litatea pronuntatd, ceea ce permite indivizilor sA tru
insectele rapitoare, animalele insectivore sise adapteze in mod
optim conditiilor de viata. cele carnivore, care traiesc pe seama
consuma- Indivizii biologici nu pot exista in afara torilor
fitofagi. Din aceasta cauzA, in decursulspeciilor. Populatiile sau
speciile reprezintaspune N. Botnariuc nu indivizi izolati, ci
evolutiei, diferite specii s-au grupat in anumiteansambluri
organizate de indivizi in succe- regiuni, alcatuind formatii
complexe, cu propri-siunea neintrerupta a generatiilor. Factorul
timp ile for legi, numite biocenoze. Procesul funda-devine o
components esentiala a speciei. mental caracteristic acestui nivel
it constituieFiecare specie are o istorie a sa in sensul propriu
relatiile interspecifice, contradictorii dar ial acestui cuvant".
Individul are o existents unitare, ca si cele intraspecifice,
ducand lalimitata; specia una nedefinita, timpul ei de adaptari
structurale i functionale reciproce, lasupravietuire putand ajunge
la sute de milioane autoreglarea mecanismelor interne qi, in
ultimade ani. Conservarea individului, realizata prin instanta, la
integralitatea biocenozei de carecele mai diverse adaptdri, este
subordonata con- atama specializarea, productivitatea iservarii
speciei. Procesele si legile sistemelor denivel populational sunt
diferite de cele de la supravietuirea indelungata a
acesteia.nivelul individual. Procesul fundamental carac- Nivelul
biosferei Inca putin studiatteristic acestui nivel it constituie
relatiile cuprinde, dupa Zawadski i Botnariuc,
totali-intraspecifice, contradictorii dar si unitare, care tatea
biocenozelor, deci totalitatea vietii peduc la dezvoltarea unei
anumite structuri a po- Pamant, i functioneaza ca un sistem
biologicpulatiilor si speciilor, a unei anumite organizAri, pe
scars planetard. www.dacoromanica.ro 16
16. 2 IPOTEZE, TEORII, EXPERIMENTE PRIVIND APARITIA VIETII PE
TERRA ARGUMENT Nu trebuie sa dam un credit absolut scepticismului
lui Jean Rostand. Ipotezele emise in ultimajumatate de veac au o
relativ buns motivatie logics (desi sunt contestate vehement de
adeptii creationismului Viinfific precum Harry M. Morris, Richard
Bube, Bernard Ramm, E. H.Andrews, Harold W. Clark 0 multi alti) iar
cdteva din ele, precum biogeneza si varianta ei, biostructuralista,
pot ft sustinute prin probe de laborator menite sa reconstituie
experimental inprezent ceea ce s-ar fi putut petrece in trecut.
Realizarea acestor modele" ne sugereazei, cu aju- torul calculului
probabilitatilor, caile prin care au putut lua nactere primele
formatiuni organizate de viafei. Din clipa cand au fost descoperite
cele mai vechi dovezi ale viefii, urme ale structurii si
activitatii organismelor, ipotezele au putut sa se prefacci in
realitate, iar tabloul evolutiei vietii sa se inchegecoerent
Raspunsul la intrebarea privind modul si momentul aparitiei vielii
pe Pameint are de luptat cufoarte multe necunoscute si dileme, doar
in parte rezolvate. Traim intr-un univers de energie,
conditionatei, dupa ecuatia lui Einstein, de relatia cu masa, cu
materia deci. Viata nu a apcirut dec.& data cu structurile
capabile sa intretina un permanent schimb de energie cu mediul
ambiant. Se ctie azi ca, pentru acest motiv, in structura materiei
infra ca elemente fundamentale carbonul, oxigenul, azotul, fosforul
,ci sulful care, prin proprietatile lor, reispund la modul optim
conditiilor de vial a de pe Terra. Elementul central in jurul
caruia se orga- nizeaza viata pe planeta noastra este carbonul.
Dispunand de patru posibilitati de afiliere la alte elemente prin
tetravalenta sa , realizeazci o serie de combinatii organice,
dintre care unele au capacitatea de a inmagazina o mare cantitate
de energie ce o furnizeaza organismul prin procese- le de
metabolism. Aceste depozite de energie" sunt constituite din
hidrati de carbon (glucide sau zaharuri). 0 alto categorie de
substante necesare vietii, cu rol energetic ci structural, sunt
lipidele. In compozitia lor, carbonul apare alaturi de hidrogen,
oxigen, azot si fosfor. Substantele fundamentale pentru existenta
viefii sent protidele, in structura ceirora, in afara de carbon,
Intel lnim oxigen, hidrogen, azot, ca elemente principale, ci in
mai mica masura sulful ,cifos-forul. Protidele, constituite, la
randul lor, din 24 aminoacizi, formeaza fundamentul structural
sifunctional al materiei vii. Explicarea modului cum s-au format
aceste molecule organice purtlitoare ci transmifcitoare de vials a
dat nastere unui mare numar de ipoteze. Cea mai veche este aceea a
generatiei spontanee sau autogenezei, care a dominat Limp de
milenii glindirea omeneascci, cu dublul ei substrat materi- alist
ci religios. Aceasta ipoteza naiva, dar care ci -a geisit adepti ci
in secolul nostru, merits sit fie citata ca exemplificare istorica
a unui mod de gcindire. Teoriile stiintifice moderne pledeazci cu
dovezi comune si cu forts egala de convingere pentru aparitia
vietii fie exclusiv pe planeta noastra (biogeneza), fie pe alte
planete (panspermia). Nu absenteazei nici ipotezele dupa care viata
de pe Terra ar fi insamcinfatci de fiinte extraterestre, ve- nite
de pe planete cu civilizatii avansate (exogeneza). Teoriilor
fundamentale, ca ,ci unor variante de interes stiintific, aparute
in ultima jumatate de secol, be vom acorda spatiul cuvenit,
evidentiin- du-le argumentele,ci dovezile plauzibile, dar ,ci
punctele vulnerabile. www.dacoromanica.ro 17
17. Cea mai veche conceptie despre nWerea intestinali s-ar
forma din cadavrele in descom-vietii: generatia spontanee punere $i
din excremente. Insectele, cum ar fi lantarii, mustele, moliile,
efemerele, gandacii de Convingerea ca fiintele vii se pot forma si
balegar, cantaridele, puricii, plosnitele, pddu-spontan, de la
sine, a existat la toate popoarele, chii, ar lua nastere din
humusul ogoarelor, dindin Antichitate si pand in zilele noastre.
mucegai, baligar, lemne si fructe putrede, din Astfel, din cele mai
vechi timpuri, in China namolul raurilor si al marilor, din
sedimentulddinuia credinta ca puricii din plante (afidele) otetului
precum si din land veche. Broastele siiau nastere spontan pe
tulpinile de bambus, dacd salamandrele ar aparea din noroi
inchegat, iarbutasii sunt rasaditi pe vremea caldd si umeda.
soarecii s-ar forma din pamant umed. In acelasiIn cdrtile sacre ale
Indiei se mentioneaia mod s-ar fi nascut si fiintele superioare,
aparandaparitia a tot soiul de muste si gandaci din initial sub
forma de viermi.sudoare $i gunoaie. In inscriptiile cuneiforme
Uriasul prestigiul de care se bucura con-ale babilonienilor putem
citi ca din malul ceptia aristotelicd in fata Bisericii a facut ca
teo-canalelor de irigatie iau nastere viermi $i alte ria generatiei
spontanee, grefatd pe ignorantaanimale. In Egiptul antic, se credea
ca stratul de intretinutd de teologie, sd zamisleasca teorii"humus
ramas dupd revarsarea Nilului poate care de care mai fanteziste si
ridicole.genera fiinte vii, daca este incalzit la soare; ast-
Potrivit atestdrilor unor savanti de marefel ar lua nastere
broastele, serpii, crocodilii. prestigiu ai epocii, gastele si
ratele s-ar naste dinAceasta credinta s-a bucurat de popularitate
in scoicile marilor, care si ele la randulOrient ca si in Occident,
in Antichitate, dar si in trage din fructele copacilor. Pasarile
pot apareaEvul Mediu. Nu intamplator, in tragedia Anto- insa si
direct din fructele arborilor. Legendaniu ,si Cleopatra de
Shakespeare, Lepidus afir- despre copacul cu gaste o gdsim Inca
lama ca in Egipt crocodilii iau nastere din malul Inceputul
secolului al XI-lea in cartea cardinalu-Nilului, sub actiunea
soarelui sudic dogorator. lui Pietro Damiani. Enciclopedistul
englez Toti filozofii greci, reprezentanti ai materia- Alexander
Needham dezvoltd teoria forrnariilismului naiv, erau adeptii
teoriei generatiei pasdrilor din rasina coniferelor. Ideea
s-aspontanee. Cel mai clar, aceasta idee a fost inradacinat atat de
adanc in constiinta maselor,exprimata in doctrina lui Democrit.
Dupd aces- incat camea gastelor si ratelor a inceput sa fieta,
viata este rezultatul actiunii mancare de post si papa Inocentiu at
socotita fortelormecanice ale naturii. Aparitia initials a
fiintelor III-lea a fost nevoit, in 1215, sa interzica,vii sau
nasterea for spontand din apd $i namol printr-o bula papald,
folosirea ei.s-ar datora unei combinatii intampldtoare, dar Legenda
despre copacul de gaste a ddinuitprecis determinate a atomilor in
calrul miscdrii pand in secolul at XVII-lea. Ea se intemeia,for
mecanice, mai precis, este rezultatul intal- probabil, pe o
coincidenta naiva: racusoriinirii si unirii celor mai mici
particule de pdmant cipripezi, numiti ratusti-de-mare, atingeauumed
cu atomii focului. maturitatea tocmai in anotimpul cand soseau
Lucretius Caro, in poemul filozofic De din nord puii gastelor
polare. Nu numai gastele,rerum natura", sustine ca, datorita ploii
si cal- dar si mamiferele s-ar zamisli prin generatiedurii umede a
soarelui, din pamant sau balegar spontanee. Astfel, dupa scrierile
timpului, mieiiapar viermi si multe alte animale. ar lua nastere
din niste pepeni sau dovleci uriasi. Insusi cel mai mare naturalist
at Antichitatii, Desi secolul al XII-lea marcheaza o
inflorireAristotel, considera ca viermii obisnuiti, larvele a
cunostintelor, aceasta nu atinge domeniulalbinelor si viespilor,
cdpusele, licuricii $i felu- biologiei, ramasd la acelasi nivel ca
la Inceputulrite alte insecte se formeaza din roux, din mileniului.
Dovada cea mai bund o produceputrezirea malului si a gunoaielor,
din lemn vestitul medic belgian Van Helmont care, inuscat, din pdr,
din sudoare si din came. Viermii 1640, publica o celebrd reteta de
oblinere a www.dacoromanica.ro 18
18. $oarecilor din boabe de grau invelite intr-o toate sursele
erorilor sunt inlaturate, deci secama$a murdara. Dupe 21 de zile,
secretiile din asigura o sterilizare perfecta, infectarea nu
maicam*, fermentand cu emanatiile cerealelor, poate avea loc.
Astfel a fost respinsa ipoteza cadau na$tere la $oareci vii.
infuziile de putrefactie dau ngtere la microbi $i $i W. Harvey,
descoperitorul circulatiei ca insa$i putrefactia solutiilor
respective sesangvine, Francis Bacon, intemeietorul datore$te
activitatii vitale a microorganismelorempirismului materialist, sau
R. Descartes, provenite din data. Toate tentativele de a
infir-parintele rationalismului, erau de asemenea ma aceasta teza,
facute de Pouchet si de alti a-adepti convin$i ai acestei teorii.
Astfel, dupd depti ai sai, au dat grey. Teoria generatiei
spon-conceptia carteziana, geneza spontana este un tanee parea
pentru totdeauna ingropata.proces natural de autoconstituire a unor
ma$ini Cercetarile lui Pasteur au produs o impresiecomplicate
nascute din materia inconjuratoare covarsitoare asupra
contemporanilor. Revolutialipsita de viata, cand pamantul umed sty
in bata- savar$ita de savantul francez in biologieia soarelui sau
daca are loc un proces de putre- echivala cu revolutia infaptuita
de Copernic infactie. astronomie. In ambele cazuri, au fost
rastumate Cu greu se poate zdruncina o conceptie, prejudecati ce
stapaneau de milenii mintilechiar gre$ita, formate de-a lungul
veacurilor. oamenilor.A$a s-a intamplat $i cu teoria generatiei
sponta- Totu$i, victoria stralucita a lui Pasteur a lasatnee care
$i-a gasit adepti pans $i in miezul vea- in urma un gol.cului
trecut. Multi savanti au interpretat experientele lui Incetul cu
incetul, a inceput sa se strange ca o dovada absolute a
imposibilitatii de a selantul obiectiilor in jurul acestei teorii
care a trece de la natura anorganica la fiintele vii.dominat cateva
milenii gandirea omeneasca. Imposibilitatea aparitiei spontane a
vietii...Experimentele unor savanti ca T. Schwann, trebuie
considerate ca find stability la fel deF. Schulze, H. Schrader i
Th. Duch urmareau cert ca ai legea atractiei universale", scria
insa infirme posibilitatea genezei spontane a 1871 celebrul
fizician W. Thomson (Lordvietii, dar forta for demonstrative era
mic$orata Kelvin).sau compromise de diverse erori tehnice.
Sfaramarea teoriei generatiei spontanee rasa Polemica in jurul
posibilitatii spontane amicroorganismelor a atins punctul culminant
in insa cale libera speculatiilor idealiste ai1862, cand F.
Pouchet, publicand in 1859 un creationismului. Nu e de mirare,
deci, ca adeptiivast studiu de 700 de pagini: Heterogenie ou
darwinismului vor apara teoria generatiei spon-trade de la
generation spontanee basee sur de tanee ca forma de explicare
materialists a na$-nouvelles experiences", unde incerca sa reinvie
terii vietii. E. Haeckel, in Histoire de la crea-teoria
autogenezei, primeste o replica nimici- tion des titres organises"
(1877), spunea ca dacatoare din partea lui Louis Pasteur. In urma
unor se respinge ipoteza generatiei spontanee trebuieexperience
stralucite yi incontestabile, Pasteur a sa recurgem la miracolul
creatiei supranaturale.dovedit ca microorganismele nu pot lua
na$tere La not in tars, filozofii materiali$ti ai adeptii luidin
infuzii $i solutii organice, cum pretindea Darwin an aparat punctul
de vedere sustinut dePouchet. El nu s-a multumit sa combats magis-
Haeckel in privinta generatiei spontanee, catral autogeneza, dar a
indicat izvoarele raspuns la altemativa creationismului. A$a
augre$elilor predecesorilor $i contemporanilor sai. facut V. Conta,
in Teoria ondulatiei univer-Astfel, Pasteur a aratat ca aparitia
microorganis- sale", sau dr. N. Leon, in Generatiunea spon-melor in
experientele cercetatorilor precedenti a tanee ci darwinismul"
(Convorbiri literare, nr.fost intotdeauna determinate de greselile
for 4, 1903).metodice, ai anume de faptul ca nu eliminasera Mai
exista o posibilitate de a eliminatotdeauna sursele posibile de
contaminare. Dace amestecul creatiunii in ipotezele despre ori-
www.dacoromanica.ro 19
19. ginile vietii, aceea de a accepta ideea etemitatii
Panspermia" a fost reluata, printre altii, in avietii. doua
jumatate a secolului trecut, de H. Richter, Daca toate incercarile
noastre scria in Lordul Kelvin.1874 cunoscutul fiziolog german H.
Helmoltz Principalul argument al teoriei panspermieide a produce
organisme din substanta lipsita de 1-a constituit faptul ca intr-o
serie de meteoritiviata dau grey, cred ca vom proceda cat se poate
(condriti) pietrosi au fost descoperiti compusi aide potrivit
punandu-ne intrebarea daca viata nu carbonului si chiar particule
organizate", ase-este tot atat de veche ca si materia." manatoare
algelor si microorganismelor terestre Vegetatia pamantului consemna
in carora Clause i Nagy le-au dat denumiriTraite de botanique"
(1891) botanistul francez (Clausiphera fissa on Coelestites
sexangula-Ph. Van Tieghem a avut un inceput si va avea tus).un
sfarsit, dar vegetatia Universului este etema, In ultima suta de
ani s-au strans nenumarateca insusi Universul." probe de meteoriti
carbonici (printre cei mai Adeptii teoriei etemitatii vietii
considerau celebri amintim pe: Orgueil, Ivuna, Kaba,ca singura
explicatie posibila a aparitiei vietii pe Alence, Murchinson) care,
in urma unor arna-planeta noastra este ca pe Pamantul virgin, abia
nuntite analize de laborator, au dezvaluitformat, sa fi fost adusi
germeni viabili prove- prezenta tuturor grupelor principale de
compusinind din alte lumi, populate de organisme. Dar ce intra in
alcatuirea materiei vii de pe Pamant,pentru ca o asemenea ipoteza
sa devina accepta- cum ar fi: hidrocarburi cu lanturi lungi de
car-bila stiintific se cerea, in primul rand, sa se de- bon,
acenafteni, antraceni, piseni, acizi aroma-monstreze ca viata este
larg raspandita in Cos- tici, acizi grasi, 17 aminoacizi (valina,
glicina,mos, ca ea exists nu numai pe Pamant si nu prolina, alanina
etc.), hidrati de carbon (mano-numai in limitele sistemului nostru
solar. In al za, glucoza, arabinoza), compusi azotati ciclicidoilea
rand, era necesar sa se explice in ce mod (melamina, amelina,
adenina, guanina).acesti germeni, care aveau de strabatut spatii
Evident, in acest caz, se punea problemainterplanetare si siderale,
au putut ajunge pe originii compusilor organici. Existau douaPamant
in stare viabild, punand bazele unei not raspunsuri posibile: on
sunt de origine biogend,generatii de fiinte vii. deci sunt produsi
ai activitatii unor organisme ce au trait pe corpul ceresc din care
provin meteoritii, sau au o origine abiogena si, deci, Panspermia
sunt rezultatul evolutiei materiei anorganice, fara prezenta
vietii. Parerile au fost impartite. Panspermia parea singura
conceptie care, J. Smith, V. Vernadski, I. Haldane, A. I.intr-un
anumit fel, raspundea rolului pe care Oparin, N. Botnariuc printre
altii auPasteur il atribuise lumii omniprezente a mi- sustinut
originea abiogena. S. Kloez, Ch. Lip-croorganismelor, in geneza
proceselor cu care man, M. Calvin, J. Hennessey au sprijinitse
justifica dezvoltarea aparent spoptana a vietii ipoteza biogena.
Pans in jurul anului 1962,in anumite medii. rezultatele care
atestau prezenta unor germeni Termenul de panspermia" fusese pentru
extraterestri pe suprafata sau in interiorul mete-prima data
folosit de filozoful antic Anaxago- oritilor au fost contestate. In
ultimele douaras, care vorbea de germenii (spermata") exis-
decenii, prin perfectionarea tehnicii de recoltaretenti
pretutindeni (pan"), ce fecundeaza malul si evitarea unor probabile
contaminari, s-auneinsufletit. Despre circulatia embrionilor de
adus dovezi destul de concludente asupra posi-viata" capabili sa
supravietuiasca unei lungi bilitatii transportului germenilor de pe
alte pla-calatorii prin spatii se pronunta vizionar natura- nete pe
Terra. Astfel, Sectia pentru cercetarilistul francez Buffon, in
urma cu doua sute de exobiologice de la Ames Research Centerani.
(NASA) a pus in evident& in urma unor analize
www.dacoromanica.ro 20
20. cromatografice de mare finete, prezenta in presiunii
luminii, si nu mai putin stralucitelestructura condritului carbonic
Murchinson, experiente ale lui Lebedev, Nicole $i Gule, carecazut
in sud-estul Australiei, prezenta amino- 1-au confirmat practic la
inceputul veacului nos-acizilor terestri dar si a doi compusi: 2
meti- tru.lalanina si sarcosina, ce nu intra in componenta
Arrhenius a calculat dimensiunea optima pesistemelor biologice de
pe Pamant, ceea ce care trebuie s-o aiba un corp pentru a putea
fidemonstreaza originea for nepamanteand. impins in spatiu de
presiunea radiatiei, in-Aceasta presupunere este intarita de
inexistenta vingand, astfel, atractia gravitationala. El a
sta-serinei care, datorita transpiratiei, este relevanta bilit ca
dimensiunea optima ar fi de 100 mili-in amprentele degetelor si ar
putea fi usor pusa oane de molecule, adica, daca am presupunein
evidenta in procesul de contaminare. Cel corpul sferic, diametrul
sau ar fi de 0,00016 mm.putin intr-un caz a fost inlaturata si
principala Or, aceasta dimensiune coincide surprinzator cuobiectie
formulate de A. I. Oparin privitoare la marimea sporilor de
bacterii. Savantul suedezdistrugerea totals a germenilor
ratacitori, dato- presupunea ca sporii s-ar deplasa in vid cu orita
actiunii sterilizante a radiatiilor cosmice, mare viteza prin
presiunea radiatiei solare. Dacechiar in conditiile rezistentei
perfecte a acestora un spor paraseste atmosfera noastra, el va fila
temperaturile foarte scazute ale vidului inter- impins pand la
orbita lui Mute in circa 20 destelar. Astfel bacteria Micrococcus
radiodurans, zile si pand la orbita lui Jupiter in 80 de zile.
Insupusa unor teste de laborator, a rezistat perfect 14 luni va
parasi limitele sistemului nostrula iradieri mai intense chiar
decat cele emise de solar, iar dupa 9.000 de ani va ajunge in cea
maicenturile de radiatie ale Pamantului. apropiata stea, si anume
Alfa din constelatia Deci problemei existentei unor germeni
Centaurului.extraterestri pe suprafata Pamantului i s-a putut
Teoria, celebra in timpul ei, a dat nastere lada, dupd 1980, un
raspuns pozitiv (chiar daca nu multe speculatii privind raspandirea
epidemiilorintru totul concludent). Urma sa se solutioneze virale
de origine necunoscuta. Azi, ea are$i cea de a doua parte a
necunoscutei: cum au nevoie de confirmare. S-au formulat uneleajuns
germenii pe Pamant. Doud ipoteze s-au proiecte de cercetari
spatiale ce cuprind cap-impus in lumea stiintifica: una sustine ca
ger- tarea pulberilor cosmice. Acest praf interplane-menii au fost
transportati cu ajutorul mete- tar asigura corectitudinea
observatiilor, deoa-oritilor (ipoteza cosmozoilor sau a
litopansper- rece pulberile cosmice care cad pe pamant suntmiei);
cealalta afirma ca transportul germenilor rapid contaminate de
germenii terestri.s-a facut cu ajutorul pulberii cosmice, sub acti-
0 serie de cercetari moderne (mai ales celeunea presiunii luminii
(ipoteza radiopansper- efectuate de Carl Sagan) au venit sa
confirmemiei). intrucat despre litopanspermie am mai ipoteza lui
Arrhenius, inlaturand o serie de re-discutat, ne vom opri putin
asupra radiopansper- zerve ce fusesera formulate. Sporii trebuie
samiei. strabata spatii cosmice fabulos de mari. Pot ei Creatorul
acestei ipoteze a fost savantul savarsi o astfel de calatorie
intersiderala,suedez Svante Arrhenius, laureat al Premiului
pastrandu-si viabilitatea, tinand seama si de fap-Nobel in 1904.
Adept convins al conceptiei Ca tul ca sunt panditi de numeroase
primejdii:viata este raspandita pretutindeni in spatiul cos- frigul
cumplit, lipsa totals a umiditatii si a oxi-mic, el a incercat sa
dovedeasca prin calcule genului, bombardamentul centurilor de
radi-posibilitatea transportului de particule materiale atie?de pe
un corp ceresc pe altul. Dupe parerea sa, Inca din secolul trecut,
R. Pichet $i P. Bec-forta principala ce actioneaza in cazul de fats
querel au tinut, timp de treizeci de zile, spori ineste presiunea
razelor de lumina. Arrhenius aer lichid. Toti au limas in viata si,
dupa un anavea la indemana stralucitele cercetari ale lui si
jumatate de conservare, au germinat.Maxwell, care a demonstrat
teoretic fenomenul Cercetari mai not au demonstrat ca forme de
www.dacoromanica.ro 21
21. viata terestre pot rezista pans la zero absolut. optime
pentru a ingloba tot materialul interste-Astfel, experientele lui
B. Luyet au confirmat lar.ca prin racirea rapids si profunda a
protoplas- De fapt, timpul necesar pentru ca cea ma 1mei cu aer sau
hidrogen se evita fenomenul mare parte din carbonul, azotul si
oxigenulcristalizarii si deci a distrugerii structurii. interstelar
sa fie astfel convertit ar putea fi Protoplasma se vitrified (deci
trece intr-o aproximativ de 100 de milioane de ani. 0 con-stare
sticloasa) si, la temperaturi joase, aproape versie biologica
rapids s-ar produce in zonelede zero absolut, isi poate mentine mii
de ani via- unde se formeaza noile stele; conditiile dinbilitatea.
zonele exterioare norului cosmic in curs de con- Cat priveste lipsa
de umiditate si absenta densare ar permite apei lichide si
substanteloroxigenului, acestea nu constituie bariere in organice
sa persiste timp de milioane de ani incazul unor forme anaerobe,
foarte rezistente la obiecte precum cometele. Carbonul, azotul
siuscaciune. oxigenul ar forma atunci microorganisme, iar o
Creditul de care se bucura in continuare teo- parte din acestea ar
fi expulzate in materialulria panspermiei it confirma teoria
astrofizici- interstelar. Acum intra in scenariu cometele,anului
Fred Hoyle, enuntata in 1962, in cola- care ar intruni conditii
favorabile aparitiei vietii.borare cu matematicianul Chandra
Wickra- La periheliu, materialele volatile din nucleul lor,masinghe
si cunoscuta sub numele de teoria si mai ales apa, tind sa se
amestece cu prafurilespatiului viu", cu toate variantele ei de dupe
interplanetare si substantele organice. In acest 1980. Cei doi
savanti sunt de parere ca mole- moment, temperatura nucleului ar
atinge +27C,culele organice din cosmos (in ultimii 12 ani au ca sa
coboare la aproximativ 173 C la afeliu,fost identificate circa 60)
sunt susceptibile, in oscilatii periodice ce ar selectiona
structurileconditii favorabile, sa se alipeasca prafurilor de
moleculare capabile sa supravietuiasca aici. Radiatia solara (sau a
altor stele) ar favoriza for-grafit o forma de carbon pentru a
forma marea de polimeri si molecule si mai complexe,aminoacizi,
materiale de baza ale vietii. Trans- adaptate tranzitiilor de
temperatura. In felulportati de comete, care le ofera un mediu co-
acesta ar lua nastere organisme vii, evidentrespunzator, acesti
aminoacizi pot forma mole- unicelulare, bacterii. La scars cosmica,
timpulcule mai complexe si chiar microorganisme, pentru producerea
unor astfel de evenimentegata sa insamanteze orice planeta ce le-ar
putea este mai indelungat decat istoria Terrei. Viata arprimi.
Odata implantata, viata ar urma aici fi putut fi implantata pe
planeta noastra acum 4legile evolutiei. Se poate afirma, deci, ea
in miliarde de ani, in momentul trecerii uneiafara Terrei exists o
chimie prebiotica", o comete.chimie a moleculelor de la care a luat
nastere Cea mai recenta versiune a panspermiei,viata. oferita la
sfarsitul secolului al XX-lea de Fran- Prime le microorganisme se
formeaza la cis Crick, unul din descoperitorii structurilorscars
cosmica. Iata, pe scurt, ipoteza lui Hoyle, ADN-ului, este ca darul
vietii a fost adus pedemonstrate matematic de Wickramasinghe.
Pamant de o nava spatiala trimisa de fiinteCea mai simple
modalitate de producere a sub- extraterestre aflate la mare
distanta, teoriestantelor biochimice, nu a moleculelor unice, ci
sustinuta ceva mai tarziu, insa partial, de Carla structurilor de
molecule, o reprezinta repli- Sagan ca si de multi autori de
science-fiction.carea biologica. In conditii adecvate de labora- Se
cauta sa se demonstreze ca viata a aparut intor, o singura celula
bacteriana se divide in alts lume si a fost adusa fie prin pietre,
fie princloud. Cele doua celule-fiice se divid la randul prezumtivi
extraterestri, scrie Harry Mc. Sweenfor in patru, opt si asa mai
departe, pand la Jr., dar acesta nu spune nimic ci doar
muteepuizarea substantelor nutritive. In laboratorul datele
problemei dincolo de planeta noastra,cosmic ipotetic, culturile
s-au extins in conditii unde se pare ca avem mult mai multe si
certe www.dacoromanica.ro 22
22. dovezi, mai ales de ordin chimic, ca ar fi putut 3) Pentru
a se sintetiza fdra Intrerupere mo-lua nastere. Chiar daca in
momentul de fats nu leculele vii, baza materiei organice, este
nece-putem descrie cu exactitate ce s-a petrecut, sara o anumita
cantitate de energie. Or, izvorulspeculatia, bazata pe uncle dovezi
irefutabile, universal, de energie folosit de viata (ATP) esteeste
preferabila viziunii disperate potrivit careia un produs al
fiintelor vii, fabricarea lui in inte-viata a fost importata din
alt colt al universului". riorul celulei presupunand un mecanism
chimic complicat. 4) Reactiile vitale, chiar la organismele cele
Biogeneza mai simple, sunt catalizate de catre enzime. Ele se
realizeaza la temperaturi moderate, dar cu Para lel cu panspermia,
se dezvolta o noua viteze extrem de mari. Or, enzimele
primescipoteza care nu are nevoie de probe cosmice", informatia de
la acizii nucleici, care la randulci se sustine prin probe de
laborator ce reconsti- for sunt asamblati de catre enzime. Care
dintretute, in conditiile actuale, cum ar fi putut lua aceste
substante ale vietii a aparut mai intai?nastere viata pe Terra din
propria ei protoma- Initial, teoria biogenetica coplesita de
suc-terie organics. Adeptii ei sustin ca izvoarele cesul ai
autoritatea experientelor pasteuriene avietii trebuie autate in
limitele planetei noas- avut o infdtisare naiva, schematics,
propunan-tre" (E. Graevski, A. McLaren). du-si mai degraba sa ofere
modele analogice Aceasta ipoteza trebuia sa infrunte criticile
decat sa refaca istoric procesele chimice aleaduse la Inceputul
secolului nostru teoriei aparitiei materiei vii
primordiale.evolutioniste asupra originii vietii. Cum a luat La
inceputul secolului nostru relateazanastere viata insinuau dusmanii
evolutionis- A.I. Oparin in cunoscuta sa lucrare Origineamului
darwinist and ea e produsa si trans- vietii pe pamcint" datorita
faptului ca multimisa doar de o fiinta vie?" Partizanii originii
biologi vedeau cauza proprietatilor vitale aleevolutive a vietii se
gaseau inchisi intr-un cerc protoplasmei numai in structura ei, in
con-vicios, amintind oarecum vestitul paradox al structia ei
spatiala specifica, ignorand cugainii si oului. Cine a aparut mai
intai? Daca desavarsire metabolismul aceasta forma deoul, atunci
cine 1-a ouat? Daca este gaina, de miscare atat de caracteristica
vietii asistam launde provine ea? Sa enumeram obiectiile fun-
diferite incercari de a rezolva problema originiidamentale ce se
aduceau: vietii cu ajutorul asa-ziselor modele de corpuri 1)
Compusii organici esentiali ai vietii: glu- vii"... Reproducerile
artificiale a diferite struc-cidele, lipidele, proteinele, acizii
nucleici sunt turi s-au bucurat de un mare succes tocmai inazi in
mod exclusiv fabricati de fiintele vii. Cum perioada cand se cauta
in protoplasma o oare-au putut aparea in lipsa lor? care baza fixa,
o constructie mecanica ce ar 2) Animalele, fiinte heterotrofe, nu
pot trai conditiona toate proprietatile ei vitale!fard substantele
produse de plante, fiinte Atrasi de asemanarile exterioare,
multiautotrofe. Pare firesc, dar, sa se caute originea autori s-au
straduit sa reproduca artificial proto-vietii in lumea vegetalelor
foarte primitive (alge plasma vie, reusind sa realizeze structuri
ana-unicelulare), nascute prin evolutia materiei mi- loage pe cale
artificiala prin amestecarea si pre-nerale ai capabile sa traiasca
autonom, fabrican- cipitarea unor substante, sa obtind la
microscopdu-si propria for hrana. Or, astfel de organisme imagini
izbitor de asemanatoare cu structurilenecesita un sistem de captare
a energiei solare ai ce se observa pe preparatele fixate si
colorateun sistem complementar de folosire a acestei ale
diferitelor tesuturi vegetale si animale.energii. Ele ar fi trebuit
sa fie, inca de la origine, M. Traube, in 1867, a obtinut o
pungulitafiinte complexe, lucru foarte improbabil. Pe de dintr-o
pelicula foarte find de fericianura dealts parte, clorofila,
agentul esential al fotosin- cupru, care, sub actiunea presiunii
osmotice, setezei, este fabricat exclusiv de fiinte vii! dilata gi
reproducea fenomenul de crestere a www.dacoromanica.ro 23
23. celulelor. La inceputul secolului trecut (1905), Progresele
remarcabile obtinute in deceniulL. Rhumb ler a realizat modele de
amoebe din al patrulea al secolului trecut in directia
apro-cloroform dizolvat in erlac, ce reproduceau fundarii,
cunoaterii structurii i functiilor bio-micarea, nutritia i
diviziunea celulelor, iar C. logice ale proteinelor i ale acizilor
nucleici i aBfitschel a realizat forme analoage din ulei de celor
mai mici i contradictorii fiinte vii ultra-masline i carbonat de
potasiu. virusurile, descoperite Inca de la sfaritul vea- Pornind
de la aceste experiente, S. Leduc in cului al XIX-lea de D.
Ivanovski a permis tre-Les bases physiques de la vie" (Paris,
1907), cerea de la modele de materie anorgania larelateala o serie
de experiente cand, intro- modele de materie organics ale
organismelorducand o bucatica de clorufa de calciu anhidru
elementare.intr-o solutie saturata de carbonat de potasiu sau Inca
de acum 80-85 de ani, numeroide fosfat de potasiu, tribazic, a
obtinut ciuperci cercetatori au observat ca in solutiile
coloizilori alge osmotice, uimitor de asemanatoare cu hidrofili, pe
langa coagulare, se mai constata unprototipurile vii
corespunzatoare. fenomen numit de stratificare sau separatie de $i
mai stranii sunt formatiile lui Moravek" faze. Solutia se scindeaz5
in cloud straturi: unce se dezvolta in suspensiile de gelatina,
azotat strat bogat in substante coloidale i un lichidde plumb i apa
distilata, sub forma de substante aproape lipsit de coloizi,
separat de primul stratporoase cu o puternica micare de la bald
spre printr-o limits net conturata.varf. Aceste filamente cresc, ii
mentin, indife- Spre a-1 deosebi de coagularea obinuit5,rent de
pozitia eprubetei sau de alte obstacole, savantul olandez H.
Bungerberg de Jong, indirectia initials, sunt sensibile la lumina
pe o lucrarea sa Protoplasma (1932), a dat acestuianumita lungime
de unda i, dupd ce ajung la o fenomen numele de coacervare. Stratul
lichid,anumita dimensiune, indiferent de gradul de bogat in
coloizi, a capatat denumirea de coacer-epuizare a suspensiei
hranitoare", se opresc din vat, iar solutia cu continut sarac in
coloizi,cretere la incitarea unei atingeri. aflata in echilibru cu
acest lichid, a primit Un caracter analog 1-au avut i lucrarile
rea- numele de lichid de echilibru.lizate in laboratorul de
plasmogenie din Mexico De Jong a obtinut coacervate simple dinal
lui A. Herrera, intre 1928-1935. Acesta solutii apoase de gelatina,
adaugand substanteamesteca o solutie de sulfocianati cu una de for-
deshidratante alcool sau sulfat de sodiu caremol i obtinea astfel
substante azotoase macro- reduc hidratarea particulelor de
gelatina, ceea cemoleculare care dadeau solutii coloidale. Prin
produce separarea solutiei in cloud straturi. Dacafixarea for cu
formol sau alcool, rezultau preci- amestecul se incalzete pand la
+50C, sepitate cu structuri unele dintre ele semanand in formeaza
un coacervat. Se pot obtine coacervatemod izbitor cu cele obtinute
prin fixarea celu- simple i din alte proteine. Solutii de
amandindlelor. Interesul acestor experience se rezuma la dializate
in apa rece, solutii alcaline de prota-aceea ca arata ce forme
variate poate da un mine la care se adauga alcool. Un salt
importantamestec de substante coloidale daca sunt prelu- at
cercetarilor a fost atins data cu obtinereacrate intr-un anumit
fel. in cunoscuta sa lucrare coacervatelor complexe din amestecarea
soluti-O noun teorie despre geneza qi natura vietii", ilor a doi
sau mai multi coloizi purtand sarciniaparuta in 1942, Herrera
considera drept plas- de semn contrar, cum ar fi o solutie de
gelatinamogenie" experientele pentru obtinerea struc- cu o solutie
de guma arabica.turilor tiocianice. Desigur, asemenea structuri
Coacervatul din gelatind i guma arabica aputeau sa. apard i in
conditii naturale, opina A. I. facut obiectul clasic cu care au
lucrat atat deOparin, dar este indoielnic ca vreun biolog con-
Jong, cat i alti cercetatori. Gelatina poate satemporan sA le
considere Inzestrate cu atributele dea coacervate nu numai cu gum5
arabica, ci ivietii. Ele nu poseda nici metabolism organizat, cu
alti hidrati de carbon, cum ar fi guma de sal-nici capacitate de
autoreproducere." cam, sarea de sodiu a arabanului, agar-agarul,
www.dacoromanica.ro 24
24. amidonuri de diferite provenience, precum i cu Perioada
prebiologica a pregatit timp de mailipoizi, cum ar fi sarea de
potasiu a acidului bine de un miliard i jumatate de ani
aparitiaoleic (faimoasa coacervata de untdelemn). In primelor forme
organizate de viata.mod egal iau natere coacervate din interacti-
Oparin considers ca viata a putut sa apara peunea proteinelor de
fosfatide, steroli, grasimi $i Terra deoarece planeta noastra
implinete cloudalte lipide. conditii principale: Proprietatile
fizico-chimice ale coacer- a) Are o masa, i deci o forts
gravitationalavatelor complexe i ale celor cu structure inter-
medie. Se tie ca planetele cu gravitatie ridicatans complexa sunt
interesante din punct de vede- retin gazele in straturi dense,
acestea devenind ecrane ce opresc sau franeaza patrunderea ener-re
biologic, deoarece se aseamana in unele pri- giei radiate solare
pars la suprafata planetei.vinte cu proprietatile corespunzatoare
ale proto- Invers, planetele cu gravitatie mica pierdplasmei. De
aceea de Jong, ca si alti citologi au gazele, absorbite fie de
spatiul cosmic, fie defost de parere ca celula vie nu este in fond
decat planetele apropiate cu o forts de atractie supe-un coacervat
multiplu, extrem de complicat. rioara. Pamantul, avand o gravitatie
moderate, a Modelul coacervatelor va sluji adeptilor bio- mentinut
gazele la o densitate adecvata patrun-genezei sa demonstreze cu
probe de laborator derii permisive pentru viata a radiatiilor
cos-modul cum a putut lua natere viata in oceanele mice si
solare;stravechi, formarea coacervatelor constituind o b) Pozitia
ei e convenabila fats de izvoruletapa foarte importanta in evolutia
substantelor luminos, Soarele, astfel ca energia solare
con-organice primare. Prin formarea coacervatelor stants intretine
o temperature suportabila, presupunea de pilda Oparin moleculele de
inducand un flux energetic necesar ciclurilorpolimeri organici s-au
concentrat in anumite biotice.puncte spatiale i s-au separat de
mediul Ada cum am mai amintit, trasatura generalaambiant printr-o
limits mai mult sau mai putin a substantelor care intra in
compozitia materieitranpnta". vii este faptul ca toate reprezinta
compui ai Coacervatul ramane, aadar, o forma ipote- carbonului. Era
firesc deci ca Oparin si Haldanetica de organizare a materiei
organice care sa porneasca in explicarea originii vietii de
lareproduce tot analogic unele procese initiale de modul de
aparitie i evolutie a acestor compui. Carbonul este foarte
raspandit in Cosmos.constituire a protobiontilor. Coacervatul,
deci, Studiul diferitelor corpuri cerqti a ara.tat canu e un
organism viu, ci numai tulburatoare exists o relatie intre gradul
de incalzire a steleipotentialitate a unui organism viu,
primordial. i forma sub care se afla carbonul. Astfel, in Meritul
de a scoate insa din impas teoria stele de tipul 0, avand
temperaturi de milioaneevolutionists a vietii i de a o lega de
evolutia de grade, carbonul este in stare sub atomics,insai a
planetei noastre revine biochimistului ionizata. Odata cu scaderea
temperaturii, inrus A. I. Oparin (1922) i biochimistului stelele de
tipul B se pot constitui atomi neutri deenglez J. B. S. Haldane
(1928). Parerile celor carbon. Primii compui ai carbonului sunt
dedoi savanti sunt cunoscute in tiinta sub denu- tipul
hidrocarburilor i apar in stele de tipul A.mirea teoria
Oparin-Haldane. In decursul anilor, Este vorba de metin (CH). In
atmosfera steleloripoteza a suferit o serie de amendamente aduse cu
temperaturi mai scazute apare dicarbonulde autorii insisi, ca i de
adeptii acesteia. Dupd (C2). In atmosfera Soarelui (5.000 7.000C)
aaceasta teorie, evolutia chimica $i biochimica in fost identificat
metanul (CH4) si este probabilarealizarea biogenezei poate fi
impartita in trei prezenta altor comp* cu mai multi atomi deetape
succesive: etapa neorganicci, etapa carbon 5i de hidrogen. S-au
identificat, pana inorganics si etapa biologicci. Prime le doua
etape 1980, aproape 30 de compui chimici organiciconstituie
perioada prebiologicd. de nature abiogend. www.dacoromanica.ro
25
25. Prezenta for a fost evidentiata atat prin ana- oxigenului,
ceea ce confirma caracterul chimicliza spectrala, cat si prin
studierea compozitiei reducator al atmosferei primitive.
Experientelenumerosilor meteoriti. lui Miller au fost continuate de
americanii Pe Terra, compusii de carbon din ce in ce C.
Pannamperuma i Carl Sagan, care aumai activi si mai complecsi au
devenit, dupd obtinut, in conditiile aceleiasi atmosfere
pri-racirea planetei sub 100C, si deci dupa for- mare, baze
purinice si pirimidinice prin iradieremarea atmosferei si
hidrosferei primare, medii cu electroni avand o energie apropiata
de acu o compozitie chimica de tip reducator. In radioactivitatii
naturale sau a razelor cosmice.atmosfera, substante ca: hidrogenul,
vaporii de Prin actiunea ultravioletelor sau a razelor gamaapa,
amoniacul, metanul, supuse unui intens asupra solutiei de aldehida
formica s-au obtinutbombardament de radiatii si corpuscule si
pentozele (riboza si dezoxiriboza).extraterestre, ca si unor
puternice descarcari Experientele cercetatorilor nisi A.
Pasanschielectrice, au dus la formarea unor substante i T.
Pavlovskaia au urmarit sa reproduce pro-complexe ca aldehide,
alcooli, acizi organici, cesele care se petrec cu substantele
organice dinazotat de amoniu si in cele din urma la formarea
protoatmosfera dizolvate in oceanul primar. Dinde aminoacizi. $i in
mediul acvatic s-au produs solutii de aldehida acetica si azotat de
armoniu,o serie de reactii in urma carora s-au format sub- CO si
CH4, iradiate cu raze ultraviolete, au re-stante organice
micromoleculare de tipul alde- zultat amine, amide, uree, acizi
organici.hidei formice, glucozei, ribozei, acizilor grasi, Un pas
Inainte a fost facut in 1958, candpurinelor, pirimidinelor. A.
Kornberg a realizat prima sinteza a unei 0 astfel de presupunere
indrazneata trebuia molecule de acid nucleic. Experienta a fost
ref-a-confirmata prin cercetari experimentale menite cuta in 1962
de Schramm, dar in prezenta unorsa obtina substante organice pe
cale nefermen- esteri polifosforici, si de C. Pannamperumatativa
(deci abiogena), in conditiile atmosferei (1965), cu iradieri la
temperature de 150C. S-auprimitive reducatoare si ale surselor de
energie obtinut acizi nucleici si lanturi de nucleotide si,de
atunci. Un precedent it constituise, in 1913, in cele din urma, AMP
(adenozinmonofosfat),incercarea incununata cu succes a lui W. Lob
de din grupul de compusi macroorganici carea obtine aminoacizi prin
descarcari electrice, reprezinta acumulatorul" universal de
energieefectuate asupra unui amestec de CO, NH3 si in sistemul
biologic.H20. In acest fel, s-a putut demonstra experimen- tal ca
pe suprafata Pamantului se putea acumu- Experientele au fost
reluate cu mijloace la o cantitate apreciabila de variate
substantemoderne in 1953 de Stanley Miller, fostul stu- organice cu
molecule relativ simple.dent al profesorului american H. Urey,
adept al Acest lucru a permis trecerea la cea de aacestei teorii.
Pornind de la ipoteza lui A. I. doua etapa a procesului, la cea
biologica.Oparin privind alcatuirea atmosferei primitive,
Demonstrarea aparitiei primelor forme orga-el a supus timp de o
saptamana descarcarilor nizate de viata din materia organics
initiala aelectrice generatoare de ultraviolete un amestec ridicat
cele mai grele probleme autorilor acesteide H (13%), CH4(26%), NH3
(26%) si vapori de ipoteze.apa (35%), Inchis intr-un balon de 5
1,1a tempe- Se puneau, dintru Inceput, doua intrebari:ratura de
60C. Miller a obtinut numerosi com- unde si cum au luat nastere
aceste prime unitatipusi (CO, CO2, acid cianhidric, acid formic, de
viata. La prima intrebare raspunsurile suntaldehida formic