E-rtiriq*'rt^*

{#i{fru'gjb*

(

Cuprinslntroducere in ,,Spatiul cosmic" 9

Observarea spatiului l0Sistemul solar l2

Soarele, steaua noastri l4Mercu[ cel mai rapid l6

Venus, ,, luceafirul" de seari l8Terua, casa noastri 20

Luna 22r;' Celitorie in spafiu 24Mart€, planeta stAncoasi 26

Jupiter; uriatul 28Saturn gi inelele sale 30

Uranus, Neptun 9i Pluto 32f;' observarea spatiului 34

Asteroizi gi meteoroizi 36DAre de lumini 38

f;' Hirfile stelare 40i' Desene pe cer 42

Viafa unei stele 44Supernove 9i stele neutronice 46

Giurile negre 48Calea Lactee 50

..: Big Bang 52

f;y Viitorul in spafiu 54:

i::,. Glosar de cuvinte-cheie 56lndex 58

IruTRODUCERE irv

Spaitiul eosmiePl"n"ta noastri, Terra, nu este decAt un mic punct

in spafiul intunecat 9i vast. Suntem inconjura{ide ,,vecini": Soarele nostru, Luna noastri, planetele

din sistemul nostru solar 9i cometele strilucitoare carestribat cerul. Da[ daci privim mai departe,

descoperim galaxii enorme, cu miliarde de stele.

Datoriti sondelor spaliale 9i folosirii instrumentelor performante

;i sofisticate, savanfii reutesc astizi si vadi tot mai departegi si cunoasci tot mai bine caracteristicile ,,puhct€lor luminoase"

care, in nopfile senine, pot fi admirate chiar gi cu ochiul liber.Vor reugi si descopere unde se termini aceasti imensi

si misterioasi obscuritate?

S

D

ffiserv&Fe& spfiului&D. mii de ani, omul este atras

de luminile pe care le vede strilucind infiecare noapte pe cer. Astronomii,de-a lungul secolelo[ au studiat stelele

9i planetele, trasAndu-9i traiectoriile pehi(ile ceregti; cu timpul insi, au invifat siconstruiasci instrumente cu care si poatiobserva stelele 9i si le stabileasci pozifia.Descoperirile lor ne-au schimbatconvingerile despre Terra 9i despre loculpe care planeta noastri il ocupi in Univers.

fSFERA AnrurmnAin China Antica, astronomii foloseausfera armilara pentru a studia luna tistelele. Cand razele Lunii treceau princercurile sferei, se putea stabili pozitiasatelitului pe cer.

f'PRTMUL TrLEscoPCalileo Calilei (1 5 64-1 642)a fost primul astronom care afo los it u n te lesco p pe ntru a o bse rvacerul. Observatiile sale l-au facut sd

afirme, ca ti Copernic, ci Terra nuse afld in centrul Universului.

Galileo

Sferi armilari din 17 44

*voLUTrA LUr coPERNrcNicolaus Copernic (1 473-1 543) era unastronom polonez. in vremea sa, doctrinaBisericii propovaduia ca Pamintul a fostcreat in centrul Universului, dar Copernics-a convins cd planeta noastri;i celelalteplanete se rotesc in jurul Soarelui.

Copernic Harta orbitelor planetelordin jurul Soarelui

DATT ULUITOABE* inci din secotulat lV-lea i.Hr., ?n GreciaAntici, Aristarh din Samossuslinea ci Terra se rotegtein jurul Soaretui; pe vremeaaceea insi, himeninu [-a crezut.Unul dintre primele telescoape ale lui Galileo

-.ry

Cu binoclul, Luna paremai mare si maiapropiata, iar stelelemai luminoase decAtcu ochiul liberPe cer strdlucesc r

m iliarde de stele, darcele mai multe suntprea slabe pentru a fivazute cu ochiul liber

Un telescop ne permite sdvedem mult mai multe stelesi chiar si cele mai mici craterede pe suprafala Lunii

qt-rNoPTr INsTELATE

Daca observi cerul intr-o noaptesenina, departe de Iuminileorasului, vei vedea mii de stelesi Lu na stralucitoare. Si, daca aila tine un binoclu sau un mictelescop, vei putea vedea multmai mult...

/-- -:- -r-----r----- -:--t'cnurA $r DEscoPERA :

MARI PrnsorunlrATt: p . 21ISTORIA OMULUI: pp. 26-27

L---------- -- --------r

Senlrul CosMrc

Sistemul solar&S,stemul sotar este grupul format

de Soare gi de planetele care se rotescin jurul Iui: include ;i Iunile acestorplanete, milioane de fragmentede roci (asteroizi gi meteori{i) gi

aglomerafii inghe{ate de praf gi gaze(cometele). in afara sistemului sotar,la distanfe foarte, foarte mari fafade Terra, s€ afli alte corpuri cere5ti.Fiecare stea este Ia rAndul siuun Soare gi poate avea propriileplanete gi !uni.

.f,

l:

Saturn ede mii de

inconj uratinele

FnnnrLtA SonRELUtSistemul solar cuprinde optplanete: toate se rotescin sens antiorar, de la

dreapta spre stanga, maiputin Venus ti Uranus, carese rotesc in sens invers.

^ -,/- * "'.,.-..-4:;j' -

., -'-#.,;

'..|.i,!tlr",

Jupiter este ogigantica sfera ':

de gaz '"--',

Terra esteplaneta noastra

i '; tfI

,.*h ,1 :t,.:o':r1:-'!iitt;"it '':t ': """''''S

-..

- Soarele este o steade marime medie

Mercur esteplaneta cea maiapropiata de Soare

Venus nuare sateliti

Marte este ro;ie ;i Sistemul solaracoperita de praf

DATT ULUITOART* Fa!5 de planete, Soareteeste gigantic: de aproximativ1 000 de ori mai mare decitJ u piter, cea ma i ma reptanet; din sistemuI sotar.

STSTEMUL SoLAR

Cuu s-A FoRMAT StsreuuL SoLAR

t gaz.

f- Cele patru planete mai.* apropiate de Soare suntformate, in principal, din rocisi metal; cele mai indepartate,sunt mai mari, fiind formatein mare parte din gaze.

r) Centrul s-a aprins ti aL devenit o stea: Soarele.Lumina si caldura s-auraspAndit in noul sistem solar.

iliarde,l Sistemul solar s-aI format acum 4,6 m

re ani, in centrul unui:norm vdrtej de praf s

O Gazul si praful rimaseJ Oupa pio.esut de formarea Soarelui s-au densificat inmase ale ciror dimensiuni aucrescut pana cAnd s-au formatp Ianete le.

i#ii,?;';, ; ̂r,' :,:"; : {::' ::' ---@

Uranus este inclinatpe o parte

Neptun este o planetd rece,de culoare albastru intens

\

"llRTA GnnvrrATIEr / t

O minge aruncati in aer cade pe pamAnt I gForta invizibila care o impinge in jos kse numeSte gravitatie. Forta gravitationalane pistre az6, pe sol; gravitatia Soarelu i

este suficient de putern ici pentru a mentine

\, toate planetele pe propriile orbite. .'

'\\ .

r---- r-- r---r------ "'q

) t)lfP Gravitafia atrage mingea spre pimant.

cAurA $t DEScoPERApLANErn pArvlArur: pp. 12-13

gntNTn lru JURUL NO$TRU: pp .28-29

Fiecare planetdurmeazd un traseupropriu [orbitdJ Orbitete planetetor

Pn OnBrrA ix Junur SoenELUIOricAt am incerca sd stdm nemiqca[i, SUntem

mereu in miqcare. Acest lucru se int0mpldpentru cd Terra^ ca qi celelalte planete,se miqcd: toate cdldtoresc in spa[iu, urmdrindulr traseu numit orbitd.

-'{.I'.-- ----*----- -\(_( b )

L----r------r---rr-- --

SpaTruL CosMrc

Soarele, steaua noastrf,&Soarele ni se pare mai mare 9i mai

luminos decAt toate celelalte stele pentruci este mult mai aproape de noi. in fiecaredimineate, cAnd iese Soarele, cerul se

lumineazd,;i stelele par si dispari pAni laasfinfit. Feri cildura gi lumina Soarelui,sistemul nostru solar ar fi un loc rece gi

intunecos si nu ar exista via{i pe Terra.

\ \;o1-'tli\\, r ''r\.\'tl

' ,, 1

Fldcdri de gaz sau protuberanfe,lungi si de mii de kilometri ,

pornesc de la suprafala

SoenELE ix CIFREDistan[a medie fa[d de Tertai150 de milioane de kmDiametrul: 1,lr rnilioane de kmTemperatura: 6 000 "C la suprafa[d,

15 000 000 "C in centru4!. - +f Fr._

Nucleul esfe partea ceamai caldd a Soarelui

Nucleul emand undede cdl.durd care ies

* 'FdcAnl DE GnzVazut de pe Terra, Soareleare aspectul unui disc galben;de fapt, suprafata sa este unocean fierbinte de gaz, de undeexplozii gigantice aruncdin spatiu flacari imense.

Petele solare auaspectul unor zone mai

Fotosfera, sau ,,sfera deI umi nd.", suprafafa Soarelu i

qfr,

,A-f 'k.

.t

..l[,$,

,t,

DATE ULUITOARE* Soarete este at6t de departede Terra inc6t ar fi nevoie de

peste 17 ani pentru a ajunge [aet, cititorind cu o vitezi egati

cu aceea a unui avion obisnuit.

;=

f' EcLIPsE DE SonRECAnd Luna trece printre Soare

si PamAnt, aceasta proiecteazac umbra care ascunde cAtevarr in ute lu m ina Soarelu i. Acestfenomen se numeste eclipsade Soare sau eclipsa solard.

Protuberantele mai marrse pot indoi si cad inapoi,pe Soare

SoaRELE, SreauA NonsrRA

Terra

Cum are loc oeclipse de Soare

Eclipsd partiald de

Luna

Eclipsd totald de Soare

Soare

Lumina Soarelui \

Soarelede aproape

]E

nanen[dcare se

li rec[i i le.

u atmosferaa Polilor,rte coloratd,

[a PoLuL Nord

fll'/rt{';{b

'i''l '/

{tl'i. , ',1' j, ,,I.

" \,,

1,/' i{.,

,! /tro'"i

Soare

LunnrNr MAGICISoarele emite in permparticule minuscule, <

rdspAndesc in toate diIntrdnd in contact cuterestrd in apropiereacreeazd o lumi nozitatnumitd aurc-lrd.

0 aurori vizuti de L

fr.f",rrr\dire^.'-tt tliei^-

lr,llcrL,A -'oddfd'ullTin ^

's SoA,.-dJ:

'-trtd luir^lt"t-9(/rl -

il"eoc6;',;;"

Hereur, eel mai rapid&M"r.ur este planeta cea mai apropiati

SpnTruL CosMrc

de Soare: se invirte in jurul lui foarte repede,pentru a nu fi atras de gravitafia acestuia.Mercur este minuscul, fiind pufin mai maredecit Luna; nu este protejat de atmosferi,de aceea se incilzegte foarte tare in parteaexpusi Soarelui 9i este foarte rece in parteaaflati in umbri. Suprafafa sa este stincoasigi plini de cratere.

MERCUR ix CIFREDistan\a fa\d, de Soare: 58 demilioane de kmDiametru: 11 878 kmDurata unui an (o orbitd in jurulSoarelui): 88 de zile terestreDu rata unei zile (o rota[iecompletd in jurul axei sale):

59 de zile terestreLuni: 0

* 'StANcr 5r CRATERE

Craterele de pe Mercur s-au formatprin caderea meteoritilor (mase derocd si metal) pe suprafata lui.

Mercur este atit de aproapede Soare incAt este foarte greude vdzut de pe Terra

Cratere gi fragmente de stincdde toate mdrimile cauzate deciocniri cu diverse corpuri cere5tiproven ite d in spatiu acoperasu prafala planetei

Suprafafa luiMercur

qb

*,, 1

RE

*#

\\t\\ '\

-t,.*

,fjfs

DATE ULUIT()ABE* Pe Mercur am fi de trei orimai ugori dec6t pe Pimint,pentru ci forta gravitafiei sateeste foarte slab5.

Mariner 10 inzbor spre Mercur

f' TTMPERATURT-REcoRDFata lui Mercur care este expusd Ia Soareatinge 4 000oC, o temperatura de patruori mai mare decdt temperaturade fierbere a apei si suficient de marepentru topirea plu m bu lu i. Pe fataaflata in intu neric, insi, tem peratu raatinge -200 o

C.

fSoNDA MnnrNER 10: n an ii 1 9 7 O, sonda spaliala,^ilariner l0 a intratin istorie:recAnd pe langa doua planete:a facut primele fotografii cu planeta',/enus li Ie-a expediat pe Terra:nde radio, apoi a ajuns la Mercur.

Mercur ;i partea sa umbriti

Cuu sE FonuEAzA uN Cnnren

4 Un meteorit love;teI o planeti, ridicAnd un

enorm nor de praf si

fragmente de roci.

l) Rocile si praful sar inZrcute dit.hiite pentru a

cddea apoi din nou pe sol.

{; Rocile si prafulJ rotr.ura un cerc marein ju ru I crateru Iu i sapatde meteorit.

Suprafala lui Mercur va rdmAneneschimbata timp de milioane de ani,pentru cd acolo nu existA nici ploaie sinici vAnt care sd o poafi modifica.

/-r

r: - -

r -- ---rrrr --

r - -- !'cnurA $r DEscoPERA :

PLANETI pAruArut: p. 31

I snlNTA iru .lunul NosrRU: pp. 48-49^7

L---------- r----------

{Fn

SpnnuL CosMrc

Venusr ,rlueeafaruP)de seari

&V"nu, este a doua planeti ca distanlide la Soare gi cea mai apropiati de Terra.Dupi Soare gi Luni, este cel mai luminospunct care poate fi vizut pe cer, unde apareca o stea strilucitoare, in special inaintede risirit gi dupi apus. Fiind aproape la felde mare ca Terra, adiposte;te o lume totaldiferiti: solul este arzdtor, iar atmosferae densd gi plini de otrivuri.

VuxrJS ix CrrREI)istau!u ler[z-r cle Soetre:

I O8 nri li oern e cle k m

I)iarnetru: I2 I(X)kmI)uratzr ullui an (o orbita in jurulSoirrelui ): 22; cle zi le terest re

I )trrata unei zile (o rota[iecorlrpletr-r irt jurul axei sale):

/ 1;l cle zi le terestre

Nucleu stancos

Crustd stancoasd

VuLcANr sr ScuRcERr DE LnvADin vulcanii care erup se scurg rAuri de l,rva(rocA topita) care parcurg suprafataplanetei si umplu mare parte din cratereieacesteia; de aceea, pe Venus sunt mult rlaiputine cratere decat pe Mercu r.

.".

Un vulcan erupe lavd

Peisajul de pe Venus

Lava vulcanilor acoperd treisfertut'i din suprafafa planetei

tr-

18

VeNUS, ,,LUcEAFARUL,, DE SEARA

4scoPERrREA LUr vrNusPrimele sonde trimise pe Venus s-audezintegrat imediat ce au intrat in contactcu atmosfera acesteia. U rmdtoarele, ca

Magellan, au folosit radare (semnale radio) ,/,pentru realizarea de harti ale planetei. {J

* 'AER InrsPrRABrLAtmosfera de pe Venus este formatdin special d in an h id ridd carbon ica.Reactiile chimice intre atmosferd si

sol formeazd nori de acid sulfuric,care se revarsd pe planeti sub formdde ploi acide.

DATT ULUIT()ART* Atmosfera de pe Venus nupermite trecerea luminiialbastre; de aceea, daci ailocui pe Venus, ceru[ !i s-arpirea rosu.

lmagine a suprafefei lui Venus preluati de sonda Magellan

C,0

ffi

-\------/

Un nor de cenuta ;i gaz seinalta dintr-un vulcan activ ---______.--

De3

ter plin cu lavd

& T"rr" este a treia planeti a sistemului TpnRA iru CTFRE

Terrq easa noastrisolar. Se afli la distanfa ideali fafi de Soarepentru a primi cantitatea potriviti de luminigi cilduri; intr-adevir; aici existi elementeleesen{iale pentru viata plantelor ;i aanimalelor: aerul necesar respirafiei gi multiapi. Din cite gtim, Terra este singura planetipe care existi forme de viati.

\,\\

Caracteristicile Terrei

1i

.,,1t t i

Riurile sunt surse de api .-\ \ \,.\iiTii'

t,-

..qt...-:"f o'\-.. .--

SpnTruL CosMrc

Distan[a fa[d de Soare: l5O demilioane de krnDiarnetrul: 12 I i(t kmDurata unui an (o orbitA injurulSoarelui): i350,2(i de zileDu rata unei zile (o rota[iecornpletd in jurul propriei axe):

2:1,9 de oreLuni: I

Nucleu intern din metal solid

N ucleu externdin metal lichid

Mantie stancoasd

Crustd groasd

f#

Oceanele ;i mdrileacoperd mare parte dins u p raf ala te re stra

RTSURSELE TTRREITerra are paduri infloritoare, campii fertile,munti foarte inalti, deserturi toride si poliglaciali. Trei sferturi din suprafata sa suntacoperite cu apa.

Muntii sunt cele maiinalte locuri de pe Terra

\\t.

CAmpiile sunt acoperite cucopaci, pdtuni si suprafe;e

. it,

1-',

/l

cu ltivate

TeRRA, Cnsn NonsrnA

7j

"di,--*-*;$;$tb:^

:1*,

Crrn Parnu AxoTIMPURIAnotimpurile sunt deterrninate de

inclinarea axei planetei noastre.C0nd Polul Nord este inclinatcdtre Soare, este vard in emisferanrrrdicd gi iarnd in emisfera sudicd;

$ase luni mai tdrziu, este vard insud qi iarnd in nord.

fil'q- Potul Nord

Polul Sud --- -

* 'Zr uA 5r NonPTEALa fiecare 24 de ore, Terra faceun ocol complet in jurul uneilinii imaginare (axa terestra) .

Pe fata intoarsi cdtre Soare este

zi, in timp ce pe cealalta fataeste noapte.

De;erturile sunt zonefierbinti 5i aride, cu ploi rare

Atmosferate restri

*'AERUL PE Cnnril RrsPrnAryrAtmosfera Terrei, aeru l, esteun amestec de gaze, in specialde oxigen si azoL Pe mdsurice se indeparteazi de suprafataterestri, aceste gaze devinmai rarefiate si, acolo undese term ind, incepe spatiu l.

cAUTA $r DESGOPERAPLANETn pAruArur: pp . 28-29,52-53

Vard in emisferanordicd

larnd in emisfera{" larnd inz'emisfera

nordicdSoarele sudicd

Vard inemisferasud icd

zi

,,,;;ff$PotutNord

#-"rlrf

ainl:'l:"

Terrei ii trebuieun an pentru a

A -. A

se inv6rti Tn jurulSoa retu i

, Axd*r/

+l

LuminaSoarelui

Noapte

il

rt

.it

tr

:t

rJ--

t>t

f,

Vara in Europa larna in Europa

ULUITOARE* Terra se invirte atetde repede incet un omoprit pe Ecuator, tiniacare imparte ptaneta pe

ori zontat5, pErcurge in2r, de ore /*0 000 km, cuviteza de 1 666 km/h.

Spanul CosMrc

Luna& Lun" este cet mai apropiat vecin spafial

al nostru. Ne pare luminoasi pentru cireflecti lumina Soarelui 9i, in fiecare zi, pareci i9i schimbi forma, deoarece partealuminati de Soare se schimbi pe misuri ceLuna orbiteazd, in jurul Terrei. Spredeosebire de planeta noastri, p€ Luni nupoate exista via{i: nu existi aer; iarsuprafa{a ei este acoperiti de cratere.

DATE ULUITOARE* Luna are nevoie de aceeagiperioad; de timp pentru a seroti in jurul propriei axe cuperioada de rotaf ie in juruITerrei, ceea ce inseamni ci depe Terra vedem intotdeaunaaceeasi fati a Lunii.

q#'MARILE DE PE LUNA

Luxn ix CIFREDistan[a fa{d de Terra:381 000 kmDiametrul:3 176 kmOrbita (timpul necesar pentruun ocol in jurul Terrei):21 de zile qi 7 ore

Unele cratere lunare au diametrulmai mare de 200 km

Suprafa{a Lunii

Terra vdzutdde pe Luna

Daca privesti cu atentie Luna, potidistinge pe suprafata ei mari peteinchise. Aceste zone se numesc miri,dar nu contin apa; au apirut dinlava cursi pe suprafata planetei n

cu miliarde de ani in urmd. .-;r

?#*

.'i

f:'i:

ffi,-{

g. 1 "1&t

{!

I

22

Fnzele Lurun

) Cateva zile mai tArziu,Lincepe sa apara luna ,,increstere" ti se poate vedea oparte su btire a Lu n ii, careeste luminata.

LUNA

Eclipsa de Lund vdzutddin zona de pe Terra in

Q Peste alte cAteva zile,r) Soarele o lumineazd pejumatate, iar Luna areforma de semiluira: este

,,PrimuI Pdtrar".

I Luna este ,,Plin5,"4] cand, dupa ce aparcurs jumdtate dinorbita in jurul Terrei, nearatd in intregime parteasa luminata.

4 Se spune ci Luna este| ,, Noua" c6.nd estesvizibila, pentru ca toata

s u p rafata intoarsa catrelerra se afla in intuneric.

* ' EcLrPsA DE LUNACAnd trece printre Soare gi Lund, Terraproiecteazl, o umbra asupra acesteia dinurmd. Cei aflati in zona terestri in care

este noapte vdd d iscu I argintiu al Lu n ii

devenind rosu cand intra in conul deumbra al Terrei.

Luna, eM fiumars:::::",

Soarele

-

23

care este noapte

Vdzutd de pe Terra, suprafalaLunii pare neteda, dar de aproapese observd cd este acoperita de

,$.(A1lci 5i cratere.

*Qf,,.b *'

#t&

{f,.". ,.,

,q

t::.i:5.{;

+':

cAurA gt DEScoPERAgntNTA iru .lunul NosrRU: pp . 14-15

?-'%\ \

*-,6

!*t

t,

L ------- - E-r! --r---- - - -

SpnTruL CosMrc a,ENERGTA Urun RncHETENaveta este impinsa de rachete,aparate suficient de putern icepentru a invinge fortagravitatiei si a zbura in spatiu.Racheta care a dus astronautiipe Luni se numea Saturn V.

Pentru a se migca in spafiu,astronautii folosesc un costumdotat cu rachete, numit MMU(Manned Maneuvering Unit -unitate de manevrarepersonala)

Saturn V

*'AMPRENTE PE LUNA

Doisprezece astronauti au pa;ipe Luni. Peste milioane deani, urmele lor vor fi incaacolo, pentru ci pe Lund nuexistd vdnt sau ploaie care sile poati gterge.

ln iulie 1969, astronautulNeil Armstrong a fostprimul om care a pigitpe Luni

11{ll ,

:

t

CfiIfitorieA ttln spa rlu

Traim in era spatiali:astronautii se aventure aze in Cosmos,se lanseaze sateliti pe orbite in jurulPimAntului ti sonde mici ajungla planete foarte indepirtate.

Omul nu poate supraviefui in spa{iu:nu existi nici aer; nici apA, iar temperaturilesunt de nesuportat. Pentru a putea cilitoriin spafiu, oamenii trebuie, a;ada[ si dispunide echipament adecvat, care si-i protejezede mediul ostil. Totodati, trebuie si aibila ei aer pentru a respira.

in timpul pregitirii, astronaufii trebuie si seobi;nuiasci si se migte in lipsa fo(ei gravitafiei

2*.$

CAlAroRrE ilu Spanu

O PITMBARE itrt Snnllul afara astronavei, astronautu I poarta

-r n costum spatial care il acopera din:ap pani in picioare, protejandu-l de:A ld u ra sau f rigu I exces ive.

w'SPACE SHUTTLE

Rachete ca Saturn V pot zburao singura data, in timp ce navetelespatiale pot zbura de mai multeori. ln I 990, o navetd spatialaa pus in orbita telescopulspatial Hubble.MMU este aclionat

de gazul emis de 24 demini-rachete MMU se manevreazd prin

comenzi manuale situate la

extre m itati I e b ratelorastronautului

.t

-l

\

TelescopulH ubble

Viziera cdgtii protejeazdochii astronautului delumina orbitoarea Soarelu i i'

cAUTA $t DESCOPERAs.#&l{1l;f; t$i$V#lUTIl : pp . 22-23

W##EIitriIeTIIIEfrT

#

Astro

Naveta spatiali pe orbiti

{t

-,4e\

i'l bb"*

l/

in spafii

L------------r----rr-r

25

SpnnuL CosMrc

&M"rt", planeta rece 9i stincoasi, se

numegte ,,planeta ro;ie" din cauza prafuluirotu care o acoperi 9i pe care, de multe ori,vAntul il ridici in furtuni de nisip ingrozitoare.Marte are anotimpuri, la fel ca Terra, dar estemai departe de Soare, iar temperatura sa estemai scizuti.

Robotul sondei Pathfinderexploreazi suprafata lui Marte

Marto, planeta stflneoasiMARTE ix CIFREI)istanIa 1aIz-r cle Soare:228 cle miliozrne de krnI)iametrul: (i 78(i kmDurata LlnLli an (o orbita in jurulScrarelui): (t87 cle zile terestreI)urutzr unei zile (o nrtaliecornpletir in iur ul propriei axe):

! \,( i de ore terestreLu rti: )

-- T,':::d i n m eta t so ti d

Crustd st]ncoasd

CnnrERE 5r VuLcANrMarte este plin de cratere, ca gi

Luna noastri, dar acestea suntbatute de vAnt si de furtunilede nisip. Vulcanii de pe Mar[esunt asemanatori cu cei de peTerra, dar sunt mult mai mari.

Robotul lui Pathfindera trimis imagini de peMarte pe Terra

Praf rogu ridicatde vAnturi puternice

Albia unui rAu secat:poate, Ia un momentdat, exista apape aceastd planeta

I i ;i: ' . ...{ r.* .-*,:_!*r{,&-!.-_ ,*in.- -,._.,"f+*,nrr.

."*r.;,'!::t :'::

lil

f

LUNTLE LUI MnRTE,tarte are douA luni: Phobos si

)eimos. Ambele mici si

ico pe rite d e c rate re, au o-crmA am uzanta: seamana cu

Joi cartofi imensi! Phobos are

Jiametrul de 25 km, iar)eimos de I 3.

Craterele aratdcd,zut meteoritiimilioane de ani

*\h

MnRTE, PmNETA SrarucoASA

lmaginile mirite alesuprafetei lui Marte aratiun strat de stinci acoperitde o ,,piturd" de praf rosu.

DATE ULUITOARE* Cet mai mare vulcan depe Marte, Muntele Olimp,are 26 km inittime, de treiori mai mutt decitEverestut, cel mai inattmunte de pe Terra.

,..:,,r" ,r, ,,. , Mrrtele olimp

,' '('i'-.' .','r,.. , ,t

' 11' ,,'.,1'

ir' ,,'..,-) '1 .-,;"..:.--,. I i; 1., ,'".'-'...:.1 _i ....

Everestul

unde auCU

in urmdI

I

i

i

i

ExrsrA VIATA DE MnRrE?Sonda Pathfinder a asolizat pe Marte in 1997 .

A trimis pe Terra imagini ale suprafetei rosii

si stincoase a planetei, dar nu a gasit nicioforma de viata.

GAUTA $ I DESCOPERAp. 18

'q,-.'.'-

(/tt-

L---!r---l-E-----t----

27

SpnTruL CosMrc

Iupitew) uria$ul&jrpiter este de departe cea mai

mare dintre planetele sistemului solar:de zece ori mai mare decAt PemAntul!Totuti, nu este o planeti stAncoasi,ca a noastri: este formati din aceleagigaze ca gi Soarele, dar nu a crescutsuficient pentru a deveni o stea.Norii infa;oari Jupiter in minunateviluri colorate, rotii, galbene 9i albe,iar furtunile se dezlintuie timpde sute de ani.

Caracteristicilelui Jupiter

,,Marea Patd Rogie" este ofurtund cu diametrul de50 000 km, de patru oridi mensi uni le PamAntul ui

Zonele intunecate suntstraturi mai adAnci de gaz,

vizibile prin deschideriled intre nori

* 'UN UnrAs Gnzos

JUpITER iN CIFREDistan[a fa[d de Soare:7 76 demilioane de kmDiametrul: I42 984 kmDurata unui an (o orbitd in jurulSoarelui): I L,9 de ani tereqtriDurata unei zile (o rota[ie completdin jurul propriei axe): 10 ore terestreLuni: 63

Hidrogen giheliu gazoase

Mic nucleustincos

Hidrogende densitatema re

Jupiter este numit si ,,uria5ul gazos", pentruci suprafata sa nu este solida, precum cea aPamdntului. Dimpotrivi, nucleul siu micstdncos este imbricat de un strat dens degaz, f ormat in special din hidrogen si heliu.

lnel sublir

\

* ' LUNILE LUIJUPITERJupiter are 63 de luni: patru mari(lo,Europa, Canimede ti Callisto) ,

restul fiind mult mai mici.Canimede este Luna cea maimare din sistemul solar. Celepatru luni sunt cunoscute si subnumele de ,, luni galineene"pentru cd au fost descoperite in1 61 0 de Calileo Calilei.

Ganimede

28

'ftI

*

iF

JuPrrER, UnrA$ul

Io este ocLt vu lcanitot titrtpul

','rir',i; tt.'

Iund caldd,in e ru ptie

Europa esfe acoperitd degheata, atAt de neteda incats-ar putea patina pe ea.

-,\gfrt

Lava sulfuroasaexputzatd de un VULCANII DE ptr IOvulcan in erup!ie

Io esle I-Llnzr cerr maiapropiutz-r de Ju lri ter.i n I 1 )l 1 ).' clou i-t son cle

Vo1'uger au fz-rctr1 citevitIotografii erle vulczttri Ioriu erup[ie.

lo este acoperitd de u n strat:i - sulfuros de culoare rosie

i

I

I

:

DATE ULUITOART* lneLuL sublire care inconjoar;Jupiter are adesea o grosimemai mici de un kitometru; a fostdescoperit abia Tn 1979, desonda spaliati Voyager.

* ,,Marea Pati Rogie" inreaLitate nu este rogie m€r€u:culoarea sa se schimb; de [amaro [a rosu patid, dupiculoarea norilor care trec pe

d easu p ra sa.

L ------- --- ----r------

29

SpnnuL CosMtc

Saturn $i inelele sale& S"turn este a doua planeti a sistemului

solar ca mirirn€, diferiti de toate celelaltepentru ci este inconjurati de inele late 9iplane. $i alte planete au inele, dar la nici unanu sunt atAt de luminoase 9i de vizibile. La felca Jupiter; gi Saturn este un adevirat uria;gazos. Cele doui gaze principale din care esteformat sunt hidrogenul gi heliul.

lnelele lui Saturnformeazd un disc plat lat

Micul nucleu solid esteinfasurat in nori de gaz

Sa,.ruRN ix CIFREDistan[a fa[d de Soare:1 +'26 de milioane de kmDiametrul: t 20 5:16 kmDuraIa unui an (o orbitd in jurulSoarelui): 29,5 de ani teregtriDurata unei zile (o rotafie cornpletdin jurul propriei axe): 10 ore terestreLuni: 60

H id rogensi heliu

Mic nucleustAncos

gazoase

Hidrogende densitate mare

qtv O PnTETA FonnrE

FnuMoAsAObservat cu ochiul liber de pe

PamAnt, Saturn pare o stea de aurcare striluceste pe cer, dar estesuficient un m ic telescop pentru a-iputea admira inelele si cel putinpatru dintre Iunile sale.

Inelele lui Saturn suntatAt de subtiri incAt,vdzute d in p rof il ,

nu se disting.

Saturn

SaruRN gr lruelELE Snl.e

Lunile cele maiindepirtate suntsfere de piatri

f inghefati'

'LuNtLE LUt SnruRN

Din cau za distantei enormede Soare, toate lunile luiSaturn sunt lumi inghetate.Titan, cea mai mare, estesingura cu atmosferd. Phoebe

* Enceladus'SoNDA SpnnALACnsstNt-HuycENsSonda Cassini-H uygens ,i-a inceputcilatoria spre saturn in igg7 .in 2004,sonda Huygens a intrat in atmosferalui Titan, in timp ce Cassini arimas peorbita in jurul lui Saturn.

f sonda spatiali cassini-Huygens

IwELE RonToAREVazut de pe Pamant, Saturn pare sd

rf;J;:iJTllffi;ffiJiJ:5:ilt:

rydemonstre azd, cd sunt mii. Sunt

I fgrmate din fragmente de piatra

Itr shffifi.ll'uorbiteazainjuru UI ' ---..

\

Mimas

Titan, cea mai maredintre lunile lui Saturn

fim:*tit;;;Sistemul de ineleal lui Saturn

DATT ULUII()ABT* Atunci c6nd a observat saturn in 1610,Gatiteo Gatilei nu dispunea de un tetescopsuficient de puternic pentru a distinge ctarinelele. s-a gindit cE umft;turite taterale arputea fi tuni gi a notat: ,,saturn are urechi,,.

Tethys

$TltNTA iru .lunuL Nosinu: p. 48

Uranus, I{eptun gi Pluto&Pl"n"tele cele mai indepirtate de Soare

SpnnuL CosMlc

(,,planetele exterioare") sunt Uranus, Neptunti Pluto. Uranus ti Neptun au cam acelagidiametru, de circa 4 ori mai mare decat alPemantului, o atmosfere foarte dense,mici nuclee stAncoase si inele subtiri .

Degi, conform ultimelor convenfiiastronomiG€, Pluto nu mai esteconsiderati planeti, o vom considera,*xin continuare o planeti de sinestititoare. Este atAt de departeincAt cu greu se distinge, chiar gi

cu un telescop foarte puternic.

Inelele intunecate ale luiUranus au fost descoperiteabia acum 22 de ani desonda spatiala Voyager

Uranuseste inclinatin lateral

e'LuMrLE ExTTRIoAREUranus;i Neptun sunt uriagi degaz, ca ;i Jupiter si Saturn, dar nuatat de mari. in schimb, Pluto esteo micd sferi stAncoasd de gheali.Este atat de departe de SoareincAt orbita sa este enormd.

UnANUS iN CIFREDistanfa fa[d de Soare:2 87 l de milioane de kmDiametrul: 51 t 18 kmDurata unui an (o orbitd injurulSoarelui): 84 de ani tereqtriDurata unei zile (o rotafiecompletd in jurul propriei axe):L7 ,24 de ore terestreLuni: 27

' :i :i ;: :,[ i | "' i ff i,':,: i:

!::!,Zhidrosen:t*- -

.'%,fu

- F-- 4

EffiX;'on'ndedensitateFff\ Mic nucteu stancos

,,Marea Patd Intunecatd"a lui Neptun este o furtundde dimensiilnt

UnnNUS, NePTUN gr Pluro

\-\--

\s

Pluro 5r CnRoNStim de putin timp despre Pluto si mica lui Lund,

Caron, deoarece sunt foarte indepartate. Caron areju mitate d in d imensiu nea Iu i Pluto si a fostdescoperit abia in 197 B.

G--Jr .s-\-: _/

ffi

$TllNTA iN JURUL NOSTRU: pp. 48-49

DATE ULUITOARE* De c6nd a fost descoperitin 1930, PLuto a parcurs doarun sfert din orbita sa in jurulSoa re [u i.

Pruro ix CIFREDistanla fa[d de Soare:

5 \) | t+ de rnilioane de kmDiametrul: '2 281 kmDurala Llnui an (o orbitd injurulSoarelui): '2 \9 de ani tereqtriDu rata unei zile (o rota[iecompletd in jurul propriei axe):6r't de zile terestreLuni: 3

0 rbitatui Neptun . /

/'t soa re

--.#t-"'id?/ ,",'-'/ -'l'

/ '*rd-

/0rbita tuiPtuto in punctulce[ mai apropiatde Soare

PTANE,TA CEA MAIixonPARTArAin general, Pluto este planetacea mai indepdrt atd, de Soare,

dar o parte din orbita sa este

mai apropiatd decdt cea a luiNeptLln. in aceastd perioad5,Neptun este planeta cea maiindepdrtat d.

0rbita lui Pluto

NnpruN ix CIFREDistan[a fa[d de Soare:4 t+]'i de milioane de kmDiametrul: !+9 528 kmDurata unui an (o orbitd in jurulSoarelui): 165 de ani tereqtriDtrrata unei zile (o rota[iecompletd in jurul propriei axe):1ti, 1 de ore terestreLuni: 13 L---rr-r------r-r-----

33

SpnTruL CosM,tc

servareil

Universul ;i originile sale ;i pentrua ciuta urme de viafi in alte lumi,astronomii folosesc telescoapefoarte puternice.

Pe Pimint ajung firi incetare, din intregUniversul, Iumini gi unde radio. Telescoapeleoptice au lentile sau oglinzi;i folosesc luminapentru a studia stelele, in timp ce

radiotelescoapele au antene mari, prin carecapteazi unde radio. Unii oameni de ttiin{iincearci si intercepteze semnale radio ce arputea fi trimise de locuitori ai altor !umi.

La SETI (Search for Extraterrestriallntelligence, lnstitutul pentru Cercetarealnteligenfei Extraterestre), savanfii folosescma;ini speciale pentru a interceptaeventualele semnale radio striine.

* 'Cu OcHn ilv SnnlruTelescopul spatial Hubblereuseste sd captezefotografii foarte clare aleunor stele foarteindepartate, pe carele transmite pe Pamintprin sem nale rad io.

Telescopulspafial Hubble

:= Un radiotelescop

C 't' Nh

' RADIoTELEscoAPELERad iotelescoapele, precu mVery Large Array din NewMexico (SUA) , sunt prevdzutecu antene parabolice uriase,pentru a capta semnalelerad io d in spatiu .

Tt

O parte a cupoleiramAne deschisa pentrua lasa sa intre in telescoplumina stelelor.

* 7 DrNcoLo DE NonrAtmosfera terestri tinde sd

absoarba Iumina stelelor, facandastfel dificil pentru astronomistudiul astrelor. Pentru a rezolvaaceasti problema, telescoapeleoptice mari se instaleazd pevArfurile muntilor foarte inalti,unde aerul este mai curat si

mai rarefiat.

OSSERVAREA SpnnuLut.J'z:Z/'Z'DLumina intrd fn telescop

din acest punct

O oglindd secundardreflecta lumina ogl i nzi iprincipale in ocular(sub oglinda principala)

CAnd aerul este curat ;irarefiat, stelele se disting clarin intunericul cerului

Telescop optica;ezat pe vArfulunui munte

rJz4t *lo

"l^l

{'.-lgv\

)k*M- f

1d"l

JL74

,lvzA

+ I;.f

\

I

<"-v\.

--'g re

* ' EsrE CIwEVA Acolo?in 1974, radiotelescopul din Arecibo(Puerto Rico) a lansat un mesaj inspatiu. Mesajul va ajunge Ia o altistea si la eventuale forme de viatiinteligente abia in anul 27 000.

Mesajul este codat ;icontine informatii privindpersoane, u n itati de masu ra

5i telescoape.

Oglinda principald(sub sasiu) focalizeazalumina si face ca stelefoarte indepartate sa

para aproape.

Un ;asiu solid din olelsustine oglinda.

Mesajul de la Arecibo

ft:)-- - - - r - - - - -- -- - - - - - - - - rt\ 6"urA gr DEscopERA i

? coMUNcATnLE: pp. 42-43 /MARILE INVENTII: pp. 44-45

l---------r --------r --

{F3s

AsteroiniOtaO

$l meteorolz,I& Artero tzii sunt buciti

de piatri ce dateazd, din vremeaformirii planetelor; existimilioane de asteroizi in jurulSoarelui. Meteoro tzti suntfragmente mai mici de piatri9i praf; unii cad pe PemArt, dar;fiindci au dimensiuni mici,ard in contactul cu atmosfera.Un meteoroid care atinge solulse numeste meteorit.

SpnTruL CosMrc

s€

Obiecte pietroase dinorbita din jurulSoarelui de-a lungulcenturii de asteroizi

-$

* ' FAsrR DE AsrrRovt

Asteroizii sunt prea micipentru a fi observabili de pePamAnt fara ajutorul unuitelesco p

Asteroizii ce contin dioxidde siliciu sunt din piatra

., Asteroizii carbonaticic' co ntin carbon

$;

Majoritatea aste roizilor din sistemutsolar orbiteaza in jurul Soarelui intr-ocentura aflati intre Marte ;i Jupiter.Sondele spatiale care trec spre planetemai indepirtate riscd sd intre incoliziune cu ei cAnd o traverseazi.

Asteroizii se

dezintegre azA cAndse ciocnesc

t LtzruNr iNrRE AsrrRo tztUneori, asteroizii se ciocnesc ;i se sparg inbuciti mai mici. Acum milioane de ani,existau poate doar citeva sute de asteroizi,care au continuat sd se ciocneascd.

Asteroizii metalicicontin fier

DATE ULUIT()ABE* Asteroidut identificat ca fiind cel maimare din f69ie se numegte Ceres 9i arediametrul de aproape I 000 km.

* Mutli meteo roizi sunt f ragmentede praf ,,pierdute" din coada cometelor.

J

TERO\Z| $r METEOROTZT

* 'CRATERUL BnnRINGERAcum aproximativ 50 000 de ani, un meteorit cu

diametrul de circa 60 de metri a cAzut in Arizona(SUA) , creAnd un crater adanc de 17 5 de metrisi avdnd latimea de 1 265 de metri.

f'STELELE CAzATOARE

Cand un meteoroid intra in contactcu atmosfera terestri, devineincandescent;i traseazd o daralu m inoasd pe ceru I noptii. Acestedare lu m inoase su nt den u m itemeteori sau stele cizitoare.

Craterul Barringer

Traditia spune ci acela carevede o stea cizitoaretrebuie si-;i puni o dorinfi.

\#:

r'r)i$b.r

ft- - - - - - - - - - - - - r r - -t:Ti+\ ff"urA $r DEscopERA

Y DtNozAURn: pp. 54-55Cea mai mare parte dinasteroizi este la fel de vecheprecum sistemul solar

Coliziunile intre asteroizi, frecventein epoca formdrii sistemului solar,sunt in prezent mult mai rare L-----------------rr

- -

{F3r

SpnTruL CosMrc

Dflre de lumini&cometele sunt conglomerate de

{ Atunci cind o cometi seI apropie de Soare cam la distanta

la care este planeta Marte, aceastaincepe si degaje gaze.

=+

piatri gi gheafi cu dimensiuni de cativakilometri . Cele mai multe se gesesc

departe, in partea exterioari asistemului solar; dar unele urm eazd,

lungi orbite eliptice care le aduc atitde aproape de Soare incAt Ie putemvedea. Cometele au aspectul unor daresau pete foarte luminoase in mitcare;unele au cozi luminoase cu lungimeade milioane de kilometri .

#?'O ConpA DE GnzCoada este un amestec de praf si gaze

care sunt emise de cometd atunci candse apropie de Soare. Cand o privim,pare incandescenti, dar in realitateeste inghetati si striluceste doarpentru ca reflecti Iumina Soarelui.

O cometi cu coadacaracteristici

ONIGINEA CoMETELoR

r) Atunci cAnd se apropie de Soare,L gazul ti praful desprinse dincometa formeazd un nor luminos,denumit ,,coamd,".

DATE ULUIT()ARE* Coada cetor mai maricomete vizibite de pe Terradep59e9te 160 de milioane

Nucleul unei cometeesfe format din gheatd,praf si fragmentede piatra

,,Coama" este un norde gaz 5i praf ce

inconjoara nucleul

r) Particulele mici proveniteJ Ue la Soare imping gurul si

praful si le dispun intr-o coadaI u nga.

DAne DE LurvllruA

Vdzutd de pe PdmAnt, coada cometeiare aspectul unei dAre luminoase

Coada din praf se desfdgoardin spatele coamei cometei

Coada de gaz esteindreptata in directiaopusa Soarelui

%MErEcuffi;:',,Unele comete, precum cometa West,au doud, cozi indreptate in directiid iferite. in aceste cansri , coadaalbastruie , gazoasi, se alungegte indirectia opusd Soarelui, iar cea albasau galbuie, facuta din praf,se dezvolta in directia din carevine cometa.

CovtETA HU,LETCometa Halley poartd numele astronomuluienglez Edmond Halley, cel care i-a calculatprimul traiectoria. in IlOS,Halley a

prevdzut cd o cometd care a fost vdzutd in1682 se va intoarce aproximativ la fiecare76 de ani, qi aqa a fost.

Cometa HatLey ltapiseria din Bayeux, 10661 lmagine din 1986

+3e

E*^ s@ )t"tele

SpaTruL CosMrc

par si-gi schimbe pozi{iade la o noapte la alta ;i in cursulanului; acest lucru se intAmplideoarece, in timp ce Pimintul se

rotette in jurul Soarelui, el se rotettegi in jurul propriei axe. Hertile ceruluireunesc stelele ?n 88 de grupurl,denumite constela{ii; in aceastipagini vei gisi hir{ile necesarepentru a putea distinge uneleconstelatii.

Pentru a folosi harta, caut-o mai intAi pe ceacorespunzitoare lunii curente. Harta estealcituiti astfel incAt si arate cerul aga cumapare seara (aproximativ la ora 21 :45'), privindspre sud. Jara noastri fiind situati Ia nordde Ecuator; vom distinge mai ales constelafiiledesenate in partea de sus a hirfii; daci insivom cilitori Ia sud de Ecuato[ vor fi vizibilecele desenate in partea de jos; in acest caz,pentru a folosi harta, trebuie si intorci cartea.

Ai reu;it si recunogticAteva constelatii?

fiRTTLE crr-r MAr vrcHrCele mai vechi ha(i ale ceruluiprovin din China ti au peste omie de ani.

* 'illl"T:*'',' DrN Iurulr PAruA iru NotEMBRTE

Steaua Vega cea albastra domina cerul emisfereinordice, fiind vizibila si dintr-o parte din emisferas u d ica. in cearca sd rec u n osti patratu I fo rm at d e

constelatia Pegas sau Fomalhau lt, steaua foarteluminoasi din apropierea Capricornului.

Noiembrie Octombrie Septembriet'Hartacerului

ayqua!oN ayquopo ayqrualdag

HAnTILE SrelARE

* 'STEAUA PoLAnADaci am putea vedeam iscarea stelelor accelerati,le-am vedea rotindu-se in cercin jurul unui punct fix. inem isfera nord ici, steaua ceamai apropiata de acest puncteste Steaua Polara.

Harta constela{iilor din jurulPolului Nord

August Iulie Iunie

In cursul anului, stelele semisca de la est la vest, a5a ca

cite5te ordinea lunilor de ladreapta la stAnga

Cer DE TnnESTnATUCESCSrprELE?Lumi nozitatea stelelor se

mdsoard cu o mdrimenumitd magnitudine:stelele cele mai luminoaseau valoarea 0 sau - 1. Cuochiul liber se vdd stelepand, la magnitudinea tj.

Balanla esteI 2 constelatii

una dintre celeale zodiacului

De Ia Ecuator,-'toti vedea stele:'in ambele: ,n isfere

Sistemul nostru solar face partedin Calea Lactee: se distinge ca

o dAra luminoasd palida si valuritacare traverseazd ceru I

ft)-- r r r - - - - - r -r - - - r r - r r - !Ag v v I-Y ) ) cAUTA $r DEScoPERA I

Y -

ATLAs: pp. 1o-1 1,s4 (!.----------------r--- -@

Tsntny e!ln I etun I

+41

Spn1lUL

@l$eme

&^ Fe wg'rffi'lnci din Antichitate, existi

legende despre stele gi figurilepe care acestea le desenau pe ce[ata cum dintotdeauna oameniiau folosit astrele pentru a navigagi pentru a se orienta.

Celetorii din emisfera nordici foloseauSteaua Polari pentru a identifica pozi{iaPolului Nord, in timp ce aceia din emisferasudici se ghidau dupa cele patru steledin Crucea Sudului pentru Polul Sud. Odatireperate nordul ;i sudul, puteau determinagi celelalte puncte cardinale. Primii cilitoriau stribitut oceane gi degerturi folosinddoar stelele pentru a se orienta.

Todia Gemeniloreste una dintre cele12 semne zodiacale.

f'SrELr sr ZttPopulatia maya credea cduneori zeii luau infatisareastelelor 5i a planetelor.

Poem ilustrat de mayati, in carediviniti{ile au formi de planete.

?f,- DTcEMBRTE PArrrA ir.r Mnr

Cauti cele trei stele luminoase ale ,,centurii" lui Orion.Pornind de la ele, poti sd recunoSti si strilucitoarelestele Sirius, in Cainele Mare sau constelatia Leulu i.

Harta cerului

-*?{!ew a11ydy 4uew

f'STELELE POLULUI SUDin dreptul Potului Sud nu se aflinicio stea, dar unele stele dinvecinitate formeazd o constelatiein forma de cruce, denumita chiarCrucea Sud u lu i.

ConstelaliaGemenilor estecu noscuta pentrustelele Castor 5iPollux,gemeniidin mitologie

Ecuator

Harta constela{iilor dedeasupra Polului Sud

Februarie Ianuarie Decembrie

Orion, vAndtorul, cu centurasa de stele luminoase

t"NsrE LAt I LE zoDIAcALEin fiecare an, Sourele traverseaziaceleasi 12 constelatii. Acestearep rezinta cele 12 semne zodiacale,adesea reprezentate prin animale,precum Taurul si Racul.

Racul

cAUTA $l DESCOPERAcAuroRr gt EXPLoRAToRI: p. 15

l--r-------r----rr---r

SrEn,' Snu PTANETA?C0nd priveqti cerul instelat,pare dificil sd distingi stelele deplanete, dar poti sd o faci indoud feluri: luminaplanetelor este fixd, intimp ce aceea a stelelorclipeqte, iar planetele iqischimbd incet pozi\iafafd de stele.

Stelete ctipesc.

aueruqal eyenuel eyqrua)ao

+,43

SpaIUL CosMlc

Viilta unei stele&O srca se nagte dintr-un nor de

gaz gi praf (nebuloase). ln Univers,sunt prezente stele de toate vArstele:intotdeauna se nasc unele noi, intimp ce altele mor. O stea triiegtein medie cAteva miliarde de ani.Steaua noastri, Soarele, are circa5 miliarde de ani: este o steade vArsti mijlocie.

* 'S-A NAscur o SIEAO nebuloasd contine materiaprima necesari pentru viataunei stele. ,,Cheaguri" dehidrogen si praf se aduni,atrase de forta gravitationalireciproca. Unindu-se, se

incilzesc ;i apoi se aprind.

Mxm-ru

#ry€

#rxf

4 Stelele noi seI nur. d in gaze le

;i praful dintr-onebuloasa.

.J:.

, O parte dlg-g"z seL concentreffiS si

formea 26, o sferd '

care se inv6.rte.

t

-$

DATT ULUITOARE* Peste 5 mitiarde de ani, 9iSoarele se va miri pini cind vadeveni o ,,giganti rosi€". Atunci va fide o suti de ori mai mare dec6t esteacum, iar temperatura Pim6ntu[uiva creste p6ni [a mii de grade.

CuroRrLE SrnrELoRAstronomii pot sd-qi dea seama

de temperatura unei stele dupdculoarea sa. Stelele rnai calde ardrnai rapid Ei trdiesc mai pu[indecdt cele,,reci".

Stetete atbastre suntcete mai calde lcirca20 0000c1

Giganta rogie Betelgeuse

q#'O GrcnrurA Ro5lrO stea aflata la sfArsitul vietii incepesa-ti consume propriul combustibil,h id roge n u I ; cAn d acesta este peterminate, steaua se mdre;te 5i i5i

schimba culoarea in rotu, devrffi,d

Vrnrn Uruer Srel.r

Stelele atbe au otemperaturi de circa1 0 0000c

Stetete gatbene,precum Soarelenostru, autemperatura de circa6 0000c

Stelele portocatii sirosii sunt cele mai,,reci" [3 000-/r 500oCI

se mareste, devine o gigan;trosie si incepe sd consuelemente care ard la,,.,si

temperaturi mai m

I CAnd steaua a terminat4] uproape tot hidrogenul, .,

F La sfAr;it, gigantarU rosie Tsi consumd tot

urA $t DEScoPERA

scn r m Da cu loarea tn rosu, oev,,ffimH}c

astfel o giganta ro;ie. '

ffi',..*+h;;*ir. 't,,,. ry''

I in finat. steaua seO raceste si se

transforma intr-o p iticaneagri.

, .: ,, ,

==

u-se,lzesc,

;i

stea deciiler iliarde

dral,

si

)sOC

dm

rnorcale:o

ij lolp (

0n

rAr

inrdt.nijml1C

:d,

min

Itri;e1

rin.ea

intirvl

ntSC

rri;teri r

p

s1

n

e

ti

:erle

aF

)Sun

)terdt

SI

la

nc:e l,

e;)osire5

mi

)nze.

SC

e

IS

C€

ini.

LO

3a;AS

inrrerluc

rxirni

cobrayir)vr

m'al

ArJsfe r

devdinstradpl't

dei

ST

d,

dst

alj,

gazera se

vine r

nensiil uceroxinan i.

38-41hiT"e tl$ JURUL NOSTRU: pp.

45

i stele

&Ostea de dimensiune mijlocieprecum Soarele va deveni o gigantirotie gi apoi o pitici albi. O stea dedimensiuni mult mai mari, se va miriintr-o supergiganti rotie gi,

se mictoreze, va da nagtereuriate explozit (supernovi) :

ce rimAne din micul nucleuse numeste stea neutronici.Stelele de neutronice, sau pulsarii,emit fascicule de unde radio.

€PLozrA Urur suPERNovELa explozia unei stele, se poate atingeo luminozitate egala cu cea a I 0 miliardede sori, dar n u pentru m u lt tim p.in cAteva saptimAni sau luni, lumina scade,pana devine practic invizibile.

* 'NEBULoAsA RncuLUrin 1504, s-a observat o luminaneobisnuita pe cer: exploda osupernovd. Norul de gaze ;i prafce s-a impr5gtiat in spatiu se vedesi astdzi si se nume;te NebuloasaRacu Iu i; in interioru I sau, se aflao stea neutronicd.

NebuloasaRacului

in loc seunelceearotitor

Explozia unei stele caredevine o supernovi.

SUPERNovE gt SrrLE NeurRoNtcE

Pol magnetic

Stea neutronicd

PursARrIPolii magnetici ai unuipulsar emit unde radio carecdlStoresc rniliarde de kilometri.Deoarece pulsarul se roteqte,fasciculul de lumind se roteqte Ei el,ca lumina unui far.

U nde radio

:APursin);CAnd undele radio ale unui pulsar ajung pe

Pamant, pot fi interceptate de un radiotelescop:ele produc o serie de impulsuri ce se pottranspune intr-un grafic.

lmpulsuri regulate provenite de la un pulsar.

ffi-- - :

- - - -- --- - - -- -- - - - -'l- 2) cAUTA gr DEScoPERA )

T gntNT* itu JURUL No$rRU: pp.24-zs (Il----r- r--------------

Stea neutronici

DATE ULUITOART* Supernovete sunt at6t de[uminoase inc6t cel pulincinci au fost observatecu och iu t tiber, ina inte dei nventia tetescopu tu i.

tF4r

Spnnul CosMlc

Gf,urile negre&CAnd stete foarte mari mor devin

lucrurile cele mai ciudate din Univers:giuri negre. O gauri neagri are o fo(ede gravita{ie atAt de puternici incAt nimicnu-i poate scipa, llici micar lumina!Degi giurile negre sunt invizlbile, fortalor de gravitafie ajunge foartedeparte, dtrigAnd tot ceeace intAlnesc. Pentru a identificao gauri neagri, astronomiistudiazi efectul acestei forte.

Gaurd neagrd

!6srrn cnRE sE MrcSoR rnzA

Cand o stea se transformd intr-o gaurdneagrd, dimensiunile sale se reducmult. Daci Soarele nostru ar devenio gauri neagrd, diametrul siu,in prezent de 1 ,4 milioane deki lo m etri , s-ar red u ce la 6 .

DATE ULUITOARI* Quasarii sunt obiecte[e celemai indepirtate care se cunoscin UniveFS: produc o marecantitate de energie, dar nuse stie care este in real,itateoriginea tor.

*lru CAUTAREA GAURTLoRNTGRECan d s u nt atrase intr- o gau ri n eagrd,p rafu I s i gaze le ste Ie Io r invec i n ate se

incalzesc ;i em it lu m ini, u nde rad iosi raze X. Pentru a descoperi gaurilenegre, astronomii folosesc satel itispeciali, capabili si interceptezerazele X.

tSAtCIitUI RXTE iNciutarea giurilor negre

z

Jeturi de gazies din quasarde-a Iu ngu I axeidiscului

GAURTLE NecRE

Gazul provenit de Iao stea vecina este atrascatre gaura neagra

Quasar

* 'O lrrrrMA NrncRAin spatiu se gasesc si obiecteciudate, denumite quasari, care aupoate in centru o enormi gauraneagrd. Quasarii au acelasi aspectca ti stelele, dar sunt atAt deindepartati incat e posibil sa aibalumina cAtorva miliarde de stele.

Stele, gaze gi prafse invArtesc in jurulgau rii negre d incentrul quasarului.

Gaurd neagrd

Orizontulde even iment

* 'CApEREA

NencRAlrurR-o GnURA

Praf ;i gaze Zona care inconjoard o gaura neagrdse nume;te ,,orizontul deeveniment". Tot ceea ce se afla ininterioru I acestei zone risca sa fieatras de fo4a de gravitatie a gauriinegre ;i sa dispara pentru totdeaunadin Univers.

/rrr:--------------r-c-!'cnurA gr DEscoPERA i

MAHILE INVENTII: pp . 22-23cum FUNcTtoNEAzAI: pp. 52-53

fi*ilrl{It

JN/-/ -)f->k d*

))K ao")

Y

aura neagri

/a t-4s

SpnTruL CosMrc

Calen Lnctee./)- (

-{ ? )oarete, steaua noastri, face parte'L / rdintr-un uriat grup de astre (galaxie)denumit Calea Lactee: acesta confine200 de miliarde de stele dispuse in formaunei spirale uriate. Observind cerul intr-onoapte senini, departe de luminile

Vdzutd din spafiu,Calea Lactee areaspectul unei imensespirale de stele

Prafuri gi gaze ascundcentrul galaxiei vederiinoastre

\

orasului, poti si distingi cuo dari de lumini palide, caCalea Lactee.

uturintelaptele:

q#'ANil-LuMlttACalaxiile sunt atat de mari si atAt deindepartate incAt, pentru a le mdsura,oamenii de stiinta au nevoie de o unitatede mdsu ri speciala: an ii-lu m ina. U n

an-lumina este distanta pe care luminao strabate intr-un an, adica 10 000 dem iliarde de kilometri. Galaxia noastri,Calea Lactee, are uria;a latime de 1 50 000de ani-lumina si o adAncime de 1 500de ani-lumina.

Calea Lactee

DATE ULUITOARE* Daci ai putea c5l5tori cu vitezaluminii, in 28 000 de ani ai putea siajungi de pe Pimint in centrulgalaxiei Calea Lactee.

* Luna se afti [a circa osecundS-[umini de PimAnt,Soarele [a opt minute-lumin5.

CruEA

f'GALAXnLE SUNT

DIFERITECalaxiile sunt de diferitetipuri, in functie de formalor. Majoritatea sunt inspirala sau eliptice; unelespirale au o bara care letrave rseazd p ri n ce ntru ,

altele au formi neregu lati.Galaxie in spirali Galaxie in spirali

baratiGalaxie eliptici(sau Ienticulari)

Galaxieneregulati

4'NcoLo DE cnLEA LncrrrCalea Lactee se mitca in Universimpreund cu 30 de alte galaxii, intr-ogrupare denumita Crupul Local. La

rAndul lor, grupurile se aduna inaglomerari. Crupul Local face par-te

din Aglomerarea Locala.

Aglomerdrile de puncte, de formdsfericd, pot cuprinde pAna laun milion de stele

Brale lungi de stelese infdsoara in spiralain jurul galaxiei

Andromeda este galaxia cea maiapropiati de Calea Lactee.

*L.MERAREA LocnLAAndromeda, sau M3 1 , estenumele unei superbe galaxii inspirald, ca ti Calea Lactee. Situatdla 2,4 milioane de ani-lumini,contine circa 300 de miliardede stele. Cu ochiul liber, se zirestecu greu de pe Pamant.

ffir r -

: - - - - - - - - r r r - r r - - - -

rt

cAut^A gr DEScoPERA )T gntNTa irv JURUL NosrRU: pp. 20-21 (

Grupul Local

Aglomerarea LocaliIl----------------rr---

Big Bang&Multi oameni de ltiinti cred

* 'PRrMu AroMtOamenii de stiinta cred ci,dupa doar patru minute,Universul a devenit atAtde rece incAt a permisparticulelor sale minusculesa formeze prim u I atom.Atomii sunt elementulde bazd a tot ceea ce existdin Univers.

SpnTruL CosMrc

Universului

Universul a fnceput cao mare explozie,Big Bang-ul

ce Universul a apirut acumaproximativ 15 miliarde de ani cao explo zie uriate, Big Bang-ul. inaintede ea, materia Cosmosului era concentratiintr-un spafiu foarte limitat, apoi a explodatin toate direcfiile. La inceput, Universulera fierbinte, dar in urma exploziei s-a ricit;acest proces nu s-a incheiat inci.

Il

I

Batonut de energie /descdtutata de exploziese intinde si incepe sa

se rdceascd

I

* ' UNrvERsuL sE ExrrNDEForta teribila a Big Bang-uluicontin ui sd indepirteze galaxiileunele de altele. Poti verificasingur: deseneazd citeva galaxiipe un balon si imagineaza-ti ca

acesta este Universul. Acum sufliin Universul tau si vei vedea cumgalaxi i Ie se indeparteazd.

Galaxiile seindeparteazd ca

desenele de pebalon u I tau.

Hidrogenul, primulatom (prezentat lao dimensiune demilioane de orimai maredecAt ceareali).

lstoria

N!r

:-;'gri$'-* t:*-,-r;Pr:s.l;$r I

Blc Bnruc

Galaxii in spatiu

€PnrvrRE ir.rAPor itrr Tr.rpCalaxiile cele mai indepartate se gasesc

la asemenea distanle incat lumina Iorare nevoie de miliarde de ani pentru

a aj unge la noi. Atunci cand savantiio observa, o vid ata cum eraacu m m iliarde de an i.

Se formeazd primeleparticule de materie

CenToGR AFIER EA UxT VER SULUIin 1992, satelitul COBE, a real izat o hartdcu microunde a Universului, in care se

observd uqoare sclipiri: sunt ceea ce rdmAnedin energia descdtuqatd de Big Bang.Regiunile mai calde sunt roz gi roqii qi

indicd zonele in care au inceput sd se

formeze galaxiile.

Harta cu microunderealizati de C0RE

Satetitut C0RE

cAurA $r DEScoPERACOMUNICATIILI : p. 46

Primele steleti galaxii s-au formatdin nori uriaside gaze

Galaxiile continudsi se indeparteze

DATT ULUITOART* Universul ar putea si seextindi sau si se opreascigi apoi si inceapi si se restr6ngS;in acest caz, s-ar terminacu un Big Crunch.

* Big Crunch ar putea fiechivalentut Big Bang-uluisi ar naste un nou Univers.

!n.t3,

SpnTruL CosMrc':

ruI$, fim sp&fiufrF@' E*ploririle spa{iului abia au

%PE

lAroRIrLE itrt Snnlru,MnRELE ECRAN

Daci iti plac filmele SE, nu ai decatsd alegi. Sunt sute de filme carepovestesc despre calatorii in spatius i intal n iri cu creatu ri extrate restre.

O scene din filmul ,,E.T.extraterestrul"?nceput, dar lucrurile inaint eazd,

repede; in viitor; am putea chiarsi triim pe planete foarteindepertate...

ldeea cilitoriei in spafiu gi ipotezele privindceea ce am putea intilni foarte, foartedeparte de noi ne fascineazi pe tofi:iati de ce programele de televiziune gi

filmele cu astronave gi cilitorii in Universau atAta succes. Cine ;tie, poate ?ntr-ozi am putea si facem o excursie pe Lunisau poate chiar pe Marte.

Mulfi viseazi siintAlneasci fiinfe venitedin alte lumi, dar pAniacum nimeni nu a reusitsi le demonstrezeexistenta.

:,'

Mine pe Luni

,.-.5{,-1

subterand

---

Se intrd inpasaj printr-ogaurd neagrd

VuroRUL iru Spnnu

PeseJE SpcnETE,LTnii oameni de qtiin[a sunt convinqica erista treceri asemdndtoaret trnel trrilor, denumite worrnholes(..eduri de viernte"), care leagd gdurilellegre intre ele qi collsiderd cd inviitor se vor putea parcurge distanteturizrse folosincl aceste treceri.

st se iese->''----^----- prin alta

Utilaje folositepentru m inerit

d'STATIA SpnnALA

lrurinNATrorunlA ALPHAStatele Unite, Japonia, Rusia ti altetari, printre care 5i Italia, construiesc ostatie spa!iala care sa orbiteze in jurulPamAntului, in care si poata trai si

lucra astronauti si oameni de stiinta.

O reprezentare a statiei spatialeinternationale Alpha

cAUTA $r DESCOPERAf '-iM rilNCTIONEAZAf : pp. 30-31

t----------tF.-

.F.' tr

',',''. ':' '5---+-.*-- _\*r'r

EMINE itrt SpnnuUnii asteroizi sunt bogati in metale: unul singurar fi de ajuns pentru a procura tot fierul de care

avem nevoie pe Pamantl in viitor, s-ar putea sa

fie posibil transpor-tul asteroizi lor pe Luna, undesa fie utor de exploatat.

E xploatarea res u rsel o rde filoane de metalepretioase ale asteroizi lor

*>O

Vehicul lunar.

$

rr #.f

't F*,

n-'

et7

-rfr}r-r55

SpnTruL Cosul|c,.'..

Azot: u n gaz care rep rezi nta

patru cincimi din aerul dinjurul nostru.

'u.{

Coami: norul de gaz si praf

care inconjoari o cometd.

Cometi: un bloc de praf si

gheata care orbiteazd in jurul

Soare Iu i.

Constelatie: un grup de stele

care dau naStere unei formepe cer cAnd sunt vdzute de pe

Pamdnt.

Crater: o adAncituri produsiatunci cAnd un meteorit se

love;te de suprafata unei

p Ianete sau a u nei lu n i.

Dioxid de carbon: un gaz fara

culoare gi fari miros, care este

prezent in atmosfera multorp lan ete.

Eliptic: de forma unui cerc

tu rtit. Lu n i le s i p lan ete le se

deplaseazi deseori pe orbitee I i ptice.

Erup{ie: un jet de gaz iesit din

su p rafata Soare lu i .

Galaxie: un grup de miliarde

de stele deplasAndu-se prin

spatiu.

Gauri neagri: un obiect creat

prin implozia unei stele

imense. Forta gravitationala

este atit de putern ica incAt

nimic, nici micar Iumina, nu

poate scipa din aceasta.

Gravitafie: forta care atrage

totul spre centrul unei stele,

planete sau luni.

Heliu: un gaz utor, incolor,

care se gase;te in interiorul

ste le lo r.

Hidrogen: cel mai utor gaz si

cea mai des intAlnita substanta

in i nte rio ru I ste le Io r.

Lentili: o bucati de sticla sau

plastic transparent, cu o formicare deviazd razele de Iu m ina

cAnd trec prin aceasta.

Luni: satelit natural orbitandin jurul unei planete si numele

dat u n icu Iu i sate I it natu ral al

PamAntu lu i.

Magnitudine: in astronom ie,

un numir care descrie

strilucirea unei stele. Cu cat

Glosar de euvintereheieAn-lumini: distanta parcursd

de lumina intr-un an. Utilizaldeseori ca unitate de misuripentru distanle foarte mari.

Asteroid: o bucati de rocicare orb iteazi in ju ru I

Soarelui. Un asteroid poate ficdt un fir de nisip sau poate

aj unge pana la 1 000 km

d iametru.

Astronom: un om de stiintacare studiaza obiectele din

spatiu.

Atmosferi: gazu I care

inconjoari o stea, o planetisau o Lund.

Aurore: luminile colorate

vizute pe cer Ia polii

PamAntu lu i.

Axi: o linie imaginari care

trece, de la pol la pol, prin

centrul unei stele, planete sau

luni care se roteste.

este mai mare numarul, cu

atdt este mai pulin

strilucitoare steaua.

Manta: roca grea din adancul

unei planete, pe care pluteSte

stratul subtire de scoarti.

Meteorit: u n nr eteo ro id care

aj unge la sol, formand de

multe ori un crater.

Meteoroid: o bucata de rocideplasAndu-se prin spatiu,

care intra in atmosfera

Pamantului ;i formeazi o stea

cdzaloare sau un meteor.

Nebuloasi: un nor de gaz si

praf in spatiu. Unele

nebu loase sunt stral ucitoare,

pe can d alte le su nt intu n ecate.

Orbiti: traseul unei planete injurul unei stele sau al unui

satelit in jurul unei planete.

Oxigen: gazul care reprezinta

putin peste o cincime din aerul

din jurul nostru si este esential

pentru cele mai multe forme

de viatd.

naStere atunci cAnd o stea

de dimensiunea Soarelui si-a

epu izaltot combustibil ul 5i

se prabu;e5te in sine.

Pitici neagri: u ltima f azd,

prin care trece o stea cindmoare.

Pulsar: o stea care pulseazd,,

transmitand unde radio.

Quasar: Quasar vine de la

obiect cvasi-stelar sau QSO.

Se referi la ceva ce seaminicu o stea, dar nu este o stea.

Nimeni nu 5tie exact ce sunt

quasarii, dar ar putea fi galaxii

indepartate, stril ucitoare.

Satelit: un obiect care se

mitci in jurul altuia, de obicei

o planeti. Poate fi un satelit

natural, cum este Luna, sau

un satelit artificial, cum ar fi

o navi spaliali.

ScoarfA: stratul de suprafatidin piatri al unei planete sau

al unei luni.

Sistemul solar: Soarele, cele

noud planete 5i lunile lon

cometele, asteroizii si tot ce se

rote;te in ju ru I Soarelu i.

Stea: un glob de gaz urias,

strilucitor, cum ar fi Soarele.

Supernova: o stea care

explodeazi ;i, timp de caliva

ani, strilucette la fel de multca o intreagi galaxie.

Unde luminoase: vibratiielectromagnetice care pot fidetectate de ochii no;tri.Putem vedea unde luminoase

de d iferite lu ngim i ca avindculori diferite. Undele

lu m inoase calitoresc prin

spatiu cu o vitezi de

300 000 km pe secundd.

Unde radio: vibratiielectromagnetice care

transporti semnale radio prin

spatiu.

Univers: tot spaliul, materia si

energia care existi oriunde.

Pitici albi: o stea micd, putin

strdlucitoare, cu diametrul de

aproximativ 1 000 km, care ia

Semnal radio:de unde radio

informatii.

un fascicul

care poarti

57