8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
1/45
CAPITOLUL I
ANATOMIA PICIORULUI
Segmentul terminal al membrului inferior prezintă un număr de 32 de articulaţii, care pot fi grupate
în : articulaţia gleznei, articulaţia astragalo-calcaneană, articulaţia medio-tarsiană, articulaţiile
intertarsiene ale celor cinci oase ale tarsului anterior, articulaţiile tarso-metatarsiene, articulaţiile
intermetatarsiene, articulaţiile metatarso-falangiene şi şi articulaţiile interfalangiene.
Articulaţia gleznei, este o articulaţie trohleană.
a Suprafeţele articulare sunt reprezentate pe de o parte de pensa tibio-peronieră şi pe de alta de faţa
superioară şi părţile superioare ale feţelor laterale ale astragalului.!eţele articulare ale astragalului realizează un mosor, cu un şanţ central, două "ersante şi două
margini. #anţul mosorului nu este strict antero-posterior, ci oblic înainte şi în afară cu 3$% faţă de planul
sagital. &ezultă că mişcările nu "or fi efectuate strict antero-posterior, ci uşor oblic,"'rful piciorului
a(ung'nd în fle)ie dorsală şi în adducţie.
Suprafaţa articulară a tibiei este reprezentată de faţa inferioară a e)tremităţii inferioare a acestui os
şi de faţa e)ternă a maleolei tibiale, care realizează prin unirea lor un unghi diedru.Suprafaţa articulară a e)tremităţii inferioare a tibiei este patrulateră, conca"ă, dinainte-înapoi şi
împărţită în două de o creastă antero-posterioară. *ele două porţiuni laterale ale sale intră în contact cu
"ersantele mosorului astragalian, iar creasta antero-.posterioară intră în şanţul mosorului.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
2/45
Suprafaţa e)ternă a maleolei interne este plană şi intră în contact cu faţa internă a astragalului.
+oate aceste suprafeţe articulare sunt acoperite de un cartila( hialin de ,-2 mm grosime.
b Suprafeţele articulare sunt menţinute în contact de o capsulă fibroasă, întărită lateral, de un
ligament intern şi unul e)tern. *apsula fibroasă are forma unui manşon.
Ligamentul lateral intern
rezintă două straturi unul superficial şi unul profund. Stratul superficial are o formă triunghiulară
şi se numeşte ligamentul deltoidian. Se inseră pe "'rful malelolei interne şi prin bază pe o suprafaţă
întinsă, care cuprinde dinapoi-înainte tuberculul feţei interne a astragalului, apofiza feţei interne a
calcaneului, faţa internă a g'tului astragalului şi faţa superioară a scafoidului.
Stratul profund este alcătuit dintr-un ligament puternic, care se întinde de la "'rful maleolei interne
la faţa internă a astragalului.
Ligamentul lateral extern este alcătuit din trei fascicule independente, unul anterior /ligamentul
peroneo-astragalian anterior), unul mi(lociu /ligamentul peroneo-calcanean) şi unul posterior
(ligamentul peroneo-astragalian posterior). 0umele acestora indică situaţia şi locurile lor de inserţie. 1n
cursul di"erselor mişcări fasciculele ligamentului sunt supuse la tensiuni diferite. 1n poziţie intermediară,
numai fasciculele mi(locii sunt întinse. 1n fle)ia dorsală a piciorului se întind fasciculele posterioare, iar în
e)tensie /fle)ie plantară se întind fasciculele anterioare. ltimele fascicule sunt cele interesate cel mai
frec"ent în entorsele piciorului, de unde numele care li se dă de ligamentul entorsei.
c Sino"iala tapisează faţa interioară a manşonului capsular..
Articulaţia astragalo-calcaneană este o dublă artrodie deoarece la alcătuirea ei participă două
articulaţii separate: una rezultată din punerea în contact cu faţetele antero-interne şi alta a celor postero-
e)terne ale feţei inferioare a astragalului şi ale feţei superioare a calcaneului. 1ntre aceste două articulaţiiastragalo-calcaneene se găseşte un tunel denumit sinus tarsi.
Suprafeţele articulare sunt menţinute în contact de un puternic ligament interosos, situat în sinus
tarsi de un ligament extern şi de un ligament posterior.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
3/45
Articulaţia medio-tarsiană /articulaţia lui *hopart uneşte cele două oase ale tarsului posterior,
astragalul şi calcaneul cu primele oase ale tarsului anterior şi anume cu scafoidul şi cuboidul. rticulaţia
medio-tarsiană este alcătuită din două articulaţii distincte: astragalo-scafoidiană /internă şi calcaneo-
cuboidiană /e)ternă.
rticulaţia astragalo-scafoidiană este o enartroză, alcătuită din capul astragalului şi ca"itatea
glenoidă a feţei posterioare a scafoidului, mărită de un fibrocartila(, denumit ligamentul calcaneo-
scafoidian inferior, deoarece se termină pe mica apofiză a calcaneului.
rticulaţia calcaneo-cuboidiană este o articulaţie prin îmbucare reciprocă alcătuită din faţa
anterioară a calcaneului şi faţa posterioară a cuboidului.
mbele articulaţii sunt menţinute în contact fiecare de c'te un ligament superior şi un ligament
inferior şi în plus de un ligament comun, numit ligamentul în Y. ltimul, cel mai important ligament al
articulaţiei medio-tarsiene, se inseră pe partea cea mai anterioară a feţei superioare a calcaneului, se
îndreaptă înainte şi se bifurcă într-un fascicul intern, care se inseră pe faţa postero-e)ternă a scafoidului şi
într-un fascicul extern, care se inseră pe faţa dorsală a cuboidului.
Articulaţiile intertarsiene ale celor cinci oase ale tarsului anterior rezultă din articularea
scafoidului cu cuboidul/articulaţia scafo-cuboidiană, a scafoidului cu cele trei oase cuneiforme
/articulaţia scafo-cuneană, a celor trei oase cuneiforme între ele /articulaţiile intercuneene şi a
cuboidului cu al treilea cuneiform /articulaţia cuboido-cuneană. 1n total sunt cinci articulaţii, toate
artrodii.
Articulaţia tarso-metatarsiană /articulaţia lui 4isfranc uneşte cuboidul şi cele trei oase
cuneiforme cu bazele celor cinci metatarsiene. 5aza primului metatarsian "ine în contact cu primul os
cuneiform, baza celui de-al doile şi de-al treile metatarsian cu cele trei oase cuneiforme, baza celui de-al
patrulea şi al cincilea metatarsian cu faţa anterioară a cuboidului.
6nterlinia articulară are o formă neregulată, apro)imati" curbă, cu conca"itatea înapoi şi înăuntru.
+oate articulaţiile sunt artrodii, suprafeţele articulare fiind menţinute în contact de o serie de ligamenteinterosoase, ligamente dorsale şi ligamente plantare.
Articulaţiile intermetatarsiene. ltimele patru metatarsiene se unesc între ele, prin trei artrodii, iar
prin capetele lor 7 printr-o bandeletă fibroasă trans"ersală, numită ligamentul transvers al metararsului.
Articulaţiile metatarso-falangiene sunt articulaţii condiliene, realizate de capul rotun(it al
metatarsienelor şi de baza falangelor pro)imale care prezintă fiecare c'te o ca"itate glenoidă, mărită în (osşi înapoi de un fibro cartila(. 8)tremităţile osoase sunt legate de o capsulă întărită de c'tre două ligamente
laterale.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
4/45
Articulaţiile interfalangiene sunt articulaţii trohleene. 1n linii mari, dispoziţia segmentelor osoase şi
structura articulaţiilor piciorului respectă dispoziţia şi structura m'inii. 9eosebirea principală constă în
aceea că halucele nu dispune de aceeaşi mobilitate şi nu poate e)ecuta mişcarea de opoziţie.
Aponevroza plantară. 1ntreaga structură arhitecturală a piciorului este susţinută de două formaţiuni
fibroase comple)e, situate în plantă şi numite aponevroză plantară superficială şi aponevroză plantară
profundă.
9intre acestea, apone"roza plantară superficială este cea mai importantă. 1n totalitate, ea are o
formă triunghiulară, cu "'rful spre calcaneu şi cu baza spre degetele picioarelor întinz'ndu-se deci între
e)tremităţile regiunii plantare. e calcaneu se inseră pe cele două tuberozităţi /internă şi e)ternă ale feţei
inferioare ale acestuia. e degete se inseră, prin cinci bandelete, pe faţa dorsală a articulaţiilor
metatarso-.falangiene, ni"el la care fuzionează cu teaca fibroasă a e)tensorilor degetelor.
pone"roza plantară superficială este foarte rezistentă şi contribuie la menţinerea bolţii plantare în
poziţia ortostatică.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
5/45
CAPITOLUL II
NO IUNI DE BIOMECANICĂȚ
Glezna, picir !"ilanţ articular i "ilan #u$cularș ț
Flexia dorsală a gleznei, piciorului
9efinirea mişcării:mişcarea prin care faţa dorsală a piciorului se apropie de faţa anterioară a
gambei.
aloarea normală: 2$$/*hiriac, 2$$/;agee, 2$72$/Sbenghe.
oziţia iniţială: subiectul în şez'nd, cu genunchiul flectat la
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
6/45
•*entrul goniometrului se plasează la ni"elul articulaţiei gleznei, pe partea laterală.
•5raţul fi) paralel cu linia mediană a feţei laterale a gambei.
•5raţul mobil urmăreşte metatarsianul .
7
!le)ia plantară a gleznei, picioruluioziţia =inetoterapeutului faţă de segmentul testat: este de aceeaşi parte a membrului.
Glezna, picior–bilanţ muscular
Flexia dorsală a gleznei, piciorului
+ibialul anterior
;uşchi principali: tibial anterior.
;uşchi accesori: e)tensor lung degete, e)tensor lung haluce.
oziţia fără gra"itaţie: decubit heterolateral, genunchiul flectat la
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
7/45
!2: din poziţia fără gra"itaţie, subiectul e)ecută fle)ia dorsală a piciorului.
7
!le)ia dorsală şi plantară a gleznei, piciorului, piciorul în poziţie neutră.
!3: din poziţia antigra"itaţională subiectul e)ecută fle)ia dorsală, fără rezistenţă.
!>: &espect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară, la ni"elul metatarsienelor /faţa dorsală, la
(umătatea cursei de mişcare.
!: &ezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau e)centrică.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
8/45
7
!le)ia dorsală a gleznei, piciorului
Substituţii: e)tensia degetelor, e)tensia genunchiului.
.
Flexia plantară a gleznei, piciorului
7
Aastrocnemianul
;uşchi principali: triceps sural.
;uşchi accesori: peroneu lung, peroneu scurt.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
9/45
oziţia fără gra"itaţie: decubit heterolateral, genunchiul flectat la : &espect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară, pe faţa plantară a piciorului, la (umătatea
cursei de mişcare.
Stabilizarease face pe faţa posterioară.
!: &ezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau e)centrică.
7
!le)ia plantară a gleznei, piciorului
ariantă poziţia antigra"itaţională: subiectul în ortostatism.
!3: subiectul se ridică pe "'rfuri.
!>: respect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară la ni"elul umerilor, =inetoterapeutul plas'ndu-
se în spatele subiectului.
!: &ezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau e)centrică
Substituţii: e)tensia coapsei, fle)ia
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
10/45
genunchiului.
entru "ariantă: încărcarea greutăţii unilateral, aplecarea trunchiului în faţă.
7
!le)ia plantară a gleznei, piciorului cu rezistenţă
Eversia gleznei, piciorului
;uşchi principali: peronier scurt, peronier lung.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
11/45
;uşchi accesori: e)tensor lung al degetelor.
oziţia fără gra"itaţie: decubit dorsal, genunchiul e)tins, piciorul în afara mesei.
Stabilizarea: se realizează în @3 distală a coapsei.
!: tendoanele peronierilor se palpează pe partea laterală a gambei posterior de maleola laterală.
!2: din poziţia fără gra"itaţie, subiectul e)ecută e"ersia piciorului.
oziţia antigra"itaţională: subiectul în şez'nd, cu genunchiul flectat la : &espect'nd aceeaşi poziţie, se opune o rezistenţă uşoară, /din direcţie opusă mişcării, pe faţa dorso-
laterală şi plantară a piciorului, la (umătatea cursei de mişcare.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
12/45
!oto BB 7 8"ersia gleznei, piciorului cu rezistenţă
!: &ezistenţa aplicată în aceeaşi regiune este mai mare sau e)centrică.
Substituţii: rotaţia internă a şoldului, adducţia coapsei.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
13/45
nversia gleznei, piciorului
;uşchiul tibial posterior
;uşchi principali: tibial posterior.
;uşchi accesori: fle)or lung degete, fle)or lung haluce.
oziţia fără gra"itaţie: decubit dorsal, genunchiul e)tins, piciorul în afara mesei.
Stabilizarea: se realizează în @3 distală a coapsei.!: tibialul posterior se palpează pe faţa antero-medială a gambei, medial de creasta tibială.
!2: din poziţia fără gra"itaţie, subiectul e)ecută in"ersia piciorului.
oziţia antigra"itaţională:
subiectul în şez'nd, cu genunchiul flectat la
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
14/45
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
15/45
+estul este poziti" dacă gradul de translaţie a piciorului este mai mare dec't pe partea sănătoasă,
desemn'nd o la)itate la ni"elul ligamentului talofibular anterior, care poate fi cauzată de o leziune a
acestuia.
#nclinarea talusului
Subiectul stă în decubit dorsal sau lateral, cu genunchiul uşor flectat pentru a rela)a muşchiul
gastrocnemian. iciorul este în poziţie neutră.
8)aminatorul duce talusul în abducţie pentru a testa integritatea ligamentelor deltoid, tibiona"icular,
tibiocalcanean, posterior tibiotalar şi în adducţie pentru a testa ligamentul calcaneofibular.
!estul compresiunii tibio-fibulare
8)aminatorul aplică o presiune la ni"elul mediu a gambei, apropiind cele două oase. +estul este poziti"
dacă apare durere la ni"elul inferior al membrului, semnaliz'nd un traumatism la ni"elul sindesmozei
tibio-fibulare, dacă a fost e)clus diagnosticul de fractură.
!estul $otton8)aminatorul stabilizează capătul distal al tibiei şi aplică la ni"elul piciorului o forţă laterală.
+ranslarea acestuia indică o instabilitate a sindesmozei.
!estul %leiger
Subiectul în şez'nd la marginea mesei.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
16/45
8)aminatorul, stabiliz'nd genunchiul acestuia roteşte înspre lateral piciorul.
9acă apare durere la ni"elul piciorului şi e)aminatorul simte o mişcare anormală a talusului în raport cu
maleola medială, testul este poziti" indic'nd o ruptură la ni"elul ligamentului deltoid.
!estul !&ompson
Subiectul în decubit dorsal.
8)aminatorul str'nge gamba acestuia, la ni"elul muşchiului triceps sural.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
17/45
+estul este poziti" dacă nu apare fle)ia plantară, indic'nd o ruptură a tendonului ahilian.
!estul subluxării tibiotalare
Subiectul în şez'nd, cu gambele at'rn'nd la marginea mesei.
8)aminatorul apucă picioarele acestuia, menţin'ndu-i tălpile paralele cu solul, cu a(utorul degetelor 66-,
iar cu policele palp'nd faţa anterioară a talusului. Se e)ecută pasi" fle)ii plantare şi dorsale, obser"'ndu-
se gradul de mişcare al am'ndurora.
9acă fle)ia dorsală este diminuată pe partea afectată, testul este poziti" pentru sublu)aţia posterioarătibiotalară.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
18/45
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
19/45
CAPITOLUL III
%ractura &e calcaneu !generalit' iț
De(iniţie)
!racturile sunt soluţii de continuitate la ni"elul oaselor. +arsul este compus din C oase: astragal sau
talus, calcaneu, na"icular, cuboid, cuneiformul 6, 66 şi 666. *uneiformul 6 se află în prelungirea
metatarsianului 6, cuneiformul 66 în dreptul metatarsianului 66, iar cuneiformul 666 în dreptaul
metatarsianului 666. ;etatarsul este format din totalitatea metatarsienelor, care sunt în număr de , notate
cu cifre romane dinspre medial spre lateral.
şadar, primul metatarsian este situat în dreptul halucelui. !alangele sunt în număr de > şi sunt oasele
degetelor. Dalucele /degetul mare are doar două falange, celelalte degete a"'nd c'te trei falange. 8le sunt
numerotate dinspre pro)imal spre distal cu 6, 66 şi 666, desemn'nd falange bazală /sau pro)imală,
respecti" falanga medie şi falanga distală /sau unghială.
Etilgie *i inci&enţ') *auza fracturilor de astragal /talus este căderea de la înălţime cu glezna în
e)tensie, sau izbitura piciorului dinspre talpă cu glezna în e)tensie /posibilă în accidentele rutiere.
!ractura de calcaneu se produce în aceleaşi accidente, dar cu glezna în poziţie funcţională, la căderea pe
călc'ie. 9istanţa de la care se produce căderea poate fi şi înălţimea unei trepte. *auzele cele mai frec"ente
ale fracturilor de cuboid, cuneiforme, metatarsiene şi falange sunt zdrobirile de cauze diferite, prin cădere
de obiecte grele pe picior /accidente casnice, de muncă, etc., dar şi lo"ituri cu piciorul în obiecte dure. 1nin"ersiunea piciorului se pot produce nu doar entorsele, ci şi fractura bazei metatarsianului .
%r#e clinice) 8)istă o di"ersitate foarte mare de asocieri lezionale. rezintă interes distincţia
dintre traumatismele închise şi deschise /cu plăgi, dintre cele cu sau fără deplasare, cele cu sau fără
lu)aţii asociate. 4a calcaneu deosebim fracturi cu şi fără înfundare talamică.
Diagn$tic clinic) entru fracturi ale calcaneului: echimoza în regiunea calcaneană, uneori
plantară, durere la presiunea bidigitală a feţei mediale şi laterale a regiunii calcaneene, deformarea cu
îngroşarea şi înfundarea acestei regiuni, făc'nd mersul împosibil. entru fracturile de astragal a"em în primul r'nd tumefierea sub ni"elul gleznei, cu echimoză şi impotenţă funcţională, cu mers imposibil.
!racturile celorlalte oase ale tarsului, ale metatarsienelor şi falangelor se caracterizează prin impotenţă
funcţională mai ales a antepiciorului, cu edem şi durere în punt fi), uneori echimoză.
- Ana#neza) 8ste importantă şi medico-legal, respecti" (uridic, fiind necesar obţinerea datelor în
legătură cu persoana care a adus pacientul la spital /nume, adresă, act de identitate, felul accidentului /de
muncă, rutier, heteroagresiune, etc., locul şi ora producerii accidentului, calitatea accidentatului ca
participant la traficul rutier /la "olan sau pasager, consumul de băuturi alcoolice anterior accidentului,
afecţiuni
pree)istente şi medicaţie administrată, felul transportului, starea de conştienţă, pierderea conştienţei în
momentul accidentului, amnezia perilezională.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
20/45
- +e#ne clinice $u"iectie *i "iectie) 9intre semnele subiecti"e, apar frec"ent durerea şi
impotenţa funcţională. entru fracturi ale calcaneului: echimoza în regiunea calcaneană, uneori plantară,
durere la presiunea bidigitală a feţei mediale şi laterale a regiunii calcaneene, deformarea cu îngroşarea şi
înfundarea acestei regiuni, făc'nd mersul împosibil. entru fracturile de astragal a"em în primul r'nd
tumefierea sub ni"elul gleznei, cu echimoză şi impotenţă funcţională, cu mers imposibil. !racturile
celorlalte oase ale tarsului, ale metatarsienelor şi falangelor se caracterizează prin impotenţă funcţională
mai ales a antepiciorului, cu edem şi durere în punt fi), uneori echimoză. entru membrul traumatizat,
trebuie "erificată imobilizarea pro"izorie, prezenţa unui e"entual garou, e)istenţa plăgilor, mişcările
degetelor, sensibilitatea, pulsul.
Diagn$tic paraclinic)
- La"ratr 9e importanţă deosebită este alcoolemia pentru accidentele rutiere, de muncă şi prin auto-
sau heteroagresiune. Se "a recolta s'nge pentru hemoleucogramă, glicemie, uree, coagulogramă, grup
sanguin.
- I#agi$tica entru fractura de calcaneu, radiografia calcaneului în trei incidenţe: profil, incidenţă a)ială
retrotibială /pentru marea tuberozitate şi pretibială /pentru marea apofiză. entru fractura de astragal,
radiografia de gleznă în două incidenţe, /!E, iar pentru celelalte oase tarsiene, metatarsiene şi falange,
radiografia de antepicior /!EsemiprofilF *+ poate fi utilă mai ales pentru fracturile de calcaneu şi de
astragal.
4a cei cu fractură de calcaneu se recomandă şi o radiografie de coloană lombară /!E.
8lectrocardiogramă. entru cei cu ischemie periferică, pulso)imetrie şi@sau eco 9oppler. entru pacienţii
confuzi, *+ de craniu. entru cei cu contuzie a rebordului costal, ecografie şi, după caz, la"a( peritoneal.
In&icaţia peratrie) u indicaţie chirurgicală fracturile de calcaneu cu înfundare talamică, la persoane
tinere, acti"e, fracturile de astragal şi celelalte fracturi ale oaselor tarsiene dacă au deplasare
semnificati"ă. !racturile metatarsienelor şi falangelor au indicaţie operatorie dacă au deplasare
semnificati"ă sau e)istă interpoziţie de părţi moi care ar împiedica consolidarea.
9acă traumatismul necesită şi inter"enţia plasticianului alături de cea a ortopedului, inter"enţiile se "or
desfăşura fie simultan, fie succesi" /în aceeaşi şedinţă, sau la distanţă în timp, după cum "or hotărî cei doi
specialişti, după caz.tunci c'nd pacientul necesită inter"enţii pe "asele mari sau pe "ase mici /unde este necesar microscopul
operator pentru re"ascularizări ale membrelor, "a fi cerut consultul unui chirurg "ascular, care "a fi
solicitat să participe la inter"enţia chirurgicală. 1n cazul în care acest lucru nu s-a putut realiza, pacientul
"a fi transferat la Spitalul Gudeţean, deoarece spitalul nostru nu are chirurg "ascular şi nici microscop
operator.
6ndicaţia operatorie "a fi stabilită de medicul ortoped în funcţie de fractură, comple)itatea traumatismului
şi starea biologică a pacientului. entru aceasta, medicul operator se poate consulta /în "ederea aflăriiopiniei legată de oportunitatea inter"enţiei cu medicul anestezist şi reanimator, precum şi cu colegii de
alte specialităţi chirurgicale /c'nd accidentatul prezintă leziuni asociate de competenţa acestora, dar
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
21/45
decizia finală pri"ind momentul şi oportunitatea inter"enţiei trebuie să aparţină specialistului care
urmează să inter"ină chirurgical.
Preg'tirea pacientului preperatr cn(r# prce&eului &e -ngri.iri al c#parti#entului *i
clinicii)
9acă starea generală şi fracturile o permit, igienizarea pacientului se "a face în . 9acă starea
generală sau fracturile nu permit acest lucru, igienizarea se "a face pe secţia +6, sau la 5locul Hperator,
după caz, uneori sub anestezie, atunci c'nd mane"rele sunt dureroase. &eechilibrarea "olemică şi hidro-
electrolitică "a fi începută în şi continuată p'nă la stabilizare, fie în secţia de +6, fie în sala de
operaţie, după caz. &ecoltarea s'ngelui pentru analize, prinderea unei linii "enoase /sau două, după
caz cu montarea perfuziei, montarea sondei urinare şi intubaţia /c'nd se impune de urgenţă "a fi făcută
în . 4a fel şi mane"rele de resuscitare cardio-respiratorie. 8cografia şi electrocardiograma se "or
efectua la . entru radiografii, pacientul "a fi transportat de brancardieri cu targa la &adiologie,
asistat de medicul sau cadrul mediu de la . entru tomografii, p'nă ce spitalul "a achiziţiona un
tomograf propriu, pecientul "a fi transportat cu ambulanţa la 0euromed, dacă starea generală o permite.
1n caz că pacientul a m'ncat înainte de accident, se "a monta o sondă nazo-gastrică pentru a e"ita
sindromul ;endelson.
6mobilizarea pro"izorie a fracturilor se "a face la , la indicaţia medicului ortoped /c'nd acesta este de
gardă sau a chirurgului de gardă de pe linia /în zilele c'nd nu este ortoped de gardă. !oaia de
obser"aţie "a fi întocmită de un medic rezident de gardă, care "a cere pacientului /sau aparţinătorului,
c'nd bolna"ul este comatos sau în stare de ebrietate a"ansată să semneze de accepţiune a inter"enţiei
chirurgicale, a in"estigaţiilor şi a tratamentului. Se "or face consulturile de specialitate, în funcţie de
asocierile lezionale. 9upă in"estigare, pacientul "a fi transportat de brancardieri la sala de operaţie,
respecti" la +6 sau în *ompartimentul de Hrtopedie şi +raumatologie, după caz, p'nă la eliberarea sălii
de operaţie.
9in toate aceste pregătiri, medicii şi personalul din secţia de chirurgie se "or face: ecografia abdominală,
chemarea medicilor de diferite specialităţi, consulturile, întocmirea foii de obser"aţie /cu includerea
rezultatelor in"estigaţiilor şi semnătura pacientului şi "erificarea efectuării corecte a restului mane"relor
preoperatorii /, +6. 1n caz că pacientul "a fi adus pe secţie, "or face şi supra"egherea pacientului p'nă după transportul lui la 5locul Hperator. ;edicul rezident "a scrie pentru farmacie antibioticul pentru
profila)ia preoperatorie, iar asistentul "a înm'na brancardierului flaconul de antibiotic care "a fi dus la
sală odată cu pacientul şi foaia de obser"aţie. +estarea "a fi făcută la sala de operaţie, de asistenta +6.
6n"estigaţiile minime "or fi: radioscopia toraco-mediastino-pulmonară, electrocardiograma,
hemoleucograma, +I, glicemia, ureea, radiografiile segmentelor fracturate. *'nd starea generală nu o "a
permite, pacientul "a fi adus direct la sala de operaţie fără radiografii şi "a fi e)plorat în paralel cu
pregatirea preoperatorie. Se "a prele"a s'nge pentru analize, iar funcţia cardiacă "a fi monitorizată.Trata#entul rtpe&ic) a fi aplicat în fracturile de calcaneu sau astragal fără deplasare, în
fracturile e)traarticulare de calcaneu cu deplasare mică, în fracturile de înfundare talamică gradul 6
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
22/45
5Jhler, sau în înfuncările mai mari, la persoane "'rstnice, inacti"e. +ratamentul constă în imobilizare în
aparat ghipsat /sau de mase plastice cu cameră posterioară.
!racturile celorlalte tarsiene şi ale metatarsienelor "or beneficia de imobilizare ghipsată dacă sunt fără
deplasare importantă şi fără diastazis interfragmentar. !racturile de falange "or beneficia de imobilizare în
leucoplast, afară de cele ale halucelui, care "or fi imobilizate în atelă ghipsată.
+ratamentul ortopedic /prin imobilizare ghipsată poate completa pe cel chirurgical, dacă după
osteosinteză nu s-a obţinut o stabilitate suficientă, sau dacă pacientul este etilic /cu risc de a intra în
se"ra(, agitat, psihotic sau oligofren.
Trata#entul c/irurgical 0 ariante te/nice) entru fracturile de calcaneu cu deplasare
importantă sau cu înfuncare talamică la persoane tinere, acti"e, se "a practica reducerea şi osteosinteza
/cu plăci şi şuruburi, doar şuruburi cu sau fără şaibe, scoabe, broşe sau cuie Steinmann după mane"ra
Stulz.
entru fracturile de astragal este de preferat abordul transmaleolar tibial şi se "a practica osteosinteza cu
şuruburi de spongie.
!racturile cuboidului şi cuneiformelor pot fi fi)ate cu broşe, şuruburi sau scoabe.
!racturile metatarsienelor beneficiază de regulă de osteosinteză cu broşe Kirschner. !ractura bazei
metatarsianului /mai ales cea cu diastazis interfragmentar "a beneficia mai ales de fi)are cu şurub de
spongie cu şaibă.
!racturile falangei bazale cu deplasare poate beneficia de osteosinteza cu broşă.
legerea materialelor de osteosinteză /din cele disponibile,, tehnica şi indicaţia operatorie "a fi stabilită
de medicul ortoped, după forma, comple)itatea şi localizarea fracturii, asocierile lezionale, starea
biologică a pacientului, precum şi de obiecti"ul propus /în funcţie de "'rstă şi tipul acti"itate desfăşurată
de pacient.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
23/45
CAPITOLUL I1TRATAMENTUL BALNEO%I2IO3INETIC
&ecuperarea funcţională
6ndiferent de metoda ortopedică sau chirurgicală de tratament al fracturii, imediat după
realizarea imobilizării trebuie început tratamentul de recuperare funcţională. 8l se realizează prin
contracţii izometrice ale muşchilor sub aparat ghipsat şi prin contracţii izometrice ale muşchilor ce
mişcă segmentele libere. ;obilizarea c't mai precoce a pacientului este benefică.
+ratamentul de recuperare se amplifică progresi" /pe măsura consolidării fracturii, mărind
progresi" încărcarea membrului pel"in fracturat şi utilizarea membrului toracic. Se adaugă
procedee de =inetoterapie, hidroterapie, piscină, ergoterapie. +ratamentul funcţional completează şi
desă"îrşeşte pe celelalte, uşurînd recuperarea segmentară şi generală ca şi reinserţia socială a
pacientului.
D69&H+8&6
;obilizarea în apă este mai puţin dureroasă din cauza rela)ării musculaturii, care se produce sub
influenţa apei calde şi pierderii greutăţii corpului conform legii lui rhimede.
. 5aia la temperatura de indiferenţă: temperatura apei este de 3> - 3?, bolna"ul este in"itat în baieF
durata este de la $- minute. re efect calmant.
;od de acţiune:- presiunea hidrostaticăF
- uşor factor termic.
2. 5aia caldă simplă: se e)ecută într-o cadă obişnuită cu apa la 3L - 3C?* şi cu durată de - 3$ minute.
re acţiune sedati"ă generală.
;od de acţiune:
- factorul termicF- presiunea hidroterapică a apei.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
24/45
3. 5aia =inetoterapeutică: este o baie caldă, se efectuează într-o cadă mai mare, care se umple 3@> cu apă
la temperatura 3 - 3C - 3B?*.
5olna"ul este aşezat în baie şi lăsat minute liniştit după care tehnicianul e)ecută sub apă mişcări
în articulaţiile bolna"ului timp de minute. acientul este lăsat în repaus, după care este in"itat să e)ecute
singur mişcările imprimate de tehnician.
9urata băii: 2$ -- 3$ minute.
;od de acţiune:
- factorul termicF
- factorul mecanic.
>. 9u ul subac"al: este o baie caldă cu apa la temperatura de 3L - 3
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
25/45
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
26/45
se încălzeşte la 3B - >$?* pro"oc'nd o transpiraţie locală abundentă. 4a desfacerea parafinei se
e"idenţiază hiperemia produsă. 9upă îrnpachetare se aplică o procedură de răcire.
2. 1mpachetarea cu nămol: constă în aplicarea nămolului la o temperatură de 3B - >$?* pe o
anumită regiune. 9urata unei şedinţe este de 2$ -- >$ minute.
0ămolul are mai multe efecte:
- efect mecanic, produc'nd e)citaţia pielii datorită micilor particule componenteF
- efect fizic, temperatura corpului creşte cu 2 - 3?*F
- efect chimic prin rezorbţia unor substanţe biologic acti"e prin piele din nămol.
1n timpul împachetării cu nămol sunt mobilizate depozitele sang"ine, produc'ndu-se intensificarea
circulaţiei în anumite teritorii.
3. 5ăile de abur complete: se e)ecută într-o cameră supraîncălzită de "apori, la temperatură de
>$?*. Se mai pot practica în dulapuri speciale orizontale sau "erticale.
Se pleacă de la o temperatură iniţială de 3B - >2?* şi se urcă treptat la $ - ?*. 1n timpul
procedurii se pune o compresă rece pe cap, ceafă sau inimă. 5aia se termină cu o procedură de răcire.
>. 5ăile de aer cald folosesc căldura uscată, cu temperatura între L$ - 2$?*, care pro"ine de la
radiatoare supraîncălzite în atmosferă închisă.
Sunt mai uşor suportate dec't cele de abur cald. +ranspiraţia se instalează mat încet, dar cantitatea
e mai abundentă dec't la băile de abur.
. 5ăile de lumină: cele complete se realizează în dulapuri de lemn cu becuri, iar cele parţiale în
dispoziti"e adaptate.
9urata băilor este de - 2$ minute şi după terminarea lor se face o procedură de răcire.
*ăldura radiantă produsă de băile de lumină e mai penetrantă dec't cea de abur sau aer cald, iar
transpiraţia începe mai de"reme.
5ăile de lumină scad tensiunea arterială prin "asodilataţia produsă treptat.
L. 5ăile de soare şi nisip: utilizează spectrul solar complet. 8)punerea la soare se face cu
precauţie, 2-3 minute pentru fiecare parte a corpului, cantitatea se creşte treptat în zilele următoare. Sunt
deosebit de importante pentru echilibrul fosfo-calcic necesar sintezei osoase.
C. *ataplasmele: constau în aplicarea în scop terapeutic a di"erselor substanţe, la temperaturi
"ariate asura diferitelor regiuni ale corpului.8le acţionează prin factorul termic. *ataplasmele calde se folosesc pentru efectul lor hiperemiant
şi rezorbi", precum şi pentru acţiunea antispastică şi antialgică. 4a cataplasmele cu plante medicinale se
mai adaugă şi efectul chimic.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
27/45
848*+&H+8&6
. *urentul gal"anic: este un mi(loc clasic şi fidel de sedare a durerilor ne"ralgice. 8lectrodul poziti" are
o acţiune sedati"ă locală, ca şi curenţii descendenţi şi curenţi ascendenţi aplicaţi contralateral duc la o
creştere a pragului de sensibilitate.
Aal"anizarea poate să utilizeze concomitent şi introducerea de ioni cu acţiune antalgică
/ionoforeză trans"ersală cu no"ocaină, aconidină sau re"ulsi" cu histamină.
2. *urentul diadinamic: se prescrie în aplicaţii trans"ersale sau longitudinale: o perioadă lungă, de >
minute /are efect sedati", difazat fi) > minute ambele, dată pe zi. Se recomandă $---> şedinţe.
3. *urentul faradic
Se indică faradizarea cu periuţa sau cu ruloul, plimbate pe regiunea dureroasă pudrată cu talc,
legate de electrodul negati", curentul fiind tetanizat.
ceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienţi pentru starea de bine pe care o dega(ă şi
modul în care, corect'nd dezechilibrul, se îmbunătăţeşte funcţionalitatea.
>. ltrasunetele sunt utilizate în consolidarea fracturilor, datorită efectului de Nmasa( mecanicO, tisular,
profund, fiind indicat pentru durere, inflamaţie, mobilitate.
. 1nalta frec"en ă pulsatilă:ț
;odul de actiune:
- Stimulează procesele anabolice celulare din esuturile tratateFț
- *re te aflu)ul sanguin periferic prin amplificarea "asculariza iei locale,efect urmărit i prin aplicareaș ț ș
succesi"ă a localizatorului-emi ător pe regiunile suprahepatică, epigastrică sau suprarenalianăF mărirea iț ș
redistribuirea aflu)ului sanguin cu cre terea consecuti"ă a o)igenării la ni"elul celulelor în general i aș ș
celulelor ner"oase în special contribuie e"ident la procesul de "indecare.
8fecte pe "erigile fiziopatologice:
- meliorează e"ident osteoporozele, în special cele posttraumaticeF
- ccelerează substan ial procesul de calusare al fracturilorFț
- ccelerează e"ident absorb ia hematoamelor i are efecte benefice în inflama iile infec ioase iț ș ț ț ș
neinfec ioaseFț- &educe p'nă la dispari ieț edemul tisular i deteriorările celulare produse e)perimental, scurt'ndș
remarcabil timpul de "indecareF
- ccelerează cicatrizarea di"erselor plăgi 7 accidentale sau postoperatorii
http://www.medicultau.com/tulburari-ale-sistemului-cardiovascular/boli-ale-limfaticelor/limfedemul.phphttp://www.medicultau.com/tulburari-ale-sistemului-cardiovascular/boli-ale-limfaticelor/limfedemul.php
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
28/45
7 prin reepitelizări bune i rapideFș
- Arabe te "indecarea arsurilor prin stimularea esutului de neoforma ie cutanatFș ț ț
- re"ine i reduce cicatricile cheloideFș
- !a"orizează cicatrizarea i "indecarea ulcerelor "aricoaseFș
- &ealizează o topire a calcificărilor organizate în structura păr ilor moi din bursite i tendiniteFț ș
- 9iminuează i combateș spasmele musculaturii netede.
;SG4
rin masa( se e)ercită o serie de acţiuni asupra elementelor aparatului locomotor /oase, muşchi şi
tendoane, fascii şi apone"roze, teci tendinoase şi alte formaţiuni fibroase, asupra ţesuturilor moi
articulare şi periarticulare. 8l a(ută la îndepărtarea infiltratelor patologice din ţesuturi, obţinîndu-se astfel
recuperarea mobilităţii normale. rin masa( şi =inetoterapie se pre"in şi se combat aderenţele, retracţiile,
redorile, cicatricile "icioase şi alte sechele ale accidentelor ce limitează mişcările normale.
8fectele masa(ului
8fecte locale:
. cţiune sedati"ă asupra:
- durerilor de tip ne"ralgicF
- durerilor musculare şi articulare.
cţiunea sedati"ă se obţine prin mane"re uşoare, lente care stimulează repetat e)traceptorii şi
proprioceptorii e)istenti.
2. cţiunea hiperemiantă locală se manifestă prin încălzirea şi înroşirea tegumentului asupra căruia se
e)ercită masa(ul această acţiime se e)ercită prin mane"re mai energice care comprimă alternati" "asele
sang"ine.
3. 1ndepărtarea lichidelor de stază cu accelerarea proceselor de resorbţie în zona masată. ;asa(ul permite
înlăturarea lichidelor de stază. cest efect este benefic la persoane cu insuficienţă "enoasă periferică şi
apare după mane"re profunde care conduc lichidul de stază de la periferie spre centru.
8fecte generale
*reşterea metabolismului bazal stimulează funcţiile aparatului respirator şi circulator, influentează
fa"orabil starea generală a organismului, îmbunătăţeşte somnul, îndepărtează oboseala musculară.
http://www.medicultau.com/boli/disfunctii-ale-miscarii/spasmele.phphttp://www.medicultau.com/boli/disfunctii-ale-miscarii/spasmele.phphttp://www.medicultau.com/boli/disfunctii-ale-miscarii/spasmele.php
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
29/45
+oate aceste efecte generale se e)plică prin acţiunea masa(ului asupra pielii care este un organ
bine "ascularizat şi mai ales bogat iner"at.
8fectele fiziologice
*ea mai importantă acţiune fiziologică a masa(ului este reprezentată de mecanismul refle) asupra
organelor interne. ceasta se e)plică prin stimulii care pleacă prin e)teroceptori şi proprioceptori, care
simt de diferite intensităţi pe cale aferentă către S0*, iar de acolo pe cale eferentă, a(ung la organele
interne în suferinţă. +oate acţiunile care se petrec la e)teriorul corpului a(ung şi la distanţă /la organele
interne. !iecare organ se manifestă prin senzaţii dureroase pe tegument, deci fiecărui organ îi corespunde
la e)terior o zonă cutanată refle)ogenă sau metamerică, care trebuie cunoscută de maseur pentru a şti să
acţioneze cu mane"re specifice pentru organele interne.
n alt mecanism al masa(ului este acţiunea mecanică produsă de mane"rele mai dure ca
frăm'ntarea: contratimpul, m'ngăluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face trans"ersal pe fibrele
musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, îmbunătăţirea funcţiei şi forţei musculare care participă
la mişcarea într-o articulaţie.
rin această acţiune mecanică, lichidele interstiţiale în e)ces din muşchi, se resorb în s'nge pentru
a fi eliminate de organele e)cretoareF îmbunătăţeşte acti"itatea circulaţiei s'ngelui care duce la mutaţia
elementelor anatomice din întreg organismul şi odată cu aceasta reducerea acti"ităţii inimii.
;asa(ul recuperator se face după consolidarea fracturii şi este format din > timpi:
• masa(ul regional /mane"re de încălzire pe suprafaţă mai mare decît regiunea de tratat timp de 3 7 >P
• masa(ul zonal /mane"re pe regiunea de tratat: 3 7 >P
• masa(ul selecti" /se face masa(ul unui fascicol de muşchi sau unei articulaţii sau ligament sau inserţie
musculară: 2 7 3P
• =inetoterapie /pasi"ă, acti"ă şi acti"ă cu rezistenţă: $P.
K608+H+8&68:
Schema =inetologică contribuie substanţial la recuperare şi are următoarele obiecti"e:
• refacerea şi întreţinerea mişcărilor în articulaţiile în"ecinate fracturiiF
• refacerea tonicităţii şi troficităţii musculareF
• refacerea stabilităţii, mişcării controlate şi abilităţii
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
30/45
&ecuperarea prin =inetoterapie cuprinde două etape :
a 8tapa de imobilizare la pat /primele două săptămîni de la operaţie, în care "a trebui să se facă :
Q osturări antidecli"e pentru ameliorarea circulaţiei de întoarcere şi e"itarea edemului, a escarelor,
redorii articulare.
Q ;obilizări acti"e sau acti"o-pasi"e
Q ;obilizarea articulaţiilor în"ecinate /dacă imobilizarea o permite.
Q ;enţinerea tonusului musculaturii de sub gips prin e)erciţii izometrice.
Q ntrenarea forţei musculare a celorlalte membre.
Q erioada de imobilizare "ariază de la 3Q> săptămîni la 2Q3 luni în funcţie de sediul şi tipul fracturii.
b 8tapa care urmează imobilizării, cu următoarele obiecti"e :
Q &efacerea mobilităţii articulare F uneori, mobilitatea trebuie asigurată prin posturări pe atele gipsate.
Q &efacerea forţei musculare, a stabilităţii şi controlului motor
Q &eluarea mersului - la început, după degipsare, în cîr(e, apoi în bastonF momentul începerii încărcării
este "ariabil F cel mai indicat pentru început ar fi mersul în bazine cu apă /ni"elul apei scăzîndu-se
treptat, în final reluîndu-se mersul pe uscat.
Q *onsiderînd că în general consolidarea fracturii se produce după >Q luni, rnersul cu spri(in total se
"a începe după trecerea acestui inter"al. 8"ident că pot e)ista şi întîrzieri în consolidare, în aprecierea
acesteia ghidîndu-ne atît dupa aspectul radiografic, cît şi după cel clinic.
1n linii generale, =inetoterapia trebuie să determine menţinerea acti"ităţii generale ţi regionale cît
mai aproape de normal, dar respectînd cu stricteţe repausul în focarul de fractură. Se poate începe chiar de
a doua zi după aplicarea aparatului gipsat cu e)erciţii care se adresează atît segmentului afectat, cît şi
întregului organism.
1n fracturile deschise segmentul lezat "a fi mena(at la început, el fiind solicitat numai după
cicatrizare.H importanţă deosebită o au contracţiile izometrice ce angrenează principalele grupe musculare
ale segmentului imobilizat. 8le constau în contracţii repetate ale muşchilor respecti"i de -LO cu pauză de
-LO între ele. Se pot repeta de P-$P, din oră în oră.
;işcările pasi"e se încep după terminarea imobilizării şi după începerea mişcărilor acti"e.
;işcările acti"e se e)ecută după un program special, în funcţie de particularităţile segmentului
imobilizat. cestea se continuă asociindu-se cu mişcări de rezistenţă /de obicei după ce s-a obţinut un
tonus muscular corespunzător prin mişcări pasi"e şi acti"e.
erioada de remobilizare "a consta în adaptarea la poziţia şezînd, poziţie din care se "or efectua
mişcările, apoi ridicarea de cîte"a ori pe zi în ortostatism, cu spri(in pentru o scurtă perioadă de timp.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
31/45
tilizarea corectă a bastonului este esenţială pentru a e"ita dez"oltarea unor tensiuni musculare
anormale. ;ersul cu bastonul are o sec"enţă în doi timpi 7 bastonul şi membrul inferior operat şi apoi
membrul inferior sănătos.
*& 5408&R
Hbiecti"ele curelor balneoclimaterice este de recuperare imediată şi de refacere a funcţiilor
diminuate din cauza traumatismelor.
5olna"ul poate beneficia de tratament balneo-fizical în staţiuni profilate pe tratamentul
afecţiunilor aparatului locomotor /!eli), 8forie 0ord, ;angalia, +echirghiol etc., unde asocierea
factorilor naturali /apa minerală, nămol terapeutic, climatul este benefică şi, împreună cu programele de
=inetoterapie adec"ate, "or asigura recuperarea totală.
Staţiunile indicate sunt:
+echirghiol /şi tot litoralul care are nămol sapropelicF
mara, So"ata, +elega, 5azna, Slănic raho"a /nămoluri de lacuri sărateF
atra 9ornei, 5orsec, !eli) /turbăF
Ao"ora /nămol silicos şi iodatF
Aeoagiu /nămoluri feruginoase
+8&6 H*6H04R /8&AH+8&6
8ste o metodă de reeducare acti"ă care completează =inetoterapia folosind di"erse acti"ităţi
adaptate la tipul de deficienţe motorii ale indi"idului cu scop recreati" şi terapeutic, a(ut'nd bolna"ul să
folosescă mai bine muşchii rămaşi indemni şi recuper'nd funcţia celor afectaţi de boală, contribuind astfel
la readaptarea funcţională la gesturile "ieţii curente.
rin această terapie se e"ită pasi"itatea în care se fi)ează bolna"ul spitalizat pe perioade mai
lungi, trezindu-i interesul pentru di"erse mişcări utile şi contribuind astfel la readaptarea funcţională la
efort.
rincipalele efecte pe care le urmărim prin aplicarea terapiei ocupaţionale sunt:
- mobilizarea unor articulaţii şi creşterea amplitudinii lorF
- dez"oltarea forţei musculareF
- restabilirea echilibrului psihic.
5olna"ul poate e)ecuta unele e)erciţii cum ar fi:
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
32/45
- urcatul şi cobor'tul scărilorF
- maşina de cusutF
- roata olaruluiF
- săritul cu coardaF
- mersul pe plan înclinatF
- mersul pe teren accidentat.
&ezultatele depind de gradul de stabilizare a e"oluţiei bolii şi de încadrarea raţională a ergoterapiei
în comple)ele de recuperare şi readaptare funcţională.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
33/45
CAPITOLUL 1
OBIECTI1UL LUCRĂRII.
4ucrarea de faţă îşi propune să e"idenţieze efectele benefice rezultate în urma asocierii procedurilor
de electroterapie şi hidroterapie cu metodele de =inetoterapie în recuperarea sechelelor algofunc ionaleț
postfractură de calcaneu operată.
9iagnosticarea bolii permite şi începerea precoce a tratamentului, astfel fiind pre"enită instalarea
proceselor atrofice ale pielii, muşchilor cu retracţie apone"rotică şi tendinoasă care conduc la impotenţă
funcţională articulară, pacientul put'ndu-şi relua acti"itatea profesională.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
34/45
CAPITOLUL 1I
MATERIAL 4I METODĂ
artea specială a acestei lucrări cuprinde tratamentul fracturii de calcaneu operată şi 2$ de cazuri
clinice care au fost studiate în perioada 3$ octombrie 2$3 7 3$ aprilie 2$>, ce s-au aflat sub tratament la
Sanatoriul *orpore Sano +echirghiol
+ratamentul fizical-=inetic se adresează cu aceleaşi mi(loace specifice dar cu metodologie diferită în
funcţie de substratul fiziopatologic al durerii şi impotenţei funcţionale. 1naintea aplicării tratamentului
este necesară o e)aminare atentă a bolna"ului şi stabilirea diagnosticului poziti".
stfel studiul de caz cuprinde :1. ate personale
!. "otivele internării
#. iagnostic
>. $ntecedente %ersonale %atologice :
&. 'storicul olii
*. +xamen clinic general
. +xamen clinic local . +xamen de laorator
. /ratament
10. /erapia ocupaională
. 2servaii la sf3rşitul tratamentului
1!. 4ecomandări la externare
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
35/45
CAPITOLUL 1II
+TUDIU DE CA2
'ate personale 0umele :
renumele :4
'rstă : 3 ani
Se) : ;
9omiciliu : *onstanţa
rofesie : 9istribuitor /şofer
(otivele internării
- durere la ni"elul piciorului drept
- impotenţă funcţională
- tumefacţia gleznei drepte.
'iagnostic
Sechele algofunc ionale post fractură calcaneu drept operată.ț
Antecedente )ersonale )atologice :
!ractură calcaneu drept /august 2$3.
storicul bolii *
acientul relatează că în august 2$3 a suferit un accident rutier soldat cu o fractură
calcaneană la ni"elul membrului inferior drept. 8ste internat în secţia de ortopedie a Spitalului *linic
Gudeţean de rgenţă *onstanţa şi se practică inter"en ie chirurgicală cu osteosinteză urmată deț
imobilizare în aparat gipsat timp de 3 luni
1n februarie 2$> solicită internarea în clinica noastră.
Examen clinic general
1nălţime 7 ,C2
Areutate 7 L3=g
esut celular subcutanat normal reprezentat
+egumente şi mucoase normal colorate
8chilibrat cardiorespirator
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
36/45
Examen clinic local
- durere la ni"elul gleznei drepte şi piciorului la palpare şi la mobilizare
- tegumente cianotice, reci, umede
- edem al piciorului şi @3 inferioară a gambei drepte
- impotenţă funcţională
- !le)ia dorsală °, fle)ia plantară $°
- S C
- !or a musculară tibial anterior 3,for a musculară triceps sural 3, for ă musculară peronieri 3,for ăț ț ț ț
musculară tibial posterior 3
;ers cu două c'r(e cu spri(in parţial pe piciorul afectat.
Examen de laborator
SD 7 $ di"@h
roteină * reacti"ă negati".
!ibrinogen 7 2$C mg@dl
!ratament gienodietetic –
- regim alimentar bogat în "itamine, proteine şi minerale
- spri(in parţial pe piciorul afectat
- poziţie antidecli"ă a piciorului.
!ratament farmacologic
- antiinflamator : =etoprofen forte : 2cpr@zi
- betablocant : propranolol >$ mg@zi
- medicaţie neurotropă : ;ilgamma $$ dra(eu ) 3@zi
- medicaţie "asculotropă:detrale) 2cpr@zi- *alcitonină $$ 6 intramuscular la 2 zile
!ratament balneofizical +i inetic
8lectroterapia
- 9iapulse gleznă dreaptă frec"enţă >$$@s, penetraţie T>, minuteElombar drept, frec"enţă
3$$@s, penetraţie T 3, $ minute.Didrotermoterapie
- 5aie generală de nămol 3C%*, 2$ minute.
- 5azin 7 mobilizare gleznă 2$ minute, 2 serii pe zi
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
37/45
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
38/45
CAPITOLUL 1III
RE2ULTATE 4I DI+CU5II
Scala izuală nalogă /Sn7 indicarea de către pacient pe rigla de la $ la $, punctul care
corespunde cel mai bine durerii resimţite.
$
9urer
e
absentă
2 3 > L C B < $
9urere
insuportabi
lă
acient S la internare S la $ zile de
tratament B
2 C L3 >
> C >
B >
L C >
C L 3
B C >
< C >
$ C 3
C
2 C
3 L 3
> L >
L 3
L C 2
C C 3
B L 2
< L 32$ C 3
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
39/45
VAS LA INTERNARE VAS LA 10 ZILE DE TRATAMENT
0
1
2
3
4
5
6
7
8
98
5
9
6
8
4
p1 p2
p3 p4
p5 p6
p7 p8
p9 p10
p11 p12
p13 p14
p15 p16
p17 p18
p19 p20
Eluţie (e6ie plantar' $u" trata#ent
Pacient %le6ia plantar' la internare %le6ia plantar' la e6terareP7 78 9:P9 7: 78P; 7: 78P< 8 7:P8 8 7:P= 78 9:P> 7: 78
P? 7: 78P@ 8 7:P7: 8 78P77 7: 78P79 7: 78P7; 7: 78P7< 8 7:P78 7: 78P7= 7: 78P7> 78 9:
P7? 78 9:P7@ 7: 78P9: 7: 78
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
40/45
P1
P2
P3
P4
P5
P6
P7
P8
P9
P10
P11
P12
P13
P14
P15
P16
P17
P18
P19
P20
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
151010
55
151010
55
101010
51010
1515
1010
201515
1010
201515
1015
151515
101515
2020
1515
Flexi pl!"#l i!"e#!#e$exi pl!"# l ex"e#!#e
Elu ia (le6iei &r$ale $u" trata#entțPacient %le6ia &r$ala la internare %le6ia &r$ala la e6ternareP7 7: 78P9 7: 78P; 8 7:P< 8 7:P8 78 9:P= 78 9:P> 7: 78P? 7: 78
P@ 8 7:P7: 8 7:P77 7: 78P79 78 9:P7; 78 9:P7< 8 7:P78 7: 78P7= 7: 78P7> 7: 78P7? 8 7:
P7@ 8 7:P9: 7: 78
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
41/45
P1 P2 P3 P4 P5 P6 P7 P8 P9 P10 P11 P12 P13 P14 P15 P16 P17 P18 P19 P20
0
2
4
6
8
10
12
14
16
18
20
1010
5 5
1515
1010
5 5
10
1515
5
101010
5 5
10
1515
1010
2020
1515
1010
15
2020
10
151515
1010
15
$exi %'l l i!"e#!#e
$exi %'l l ex"e#!#e
Eluţia (rţei #u$cular pentru (le6ia plantar' tricep$ $ural a picirului
l i!"e#!#e L ex"e#!#e
0
1
2
3
4
5
6
3
4
3
4
3
44
5
4
5
4
5
4
5
3
4
3
44
5
3
4
3
44
5
4
5
4
5
3
4
3
4
3
44
5
p1 p2
p3 p4
p5 p6
p7 p8
p9 p10
p11 p12
p13 p14
p15 p16
p17 p18
p19 p20
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
42/45
Eluţia (rţei #u$culare pentru &r$i(le6ia picirului ti"ial anterir
LA INTERNARE LA E(TERNARE
0
0)5
1
1)5
2
2)5
3
3)5
4
4)5
5
3
4
3
4
3
44
5
4
5
3
4
3
44
5
4
5
3
4
3
4
3
44
5
4
5
4
5
3
44
5
3
44
5
3
4
p1 p2
p3 p4
p5 p6
p7 p8
p9 p10
p11 p12
p13 p14
p15 p16
p17 p18
p19 p20
1n urma tratamentului de recuperare to i pacien ii au înregistrat un beneficiu pe mi carea de fle)ieț ț ș
dorsală
Eluţia (rţei #u$culare pentru eer$ia picirului
0
0)5
1
1)5
2
2)5
3
3)54
4)5
5
3
4
3 3
4 4 4
3 3
4 4 4
3 3 3
4 4 4 4 4
4
5
4 4
5 5 5
4 4
5 5 5
4 4 4
5 5 5 5 5
l i!"e#!#e
l ex"e#!#e
9in cei 2$ de pacien i lua i în studiu to i au ob inut cre terea for ei musculare la ni"elul mu chilor ț ț ț ț ș ț ș
peronieri.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
43/45
Eluţia (rţei #u$culare a iner$iei picirului
0
0)5
1
1)5
2
2)5
3
3)54
4)5
5
3 3 3 3 3
4 4 4
3 3 3
44 4
3 3 3
4 4
3
4 4
5 5
4
5 5 5
4 4 4
5 5 5
44 4
5 5
4
i!"e#!#e
ex"e#!#e
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
44/45
CAPITOLUL I
CONCLU2II
. +oate cazurile discutate au prezentat durere accentuată de mişcare, edem şi impotenţă funcţională.
2. 1n urma tratamentului balneofizical toate cazurile au obţinut o ameliorare certă at't a simptomatologiei
c't şi a forţei musculare
3. +ratamentul balneofizical /electroterapia, hidrotermoterapia şi masa(ul şi =inetic are efecte resorbti"e,
antialgice, antiinflamatorii, miorela)ante şi "asculotrofice..>. ;işcările acti"e cu rezistenţă urmăresc reintegrarea pacientului în "iaţa socioprofesională şi desfăşurarea
acti"ităţilor zilnice.
8/20/2019 Tratamentul Balneofizical În Fractura de Calcaneu
45/45
56546HA&!68
ngelescu 0. 7 atologie chirurgicală, "ol. 66, 8d. *elsius,
Top Related