3.1.3. Tipurile de placi tectonice si distribu_ia placilor teconiceClasificarea placilor tectonice se poate face dupa mai multe criterii, de exemplu în func_ie detipurile de scoar_a care alcatuiesc blocurile crustale sau dupa dimensiunea acestora. Un criteriu usual îl reprezinta dimensiunea acestora, deosebindu-se macroplaci, mezoplaci, microplaci si nanoplaci (=blocuri tectonice) (Fig. 6.25).Modelul cel mai vehiculat în prezent cuprinde 7 placi majore (macroplaci), cu dimensiuni de 107-108 km2 (Eurasiatica, Antartica, Australo-Indiana, Nord-Americana, Sud-Americana, Pacifica si Africana), 8 placi intermediare (mezoplaci), cu suprafe_e de 106-107 km2 (Filipine, Araba, Nazca, Cocos, China, Caraibilor, Noua Sco_ie, Iran) si 20 de placi mici (microplaci), cu suprafe_e de 105-106 km2, care nu sunt precis determinate si cu o miscare foarte rapida (de ex. Turca, Egeeana, Adriatica,Euxinica, Apuliana, Vanuatu, Noua Guinee, Tonga, etc.) (Fig. 6.25). Macroplacile si mezoplacile suntdelimitate de regula de rifturi (limite divergente), fose (zone de subduc_ie; limite convergente) si faliitransformante, iar microplacile pot fi delimitate si de sisteme de falii crustale. În func_ie de miscarileplacilor litosferice controlate de dinamica interna a Pamântului, la limita acestora au loc proceselemajore care conduc la creerea (formarea rocilor magmatice si metamorfice), consumul de scoar_a,formarea catenelor orogenice si sudarea acestora la zonele cratonizate. Pe aceasta cale se formeaza marile suprafe_e de uscat (nucleele continentale) si marile zone depresionare acoperite de ape (bazinele marin-oceanice).

Fig. 6.25. Distribu_ia placilor litosferice (tectonice) pe suprafa_a Globului (din M. Bleahu, 1983)(Configura_ia cinematica actuala cu separarea principalelor placi dupa Le Pichon, 1973. Cu majuscule sunt indicate cele sase placimari utilizate de Le Pichon în primul calcul cinematic: EURASIA, CHINA, AFRICA, ANTARCTICA, PACIFICA, AMERICANE; Hasurat sunt figurate cele sase placi adi_ionale utilizate de Morgan: Arabia, Somalia, Filipine, Nazca, Cocos, Caraibelor; Cu litere mici si linii indicatoare noua microplaci identificate, dar neluate în considerare în calculul cinematic: Adriatica, Egeeana, Turca, Iraniana, Vanuatu, Tonga, Noua Sco_ie, Rivera, Juan de Fuca. Sage_ile reprezinta vectorii de miscare relativa cu lungimi propor_ionale cu viteza de miscare: de ex. 2 = viteza relativa a placii în punctul figurat în cm/an)Dupa formarea domeniilor continental si marin-oceanic, are loc o continua echilibrare gravita_ionala sub ac_iunea factorilor externi, în sensul „distrugerii” formelor pozitive de relief si colmatarea cu materialul rezultat a zonelor depresionare. Acest flux de material are loc atât între suprafe_ele continentale si cele marin-oceanice, cât si în interiorul continentelor sau bazinelor oceanice, prin transportul dinspre zonele înal_ate spre zonele depresionare (pe continent dinspre catenele orogenice spre bazinele lacustre, palustre,etc.; în bazinul oceanic dinspre dorsalele medio163

oceanice si cordiliere spre fose si câmpiile abisale, etc). Datorita acestui proces de facture mecanica, dublat de precipitarea chimica-biochimica, bioconstruc_ie si bioacumulare, în bazinele marin-oceanice, lacustre si palustre iau nastere majoritatea rocilor sedimentare.Deci procesele de formare si consum de scoar_a, de formare a catenelor orogenice si evolu_iaspre zonele de platforma, distribu_ia uscatului continental si a bazinelor marin-oceanice, suntcontrolate de dinamica placilor tectonice (litosferice). Aceste procese condi_ioneaza evolu_ia bazinelor marin-oceanice, în care se pot selecta zonele mobile de tip geosinclinal din care mai târziu evolueaza catenele orogenice.