8/19/2019 Tema Si Viziunea_ion de l.rebreanu

1/3

Tema i viziunea asupra lumii într-un roman din perioada interbelică – Ion de Liviu Rebreanuș

Liviu Rebreanu este un prozator interbelic, creator al romanului realist obiectiv prin apariţia, în1920, a romanului Ion; alături de Camil etrescu !i "ortensia apadat#$en%escu, &' Călinescu îlconsideră un iniţiator al romanului modern, pe l(n%ă Ion remarc(ndu#se !i alte capodopere aleromancierului precum ădurea sp(nzuraţilor )1922* sau Răscoala )19+2*'

lemente realiste prezente în romanul Ion sunt prezentarea în manieră veridică a -aptelor -ictivece compun universul cărţii, tematica socială )drama ţăranului însetat de păm(nt*, aspectul mono%ra-ic, precizia coordonatelor spaţio#temporale , circularitatea.simetria compoziţională, prezenţa unui narator impersonal, obiectiv, la persoana a III#a, căruia îi corespund viziunea naratolo%ică /din spate, perspectiva auctorială, -ocalizarea preponderent zero'

Ion, primul roman publicat de Liviu Rebreanu )în 1920*, este un roman realist de tip obiectiv,cu tematică rurală, o capodoperă a literaturii rom(ne interbelice' Considerat de u%en Lovinescu ceamai puternică creaţie obiectivă a literaturii rom(ne, romanul prezintă drama ţăranului ardelean inte%ratîntr#o societate pentru care păm(ntul este, mai mult dec(t un miloc de subzistenţă, un criteriu al valoriiindividuale'

3pera literară Ion este un roman, prin amploarea acţiunii, des-ă!urată pe mai multe planuri,cu un con-lict comple4, personae numeroase !i realizarea unei ima%ini ample asupra vieţii' ste romande tip obiectiv prin speci-icul naratorului )obiectiv, deta!at, impersonal*, al naraţiunii )la persoana a III#a* !i al relaţiei narator#persona )naratorul omniscient !tie mai mult dec(t personaele sale !i,omniprezent, diriează evoluţia lor ca un re%izor universal, con-orm unui destin prestabilit*'

Comple4itatea mesaului te4tului poate -i dedusă după atitudinile pe care romanul le %enereazăla nivelul receptorului' 5n acest sens, sunt cunoscute interpretările di-erite ale criticilor u%enLovinescu, &eor%e Călinescu !i 6icolae 7anolescu'

8st-el, pentru Lovinescu, romanul este unul modern, acţiunile personaului Ion pun(nd învaloare inteli%enţa ascuţită a acestuia, mobilitatea deosebită pe care mintea sa o are în a rezolva o

situaţie socială e4trem de complicată Ion e e4presia instinctului de stăp(nire a păm(ntului, în slubacăruia pune o inteli%enţă ascuţită, :< !i, mai ales, o voinţă imensă' La polul opus, &eor%e Călinescuinterpretează te4tul într#un sens tradiţionalist, a-irm(nd că Ion nu este nimic altceva dec(t o brută, unindivid primar, lipsit de inteli%enţă, avand doar o viclenie procedurală tipică -iinţelor in-erioare Ionnu e însă dec(t o brută, căreia !iretenia îi ţine loc de de!teptăciune 6u din inteli%enţă a iesit ideeaseducerii, ci din viclenia instinctuală, caracteristică oricarei -iinţe reduse' Cu toate acestea,interpretarea cea mai coerentă, în spiritual lumii te4tului, pare că o dă 6icolae 7anolescu, a!ez(ndinţele%erea romanului într#o altă perspectivă'

=in perspectiva lui 7anolescu, at(t Lovinescu c(t !i Călinescu se a-lă în eroare, deoareceinterpretările lor sunt -ăcute dintr#un un%>i moral, etic' 6icolae 7anolescu spune că, de -apt, destinul

lui Ion este unul tra%ic, că satul ripas este o comunitate a-lată în a-ara moralei, element care anuleazăorice posibilă interpretare din perspectiva actelor morale' Cu alte cuvinte, Ion nu ar -i putut acţionaalt-el dec(t a -ăcut#o, -aptele sale des-ă!ur(ndu#se în normalul psi>olo%ic presupus de e4istenţa în aceacomunitate amorală, motiv pentru care Ion nu poate -i acuzat de cruzime'

?ema romanului este problematica păm(ntului, analizată în condiţiile socio#economice alesatului ardelenesc de la începutul secolului al @@#lea' Romanul prezintă lupta lui Ion, un ţăran sărac, pentru a obţine păm(nt !i consecinţele actelor sale' Relaţia or%anică dintre Ion !i păm(nt este -i4atăc>iar din capitolul al II#lea, secvenţa a doua, prin prezentarea drumului lui Ion la cosit' 6aratorulsurprinde at(t drumul lui Ion, c(t !i instinctul său de proprietate !i le%ătura sa cu păm(ntul toată -iinţa

8/19/2019 Tema Si Viziunea_ion de l.rebreanu

2/3

lui arde de dorul de a a avea păm(nt mult, c(t mai mult' Iubirea păm(ntului l#a stăp(nit de mic copil'Ae!nic a pizmuit pe cei bo%ati !i ve!nic s#a înarmat într#o >otăr(re pătima!ă trebuie să aibă păm(ntmult, trebuieB =e pe atunci păm(ntul i#a -ost mai dra% ca o mamă' ăm(ntul este pentru Ion o sti>ie,o -orţă care îl c>eamă, îi ordonă mi!cările !i îl -ace să se simtă stăp(n în aceia!i măsură în care estestăp(nit' =e!i Ion o iube!te pe lorica, satis-acerea patimii pentru păm(nt se realizează prin intermediulcăsătoriei cu 8na, -orţ(ndu#l ast-el pe Aasile $aciu să#i cedeze păm(nturile' =upă căsătorie, Ion ie!ea

deseori în >otar să#!i des-eţe su-letul în priveli!tea păm(nturilor lui' :< privea brazdele cu dra%oste pătima!ă, mormăind m(ndru de mulţumire D 8cum avem !i noi păm(nt, slavă =omnului, numaisănătos să -iu să#l muncescB' Ee evidenţiază ast-el satis-acerea setei or%anice de pămant a lui Ion'?ema centrală, posesiunea păm(ntului, este dublată de tema iubirii !i de tema destinului'Fn prim element al te4tului narativ, semni-icativ pentru tema !i viziunea despre lume, este titlulromanului D Ion, care pune în evidenţă personaul eponim' Ion devine, ast-el, e4ponent al ţărănimii prin dra%ostea lui pentru păm(nt, individualizat însă prin relaţia or%anică cu acesta' 5n satul ripas,căsătoria sărăntocului Ion cu 8na, o -ată cu zestre, nu este un -apt deosebit, pentru că Aasile $aciu !iIon op al &laneta!ului dob(ndiseră avere în acela!i mod'

La nivelul personaelor, esteticii realiste îi sunt speci-ice personaele tipice în situaţii tipice,reprezentative pentru o cate%orie socială ţăranul însetat de păm(nt este principalul e4ponent alromanului' e de altă parte, personaele sunt în str(nsă relaţie cu mediul social în care trăiesc, -iind un produs al societăţii -aptele lui Ion î!i %ăsesc p(nă la un punct usti-icarea în modalitatea prin caresătenii din ripas valorizează indivizii în -uncţie de unica valoare materială care contează, păm(ntul'

=e asemenea, personaele se pot clasi-ica în plate !i rotunde, con-orm tipolo%iei stabilite de'7' orster în /8specte ale romanului' Ion, prota%onist !i persona rotund, cu evoluţie interioară,comple4itate psi>olo%ică, %esturi memorabile !i av(nd capacitatea de a surprinde în mod credibilcititorul, împline!te alături de 8na, persona plat cu vocaţia tra%icului, unul dintre cuplurile cu rolesenţial în evoluţia -irului epic !i în conturarea dramei personaului principal'

5n ceea ce prive!te modalităţile de caracterizare a personaului principal, Ion este caracterizat înmod indirect, prin acţiunile sale !i prin relaţia cu celelalte personae' Ion este un persona eponim,

realizat prin te>nica basorelie-ului !i a contrapunctului, persona monumental, comple4' =in perspectiva lui u%en Lovinescu, acţiunile prota%onistului pun în valoare inteli%enţa ascuţită a acestuia'e de altă parte, Călinescu a-irmă că Ion este lipsit de inteli%enţă, avand doar o viclenie procedurală,tipică -iinţelor in-erioare' =e asemenea, Călinescu susţine că Ion se dezumanizează treptat, în %oana sa pătima!ă după păm(nt, iar moartea sa este e4presia intenţiei moralizatoare a scriitorului, demonstr(ndu#se ast-el interpretarea te4tului ca roman tradiţionalist, construit pe o structură de natură moralistă,eticistă, o interpretare care se opune, deci, structural interpretării lovinesciene, con-orm căreia romanulIon este unul modern' 6icolae 7anolescu a-irmă că în centrul romanului se a-lă patima lui Ion, ca-ormă a instinctului de posesiune, patimă care îl -ace pe prota%onist să se -olosească de -emeie camiloc de obţinere a păm(ntului' Cele două -emei, conturate antitetic, 8na !i lorica, simbolizează celedouă patimi ale prota%onistului păm(ntul !i iubirea'

Con-lictul central din roman este lupta pentru păm(nt din satul tradiţional, unde avereacondiţionează respectul comunităţii' =rama lui Ion este drama ţăranului sărac &lasul păm(ntului pătrundea năvalnic în su-letul -lăcăului, ca o c>emare, cople!indu#l'' 7(ndru !i or%olios, con!tient decalităţile sale, Ion nu#!i acceptă condiţia !i este pus în situaţia de a ale%e între iubirea pentru lorica !iaverea 8nei' Cele două c>emari lăuntrice nu îl pun într#o situaţie#limită, pentru că se mani-estăsuccesiv, nu simultan'

c>ilibrul compoziţional din Ion, de -actură tradiţională, surprinde viziunea despre lume aautorului !i evoluţia personaului central' Romanul este -ormat din două părţi, &lasul păm(ntului !i

8/19/2019 Tema Si Viziunea_ion de l.rebreanu

3/3

&lasul iubirii' 8st-el, romanul nu este doar ec>ilibrat, ci !i simetric, pentru că titlurile celor două părţisurprind cele două mari obsesii ale eroului păm(ntul !i iubirea' Eimetria incipitului cu -inalul serealizează prin descrierea drumului care intră !i iese din satul ripas, loc al acţiunii romanului'ersoni-icat, drumul are semni-icaţia simbolică a destinului' =escrierea drumului, supusă convenţieirealiste a veridicităţii, prin detalii toponimice, îl introduce pe cititor în viaţa satului ardelean de laînceputul secolului al @@#lea =in !oseaua ce vine de la C(rlibaba, întovără!ind Eome!ul :< se

desprinde un drum alb mai sus de 8rmadia, :< ca să dea buzna în ripasul pitit într#o scr(ntitură decoline'

5n opinia mea, Ion este un roman care impresionează, at(t prin structura narativă, c(t !i princonstrucţia personaului eponim' Consider că Ion este un rezultat al instinctelor lăuntrice, mereudominat de dorinţa de a stăp(ni !i de a urca pe scara socială' 8st-el, Liviu Rebreanu se evidentiază princonstruirea unei personalităţi comple4e, cu un impact maor asupra cititorului, un persona marcant alliteraturii rom(ne'

5n concluzie, romanul Ion este o capodoperă a literaturii rom(ne realiste interbelice, apreciatla aparitie de criticul u%en Lovinescu drept cea mai puternică creaţie obiectivă a literaturii rom(ne'