Ediţia lunară fondată la 11.11.11 Nr. 1 (2) 20 ianuarie 2012
Fondator: Penitenciarul nr.6 Soroca.
Deviza: "Duralex sed lex" – legea e dură, dar e lege...
Social - pag.2
Traditii de Revelion - pag.3
Religie - pag.5
Tînăr naturalist -pag.6
Buletin informativ juridic -pag.7
Sport =) -pag.8
Zîmbet la maxim -pag.9
Scrisoarea către Moș -
pag.10
Aho! Aho! Opriţi aici
Voi cei mari şi cei mai mici Mîine anul se-noeşte pluguşorul se
porneşte Şi-am venit să vă urăm
Pace în case sa-aducem Talismanul vă doreşte
Mult noroc şi fericire Sănătate şi iubire
Bani în casă şi viaţă frumoasă Iară Anului care vine să vă aducă numai
bine şii vom spune ca să-ţi dea tot ce vrea inima ta
Ia mai strigaţi măi flăcăi să răsune peste văi ...hăi hăi
La Anul şi La Mulţi Ani
Activităț i artistice
Program de Revelion 2012
Odată cu sărbătorile de Iarnă vin şi la noi în mica noastră societate P-6
Soroca pregătirile pentru programul de Revelion prin susţinerea administraţiei
locale şi implicarea cetăţenilor din societatea noastră îngropată sub plapuma
evenimentelor retrăite de fiecare în ajunul acestor sărbători spirituale, în
programul artistic oferit de către actorii micului teatru sorocian au fost
următoarele elemente artistice: Colinde, uraturi( unele din ele au fost compuse
aici în privaţiune), cîntece, scenete, şi programul a fost încheat cu sorcova.
Am luat un mic interviu de la persoanele care au fost implicate în acest
program şi cea ce ma uimit mai mult de timpul care la-u avut la dispoziţie, a
fost o săptămînă pentru repetiţii şi aranjarea scenariului. La întrebarea a cui a
fost iniţiativa au răspuns că au manifestat interes atît poporul din P-6 cît şi cu
sprijinul administraţiei, în timpul cînd a avut loc acest program de revelion am
asistat şi eu la el unde am simţit alături de ei emoţiile retrăite pe scenă şi mam
bucurat de acest pas nuo făcut de noi toţi pentru a dezvălui capacităţile
artistice care iau naştere pe scenă. Mesajul lui Moş Crăciun a fos o felicitare
după care lea dorit tuturor un an bogat în evenimente, sănătate, fericire şi o
masă bogată după care a urmat şi oferirea cadourilor pentru cei ce au pregătit
programul şi patricipanţi, au fost şi susţiniţi participanţii prin aplauze şi
mulţumiri din partea colegilor. Le-am dorit din partea echipei redacţionale a
ziarului Talisman un An Nou plin de bucurii, impliniri, libertate, să fie plini de
speranţe,armonie şi pace alături de cei dragi! La Mulţi Ani!
Traditii de Revelion. Cum se sarbatoreste anul nou in lume.
Traditii de revelion Revelionul este prilej de bucurie pentru oamneii din lumea intreaga.
Acesta se sărbătoreș te incă din antichitate reprezentînd momentul cînd se fac totalurile
anului precedent, se fac planuri si se pun speranț e in anul care vine. Intre timp au apărut
numeroase tradiț ii si chiar superstiț ii legate de acest eveniment. Mai jos va vom prezenta
cum este sarbătorit anul nou in ț ări din diferite colț uri ale lumii.
Anul Nou in Japonia se numeș te Shogatsu ș i este cea mai importantă sărbătoare din an. În
ajun, japonezii iș i decorează casele cu crini ș i bambus – simboluri ale devotamentului si
longevităț ii, deasupra uș ii atîrnă aranjamente din funie sacra de paie ornata cu frînjuri din
hîrtie care impiedică întrarea in casa a spiritelor rele. Tot in aceasta perioada japonezii iș i
scriu unii altora cărț i poș tale care sunt păstrate si exepediate de serviciul poș tal chiar in
prima zi a noului an. La miezul nopț ii clopoț ele din temple bat de 108 ori, fiecare lovitură
ucigînd cîte un viciu omenesc (invidia, zgărcenia, lacomia).
Chinezii sărbătoresc Anul Nou, numit Yuan Tan, in ianuarie – februarie, mai exact in
prima zi cu luna plină după intrarea Soarelui in constelaț ia Vărsătorului. De obicei aest
eveniment se produce nu inainte de 21 ianuarie si nu mai tîrziu de 19 februarie. Chinezii vor
întra in anul Dragonului pe 23 ianuarie 2012. In ajun, casele sunt impodobite cu decoratiuni
la care predomină culoarea roș ie ș i se gătesc bucate traditionale care contin neaparat porc,
raț a si pui. Pentru ca China este ț ara care a inventat focurile de artificii, intrarea in noul an
este anunț ata de ș ouri grandioase de artificii. In prima zi a anului copii isi ureaza parinț ii
si primesc de la aceș tia bani in plicuri roș ii.
Revelionul la evrei se numeș te Rosh Hashanah si se sărbatoreș te in fiecare an pe dăț i
diferite. Fiind direct legat de calculul datei Pastelui evreies, Rosh Hashanah are loc la 162
zile după Paș ti. In 2012 revelionul la evrei se va sărbători la 16 septembrie; in aceasta zi se
va cîanta la ș ofar, un instrument din corn de berbec care are scopul de a-i anunț a pe evrei
că vine ziua judecăț ii, deasemenea se vor arunca in apa diferite obiecte, astfel ca greș elile
făcute în anul care a trecut sa se spele ș i vor mîanca miere cu mere care simbolizează
dorinț a pentru an bun.
La scotieni anul nou se numeș te Hogmanay; in această zi se ard crengi de ienupăr care
au scopul de a alunga orice boala. In unele regiuni sunt aprinse suluri de smoală ori figurine
din paie, aceș tea reprezintă anul vechi ș i sunt arse pentru a permite venirea anului nou.
Bucaț ele tradiț ionale pregătite sunt prajituri din aluat fraged, brînză, briose negre, whiski
ș i vin. In noaptea de anul nou se dănseaza in hore si se cîntă Auld Lang Syne – cel mai
răspîndit cîntec englezesc de revelion. A doua zi, cel care se trezeș te primul trebuie sa-i
servească pe cei care înca dorm cu Het Pint – un fel de bere.
In Spania de Anul Nou se stă in casa pînă la miezul nopț ii, toț i asteaptă sa audă cum
bate ceasul din Madrid Puerta del Sol. Conform tradiț iei, spaniolii inghit cîte o bobiț ă de
struguri la fiecare bătaie a orologiului. Fiecare boaba aduce noroc pentru fiecare luna a
anului următor. Acest obicei isi are originile inca din antichitate, fiind initiat de regele
Spaniei. După ce ceasul a sunat spaniolii ies din case, merg la rude, prieteni, ies in pieț e
pentru a dănsa acompaniaț i de focurile de artificii pînă la ivirea zorilor. Conform altei
tradiț ii spaniolii poartă lenjerie de culoare roș ie, această semnifică noroc pentru anul ce
vine.
In Statele Unite ale Americii Anul Nou este prilej de a ieș i din casă ș i a sărbători cu
mult fast si veselie pe străzi. Este o sărbătoare asteptată de toata lumea si pentru care se fac
pregătiri cu mult timp inainte. Atît străzile cît ș i casele americanilor sunt excesiv de
incărcate cu decoratiuni si aranjamente colorate. Se presupune ca fasolea din bob negru
aduce noroc motiv din care in prima zi a noului an este gatită după zeci de reteț e. Un alt
obicei, pe care l-au împumutat si alte multe ț ări, este schimbul de cadouri - a doua zi sau
chiar in primele minute ale anului nou rudele si prietenii isi fac cadouri unii altora.
Panama este ț ara cu cel mai zgomotos revelion. Startul petrecerii este dat de
clopoț ele din turnurile pompierilor. Cand acestea incep sa bată, fiecare se straduieste sa
facă cît mai multă galagie tipînd sau batînd în ce se nimereș te. La haosul instaurat se
alătura claxoanele maș inilor, batăi de tobe, explozii de petarde si pocnitori, sunete de
trompete. A doua zi panamezii se stropesc cu apa ș i se improaș ca cu faina – simbol al
curaț eniei si rodniciei. Deasemenea se fac glume de orice fel, pe seama oricui ș i nimeni nu
are voie sa se supere.
In Egipt sosirea anului nou este anunț ată de creș terea apelor în Nil – solstitiul de vară.
Încă din antichitate revărsarea nilului era prilej de sărbătoare; egiptenii considerau acest
fenomen binecuvîntat de zei, acesta dădea startul muncilor cîmpului aducătoare de roadă. În
ziua de anul nou se mînca miere ș i curmale primite in dar de la rude si apropiati. Inainte de
a fi mîncate ei iș i spun: „Dulce si binefăcător este numai dreptul adevar”; mamele isi poartă
în spate cel mai mic dintre copii caruia trecatorii îi oferă turte cu miere
Sursa: www.itravel.md
Sămînț a Adevărului
Raza Betleemului Naşterea lui Isus Hristos Ziua venirii Domnului Isus pe pămînt a fost promisă de Dumnezeu lui Adamşi Eva, de-
a lungul secolelor Vechiului Testament Dunezeu prin prorocii Săi mereu vorbea despre
venirea lui Hristos-Mesia. Prin Vechiul Testament se aud parcă clopotele naşterii Domnului
care urma săse nască în Betleem, unul dintre cele mai mici oraşe ale Palestinei.Dar cum a
putut să se împlinească această prorocie cînd feecioara Maria trăia în Galileia, oraşul
Nazaret? Aici a acţionat mîna cerească a Atotputernicului nostru Dumnezeu! În inima
primului împărat al imperiului Roman, Dumnezeu ia pus dorinţa de a face o înscriere a
populaţiei. Şi iată că cezarul August a dat porunca înscrierii conform căreia toţi locuitorii
Palestinei trebuiau să-se ducă la locurile de baştină pentru a se înscrie.Şi în acest fel Maria s-
a pomenit ăn Betleem , iată din ce cauză Hristos s-a născut anume în acel loc, după cum
spuneau prorociile. ( Şi tu Betleeme Efrata, măcar că eşti prea mic între cetăţile de căpetenie ale lui Iuda, totuşi din tine Îmi va ieşi Cel ce va stăpîni peste Israel şi a cărui obîrşie se suie pînă în zilele veşniciei.”) Cartea prorocului Mica capitolul 5. versetul 2”
Dragi prieteni! Cum na-ţi fi voi: tineri sau bătrîni, bogaţi sau săraci, reprezentanţi din
diferite confesiuni,- răspundeţi-vă personal la întrebarea: “ Cine este pentru mine Isus
Hristos: Salvatorul meu în sensul dogmatic al Bibliei pe care îl cunosc doar cu conştiinţa,
sau El – e Salvatorul meu personal?..” Şi fiindcă suntem în preajma Sărbătorilor de Iarnă vă
dorim ca magia Crăciunului să vă aducă împlinirea dorinţelor multă bucurie să vă ningă
chipurile cu fulgi de fericire iar sufletele să vă fie scăldate în stropi de bunătate!
Cu profund respect: Popovici Mihai
Şapte uşi
Poezie de Costache Ioanid
La o uşă cu păcate,(cum sunt toate,) a bătut
încetişor mîna cea cu sfînt izvor.
A bătut cu bunătate. Însă omul cu zăvor era prins
de Asmodeu,
Întrun somn adînc şi greu.
Şi-a bătut din nou la uşă braţul dragostei divine.
Cine bate? Cine bate? “Eu sunt, Leul care vine;
Astăzi mielul blînd şi mut, dat la moarte pentru
tine.”
“Pentru mine? Cum se poate? Dar ce crimă am
făcut?
Eu nu mint, nu fac trafic, casa nimănui nu stric,
Nu mă-mbăt, nu trag tutun, numă cert, nu mă
răzbun,
Eu sunt omul cel mai bun!
***
La biserică mă duc şi la Paşti... şi la Crăciun....
Biblia... am răsfoit-o ...hăt, pe cînd eram un ţînc....
Şi zicînd acestea, gazda adormi şi mai adînc...
Şi-a bătut în altă parte Călătorul milenar,
Coborît de pe Calvar. “ Este cineva la uşă? “
Zise-o voce cu ţepuşă.- “Eu, Cuvîntul ce dă har.”
“Cum? Aici? La mine-n casă? Păi... sunt foarte
ocupat.
Treburile nu mă lasă nici măcar să stau la masă.
Mă iertaţi, dar nu descui. Cine are timp de sfaturi,
treaba lui!
*** Şi-a bătut Isus la uşa unui om la fel de rău.
“Cine-i ?” “ Salvatorul tău!”
“Salvator? Eu n-am nevoie! Dacă-n cer,, în tot
înaltul,
La Iehova sau la Joe, e un Rai mai sus de stele,
nu mă duc purtat de altul , ci , cu aripile mele!”
Şi-a bătut la altă uşă mîna Marelui proscris.
Uşa s-a.... întredeschis... “Cine-i şi cu ce dorinţă?”
“Sunt de Tatăl Meu trimis, ca să vă aduc salvare
Prin credinţă, cum profeţii au prezis.”
“Da, cedinţa nu e rea.... Dar, de-i vorba de
credinţă,
Eu nu las credinţa mea! Datina cea bătrînească,
Să-am la Paşti şi miel şi pască. Anul nou cu
baclava,
Peşte la Buna Vestire, uite, asta-i mîntuire!
Să mă las ca rătăciţii, de atîtea vechi tradiţii?
De petreceri, bunăoară de minciuna.... necesară...
Sau de bancuri, de-o ţigară şi de tot ce se iveşte?
Să se lase cine-o vrea! Îl priveşte!
Eu nu las credinţa mea!
***
Şi din nou Acel ce-mbie a bătut la la alt cămin.
“O,Stăpînul meu divin, ce înaltă bucurie,
Ai venit din Empireu ca să vizitezi în treacăt,
Pe-un nevrednic cum sunt eu!
Uite ,Îţi sărut sandala, ca Maria din Magdala,
După cum Ţi se cuvine. Şi-acum... du-Te şi
împarte,
Vestea bună mai departe. Şi... mai vino pe la
mine...”
Şi Isus S-a dus să bată cu acelaşi dor în piept,
La o uşă depărtată.”Domnul meu, de cînd Te-
aştept!
Vino, căci Ţi-am pregătit o odaie-nmiresmată,
Cea mai bună încăpere, cu fotolii şi lăicere,
Ca să stăm mai mult, mai mult...Tu să-mi
tîlcueşti mistere,
Eu să stau şi să Te ascult. Întră dar, Lumină vie,
Fagure de mîngîiere! Însă... n-aţinti prin casă,
Ochii Tăi din alte sfere, căci... e-atîta murdărie
tîlcueşti mistere,
Eu să stau şi să Te ascult. Întră dar, Lumină vie,
Fagure de mîngîiere! Însă... n-aţinti prin casă,
Ochii Tăi din alte sfere, căci... e-atîta murdărie
Prin unghere...”
Iar la urmă Călătorul a bătut la un pridvor.
Prin păienjenişuri sumbre şi prin fum ameţitor,
Se stîrni un joc de umbre şi se auzi un geamăt:
“ Ajutor! Ajutor!” şi deodată, se cutremură
pridvorul
De o luptă-nverşunată! Ca năluci în văi deşarte,
umbrele loveau de moarte!
Zăngăniră geamuri sparte, apoi uşa a fost dată la o
parte.
“Doamne, hoţii mă zugrumă! Uite-mă cum mă
legară!
Casa mea... era un templu, un Eden, odinioară.
Dar” prietenii” cu mască au ştiut să mă
îmbrîncească., în orgie şi în viciu şi din templu
meu făcură
o tavernă şi-un ospiciu. Vino, Doamne, dă-i
afară!”
Şi Isus luînd în mînă bici de funii şi curele,
Iată-L... face-un pas cu ele, sare uşa din ţîţînă!
Cade lanţul pe podele, fug ca şerpii prin ţărînă,
toţi prietenii de rele! Fuge pofta şi minciuna,
furtişagul şi beţia, îmbuibarea şi trufia,
fug........şi fug pe totdeauna!
“-Doamne, sunt salvat! Sunt liber! Casa mea a Ta
e toată!
Nu mai pleci de-aici, Isuse, niciodată! Intră ca
Stăpîn pe veci,
Schimbă totul cum îţi place, fă ce vrei, dar nu mai
pleci!”
Fericit şi plin de pace, Domnul iute îşi sumete
Mînecele largi de in. Zboară sticlele de vin...
Zbor pahare şi brichete, vestejitele buchete,
Scrumiere şi pachete, toată spuma de venin!
Da, a fost învins duşmanul! Se înalţă-n soare
schele
cu luciri de baionete. Bate, bate tîrnăcopul în
perete.
Lumea plină de mirare, trecători, prieteni, rude,
Toţi se-ntreabă: “ Ce-o fi oare?”
Tînăr naturalist Veverita Veverita se gaseste pe intregul glob pamantesc, exceptie facand Madagascar, Australia si
regiunile polare. Locuinta veveritei este o vizuina in pamant sau in copaci, daca nu gaseste
scorburi pe care sa le foloseasca drept casa.
Acest animal micut si foarte activ are 2 urechi mici, 2 ochi, 4 labute si o coada lunga si
stufoasa, prezenta numai la veveritele care traiesc in copaci. Unele dintre ele, care poarta
numele de "veverite zburatoare" au o membrana care leaga fiecare labuta din fata cu cea din
spate. Aceasta membrana le este folositoare pentru a zbura dintr-un copac in altul cu mare
usurinta.
Culoarea blanitei difera in functie de specie, avand culorile neagra sau gri si rosie-maro,
unele specii avand si dungi.
Acest mamifer masoara doar intre 18 si 23 de cm, iar coada este cuprinsa intre 7 - 9 cm,
cantarind doar cateva sute de grame.
Cand se nasc puii sunt sensibili (nu au par si sunt orbi) si traiesc o perioada impreuna cu
mamele lor, dar cand ajung la maturitate locuiesc singuri. Numai in cazul in care este foarte
frig este acceptata o a doua veverita in aceeasi vizuina, dar aceasta trebuie sa plece de indata
ce se incalzeste.
Veverita se hraneste cu numeroase
plante, dar ii place si carnea. Printre
preferintele sale se numara alunele,
semintele, nucile, oua, viermi, insecte,
ciuperci si pasari mici. Isi ascunde
mancarea si de aceea are un miros foarte
sensibil, care sa o ghideze catre hrana
ascunsa, avand in vedere faptul ca
memoria nu o ajuta. Acest simt dezvoltat
al mirosului ii permite sa-si dea seama
daca o aluna sau nuca sunt mancate in
interior de insecte. Pentru a-si mentine
dintii curati, veverita rontaie radacini de
copaci.
Pentru ca este foarte mica si firava
are multi dusmani (vulturii, ursii, coiotii,
vulpile si ulii) impotriva carora nu are
nici o arma. Nu-i ramane decat sa fuga si
sa se ascunda. Din aceasta cauza nu este
foarte atenta la ce mananca, fiind cu
ochii in patru pentru a nu fi atacata de vreun pradator .
Exista peste 300 de specii de veverite dintre care cele mai cunoscute sunt marmotele,
veverita rosie, veverita zburatoare si cainele de prerie. Veveritele supranumite "de pamant",
care nu locuiesc in copaci, au obrajii in forma de "buzunare", in care sa care hrana pe care o
stocheaza apoi in vizuina.
Coada este folosita in comunicarea cu alte veverite, in pastrarea echilibrului in timpul
salturilor, pentru a se incalzi iarna, dar cel mai important rol ramane acela de "parasuta" in
sariturile din copaci.
Sursa: www.clopotel.ro
Buletin Imformativ Juridic
La rubrica dată, dorim să atragem atenţie la un factor care poate contribui la
soluţionarea mai multor probleme de ordin juridic, probleme care apar pe parcursul
termenului de detenţie şi nu numai dar care pot fi soluţionate nu doar prin dorinţă {cea cei
firesc}, dar şi prin cunoştinţele necesare. După cum este cunoscut, fiecare persoană în
dependenţă de litigiu apărut, poate să se adreseze organelor de stat sau private, instituţiilor
sau organizaţiilor de orice nivel în vederea asigurării protecţiei drepturilor şi intereselor
legitime, cu petiţii, drept care este reglementat prin Legea N 190-Х/// din 19.07.94 {M.O.
4/47 din 08.09.94} сu completările şi modificările ulterioare .
Prin petiţie în sensul prezentei legi se înţelege orice cerere, reclamaţie, propunere ,
plîngere adresată organelor de resort, care la rîndul lor au obligaţia reeşind dinmodul de
punere în aplicare a acestei legi, de a examina petiţia parvenită, adresatălor şi de a imforma
petiţionarul despre măsurile luate. Petiţiile se examinează de către organelle corespunzătoare
în termen de 30 zile, iar cele care nu necesită o studiere ori examinare suplimentară, fără
întîrziere în termen de 15 zile de la data înregistrării.{art.8}
Acest termen ca şi legea cu privire la petiţionare nu se extinde asupra modului de
examinare a petiţiilor prevăzute de legislaţia de procedură penală, civilă şi de procedura de
executare un lucru important şi necesar de a se ţinea cont de el. Iar pentu a evita careva
interpretări eronate sau chiar abuzuri din partea celor care au obligaţii reeşind din dip. Legii
cu privire la petiţionare noi ca părţi cointeresate în soluţionarea oricărei letigii, trebue să fim
”imformaţi” cel puţin cu cunoştinţe necesare fapt ce ne va permite stoparea interpretărilor
după interes a legii date. În acest sens ne
propunem prin intermediul şi cu sprijinul
administraţiei să publicăm legea cu privire
la petiţionare, să atragem atenţie cuvenită
tuturor, că doar astfel ne vom îmbogăţi
cunoştinţele, ne vom putea apăra
drepturile şi interesele legitime şi ca
rezultat să ne putem integra în societate şi
contribui la dezvoltarea ei prin aport
personal.
Despre fotbal :)
- Fiecare echipă este formată din 11 jucatori şi un cioban care ţipă la ei de pe margine pentru a le spune pe unde au voie să alerge şi pe unde nu. - Măgarul îmbrăcat in negru nu este al niciunei echipe. El se numeste arbitru şi scopul lui este sa enerveze pe toata lumea. - Tipul ăla cu mănuşi din poartă nu este boxer, deşi aşa ar parea. Are mănuşi doar ca să scape mingea mai bine printre mâini. - Contrar a ceea ce probabil ţi s-a spus, scopul nu este de a da gol. Dacă te vei uita puţin vei observa că scopul principal al unui joc de fotbal este lovirea adversarului. - Gol este atunci când toti jucătorii de la o echipă incep să alerge, ridică mâinile in aer şi se adună intr-o grămadă. - Spectatorii nu se duc la un meci de fotbal ca să se uite la meci. Ei vin ca să-şi descarce furia intr-un cadru organizat. In felul ăsta numărul cazurilor de violenţa domestică a scăzut simţitor. - Da, bărbaţii se uită la fotbal la televizor numai pentru că ştiu că în felul asta îşi enervează la culme nevestele. - E adevărat că fotbaliştii sunt proşti. Insă având în vedere că pot câştiga chiar şi peste 200.000 de euro pe săptămână cred că te poţi indrăgosti şi de un prost. Chiar dacă eşti bărbat. - Da, fotbaliştilor le place să se pipăie unii pe alţii. - Dacă ai impresia că te-ai descurca mai bine decât ei atunci să ştii că probabil ai dreptate. E de ajuns să spun că cel mai bun antrenor din lume este un fost translator. - Dacă îţi place viaţa de noapte şi eşti labil psihic atunci e mai bine să nu te apuci de fotbal. Sunt deja prea mulţi ca tine implicaţi în sportul asta. - Fotbalul nu are legătură cu sărituile în apă deşi la prima vedere par sporturi înrudite. La săriturile în apă nu ai nevoie de un adversar ca să te arunci şi nici nu poţi să te rostogoleşti prin tot bazinul simulând chinurile groaznice. - Da, fotbaliştii iau cursuri de teatru. Au nevoie de ele pentru a simula cât mai bine durerea atunci când se prăbuşesc la pământ. - Cartonaşul galben e de formă. - Acordarea cartonaşului roşu unui jucător semnifică faptul că acel jucător pute. De aceea el este trimis mai devreme la vestiar pentru a face duş. - Este interzis să pui mâna pe minge. Numai portarul are voie să facă asta pentru că are mănuşi. Motivul? Mingea e radioactivă. (Nu mă crezi? Te-ai intrebat vreodată de ce fotbaliştii par atât de dobitoci atunci când trebuie să vorbească? Faptul că stau prea mult in apropierea mingii le afectează starea de saănătate. Şi de ce crezi ca fotbaliştii au salarii atât de mari? Au spor de periculozitate.)
- Nu incerca să înţelegi ce este acela off-side. Este mult mai uşor să inţelegi demonstraţia teoriei relativităţii.
Zîmbet la maxim
Sotul:
- Sunt foarte ingrijorat. Nevasta-mea a plecat in oras pe ninsoarea asta.
- Lasa, Nae, ca o sa gaseasca ea un magazin unde sa intre sa se fereasca de ninsoare – zice prietenul
- Pai d-aia sunt asa ingrijorat!
***
Mos Craciun sta în seara de Ajun în fata lui Bula. Îi arata cu degetul si îi spune:
-Ai fost cuminte anul acesta?
La care Bula:
-Tata Mosul asta ma ameninta! Suna avocatul!…
***
Cine e nevasta lui Mos Craciun?
Merry Christmas!
***
De ce e Mos Craciun mereu fericit?
Pentru ca stie unde stau fetitele rele...
***
Nepotelul catre bunica:
- Bunico, tobele de la tine au fost cel mai frumos cadou de Craciun.
- Cum asa? , se bucura bunica.
- Pai da, mama-mi da cate cinci lei ori de cate ori vreau sa ma joc cu ele.
***
Un functionar de la posta deschide o scrisoare adresata lui Mos Craciun in care citeste: Draga Mos
Craciun, sunt orfan si foarte trist ca nimeni nu-mi aduce niciun cadou si mi-as fi dorit asa de mult un
pix, un penar si o linie. Functionarul impresionat face o coleta si cumpara orfanului un pix si un penar
si i le trimite. De linie n-au mai ajuns banii. Dupa scurt timp vine alta scrisoare catre Mos Craciun de
la acelasi expeditor. El scria: Draga Mos Craciun, iti multumesc pe darurile tale. Din pacate linia nu
era in pachet ca precis au furat-o idiotii aia de la posta.
Scrisoarea unui copilaș către Moș Crăciun
Dragă Moş Crăciun,
Îţi mai aduci aminte ce îţi scriam anul trecut? Ţi-am cerut un arc şi-un
spiriduş, iar tu mi-ai trimis, din grabă, sigur, doar un măgăruş. Anul ăsta am
fost paşnic şi cu suflet bun. Am mâncat tot şi n-am mai uitat, din
greşeală,rugăciunea să mi-o spun.
În Ajun de Sărbătoare, îţi trimit câteva gânduri, ca de la copil la... Moş
Crăciun.
Ştiu că tu eşti înţelept şi darnic şi că ai să mă citeşti, aşezat comod în scaun,
lângă un foc ca în poveşti.
Eu şi-ai casei suntem bine,sănătoşi şi fericiţi. De zăpadă nu ne plângem, nici
de ger, nici de gheţuş. Toată ziua, fără frică, eu şi sora mea mai mică alergăm
la săniuş. Ce ne place prin zăpadă şi să ne dăm pe derdeluş! Mai că şi uităm, să
ştii, că nu prea avem jucării...
Te-aş ruga, de s-ar putea, să ne-aduci tu câteva... acum avem în dulăpior un
soldat de la război; dar să ştii, ne e greu o jucărie s-o-mpărţim la doi.
Tata ne-a cioplit din lemn, aşa cum s-a priceput, un căluţ şi două case. Dar eu
vreau un trenuleţ, surioara o păpuşă cu rochiţă de mătase. Să o vezi cum
cârpeşte din batice ba
ilice colorate, ba fustiţe
înflorate... de-ar avea şi
ea, drăguţa, pe cine-
mbrăca puţin, că pisicii
nu prea-i place să tot fie
manechin.
Dacă nu îţi cer prea
mult, să-mi aduci, tu,
Moş Crăciune,cât mai
multe note bune. Mama
mi-a promis că-mi ia... o
nuia, dacă nu mă-ndrept
la şcoală.
Este ora de culcare; te
salut şi-ţi spun drum
bun, noapte bună, Moş
Crăciun!
A, când ajungi la noi
la poartă, să nu te sperii
de Grivei!
E un căţel rotofei, dar e paşnic, deloc fioros.
Acum, dacă vii, poate-i laşi şi lui un os...
Adresa redacț iei: str. V.Stroescu 38, P-6
Ziarul «Talisman».
Top Related