Download - Răsunetul Decembrie 2018 culturaldragostei pentru grai. Să promovăm mai excesiv valoarea în detrimentul veleitaris-mului ce ne-a luat-o înainte. Atâta timp cât ... Aici, la

Transcript
Page 1: Răsunetul Decembrie 2018 culturaldragostei pentru grai. Să promovăm mai excesiv valoarea în detrimentul veleitaris-mului ce ne-a luat-o înainte. Atâta timp cât ... Aici, la

R ă s u n e t u l c u l t u r a l

Supliment literar și artistic realizat de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud

An. VI; Nr.12 (68), decembrie 2018Apare lunar sub egida Filialei Cluj a

Uniunii Scriitorilor din România

5Răsunetul cultural Decembrie 2018

EDITORIAL: Seîmplinescosutădeanidelaunireatuturor românilor într-un singur stat unitar. Sălămurimun lucru: noi nu existămdeo sută deani,cumarvreasăsugerezeoseamăde„binev-oitori”!Ne-amnăscut aici acumvreodouămiide ani şi ne cunoaştem bine părinţii. Conformlegendei,suntemcoborâtoridinzei:Venus,zeiţafrumuseţii, şiMarte, zeul războiului. Frumoasălegendă,cumnumaipopoarelealeseau!Dincolodemitînsă,strămoşiinoştriaufostîmpăraţiiRo-mei,împăraţiilumiicivilizatedeatunci.Ne-amnăscutlaînceputulprimuluimileniucapoporeducat,cuştiinţădecarte.Pelasfârşitulveacului al IV-lea dupăChristos, IoanGură deAur, Patriarhul Constantinopolului, îl cheamălaelpeIoanCassian(dobrogean)şiîltrimiteîn

Conotaţii la CentenarEgipt să sedocumenteze înprivinţaorganizăriimonahale.Scrierilesalesuntînlimbalatină,lim-bapărinţilorsăişilimbautilizatăîntr-obunăpar-tedinEuropa.EraIoanCassianroman?Sigurcănu!Eradaco-roman?Numaiputemvorbideaşaceva,fiindoetapădejatrecută.IoanCassianerastrăromân, ca şi nepotul său,Dionisie celMic,alt învăţat al bisericii, trecuţi cu toţii, demultăvreme,înrândulsfinţilor.Aveamîncăomândrieşi o ţinută morală moştenite, aveam conştiinţauneisuperiorităţidobânditeprineducaţie,înaintesănesubjugeşisăneumilească„stăpâniluaţidindrum”,cumspunepoetul.Amînceputsăscriemînlatinapoporului,adicăînlimbaromână,încădinsecolulalX-lea,cumestebineatestatîndoc-umente („Dicţionar al limbii române vechi”).Noinuamînvăţatsăscriemdoardin1521,cumiarăşisuntemîndemnaţideseorisăspunem.Doaraşaseexplicăfaptulcăînmomen-telecelemaigrelealeistorieinoastrene-amrefu-giatînlimbaromânăcaîntr-ocetateîncares-au

adăpostitcelemainepreţuitecomorialeneamu-lui.Dacăaexistatînistorianoastrăcuadevăratofortăreaţăcarenuapututfisupusănicicând,dincares-aurevărsatenergiilenoastre înmomentecruciale,aceeaafostlimbaromână.EvulMediunune-afostpreaprielnic,darnuafostoepocăanaţiunilor,ciaimperiilorşiregatelorcare secoordonaudupăalteprincipii.Ştefan celMare a avutArdealul sub picioarelecailorsăi,undeaconstruitbiserici,cumbineseştie, a pus domnitori înMuntenia cam de câteoriadorit,darnicicândnus-agânditsăuneas-căîntr-unsingurstatpetoţiromânii,deşiputeasă o facă.Acestea erau vremurile, acestea eraumentalităţile,eraogândirediferitădeceacucaresuntemobişnuiţi.Abiadupăosutădeani,pentruscurtă vreme,MihaiViteazu avea să unească în-tr-unsingurstattoateprovinciilelocuitederomâni,

darafostmaidegrabăoperaunuivizionar. Ceeaces-aîntâmplatacumosutădeani,constituireastatelornaţionalepeseamade-strămăriiimperiilor(aimperiuluiAustro-Ungar)îşi are rădăcinile înMarea Revoluţie Franceză(1789)carea schimbat radicalunmoddegân-direîmbătrânit,prinideileiluministedecares-aucontaminat şi tinerii noştri şcoliţi în Occident,paşoptiştii. În acelaşi timp, „Declaraţia preşed-intelui Wilson”, cu cele 14 puncte ale sale, aconstituitun important factorcatalizatorpentruconstituireastatelornaţionale.MareaUniredela1918avenitastfelcaunprocesfiresc,princareunmareşivechipoporalEuropei s-a regăsit într-un singur stat unitar.Înţelegemcănostalgiapentruduseleimperiiex-istă încăşinusevastingeuşor.Soartanoastrăînsă,încondiţiilenoiîncaretrăim,depindedoardeînţelepciuneanoastră.

Andrei Moldovan

Page 2: Răsunetul Decembrie 2018 culturaldragostei pentru grai. Să promovăm mai excesiv valoarea în detrimentul veleitaris-mului ce ne-a luat-o înainte. Atâta timp cât ... Aici, la

CENTENARRăsunetul cultural 6 Decembrie 2018

Marea Unire în viziunea unui martor ocular Preotul Pamfiliu Grapini (1855-1945)a fostoriginardincomunaȘanț, jud.Bistrița-Năsăud; aici a păstorit 60 de ani.De-alungulexistențeisaleacolaboratlare-vistele:Vestitorul,Mariana,RevistaBistriței,Voința, Arhiva Someșană, Unirea, Amiculfamilieietc.cu:poezii,articolepetemereli-gioaseșideculturalizareaneamuluiromâ-nesc, traduceri (mai cu seamă din clasiciigermani: Goethe și Schiller). Vorbea fluentgermanașimaghiarașiatraduscâtevaro-manedinbeletristicagermană. Înanul2003,fiulsău,FloreaGrap-ini,apublicatlaEdituraMușatiniidinSuce-ava Cartea vieții părintelui Pamfiliu, careînsumează622depagini,conținând,printrealtele,câtevacreațiialeacestuimaremilitantpentrucauzaneamuluisău,omonografieacomuneinatale(1773-1903)șiJurnalulsău,intitulatCarteaviețiipărinteluiPamfiliuGrap-iniîntreanii1903și1944;menționezcăorig-inalulseaflălaBibliotecaMuzeuluideArtăComparatădinSângeorz-Băi. În cele ce urmează, vom comen-ta cum a recepționat acest om de cultură,trăitor în Țara Năsăudului, anul de grație1918 în însemnările sale zilnice. Iată cumîncepele:„PetractăriledepaceîntrePuterileCentraleșiRusiacontinuă laBrest-Litovsk.Antanta face totposibilul pentruanu reușipacea. În Rusia continuă revoluția internă.Finlanda s-a declarat independentă, totașașiUcraina”.Altespicuiri: „AmbasadorulromândelaPetersburg,Diamandi,estear-estatderuși,pentruținutădubioasă,(…)iarRomânianuesteaplecatăafacepacesep-aratăcuPuterileCentrale.(…)Din19–12.I.,Româniasebateacum,împreunăcuceidinBasarabia,contraMiciire-publiciabolșevicilor,șiocupăChișinăul,capitalaBasarabiei.(…) Rușii au mari fierberi îninteriorul țării.Capulguvernu-luilor,Troțki,ceapetractatlaBrest–Litovsk,a jucatunrolfals,dublușinuavrutsăsub-scriepaceaformală,declarândcănumailuptășidezarmează.(…) În 19. II., în urma insuc-cesuluiprivindpaceacurușii,prinTroțki,germaniiconsiderăarmistițiul expirat și încep dinnou, operațiunile de război,înaintândmaiîntâi,spreMinsk,iarapoispre

nord,cătrePetersburg.Rușiiajunșilastrâm-toare, pierdmuniția și unii din ostașii luațiprizonieri.”Încontinuare,suntcomentateculux de amănunte evenimentele importantedin ImperiulAustro-UngarșidinRomâniapână la sfârșitul lunii noiembrie. Despreziuade1Decembrie1918vajniculapărătoral drepturilor românilor scria, printre altele:„S-aținutMareaadunareaîntreguluipoporromândinArdealșiUngaria, încetatea is-toricăAlba-Iulia,spreadecidedefinitivde-spresoartașiviitorulnațiunii române”. (…)„Doamne, Fii cu poporul român, în veci!”vanota în jurnalulsău. „Însearazileide1Decembrie,laorele6după-amiază,întimpcestam lamasășiciteamziarulRomânul,intră în casă un gardist, pe nume FlorianAl. Sângeorzan, și-mi comunică că mi-avenitodepeșăprintelefon,delaAlba-Iulia,unde azi s-a decretat Unirea Noastră cuRomânia. Bucuria este la culme. VIVATROMÂNIA MARE! În 13 decembrie scria:„Trupe române intră totmai tare înArdeal,ajungândpânălaDej,ClujșiAlbaIulia.(…)DelegațiiAdunăriiNaționaleRomânemerglaBucureștisăpredeadocumenteleregeluiFerdinand.DindelegațiefacparteeppiiIuliuHossu,MironCristea,VasileGoldișșialții,precumșireprezentantulgermanilordinAr-deal,Banat și țara ungurească”, pentru caîn 31 decembrie să noteze: (…) „Româniipunstăpânirepestetoatecomunele,intrândcuarmata îneleșinumindprefecțișivice-prefecți,precumșicomițisuperiori.(…)S-aconstituit Consiliul Național în fiecare co-mună,casăconstatelipsurilepoporului,iarlaParissepetracteazăcondițiiledepace”.

Icu Crăciun

De centenar nu am răspunsuri, doar întrebări…

Enoapte,iarnaîntârzieiargândurilezboarăcaniștevrăbiuțe–centenarul––centenarul––centenarul––centenarul–oștampilăaplicatăpestetot,unlogo,unbostancioplitalmândrieicarenueniciodatăobosită,înjurulbostanuluiseînvârtîntrebările:Ceamfăcutnoisă-imeritămpeceicareacumosutădeanine-aulăsataceastămostenire?N-artrebui,pentruoclipădoar,săcoborâmprivireașisăroșim,dacămaisuntemînstaredeașaceva?N-artrebui,printrediscursurisolemne,diplomeșimedaliisăleceremtimidscuzelor,celorcaremaicunoșteausacrificiul?Oareamsalvaînfelulacestaopartedinobrazulpierdut?Sautotulestesuficientșipostmodern,doaramînvățatsătolerămambiguitatea?

Zorin Diaconescu

Încoronarea Regelui Ferdinand

Mihai Viteazul la Alba Iulia

Întâlnirea sub acelaşi tricolor Sănuuitămnicimăcaroclipăsăfimromâni.AcestaarfimesajulnudoardinanulCentenarului,ciandean.Amuitatdestrăbunii noştri, iar ţăranul român dispareodatăcuapariţiaeurofermierului.Spirituali-tatearomâneascăartrebuisăseoglindeas-căînsufletulcelorceîşiiubesc,cuadevăratţara.Scriitoriiartrebuisăfierepereînceeace priveşte patriotismul pe care să-l pro-moveze înpagini de literatură.Aaveacul-turăesteidenticcuafieducat,a-ţicunoaşterădăcinile, identitatea.Limbaromânăsăfieo continuă declaraţie de dragoste pentruvatra străbună, un testament nescris pent-ru păstrarea, valorificarea şi sedimentareadragostei pentru grai. Să promovăm maiexcesiv valoarea în detrimentul veleitaris-muluicene-a luat-o înainte.Atâta timpcâtavem identitate culturală vom supravieţuidiverselorprefacerialelumii. Mereu mi-a fost în minte îndem-nul lui Andrei Mureşanu: “Deşteaptă-teromâne!”, bistriţeanul care ne-a lăsat unadevărattezaurliricpatriotic.Aici,laumbralui Andrei Mureşanu, fermecat de scrierilealtordoimariromâniGeorgeCoşbucşiLiv-iu Rebreanu, am crescut cu iubire faţă depământul sfânt, apărat de înaintaşii noştricupreţul vieţii.Aici, scăldat deSomeşul laacăruiapăvies-auadăpat româniinoştri,ascultând poveştile bunicului meu despreMareaUnireamînvăţatsăfiuromân,sănumă îndoiesc nicimăcar o clipă de poporulmeu, săcred într-unviitor în caresăstămdinnoucufrunteasusînfaţaintemperiilor. Tradiţiile se moştenesc din gen-

eraţie îngeneraţiecaunarcpeste timpalidentităţiiţăranuluiromâncareşi-acroitdes-tinulînmatcaţăriimari.Sănuledistrugemacum. Aici, unde rugăciunea s-a făcut în-totdeaunaauzită prin glasulSfinţilorMarti-ri,credinţaşitradiţiaîşidaumânapentruaarătaceeacearemaifrumossufletulnostru.Cearfiromânulfărăţaramare,fărămatri-ceaculturală,fărăculturatradiţională?Esteomareresponsabilitatedeatransmitemaideparteurmaşilornoştriţaraîntreagă,iden-titateanoastră,firulceneleagădepământulnatal,deacel“colţdelume”încarepărinţii,bunii şi străbunii ne-aumodelat personali-tateafăcându-ne“oamenidintreoameni”. ÎnaintaşiinoştriauplecatînopincispreAlbaIuliaşiauunit ţara.Sunt100deanidecândstrăbuniculmeuadustricolorulînCetateaUnirii.Astăzi,numaimergemînopincispreAlba Iulia,şinicimăcarpe jos,însăartrebuisăvibrezemândriaderomânînfiecareclipă.„Ţăranulromån”seschimbăodatăculumea,se„integreaz㔺i,maiales,sedezintegreazăimaginealui.Sănuuitămde el, să spunem şi noi “laudă ţăranuluiromân”, la felcaLiviuRebreanu îndiscur-suldeintrareînAcademiaRomână.Şimaiesteceva:săredobândimstatutulderomâniadevăraţi,sănuneclintimînfaţastăpânilorlumii,sănepurtămCruceacamaiapoisăfimbiruitori. ÎnanulCentenaruluiMariiUnirisănedămmânapestetimpcuceiceaufăcutmareleactalîntâlniriisubacelaşitricoloraltuturorromânilor.

Menuţ Maximinian

Page 3: Răsunetul Decembrie 2018 culturaldragostei pentru grai. Să promovăm mai excesiv valoarea în detrimentul veleitaris-mului ce ne-a luat-o înainte. Atâta timp cât ... Aici, la

CENTENAR 7Răsunetul cultural Decembrie 2018

Tu ce ai făcut de Centenar? La 1 Decembrie 1918 înaintașiinoștriauavutprivilegiuldea înfăptuiactulMariiUniri, într-uncontextcomplexșicom-plicat.Eunprivilegiusănenumărămprintreceicărorale-afostdatsătrăiascășisăce-lebreze100deanideRomânia, tot într-uncontext complex și complicat, venind dupăunaldoilearăzboimondial,dupăoîndelun-gatăperioadădecomunismoriginalșidupăoaltăperioadădetranzițieșicapitalism,șieleoriginaleșiplasateîntr-uncontextinter-național el însuși supusunorpresiuni careduclatransformăricevorfimaibineînțelesepesteunaltcentenar.Suntemaici,șinoișițara.Căeralocdemaibine,esteocertitu-dine,lafelcumesteșiaceeacăerașilocdemairău.Sedoreaocoordonarecentraliza-tă,undesfășurătoralevenimentelorAnuluiCentenar, dar în același timp se clameazădescentralizareașiseblameazăideeastat-uluitatăsaumamă,dupăcaz.Sepotspuneîn această direcție multe, dar nu este nicicazul,niciloculsăofacemaici. Nu de dragul elocvenței, vă invitsăvăamintițideofrazăfăcutăpopularădecătreunpreședinte...american:Nuteîntre-bacepoatefacețarapentrutine,întreabă-tecepoțifacetupentruțară.Iardacăastasunăpreacapitalistsaupopulistsaucărespons-abilizeazăfiecarecetățeanînparte,deși,la

noi,s-arspunecăaruncăpisicaîncurteaal-tuia,existășioamenideomarespiritualitatecare,cualtecuvinte,auspusacelașilucru:înintroducerealaunadinlucrărileluiJidduKrishnamurti,Primașiultima libertate,Ald-ousHuxleyafirma“Înoameniseaflăsper-anţa, nu în societate, nici în sisteme, niciîn sisteme religioase organizate, ci în tineşi înmine”.Fiecaredintrenoi, exact acolounde suntem, am avut posibilitatea oferităde Providență sau hazard, după credințafiecăruia, de a face din anul acesta o săr-bătoare.Dacănuunacusurle și trâmbițe,unainterioară,decurățenieșicreșterespir-ituală.Sauunaînfapte,încuvinte,otrăirelafelcaaceeasprecaretindemdecâtevaoripean,lamarilesărbători.Simplulfaptdeanumaivorbiderăuțara,ideeaderomân,de români, șimergândmai departe, ideeadeaproape,decelălalt,vecinul,colegul,in-diferentdecategoriasocială,debreasladincarefaceparte.Lucrurimăruntedefiecarezi. În plan cultural, am văzut oamenii mo-bilizându-se,amvăzuteforturi,creativitate,generozitateșilucruricares-aufăcutșicarevorrămâne. Măbucurcămi-afostdatsătrăiescacestan,2018,anulMareluiCentenar.Măbucurcăl-amtrăitîmpreună.

Andrea H. Hedeș

Câmpie transilvanăCâmpietransilvanăCucerulînlinişteagânduluiDinadânculizvoarelortaleÎmiţesfirulcaldalcuvântului.MereuîndrăgostităDefiecareuliţă,defiecarepoartăDeacestpământUndemaciiardmaiviucaoriunde.ChiardacăeştiplecatŞi-aidatuităriiCărărilece-şiculcăchipu-ngrâneDinmarginedetimptemairecheamăUntresăritdefrunză,Unaburcalddepâine.CâmpietransilvanăCutâmplelespuzitedefloareşiderodEşticaleameadepaceşilumină.

Maria Olteanu

Iuliu Hossu, eminentă persinalitate a Bisericii și Neamului Românesc, primul Cardinal al

românilor, artizan al UniriiIuliuHossua fostunadintrepersonalitățileparticipantelaMareaAdunarenaționalădela Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, carea hotărât unirea Transilvaniei, Banatului,Crișanei și Maramureșului cu România,undeacitit,asemenialăturidealțif runtașiromâni, textul Rezoluției de unire cu Țara.Roluldeprimămărimepecare l-a jucat înanulMarii Reîntregiri a României continuăprin participarea sa, alături de Episcopulordodox al Caransebeșului–viitorulpatriarhMironCris-tea–,alăturideIuliuManiu,Alexandru Vaida-Voevod șiCaius Brediceanu, în cali-tatedemembruîndelegațiacareaprezentatlaBucureș-ti,RegeluișiGuvernuluiRe-gatuluiRomân,hotărâreadeunireaardelenilor.CaEpis-copaasumatunprogramdepastorație și administrațiedeosebit de dinamic, ba-zat pe contactul permanentcu comunitățile de credin-cioși, fiind numit în acestsens „Episcopul vizitațiilorcanonice”. În anul 1930, amutat sediul Episcopiei pecareopăstoreade laGherla laCluj, ierar-huldevenindastfelEpiscopdeCluj-Gherla,demarândînnoulcentruEparhialunampluprogram de ctitorire și consolidare culturalspiritual al tuturor românilor, indiferent deconfesiune. Cedarea Nord-Vestului Tran-silvaniei, Ardealul de Nord, către Ungariahorthystă,înurmadictatuluidelaVienadin30august1940,l-apuspeIuliuHossuîntr-oposturădemaredificultateșideresponsabil-itatespiritualășinaționalătotodată,Arhiere-ul,lafelcuzecidepreoțiparohidinArdealultrunchiat,rămânândalăturidepăstorițiisăi,înClujul ocupat, contribuind lamenținereaidentității și a spiritualității românești tran-silvane în acei ani de cumpănă și război,1940-1944.Primiianipostbelici,după1945,auaduspentru IuliuHossuși româniiGre-co-catolicinoiîncercări,finalizatepoliticprindesființareaîn1948aBisericiiGreco-Cato-liceși trecerea forțată laBisericaOrtodoxăa credincioșilor și a patrimoniului acesteia.Episcopii, împreunăcunumeroșipreoți,aufost închiși, cele patru decenii de totalita-rism comunist însemnând pentru româniigreco-catolici o perioadă tragică, privitădrept una «aBisericii în catacombe». IuliuHossu a traversat universul concentrațion-ar comunist, întemnițatmai întâi laDrago-slavele,apoilaCăldărușani,lapenitenciaruldinSighetulMarmațieidin1950, în1955afost transferat laCurteadeArgeș, în1956la Mănăstirea Ciorogârla și apoi din noula Căldărușani, unde va rămâne până lasfârșitul vieții, în regimdedomiciliuobliga-toriu. În28aprilie1969afostridicat înse-cret(inpectore) lademnitateadeCardinal,decătrePapaPaulalVI-lea,Pontifulromanfăcând publică această numire în 1973,după moartea Episcopului, care a devenitastfelprimulromâninvestitînaceastăînal-tădemnitateaBisericiiCatolice.IuliuHossus-astinsdinviață în28mai1970șia fostînmormântat în Cimitirul Bellu catolic dinBucurești.A lăsat în urmăoexperiențăde

viațăexemplară,bazatăpecuraj,demnitateșispiritdesacrificiu, regăsibilăcamărturieîn paginile memoriilor sale, Credința no-astră este viațan oastră (Cluj Napoca, Ed.ViațaCreștină,2003)”–citatdinConferințasusținută la Gherla de Conf. univ. dr. IonCârja,delaFacultateadeIstorieșiFilosofie,UniversitateaBabeș-Bolyai. PrimulCardinalalromânilor,IULIUHOSSU, eminentă personalitate a Bisericii

șiNeamuluiRomânesc(Edi-tura MEGA, Cluj-Napoca,2017) este titlul volumuluicare cuprinde documenteleSimpozionului omagial, cuacelașititlu,ceaavutloclaGherla în data de 18 iunie2017, la inițiativaEpiscopieiRomâne Unite cu RomaGreco-Catolică, Episco-pia de Cluj-Gherla, avânddeopatrivă participarea încalitate de organizator Pro-topopiatulGreco-Catolic dinGherla.Editorii lucrării sunt:Conf.univ.dr.DanRuscușiPr.dr.ClaudiuG.Tuțu. La Simpozionul „Confer-ințele Episcopiei Române

Unite Greco-Catolice de Cluj-Gherla”, aflatla ediția a V-a, au participat: P.S. Dr. Flo-rentinCrihălmeanu – cu conferința „PrimulCardinal al românilor, Iuliu Hossu, emi-nentăpersonalitateaBisericiișiaNeamuluiRomânesc”;VictorOpaschi,secretaralSec-retariatuluideStatpentruCulte,cuo temăsimilară; prof. univ. dr. GheorgheCipăianu–„OmagiuCardinaluluiIuliuHossu”;prof.dr.Ioan-MariusBucur–„EpiscopulIuliuHossușimișcareapetiționarădin1956”;conf.univ.dr.IonCârja–„Episcopulgreco-catolicIuliuHossuînSenatulRomânieiMari.Contribuțiidocumentare”;asist.dr.LucianTurcu–„Unepisodmai puțin cunoscut al relației Epis-copului Iuliu Hossu cu Mitropolitul VasileSuciu”; dr. Sergiu Soica – „Cardinalul IuliuHossu îndosareleSecurității”;av.dr. IonuțVida-Simiti–„ColaborareaEpiscopuluiIuliuHossucuOrdinulSf.VasilecelMare”. Simpozionulomagial,desfășuratînGherla, și-apropus recuperarea și evocar-ea,laodistanțădemaibinede45deani,afiguriiprimuluiCardinalalromânilor.Păstordesufleteșisfințitordețară,EpiscopulIuliuHossua vestit laAlba IuliaUnirea de la 1Decembrie1918,astrăbătutdenenumărateoriTransilvaniașiîntreagaRomânie,oferindfiecărui om întâlnit liniștea și bucuria su-fletească, dăruirea și curajul de care aveaunevoietoțicredincioșiițării,ocrotindu-ipeorfani,apărându-ipeceislabi,indiferentdeneamșidelege,și,maiales,îndrumândsu-fletele pe drumul credinței. Episcopul IuliuHossuafostuneruditcare,deșinuascristratate teologiceori științifice–cuatâtmaimultcucâteracinesăscrieastfeldelucrăripentru/dedicateîntreagiisuflăriromânești–atrăitcusufletularzânddeiubireșiamuritsenin, spunând cu fermitate: „Știu cui amcrezut!” Carteaesteoînchinareadusăîm-pliniriia100deanidelaÎntregireaNeamuluiRomânesc.

Virgil RAȚIU

Sala Unirii din Alba Iulia

Page 4: Răsunetul Decembrie 2018 culturaldragostei pentru grai. Să promovăm mai excesiv valoarea în detrimentul veleitaris-mului ce ne-a luat-o înainte. Atâta timp cât ... Aici, la

Răsunetul cultural

Redacția:Redactor șef:AndreiMoldovan

Redactori: IcuCrãciun,MenuțMaximinian,VasileVidicanPrezentare graficã:MaximDumitraș

Tehnoredactare:ClaudiuMoldoveanuAdresa: str.Bistricioareinr.6,Bistrița-jud.Bistrița-Nãsãud;

email:[email protected]

8 Decembrie 2018

Cuprinsul „Răsunetului cultural” pentru anul 2018PoezieVasileDâncu:„Uncânteclamarginealumii”–grupajdepoeme(10)DavidDorian:„Poeme”(9)IoanMărginean:„Poeme”(2)

Parodii de Lucian PerţaIoanMărginean,„Aşfipututfi”(2)DavidDorian,„Tablou”(9)

ProzăIonRaduZăgreanu:„Ultimiiţărani”,„Metodafir-uluidepărşisecuritatea”,„Întinderilealbe”(4)

Comentarii criticeElenaM.Cîmpan:„Magiapoeziei”(4)IcuCrăciun: „Zeghea luiVasileDragomir” (3);„IacobNaroş–publicistul”(5);„LazărAvramşiînsemnelecopilăriei”(8);„MitulandroginuluiînpoeziadedragostealuiConstantinRâpă”(10);„UltimulromanalluiYasunariKawabata”(9)IacobNaroş:„MenuţMaximinian–delapoezielacriticăliterară”(1);„SatulmirificşifărănumedelapoaleleMunţilorRodnei”(7)Damaschin Pop-Buia: „Sabine Miron – Lagraniţeleposibilului”(2)VasileVidican:„RomanulvieţiiunuiWittyoare-care”(1);„Ruralulfabulos”(2);„Tezaurulpoezieipopulare” (3); „Oredecăutare” (4); „Lumini şiumbre” (5); „Despre referenţialitatea poeziei”(7); „Umorul în proza sudului” (8); „Scrisorisenine”(10);

Istorie literarăIcuCrăciun:„LiviuRebreanuşiHortensiaPapadat-Bengescu”(1)OlimpiuNuşfelean:„GeorgeCoşbucşilirismulaparenţelor”(7)

MemorialisticăGavrilMoldovan:„PetruPoantă–cincianideneuitare”(3)

Centenarul Marii Uniri28noiembrie1918–UnireaBucovineicuRomânia(11)Anul1918înBistriţa-Năsăud–contribuţiidocumentare(7)IcuCrăciun,„MareaUnireînviziuneaunuimartorocular”(12)ZorinDiaconescu,„DeCentenarnuamrăspunsuri,doarîntrebări”(12)FormareaGărziiNaţionaleînBistriţa-Năsăud(9)AndreaHedeş,„TuceaifăcutdeCentenar?”(12)IonAgârbicianuşiMareaUnire(5)LiviuRebreanu:Unirea(8)NicolausOlahusdespreromanitateaşiunitatearomânilor(1)MariaOlteanu,„Câmpietransilvană”(12)MenuţMaximinian,Întâlnireasubacelaşitricolor(12)Omareiubire:ReginaMariaşiostaşiisăi(2)Poeţi basarabeniaiUnirii:AlexeiMateevici,NicolaeMătcaş,VladMischevca,VasileRo-manciuc(3)VirgilRaţiu,„IuliuHossu,eminentăpersonalitstesBisericiişiNeamuluiRomânesc,primulCardinalalromânilor,artizanalUnirii”(12)RomâniaJunădinVienaşiidealulUniriiînmemorialisticaluiIuliuMoisil(4)„Sunteţiaşteptaţisăsosiţideomiedeani!”(10)ŢaradepesteveacaluiNichiforCrainic(6)

ReportajDamaschinPopBuia:„LaTârguldecartedelaLeipzig,15-18martie2018”(5)SeriledelaCasaPoetului(9)

Antologie SSBNAducerile-aminteVasileAlecsandri:„ImnluiŞtefancelMare”(6)GeorgeCoşbuc:„ZeceMai”(5)IonInculeţ(4)FedericoGarciaLorca:„CânteculmameiluiAmargo”(8)EugenLovinescu(7)IonInocenţiuMicu-Klein:„Fericiteaugusteîmpărate!”(9)AndreiMureşanu:„Glasulunuiromân”(10)NicolausOlahus(1)BogdanPetriceicuHaşdeu:„Dolorosa”(2)NichitaStănescu:„Cotropireafrunzelor”(3)

Urmuz:„Cronicari”(11)

EditorialeMihaiEminescu:„BasarabiaI”(3)„BasarabiaII”(4)AndreiMoldovan:Diasporaregăsiriidesine(1)Presăastristă(2)Centenar:„Pământulcarel-anăscutpeCoşbuc”(5)Istorieşiliteratură(6)Omulanacronic(7)Modernitateşiidentitate(8)Oamintire(9)Maifrumoşidecâtalţii(10)Oaselevechilorcărturari(11)ConotaţiilaCentenar(12)

TraduceriZorinDiaconescu:Poeziişiprezentare:MilicaLilic(Serbia),ClaudiaPiccinno(Italia)(6)

EvenimentIcuCrăciun:Neuma–orevistădemareţinutăînpeisajulliterarromânesc(6)DariuPopsubteasculvremii(8)NicolaeManolescu:„Toatăviaţaamiubitşcoala”(11)MenuţMaximinian:„Prozatoriiunuiveac”(11)IrinaPetraş:„Zileleprozei–absolutminunate”(11)VasileVidican:„PeaxaBucureşti–Cluj–Maieru”(11)

Festivaluri, premiiBogdanaAndreeaMoldovan(elevă,ColegiulNaţionalPetruRareş,Beclean):„Fulguiri,po-emeînproză”(FestivalulNaţionaldeliteraturăşifolclordelaVişeudeSus)(6)

Redacția Răsunetul Cultural vă urează Sărbători Fericite și un An Nou plin de realizări literare