R ă s u n e t u l c u l t u r a l

Supliment literar și artistic realizat de Societatea Scriitorilor din Bistrița-Năsăud

An. VI; Nr.11 (67), noiembrie 2018Apare lunar sub egida Filialei Cluj a

Uniunii Scriitorilor din România

ADUCERILE-AMINTE:

5Răsunetul cultural Noiembrie 2018

Cronicari Cicăniştecronicari Duceaulipsădeşalvari. Şi-aurugatpeRapaport Săledeaunpaşaport. Rapaportceldrăgălaş Jucauncarambolaj, Neştiindcă-Aristotel Nuvăzuseostropel. “Galileu!O,Galileu! Strigăelatuncimereu- Numaitragedeurechi Aletaleghetevechi.” Galileuscoate-osinteză Dinredingotafranceză, Şiexclamă“Sarafoff, Serveşte-tedecartof!”

MoralăPelicanulsaubabiţa.

Urmuz(1883 - 23 nov. 1923)

Oasele vechilor cărturari

Cu mai bine de trei decenii în urmă, căutam în cimitirul din Năsăud mormântul lui Grigore Silaşi (1836-1897), lingvist şi filolog, teolog, membru al Academiei Române. Cărturarul, fiu al protopopului greco-catolic din Beclean (ctitor de şcoală românească în târgul unde păstorea), educat şi instruit la şcoli de pe lângă mănăstiri iezuite, cu predare în limba latină, la călugării franciscani din Dej, apoi la liceul piariştilor din Cluj şi, în sfârşit, la seminarul Sfânta Barbara din Viena, unde a fost şi vicerector (să nu uităm că a urmat şi un an de şcoală elementară la Năsăud, unde tatăl său, întors de la Adunarea de la Blaj, l-a dus pentru a-l ţine la adăpost de tulburările evenimentelor din 1848), a trăit mare parte a vieţii sale la Cluj unde a funcţionat ca profesor la catedra de limba şi literatura română a nou înfiinţatei universităţi. Pensionat, de voie-de nevoie, în urma unor anchete ministeriale care vizau activitatea lui de afirmare a naţiunii române, şi cu sănătatea şubredă, nenaiavând rude apropiate în Becleanul natal, a fost găzduit în ultimul an de viaţă la Năsăud, de sora sa, văduva protopopului Filipan. Până la urmă i-am găsit şi locul de odihnă. Cel care a scris „Renaşterea lim-bii românesti în vorbire şi scriere” are numele scris pe piatra de mormânt a protopopului, cumnatul său. Îşi doarme somnul de veci cu chirie! Nu sunt eu cel care să am dreptul să învinovăţesc pe cineva. Poate că sora sa, văduvă fiind, nu ducea o viaţă prea îmbelşugată; poate că neamul lor s-a stins la Năsăud şi îndatoririle familiale nescrise s-au topit o dată cu el; poate că aceea care uneori îi mai pomenesc numele cu prilejul unor sprinţare reuniuni culturale (printre care cu siguranţă mă număr şi eu!) nu realizează că ilustrului academician i s-ar cuveni o piatră de mormânt a lui. Dar cine să mai facă şi lucrul acesta, dacă nu avem timp nici pentru cei vii! Dacă nu am dreptul să acuz pe nimeni (şi nu îl am!), măcar am dreptul să fiu mâhnit. Mâhnit, pentru că nu este vorba doar de o situaţie anume, ci de una generală. Cimitirele no-astre, ale românilor, sunt presărate de oasele unor oameni mari, oameni care au creat valori, care s-au consacrat propăşirii neamului lor. Dacă mormintele lor nu sunt şi obiective turis-tice, pentru că există şi asemenea situaţii, ele sunt date uitării, crucile cad, sunt năpădite de iarbă şi bălării, până când pământul care îi acoperă se netezeşte. Până la urmă, poate că asta stă în firea lucrurilor, că timpul lucrează în favoarea uitării, că ce rămâne deasupra vremii este doar spiritul de care trebuie să ne bucurăm deopotrivă.Dincolo de toate cugetările spre o armonie interioară a acceptării celor lumeşti aşa cum credem că ne sunt date, ştiu un lucru pe care scurgerea veacurilor l-a confirmat fără greş: un popor nu poate să fie mare dacă nu are cultul morţilor! Strămoşii noştri ştiau bine acest lucru. Cărturarii din alte veacuri îşi doreau pentru urmaşii lor măreţia care le-au arătat-o întemeietorii neamului. Mihai Eminescu, prin gura personajului său, Andrei Mureşanu, spunea despre neamul său: „Voi să te văd, iubito!, nu fericită – mare!/ Decât o viaţă moartă, un negru vis de jele,/ Mai bine stinge, Doamne, viaţa ginţii mele,/ Decât o soartă aspră din chin în chin s-o poarte,/ Mai bine-atingă-i fruntea suflarea mării moarte!” Poate că am putea măcar să cugetăm la toate acestea. Tot nu costă nimic!

Andrei Moldovan

EDITORIAL:

Zilele prozeiRăsunetul cultural 6 Noiembrie 2018

Prozatorii unui veac AcademicianulNicolaeManolescu,preşedinteleUniuniiScriitorilordinRomânia,afostinvitatuldeonoarealceleideaXII-aediţieaZilelorprozei,organizatădeUniuneaScri-itorilordinRomânia,FilialaCluj,SocietateaScriitorilordinBistriţa-Năsăud, reprezentanţaBistriţa-NăsăudaFilialeiClujaUSRşiBibliotecaJudeţeanăGeorgeCoşbuc. DupăozidedezbaterişilansăridecartelasediulFilialeiclujeneaUSR,partici-panţiis-audeplasatlaCentrulCulturalLiviuRebreanudinChiuza,apoiînsaladeconferinţeahoteluluiDecoraledinCormaiaundeauavutloclucrărilecolocviuluiProzatoriiunuiveac,moderatedeIrinaPetraşpreşedintaFilialeiClujaU.S.R.LaevenimentafostprezentşiEmilRaduMoldovan,preşedinteleConsiliuluiJudeţean. LaMaieru,laLiceulTehnologicLiviuRebreanu,laîntâlnireamoderatădecriticulAndreiMoldovan,preşedinteleNicolaeManolescuafostaşteptatdecopiiîmbrăcaţidesăr-bătoare,careauascultatcuatenţiediscursulcriticuluiliterarpecareîlcunoscdinmanualeleşcolareşipecare,iată,auavutonoareasă-lvadăînşcoalalor,acoloundeînvăţaaltădatăLiviuRebreanu.Înacestcadru,primarulcomuneiMaieru,VasileBorş,i-aacordatacademicianuluiNi-colaeManolescuunpremiudeexcelenţă,mulţumindu-ipentrufaptulcăapopositîn„Cuibulvisurilor”,acoloundeînurmăcuunsecolseplimbaromancierulLiviuRebreanu.

IrinaPetraşle-avorbitcopiilordespreTransilvanialiterară,făcândreferirelavolu-mul„Transilvaniadincuvinte”,antologiededicatăCentenaruluiMariiUniri. „Suntemceeacesuntempentrucăne-amnăscutînlimbaromână,creştemcueaşiarfibines-oiubimşisăneapărămidentitatea.Încercareadeafiromânesteîncercareadeatecunoaştepetine,istoria,cultura”,adeclaratpreşedinteleUSRCluj,criticulIrinaPetraş. PreşedinteleUniuniiScriitorilor,NicolaeManolescu,alăturideorganizatoriieveni-mentului,(AndreiMoldovan,MenuţMaximinianşiIcuCrăciun)aînmânatpremiile„Prozatoriiunuiveac”.Înurmajurizării(IrinaPetraş–preşedinte,AndreiMoldovanşiVictorCubleşan–membri)s-ahotărâtdecernareapremiilorpentruprozatorii(înordinealfabetică):SimonaAntonescu,HannaBota,GabrielChifu,FlorinaIlis,DanielMoşoiu,OvidiuPecicanşiRăz-vanVoncu.PremiileaufostsusţinutefinanciardeAsociaţiaCulturalăNEUMA,M.I.S.Grup,NEOHANCONSULTşiBibliotecaJudeţeanăGeorgeCoşbuc. Aceastăediţie,primaînjudeţulBistriţa-Năsăud,a„Zilelorprozei”,nuvafiuitatănicidecătreorganizatori,şicusiguranţă,nicidecătrescriitoriiceauonoratcuprezenţaloreve-nimentul:NicolaeManolescu,SimonaAntonescu,HannaBota,GabrielChifu,IcuCrăciun,VictorCubleşan,FlorinaIlis,MenuţMaximinian,AndreiMoldovan,DanielMoșoiu,OlimpiuNuşfelean,OvidiuPecican,IrinaPetraş,IoanPintea,LauraPoantă,RăzvanVoncu.

Nicolae Manolescu: Toată viaţa am iubit şcoala

Toatăviaţaam iubit şcoala,poateşi pentru faptul căamavutdoi părinţi pro-fesori. Şcoala rămâne mediul cel mai ex-traordionardin toatepecare leparcurgemde-a lungul vieţii. Nicăieri, niciodată nu văveţimai simţi la fel de bine, cumar trebuisăvăsimţiţi la şcoală,pentru căaici vi seoferă totul fărăsăviseceredecâtun singur lucru, să învăţaţi. Să nuuitaţi căodată termiantă şcoalanuveţimai avea o asemenea ocazie,veţi intra în viaţă, veţi avea prob-leme pentru câştigarea existenţei,familii,copiişiproblemelaslujbăşiacasă.Profitaţideocaziecâtsunteţitineri şi sănătoşi şi nu vi se ceredecâtsădeschideţiocarrte.Căedematematică,defizică,saudelitera-turănuareimportanţă,fiecareputeţialegeceeacevisepotriveşte.DacăgăsescuncusurşcoliidinRomâniaestedeapune totulpeacelaşiplanşiatuncicândtermini liceultrebuiesăfiiunenciclopedist.Nu sepoate să le ştim chiar pe toate.Amavut foarte buni dascăli într-o perioadă încarenuaveammanuale.Cutoateacestea,dascălul de română mi-a predat literaturacu tot ce avea mai bun – Titu Maiorescu,Eugen Lovinescu,GeorgeCălinescu, LiviuRebreanu, Arghezi, Blaga, Macedonski şialţii.Aceştidascăliţineaucudinţiideistorianoastră literară. Din păcate acummentali-tateaesteinversă.SuntprofesoricarespuncănupotpredaSadoveanuînşcoalăpen-tru că nu-i interesează pe copiii de astăzi.Obligaţia ca profesor de română este să-ifaceţipecopiisăînţeleagăşisăleplacăSa-

Irina Petraş: Zilele prozei, absolut minunate

Zileleprozeia fostcelmai frumoseveniment.Ne-am întors fermecaţi.Numi-am imaginat că o toamnă poate fi atât deminunată.Toată lumeavorbeştenumaide-spre frumuseţile deacolo.Asta este primaimpresie.DelaarboriisecularidelaChiuzaşipânăladealuriledeaurdelaMaieruşidelaCormaiaecevaabsolutmiraculos.Într-unasemenea loc nu se putea întâmpla decâtunevenimentimportantşiabsolutfiecaredi-alog,fiecareîntâlnire,fiecarelectură,totces-aîntâmplatacolo,nunumaipentrumine,careiesmairardincasă,darşipentrucei-lalţi, unii călători vrednici, au fostnişte zilemiraculoase.Celedouăzileaufostabsolutminunate.Dincolodeospitalitate,decălduracucareamfostprimiţi,pânăşicopiiide la„LiviuRebreanu”,şiîmiparerăucătrebuies-ospuneu,încalitatedeclujeancă,aufostmai receptivi decât copiii de laCluj.A fostsurprizător căprozatorii li s-auadresat fie-carecualtăîntrebare,fiecareînaltstilşiînaltămanieră,darein-aufostdelocblocaţi,au răspuns, au intrat în dialog, s-au bucu-ratsă-şi facăfotografiicuceidefaţă,deci,totula fostcaşicumamfi fost toţisubunfeldevrajăatoamneideaur.Suntpuţinex-altată,daramadunatatâtdemulteimaginifrumoaseînacestedouăzile. Euampictat în expoziţiamea re-centăniştedealuri.ÎnmomentulîncareamînceputsăneapropiemdeMaieru,ceicaremă însoţeau au spus „Uite, dealurile tale”,dealurilemeleimaginare.Darpemăsurăceamînaintatînacestpeisaj,pecare-lnumescfărănicioezitaremiraculos,m-amgânditcăam înmagazinat acolo aşa demulte imag-ini încât trebuie să se transforme în niştetablourideaur,iarcineştie,anulviitorsăleexpunchiarlaBistriţa.

A fost foarte importantă prezenţaluiNicolaeManolescuacolo,darşiaproza-torilor din Cluj şi din ţară, de la SimonaAntonescu la Florina Ilis, chiar şi tânărulca prozator Daniel Moşoiu, Gabriel Chifu,RăzvanVoncu,HannaBota,toţiceicareaufostacoloîncalitatedeprozatoriauvenitcuşaptevocidiferite,dar foarte importante,şifiecarespunândcevadespreprozaacestorani.Discuţiadespreroman,careaavutlocînainte de lecturi, a fost una care poate fiprivitădinmaimultepunctedevedere.Pedeoparte,odiscuţie,săzicemacademică,în care s-a vorbit la modul serios despreprozaromâneascăîntr-unveac,darafostşiparteacealaltă,încaresesimţeaintervenţiafiecăruia, partea sărbătorească, ideea căavemcucesărbătoriCentenarul,dacăpriv-imspreprozaromânească.Acesteaaufostimpresiile pentru mine şi mă bucur pentrugazdelenoastrecăevenimentulafostore-uşită.Măbucurpentrunoicăamavutpartedeunasemeneaeveniment. Eu vă felicit şi mă gândesc că laediţiaurmătoarevomputeadadeştire,capevremuri,cutobaprinsat,casăseadunelume multă, pentru că e un eveniment lacaremerităsăfie lumemultă.Cucopiiideacolo, cu profesorii care ne-au întâmpinat,cutoatălumea,lucrurileaumersfoartebine.Îmiparerăupentruceicaren-aupututfidefaţă.Sincervorbind,aupierdutmult.NoiamorganizatlaClujZileleprozeicutotfeluldevariante, dar ideea că la Cluj putem facevariantadesalon,iarlaBistriţavariantadenatură, să zicem, poate fi gândită în deta-liuşisăiasăunevenimentfoarteimportantpentrutoatălumea.Încăodatăfelicitări.

Irina Petraş, preşedinta Filialei Cluj a U.S.R.

doveanu.Cinenueînstare,sunttârguridejobb-uricâtevreţişipotsăseapucedealtămeserie. Este interzis să intri în şcoală cuoasemeneamentalitate.Dacăgândimaşanumai citim nimic din trecut, începând cuBiblia, a căror problemenu sunt ale voas-tre,acopiilor.CesăfacemcuShakespeare,

Rebreanu.Şitotuşi,trecutultrebuierespec-tat,cunoscut, înţelesşiacestecărţi trebuiecitite.Dragi copii, să vă gândiţi că de aici,dinMaieru,aieşitunuldinceimaimariro-mancieriromâni.N-arfibinesăîntrebaţicedascălaavutel laclaseleprimarecare i-adatbazadepornire?Cine l-a format?Ce is-aspus?Credeaţicăvineunmaremaest-rudelaClujsă-ipredea?Eraînvăţătorulluidinsat.Dacăaveţiambiţii,profitaţideşcoalăpentru că, poate, de aici, dintre voi, se vamainaşteunRebreanumaimititel”,aspus,printrealtele,criticulNicolaeManolescu, îndiscursulsău,aplaudatlascenădeschisă.

Academicianul Nicolae Manolescu, preşedintele Uniunii Scriitorilor din

România

BUCUREŞTI - CLUJ - CHIUZA - MAIERU 7Răsunetul cultural Noiembrie 2018

Pe axa București – Cluj – Maieru Lunaoctombrieafostunaspecialăpentrujudețulnostru.„Zilelorprozei”,eveni-mentorganizatdeFilialaClujaUniuniiScrii-torilordinRomâniașiajuns,iată,laceade-aXII-a ediție, s-au desfășurat într-un fericit(aș spune) parteneriat cuSocietateaScrii-torilor din Bistrița Năsăud, ReprezentanţaBistriţa-NăsăudaFilialeiClujaU.S.R.,Bib-liotecaJudețeanăGeorgeCoșbuc,precumșialteinstituțiijudețeneșilocaleimplicate.

După o primă zi de dezbateri șilansări de carte la filialaUniunii ScriitorilordelaCluj,participanțiiaupopositlaChiuza,acoloundeau fost întâmpinați deprimarulGrigore Bradea.A fost vizitat Centrul Cul-tural LiviuRebreanu,a fost inauguratăex-pozițiadepictură„Colibița”șiafostlansatăceade-adouaedițieavolumului„LiviuRe-breanuprinelînsuși”,avându-icaautoripeNiculaeGheranșiAndreiMoldovan. Deaici,invitațiis-auîndreptatcătreCormaia, acolo unde aveau să se des-fășoare lucrărilecolocviului „Prozatoriiunuiveac”, moderate de președinta filialei clu-jeneaUniuniiscriitorilor,IrinaPetraș. Înainte de a se trece însă la lu-crărilepropriu-zise,invitațiiaupetrecutcâte-va momente pe terasa vilei Decorale ad-mirândunpeisajcepăreadesprinsdincelemaifrumosticluitepaginideliteratură.Cuoluminăblândă,darîncăintensă,cemângâiacolinele incendiate de roșul și cărămiziultomnatic, partea aceea de lume are harulde a-și transpune vizitatorii într-un universmaidegrabă feeric.Astfel că reuniuneacea avut loc într-o cochetă și intimă sală deședințenuputeasăsteadecâtsubsemnulunei bune dispoziții, a unei tihne și a uneiîncărcărispiritualeșisufleteșticesedatora,înmaremăsură,frumusețiilocului. Cred că ideea aceasta a unormanifestăriliteraredeanvergurăcaresăcu-prindășijudețulnostruestecâtsepoatedefericită.Șimerită, fărăîndoială,continuată.Eaneplaseazăpeohartălargăalumiiliter-are,nefacevizibiliprinceavemvalorosdinpunctdevederecultural,geograficetc. Cuvântul de deschidere al IrineiPetrașesteelocventînceeacepriveștefe-lulîncareaureceptatinvitațiinoștriaceastăinițiativă. „Vreau să mulţumesc colegilornoştri de la Bistriţa care au avut aceastăideestrălucitădeaneinvitaaicişicareau

reuşitsăconvingăautorităţilesănefieală-turiînacestproiect:AndreiMoldovan-şefulSocietăţiiScriitorilordinBistriţa-Năsăud,IcuCrăciun – şeful reprezentanţei USR B-N,IoanPintea–directorulBiblioteciiJudeţene,OlimpiuNuşfelean–directorul«Mişcării lit-erare» şi tânărul nostru colegMenuţMax-

iminian–directoral cotidianului«Răsunet-ul».Mulţumimpentrugenerozitateacucarene-auprimit.Nuosăuitămcurândacestemomente, dealurile acestea splendide pecarecredcălevomvisamultenopţi.” Colocviile s-au desfășurat, dupăcumspuneam,într-obunădispozițiegener-ală.Convorbirileauavutdrepttemădedez-batereromanulromânescsubauspiciulunuiveac de literatură națională. Sigur, printreprozatorii menționați de Nicolae Manoles-cunuaveacumsănusenumereLiviuRe-breanu,alcăruiroman„Ion”esteconsideratprimulmareromanalliteraturiiromâne.Maipuțincunoscutăpentruopartedinauditoriueste însă șăgălnicia cu care criticul își în-soțeștepealocuriexpunerile.Nudepuțineori,discursulerapresăratcucâteoparan-teză hazlie,menită să destindă atmosfera,provenind ea însăși dintr-o evidentă bunădispozițieavorbitorului. CriticulRăzvanVoncuaavutoin-tervențiecevamaipolemică,așspune.Elapledatpentruomaimareaplecarealiteraturiiînspresocial.„Romanulcontemporaneraf-inat,darautist”,susțineVoncu,menționândcă literatura noastră nu are bunăoară, unmare roman al Revoluției din 1989. Sigur,atareideipotfioricândsupusedezbaterii.Șinumăîndoiesccăastfeldediscuțiiarputeaconducelaconcluziiconstructiveînceeaceprivește destinul romanului românesc con-temporan.Dealtfel,trebuiespuscăperans-amblu, niciuna dintre alocuțiunile susținutenuacreatimpresiaunuidiscursconvenient,ținutîngrabă,dedragulmarcăriiunuieveni-mentmaimultsaumaipuținprotocolar. În continuare, criticul VictorCubleșan a prezentat câteva rezultateparțiale și concluzii preliminare ale unuisondaj inițiat de revista clujeană Steaua:„100 de cărți în 100 de ani”. Unele din-tre răspunsurile oferite întrebărilor acestui

sondaj s-au dovedit inedite și interesante,astfel că studiul însuși, publicat înpaginilerevisteivaifi,celmaiprobabil,unul intere-sant. În cele din urmă, Irina Petraș ainvitatoseamădescriitoriprezenți laeve-nimentsălecturezecâteunfragmentineditdin volumul de proză la care lucrează. Șipentrucareprizeledelecturăsădevinăin-teractive,scriitorilorlis-acerutsărăspundălacâtevaîntrebărilegatedecititori,defelulîncarevăd relațiaautor-cititor,demanieraîncarearvindeocarteprecumcealacarelucreazăetc.Aucitit,rândperând,SimonaAntonescu,HannaBota,FlorinaIlis,Gabri-elChifu,AdrianMoșoiu,OvidiuPecican șiRăzvanVoncu. Pe măsură ce înserarea se lăsapeste colinele acelea de o frumusețe ne-obișnuită, aducând cu sine frigul nopții iarpeisajul se înnegura treptat, pasajele lec-turate păreau să capete o gravitate apar-te, apăsări tonale care în alte condiții ar fifostinsesizabile.S-acreatointimitatecare,în condițiile lecturilor publice, de cele maimulte ori ceremonioase și rezervate, estegreuafiobținută.Maimultdecâtatât,întreg

evenimentulceaavutloclaCormaia,poategrațieaceleiluminiblândeșiaculorilordulciceserevărsaudepecoline,a fostmarcatde o stare generalizată de apropiere întreparticipanți,de familiaritate,chiardacăuniidintrenoinevedeampentruprimaoară. Iaracestlucruarămasneschimbatpetotparcursulcinei(festinului?)oferitedeorganizatori,undeconversațiileaucontinuatîntr-oatmosferămultmaidestinsă.Excepțiedelastareaderelaxarepăreasăfacă,dincând încând, IcuCrăciun, cel caresupra-vegheacatotulsădecurgăînbunăregulă,asumându-șicumultăseriozitateposturadesupraveghetoralbunuluimersal lucrurilor.Altfel, trebuie menționat că organizarea afost ireproșabilă. Beneficiind de un gener-os suport (financiar și nu numai) din zonaprivată –M. I. S. GrupAnieș și NEOHANCONSULT–șidinacestpunctdevedere,colocviiles-audesfășuratsubcelemaibuneauspicii.Este,orices-arspuneșiacestaunargument semnificativ pentru ca formatulacestaal„Zilelorprozei”săcontinue. Iardiscuțiileinițiateîntimpulmesei,susținutedefarmeculșăgalnicalistorisirilorluiGavrilȚărmure, cel care își captaaudi-

ențacupovestioarehazlii,aucontinuatpânătârziuînnoapte. Dimineața zilei de sâmbătă ne-agăsit la Maieru, la Liceul Tehnologic Liv-iu Rebreanu. Cu toții am simțit importanțalocului, referirile la traseul romancieruluiLiviu Rebreanu și la „Cuibul visurilor” fiindadeseoriîntâlniteîncuvântărilesusținutedecătreinvitați. Darparcăcelmaiseriosausimțitimportanța momentului copiii prezenți însală.Rareorineestedatsăvedemungrupmaredeelevi atât de concentrați peoex-punere. Păreau fascinați de ceea ce li sevorbește. Atunci când Simona Antonesculansaîntrebăriprinsală,construind,prinin-terogații,untraseuposibilprincaresepoateajunge la scris ca formă de manifestarea unor nevoi interioare, mâinile zvâcneaupromptcaformăderăspuns.AurâscopioslaexpozeulșugubățalluiOvidiuPecicanșiauînsoțitcucuriozitateperiplulbiobibliograf-icalHanneiBota. „Şcoalarămânemediulcelmaiex-traordionardin toatepecare leparcurgemde-a lungul vieţii. Nicăieri, niciodată nu văveţimaisimţilafeldebine,cumartrebuisăvăsimţiţilaşcoală,pentrucăaiciviseoferătotulfărăsăviseceredecâtunsingurlucru,

săînvăţaţi”,aspus,printrealtele,academi-cianulNicolaeManolescu. ÎnvremeceIrinaPetrașasubliniat,încă o dată importanța și semnificațiamo-mentului: „Se află aici NicolaeManolescu,figurăimportantăaliteraturiiromâne.PestetimpsăvălăudaţicăafostlaMaieru,într-oşcoalăcaresenumeşteLiviuRebreanu,celcarevorbeadespreseriozitateaardeleneas-că, seriosulacademicianNicolaeManoles-cu” Încontinuare,VasileBorș,primarulcomuneiMaieru,aacordatunpremiudeex-celențăacademicianuluiNicoaleManolescușiaufostdecernatepremiile„Prozatoriiunuiveac”. Ceeacerămâne,înceledinurmă,după un astfel de eveniment este fără în-doială sentimentul unei importante paginiculturaleaacestui județ,cares-ascrissubochiinoștri.șipoatecelmailimpedeaurel-evatacestlucrutoteleviidelaMaierucare,înurmaîntregiigales-auapropiattimizidescriitorii prezenți pentru o minisesiune deautografeșioședințăfoto.

Vasile Vidican

Răsunetul cultural C E N T E N A R U L M A R I I U N I R I

Redacția:Redactor șef:AndreiMoldovan

Redactori: IcuCrãciun,MenuțMaximinian,VasileVidicanPrezentare graficã:MaximDumitraș

Tehnoredactare:ClaudiuMoldoveanuAdresa: str.Bistricioareinr.6,Bistrița-jud.Bistrița-Nãsãud;

email:rasunetul@rasunetul.ro

8 Noiembrie 2018

28 noiembrie 1918 – unirea Bucovinei cu România„Cevrem?sărămânemromânipepământulstrămoşescşisăneocâr-muimsinguri,precumocerintereselenoastreromâneşti.Numaivremsăcerşimdelanimenidrepturilecenisecuvine”.

(„Glasul Bucovinei”, 22 oct. 1918)

„Ovechefărădelege,săvârşităfaţădeţarăşipoporuleibăştinaşs-a reparat şi firul istoric ce fusese întrerupt cusilnicie înaintedeunveacşijumătate,s-areluatastăzişisevaputeacontinuaînticnăsprebineleşipropăşireatuturora”.

(„Glasul Bucovinei”, 29 nov. 1918)

Declarația de unire a Bucovinei cu Româniadin 15/28 noiembrie 1918 a fost citită în Congresul General al Bucovinei, reunit în ședința a cincea a Consiliului Național

Român al Bucovinei CongresulgeneralalBucovinei, întrunitazi, joi, în15/28noiem-brie1918 în sala sinodalădinCernăuți, considerând că, de la fundareaprincipatelorromâne,Bucovina,carecuprindevechileținuturialeSuceviișiCernăuților,aufăcutpurureapartedinMoldova,careînjuruleis-aînche-gatdestat:Considerândcă încuprinsulhotareloracestei țărisegăseștevechiulscaundedomniedelaSuceava,gropnițeledomneștidelaRădăuți,PutnașiSucevița,precumșimultealteurmeșiamintiriscumpedintrecutulMoldovei; -considerândcăfiiaiacestei țări,umăr laumărcu frații lordinMoldovașisubconducereaacelorașidomnitori,auapăratdealungulvea-curilorființaneamuluilorîmpotrivatuturorîncălcărilordinafarășiacotropi-riipăgâne;-considerândcăîn1744,prinvicleșug,Bucovinaafostsmulsădin trupulMoldovei și cu de-a-sila alipită coroaneiHabsburgice; consid-erândcă144deanipoporulbucovineanaînduratsuferințeleuneiocârmui-ristrăine,careîinesocoteadrepturilenaționaleșicareprinstrâmbătățișipersecuțiicăutasă-iînstrăinezefireașisăînvrăjbeascăcelelalteneamuri,cucarielvoieștesătrăiascăcafrate;considerândcă,înscurgerede144deani,BucovineniiauluptatcaniștemucenicipetoatecâmpiiledebătălieînEuropasubsteagstrăinpentrumenținerea,slavașimărireaasupritorilorlor,șicăeidreptrăsplatăaveausăînduremicșorareadrepturilormoștenite,izgonirealimbiilordinviațapublică,dinșcoalășichiardinbiserică; -considerândcăînacelașitimppoporulbăștinașafostîmpiedicatsistematicdeasefolosidebogățiileizvoarelordecâștigaleacesteițărișidespuiatînmarepartedevecheasamoștenire;considerândcă,cutoateacestea,Bucovineniin-aupierdutnădejdeacăceasulmântuirii,așteptatcuatâtadorșisuferință,vasosișicămoștenirealorstăbună,tăiatăpringranițelenelegiuite,sevareîntregiprinrealipireaBucovineilaMoldovaluiȘtefan,șicăaunutritveșniccredințacămarelevisalneamuluisevaînfăptui,cândsevorunitoatețărileromânedintreNistrușiTisaîntr-unstatnaționalunitar; -constatăcăceasulacestamareasunat!Astăzi,cânddupăsforțărișijertfeuriaședinparteaRomânieișiaputernicilorșinobil-iloreialiați,s-auîntronatînlumeprincipiilededreptșiumanitatepentrutoateneamurile,șicândînurmaloviturilorzdrobitoaremonarhiaaustro-ungarăs-azguduitîntemeliileeișis-aprăbușitșitoateneamurileîncătușateîncuprinsuleiși-aucâștigatdreptuldeliberăhotărâredesine,celdintâiugândalBucovineidezrobiteseîndreaptăcătreregatulRomâniei,decareîntotdeaunaamlegatnădejdeadezrobiriinoastre. Dreptaceeanoi,CongresulgeneralalBucovinei,întrupândsupremaputereațăriișifiindînvestițisinguricuputerealegiuitoare,înnumelesuveranitățiinaționale,hotărâm: -UnireanecondiționatășipevecieaBucovinei,învechileeihotarepânălaCer-emuș,ColacinșiNistru,curegatulRomâniei”. DeclarațiadeunireaBucovineicuRomâniaafostcititădeIancuFlondor,președ-inteleCongresuluiGeneralalBucovineișiafostprimitădeplenulcongresuluicuaplauzeprelungite.Moțiuneadeunireafostvotatăînunanimitatedeceiprezenți.