Dr. Paul Dolan este expert de talie mondiali in domeniul fericirii,comportamentului Ei politicilor publice. Este profesor de qtiinfecomportamentale la London School of Economics and Political Scienceqi a fost cercetitor asociat la Universitatea Princeton impreuni cuprofesorul Daniel Kahneman. indeplineqte de asemenea funclia deconsultant la Academia Nalionali de $tiinfe din Statele Unite, pe pro-bleme legate de evaluarea nivelului de fericire.
Dr. Paul Dolan
Retetafericirii,
Schimbi ceea ce faci,nu felul in care gAndegti
Prefagi de dr. Daniel Kahneman
taducere din limba englezi de
Cora Radulian
t}'lT[0eq]3Tll,
Happiness by DesignChange'W'hat You Do, Not How You Think
Paul Dolan, Ph.DCopyright @ 2014 Whitespecs Limited
Toate drepturile rezervate
[{T[0&q ] tIt t,.Introspectiv este o divizie a Grupului Editorial Litera
O.P. 53; C.P.212, sector 4, Bucureqti, Romdniatel. 021 379 6390; O3L 425 I6t9;0252 S4g BZ2
ReletafericiriiSchimbd. ceea cefaci, nufelul in care gd.nde;ti
Paul Dolan
Copyright @ 2016 Grup Media Litera,*T;J:Tffi
ilil'IY.il:.T*'
Deqi autorul a depus toate eforturile pentru a furniza numere de telefon,adrese de internet qi alte informalii de contact exacte la momentul publiciriicirfii, nici editura, nici autorul nu igi asumi responsabilitatea pentru even-tualele erori sau modificiri survenite dupi publicare. De asemenea, edituranu are nici un control asupra autorildr site-grilor web terte sau a conlinutuluiacestor site-uri gi nu-qi asumi nici o rispundere in aceasti privinli.
* Editor: Vidraqcu gi fiiiCoordonator editorial: Doru Somegan
Redactor: Olimpia NovicovCopert[: Claudia Pascu
Tehnoredactare gi prepress: Ofelia Coqman
Descrierea CIP a Bibliotecii Na{ionale a RomAnieiDOLAN PAULReleta fericirii. Schimbi ceea ce faci, nu felulln care g6ndegti / Paul Dolan; trad.: Cora Radulian. -Bucureqti: Litera, 2016
ISBN 978-606 -33- tt86- 4L Dolan, Paul294.5
Prefapd
Notd. cdtre cititori..........
O scurtd tncdlzire......
Introducere: De la balbism lafericire
PATTCA I. DOBANDIREA FERICIRII
Capitolul l. Ce este fericirea? 25
Evaluarea fericirii.......' 25
Fericireasubformidesentimente.......'......."...
Principiul plicere-motivatie (PPM) in via[i......'.. 46
Capitolul2. Ce qtim despre fericire?......' 50
Eqantionarea experien!e1or.......'............ 51
Experimentul german..'... 52
Episoadele ameiicane... 58
Alte dovezi despre fericire......... 64
Dimensiunea conteaze... 72
Capitolul 3. Ce ne face si fim ferici[i?.........'............ 76
De la fleacuri la fericire...........:.'........... V5
Deasupra qi dedesubtul luciului apei.....'....,'.' " 84
Efecte secundare comportamentale............. 91
Nisipurile miqcltoare ale atenliei.' 95
Participarea la fericire..... 105
7
9
13
15
Capitolul 4. De ce nu suntem mai fericifi?Dorinle greqite..........
Aspirafii greqite ..........
Convingeri greqite..........
Reorientarea atenliei ...,.........j.......
PATTCA A II-A. DARUIREA FERICIRIICapitolul 5. Cum lulm decizia de a fi fericigi?...........................
Acordafi atenfie propriilor reacfii..........Acordati atenfie reacfiilor celorlalgi..,...Nu vi strlduifi prea tare..............Mai fericit prin propria decizie
Capitolul 6. Proiectarea fericirii.....Preg[tireaPrestabilirileAngajamente ....................
Normele sociale..........
Proiectarea obiceiurilor .................j....Proiectarea unei viefi mai fericite
Capitolul 7. Cum punem fericirea in practici?.Fifi atenfi la ceea ce facefi.......Avefi grij[ cu cine vi intovlriqili in ac(iunile
dumneavoastrd ................
Nu v[ lisafi distfas..........Mai fericit prin misuri concrete ......................
Capitolul 8. Decidefi, proiectafi qi puneli in practicl...Oscilali mai pulinimpnrfifi mai multProduc!ia eficienti a fericirii......
Concluzie
108
109
723
135
744
149
749
164
172
L75
178
181
185
187
L93
200
203
205
205
2t7219
234235
236
244
261
263
271
275
313Indice
Existi dou[ probleme esenfiale in studiul fericirii (eu prefer
eticheta de stare de bine subiectivl). Prima este o distinclie cla-
sic[, datind incl de pe vremea lui Aristotel, intre doul moduri
de a privi o viafe bun[: o via![ de pllcere, mullumire $i alte
sentimeote pozitive sau una care este bine trliti qi plinl de
semnificatie. Alegerea nete a oriclreia dintre ele prezintd dez-
avantaie. Dac6 preferafi bucuria in detrimentul semnifica{iei
veti fi considerat hedonist, acesta nefiind un compliment. Pe de
alte parte, sunteti pe buni dreptate numit cartitor daci procla-
mali ce pl[cerea este frivoli qi ci doar virtutea qi semnificalia
conteaze. cum ar trebui si definili fericirea, ca se nu fili numit
nici hedonist, nici cArtitor? A doua mare intrebare legati de
fericire este: cum o mesurlm? Ar trebui s[ studiem cum se simt
oamenii pe parcursul trecerii lor prin via![, dac[ resimt inprincipal fericire sau nefericire? Ar trebui oare se le cerem si se
opreasce pentru o clipl qi s[ se gAndeasc[ la vielile lor, dupicare se spun[ daci sunt sau nu mullumigi de ele?
cele doul intreb[ri au leg[turi intre ele. Pare firesc si folo-
sim metode de misurare a satisfac{iei de via([ pentru a afla
dacl oamenii gflsesc un sens al vielii lor gi s[ identific[m sen-
zaliile de fericire mlsurand experientele prin care trec. Acesta
a fost qi punctul meu de vedere, pe care mi l-am menlinut mai
multi ani, dar Paul Dolan vede lucrurile altfel. Pentru inceput,
Re!eta fericirii
el e mult mai interesat de experienfele de viafi ale oamenilordecat de modul in care iqi evalueazi viefile. Ideea inovatoareeste si considerim atributele ,,cu semnificalie,,qi ,,lipsit desemnificafie" ca finind de experienfe, nu de opinii. Din punc-tul lui de vedere, activitlfile diferl in ce priveqte experienfasubiectivl a viefii duse avand un scop - munca voluntari esteasociati cu un sens al scopului, ceea ce nu pofi simfi atuncicind butonezi telecomanda televizorului. pentru Doran, moti-vafia qi plicerea sunt componente de bazi ale fericirii. Aceastaeste o perspectivl curajoasi qi originali
intrebarea ,,in ce const[ fericirea?" nu-qi glseqte rispunsulprin enumerarea unor realitifi legate de fericire. Este vorba deutilizarea corect[ a cuvantului: la ce se gindesc oamenii candvorbesc despre ,,fericire"? Nici un rispuns nu este perfect, deoa-rece oamenii privesc adesea in mod diferit fericirea. printredefinifiile imperfecte ale fericirii, conceptul de pl{cere-moti-vafie oferit de Dolan este, cred eu, o alternativ{ de rlspunsviabili. Este o descritrre buni a ceea ce-mi doresc pentru ne,pofii mei: o via![ bogat[ in activitifi care sunt atAt plicute,cAt qi utile.
Paul Dolan este un optimist incurabil, care a depiqit multeobstacole pe drumul parcurs pan[ si ajungi expert de taliemondial[ in domeniul st[rii de bine. optimismul rui reiese dinfiecare pagini a cirfii sale. in particular, paul este optimist inprivinfa dumneavoastri., cititorii s[i. El crede c[ sti in putereadumneavoastri si v[ facefi viafa plicut[ qi util[, prin alegerideliberate, legate de mediul pe care vi-l creafi qi de acele aspec-te ale viefii c[rora meriti si le acorda[i atenfie. Autorul oferlnumeroase sfaturi sinitoase in privin(a realiz[rii acestoralegeri gi a respectirii lor. Restul, diupn cum spune el, depindede dumneavoastri'
Danier Kahneman
8
Doresc si vi mulfumesc pentru ci mi-afi cumpirat cartea' Mibucurl acest lucru qi sper s[ v[ bucure qi pe dumneavoastri.Sunt interesat de fericire qi de comportamentul uman, atAt la
nivel profesional, cAt qi personal, qi gisesc o mullime de ocazii
si-mi alimentez acest interes. inainte si scriu o intreagi carte
despre fericire mi s-a cerut s[ concep intrebiri folosite inprezent in sondaje de masi legate de fericire in Marea Britanie
qi s[ consiliez guvernul Marii Britanii in privinfa conceperii
unor m[suri legate de imbun[tifirea comportamentului. inprezent, sunt solicitat din ce in ce mai mult si consiliez fundalii
umanitare, companii multinaqionale 9i guverne ale altor state inleg[turi cu modul in care acestea ar putea creqte nivelul fericiriiqi influenfa comportamentul oamenilor.
Interesul meu profesional pentru fericire se datoreazi inmare misurl intAmpldrii. Am efectuat timp de un deceniu cer-
cetare universitar[, care viza mlsurarea qi evaluarea beneficiilor
aduse de cheltuielile din domeniul sinit[fii. Munca mea a fost
recompensatl cu un premiu,,Philip Leverhulme" in2002 pentru
contribulia la economia s[nit[!ii, ceea ce a insemnat c[ mi-am
putut rupe din timpul in care predam la Universitatea din
Sheffield pentru a participa la cAteva conferinfe. O asemenea
conferinfl, pe tema economiei fericirii, organizatl la Milano in
martie 2003, s-a dovedit a fi cel mai important eveniment din
Re!eta fericirii
via{a mea academic[. Pe drumul spre dineul organizat cuocazia conferinfei am stat lingi un birbat care s-a prezentatca fiind Daniel (Danny) I(ahneman. $tiam foarte bine cine este.
Dup[ cum qtiu mulli dintre dumneavoastr5., Danny este psiho-logul care a primit Premiul Nobel pentru Economie in 2002.Ulterior a scris Thinking, Fast and Slow lGdndire rapidi, gdn"dire lenti], o carte strdluciti despre comportamentul uman qi
luarea deciziilor.Danny a fost extrem de amabil qi interesat s[ afle la ce lu-
cram. Dupi cAteva minute, m-a intrebat: ,,Nu vrei si vii la Prince-ton [unde lucra el] ca s[ colaborlm?" M-am gAndit o fracliunede secundi gi am rispuns: ,,Desigur". Dincolo de faptul c[ este
unul dintre cei mai drigufi oameni pe care i-am intdlnit in vialamea, Danny este eroul meu din punct de vedere intelectual.De fapt, intreaga conferin![ mi-a schimbat viafa, deoarece totacolo l-am cunoscut qi pe Richard Layard, unul dintre cei maicunosculi cercet[tori in domeniul fericirii din lume qi autor alvolumului intitulat Happiness: Lessons from a New Science.Richard mi-a fost de mare ajutor atunci cAnd m-am mutat laLondon School of Economics din Londra, in 2010.
De cind i-am cunoscut pe Danny qi pe Richard am efectuatcercetiri in domeniul fericirii qi al cauzelor acesteia. Uneori, eleau implicat analizfrea seturilor de date existente, alteori a fostnevoie si-mi adun singur datele. Aceasta a dus, dupl cum eranormal, la cercetarea in vederea infelegerii comportamentuluiuman, utilizAnd experimente desflqurate in laborator qi pe teren.O mare parte din ceea ce simlifi este determinatl de acfiuniledumneavoastri, acestea din urmi sunt in mare m[sur[ motivatede impactul lor prevlzut asupra fericirii dumneavoastr6, iarfericirea este reacfia pe care o primifi raportat[ la impactulacliunilor dumneavoastrl. Puteli observa c[ lucrurile se des-fdqoari ciclic.
10
Noti cdtre cititori
Fiind unul dintre pulinii cercet[tori care lucreazl in dome-
niul fericirii;l al comportamentului, unul dintre principalelescopuri ale acestei c[rfi este si demonstteze legilturile dintreaceste doui domenii de cercetare $i, astfel, prin descoperirilemele cele mai recente in domeniul fericirii qi in cel compor-tamental, s[ rispundl direct intrebirilor legate de ceea ce dorilis[ obginegi (mai mult[ fericire) qi modul in care putefi atinge
acest scop (comportAndu-v[ altfel). Am pregltire de economist,
dar in prezent sunt profesor de qtiinle comportamentale, ceea
ce mi apropie de tablra psihologilor. Cercetarea desf[quratl de
mine - qi acum aceast[ carte * incearci s[ combine cele mai
bune p[r!i din cele doui discipline: luarea in calcul oficiall qi
expliciti a costurilor qi beneficiilor din economie pe lAngi recu-
noaqterea - specifici psihologiei - faptului c[ propriul nostru
comportament este puternic influenfat de context qi situafie.
in aceasti carte prezint de asemenea un punct de vedere
personal distinct. Tatll meu a avut de-a lungul anilor mai multe
slujbe, desf[qurAnd activiti(i manuale slab sau semi-calificate,iar mama mea a lucrat pentru Biseric[, in ideea de a creqte ve-
nitul familiei. Am crescut in locuin{e sociale qi am invifat la
qcoli de stat obiqnuite. Eram strAmtorafi financiar, dar nu din
cale-afari. Nu am mers prea des in vacanfe, dar p[rinfii noqtris-au asigurat ci suntem intotdeauna bine hr[nifi qi imbr[calidecent. Mulli dintre prietenii pe care-i am in prezent nu au
urmat o facultate, pe cAnd allii provin din medii privilegiate.
Prin urmare, am in continuare experienfe diferite fa[[ de mullidintre cei care scriu despre fericirea uman5. qi comportament.
Conteaz[ si infelegi bine cercetarea universitari, dar qi cunoa$-
terea aspectelor complexe qi problematice ale vielii reale a
oamenilor provenind din medii diferite este la fel de importanti.intrucAt sunt sigur c[ qtili foarte bine acest lucru, gestiona-
rea aqteptirilor pe care le au ceilalli de la dumneavoastri este
Releta fericirii
o aptitudine important[ qi de aceea nu vi voi promite c[ v[ voischimba viafa, dar sper si vi ofer cAteva perspective asupramodului in care putefi aduce o schimbare in ceea ce facefi.
$tiinlele comportamentale ne invafa ci prea pulin conteaziceea ce vi se spune, dar conteazl. foarte mult cine v[ transmitemesajul. Ascultaqi mai mult de unii oameni decAt de alqii. inmod ideal, mesagerii buni au trei atribute: pute(i avea increderein ei, sunt experfi qi v[ seaminl. in urma activit[fii mele acade-mice qi a poveqtii mele de viafi, aE dori s[ cred ci am toate acestetrei atribute. De aceea aveti cu atit mai multe motive si fiti atentla ceea ce urmeazi.
12 L3
inainte s[ continui, doresc si citili urmltoarea listl care cu-prinde 20 de situafii ce v-ar putea face mai fericit.
Care sunt principalele patru elemente de pe aceasti listi,care v-ar face si fili cel mai fericit? Adiugafi un X in coloana
intitulat[ ,,M-ar face s[ fiu cel mai fericit" in dreptul fieciruiadintre cele patru elemente alese. Aprecia(i pentru fiecare dintreele cAt de dificit ar fi s[ atingefi respectivul deziderat, pe o scarlde la 0 la 10, unde 0 reprezint[ ,,deloc dificil" qi 10 inseamn[
,,intr-adev[r, foarte dificil".Ar fi bine ca in timp ce continuafi si citifi s[ avefi in minte
alegerile f[cute.
Dificultatea de a atingeacest scop (0-10)
M-ar face
sd fiu cel
maifericit
Mai mulli bani
Mai mult timp petrecut cu coPiii
Plecarea copiilor la studii
Top Related