Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
1
Tehnologii pentru cladiri si
constructii speciale
Student : Andrei Buzatu
Master : Inginerie Structurală
Anul : M2
Grupa : 2
Referat 1 : Castele de apă
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
2
Cuprins : I. Notiuni generale II. Castelul de apa din Chisinau III. Castelele de apa din Timisoara IV. Castelul de apa din Drobeta Turnu Severin V. Castelul de apa din Arad VI. Castelul de apa din Braila VII. Castelul de apa “Foisorul de foc” din Bucuresti VIII. Castelul de apa “Mirajul” din Bucuresti IX. Castelul de apa din Targu Jiu
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
3
I. Notiuni generale
1) Definitia castelelor de apa
Castelele de apă sunt construcţii inginereşti, alcătuite dintr-un rezervor de apă
susţinut la înălţime de către un turn.
2) Rolul castelelor de apa
Castelele de apă au rolul de a înmagazina apa, ridicarea acesteia în rezervor
realizându-se prin pompare. Apa înmagazinată este utilizată fie la consumuri
diverse, ca unică sursă, fie pentru compensarea presiunii in reţelele de alimentare cu
apă, prin efect gravitaţional.
Castelul de apa este un rezervor de apa asezat la înaltime prin intermediul
unei constructii numita de regula turn.Constructia este fundata în mod special pentru
a rezista la solicitarile din vânt si cutremur. Este o constructive specifica oraselor
asezate în zona de ses si mai ales garilor CFR de pe liniile principale deoarece
puteau sa asigure, într-un timp foarte scurt (câteva minute) umplerea tenderului
locomotivei cu abur cu cantitatea de apa necesara (posibil 20 mc).
Castelele de apa au constituit multa vreme singura solutie de alimentare
gravitationala cu apa a retelelor de distributie. Aceasta deoarece se putea lua apa în
ritmul dorit pentru consumul curent iar în caz de incendiu exista un volum de apa
destinat combaterii acestuia (asa numita rezerva intangibila de incendiu).
3) Elementele componente ale castelelor de apa
a) fundatia : tip izolată, elastică
tip „pahar”
tip „inel”
b) turnul :
- sistem „cadre spaţiale”, in variantele stâlpi şi grinzi sau stâlpi şi planşee
intermediare
- sistem „pereţi continui” (cu sau fără nervuri verticale exterioare, de tip „pilaştri”)
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
4
c) rezervorul : secţiune circulară (troncon interior+troncon exterior)
secţiune dreptunghiulară
d) palniile rezervorului : pâlnia interioară
pâlnia exterioară
e) termoizolatia rezervorului :
- vata de sticla, vata minerala sau polistiren expandat cu grosimea de 50 mm
- bariera de vapori – carton sau panza bitumata
- stratul exterior de protectie al termoizolatiei – tencuiala cu mortar de ciment-var sau
beton sustinute de o plasa din otel beton, ancorata in peretii rezervorului cu agrafe
metalice, iar in cazul tencuielii si o plasa de rabit
f) elemente anexate :
- scară de acces
- instalaţia de vizitare a staţiei de pompare (amplasată sub rezervor, in interiorul
turnului)
- instalatiile necesare circulatie apei, de pompare a apei, de alimentare cu energie
electrica, de iluminat, paratrasnet etc.
4) Clasificarea castelelor de apa
a) dupa scopul inmagazinarii : pentru apă potabilă
pentru apă industrială
pentru apă de incendiu
b) dupa modul de exploatare : cu înnoire continuă a apei
cu regim de funcţionare intermitent
c) dupa forma rezervorului : prismatice
plăci curbe subţiri de rotaţie
d) dupa compartimentarea rezervorului : cu un rezervor
cu rezervoare concentrice
cu rezervoare etajate
e) dupa sistemul de izolare termica : cu termoizolaţie exterioară
cu rezervorul protejat într-o incintă
Andrei Buzatu Universitatea Tehnică de construcții Bucure
Mod de functionare castel de apa:
II. Castelul de apa din Chisinau
Castelul de apă de pe
sfârșitul sec. XIX după un proiect întocmit de
conducta de apă din oraș.
Este un valoros monument de arhitectur
timpul seismelor a fost deteriorat, fiind reconstruit dup
1980–1983, dar cu excepţia foi
din lemn, formele cărui au fost repetate în piatr
Planul turnului este hexagonal alungit, construit la col
străzile Mateevici şi Mitropolit Gavriil B
dinspre aceasta din urmă. Pere
rânduri de cărămidă. Grosimea zidurilor variaz
foişor, înălţimea până la corni
registre: soclul, trei niveluri desp
proeminente, şi volumul foişorului. Partea inferioar
acordarea unui profil înclinat soclului, asem
Primul registru al turnului este construit, în tradi
calcar şi cărămidă arsă, prin alternarea asizelor, ob
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II
ții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Mod de functionare castel de apa: 1- statie de pompare; 2-rezervor; 3-utilizatori
Castelul de apa din Chisinau
de pe str. Mitropolit G. Bănulescu-Bodoni 2 a
un proiect întocmit de Alexander Bernardazzi. Cu el a
Este un valoros monument de arhitectură industrială, realizat în stil eclectic. În
timpul seismelor a fost deteriorat, fiind reconstruit după imaginile de epoc
ţia foişorului de foc din partea superioară, construit ini
rui au fost repetate în piatră.
Planul turnului este hexagonal alungit, construit la colţul cartierului m
i Mitropolit Gavriil Bănulescu Bodoni, cu intrarea solu
. Pereţii sunt din piatră de calcar tăiată, cu includerea unor
. Grosimea zidurilor variază de la 2 m la parter până
la cornişă este de 22 m. Clădirea este divizat
registre: soclul, trei niveluri despărţite prin cornişe, platforma cu corni
şorului. Partea inferioară a turnului este vizual înt
acordarea unui profil înclinat soclului, asemănător glasisului turnurilor medieval
Primul registru al turnului este construit, în tradiţie bizantină, din piatr
, prin alternarea asizelor, obţinându-se un efect artistic,
ii Civile, Industriale si Agricole
utilizatori
2 a fost zidit la
. Cu el a început
, realizat în stil eclectic. În
imaginile de epocă în anii
, construit iniţial
ul cartierului mărginit de
nulescu Bodoni, cu intrarea soluţionată
, cu includerea unor
de la 2 m la parter până la 0,6 m la
direa este divizată în şase
e, platforma cu cornişele
a turnului este vizual întărită prin
tor glasisului turnurilor medievale.
ă, din piatră de
se un efect artistic,
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
specific manierei arhitectului. Restul registrelor sunt construite din piatră, în asize,
alternându-se două in nuanţe ale pietrelor, în spiritul arhitecturii otomane. Registrele,
sub forma unor etaje, sunt iluminate din goluri de ferestre cu partea superioară în arc
din bolţari de piatră, şi nişe cu aceleaşi caracteristici, la ultimul nivel, bolţarii fiind
aşezaţi alternativ după două nuanţe, în spiritul aceleiaşi arhitecturi orientale.
Platforma de observaţie, pe care se află foişorul de foc, este susţinut de
console masive, mărginită de un parapet din piatră. Foişorul de foc are pereţii
penetraţi de goluri mari cu geamuri, despărţite de piloni de piatră, pe care se sprijină
acoperişul ci streşini largi, care acoperă întreaga platformă. În interiorul castelului s-a
păstrat scara metalică in forma de spirala, fabricată la uzina din Chişinău a lui
Serbov-Sîrbu, iar în timpul renovării a fost instalat un ascensor.
Astăzi este sediul muzeului oraşului.
Imagine veche, si starea actuala a castelului de apa
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Vedere transversala si longitudinala a fatadei
III. Castelele de apa din Timisoara
În 1732 s-a dat în folosinţă prima instalaţie mecanică pentru sistemul de
alimentare a oraşului de pe Bega. Acesta, spune Alexandru Zănescu în studiul său
intitulat “Pagini din istoria alimentării cu apă a oraşului Timişoara" (1974), consta
dintr-un sistem de roţi hidraulice, elevatoare, care ridicau apa extrasă din Bega, o
epurau şi o conduceau în cetate prin canale subterane acoperite.
Aşadar, anul 1732 marchează prima dată de seamă în istoria instalaţiilor
tehnice de alimentare cu apă ale Timişoarei. Instalaţia respectivă era alcătuită dintr-
un castel de apă (turn cu rezervor), dintr-o conductă dublă de distribuţie din lemn şi
din şase cişmele şi a fost amplasată în cartierul Fabric.
În 1774, aproape de primul turn, va fi realizată o a doua instalaţie mecanică,
folosită pentru a scoate apă dintr-o fântână săpată pe malul Canalului Bega. Energia
era obţinută tot cu ajutorul unei roţi hidraulice. Aceasta transmitea mişcarea sa la
două perechi de pompe cu piston, amplasate în castelul de apă. Construcţia
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
8
cilindrică era situată chiar deasupra fântânii şi avea în partea sa superioară un bazin
de apă ce asigura presiunea pentru distribuire, dar şi rezerva. Turnul, construit din
cărămidă, avea o înălţime de 16 metri şi diametrul de 8 metri. Cele două instalaţii
sunt menţionate în majoritatea surselor istorice ca asigurând inclusiv “purificarea"
apei, dar specialiştii consideră că nu putea fi vorba decât de o reţinere a impurităţilor
grosiere cu ajutorul unor grătare şi decantarea suspensiilor pe conducte. Realizarea tehnică în cauză a fost menţionată drept o curiozitate a Timişoarei
şi în lucrările de geografie. Al. Zănescu îl citează pe Karl Windisch care scria în 1786
că la Timişoara este de văzut Maşina hidraulică prin care apa râului este condusă în
oraş şi este făcută “potabilă”. Acelaşi Zănescu este de părere că alimentarea cu apă
realizată prin mijloace mecanice la Timişoara este prima de aceste proporţii
construită pe teritoriul de astăzi al României. Ingeniozitatea instalaţiei stârneşte
admiraţia specialiştilor în heraldică, aceştia introducând, în 1781, în stema oraşului
Timişoara, în câmpul din dreapta de sus, un turn castel de apă. Istoria primei
instalaţii de apă ia sfârşit în vara lui 1849.
Potrivit informaţiilor pe care ni le-a furnizat dl ing. Ioan Şişu, consilierul
directorului general al regiei Autonome “Aquatim", cele două castele de apă
existente şi astăzi în oraşul de pe Bega au fost realizate la începutul secolului al XX-
lea. Unul se află în cartierul Fabric, iar celălalt, în Iosefin, fiecare având o capacitate
de câte 500 mc. Ele au fost construite la capetele reţelei de distribuţie din 1914 şi au
servit pentru compensarea consumului maxim din cursul zilei. Amândouă erau
supravegheate zilnic, angajaţii lor având chiar locuinţa în incintă. Pentru a comunica
la Uzina de apă variaţia nivelului apei din rezervoare, aceştia dispuneau de câte un
post telefonic. În cazul umplerii rezervoarelor pe timpul nopţii, se putea opri
pomparea de la Uzina de apă, efectuându-se acumularea preţiosului lichid în
rezervoarele proprii.
Prin anii '40, sistemul de alimentare bazat pe acumulare pe vreme de noapte
în cele două rezervoare aeriene nu a mai funcţionat corespunzător, astfel că ele nu
au mai fost folosite, susţin autorii culegerii de monografii apărută în 1988 şi intitulată
“Grupul Întreprinderilor de Gospodărie Comunală şi Locativă Timiş".
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Starea din urma cu mai multi ani si starea in momentul de fata a turnurilor
Imagine pet imp de zi, respective pet imp de noapte a turnurilor
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Imagini din interiorul turnurilor
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
11
IV. Castelul de apa din Drobeta Turnu Severin
Edificiu emblematic al municipiului Drobeta Turnu Severin, este situat pe
strada Crisan la intersectia cu strada Dr. Saidac, parte a sistemului de alimentare a
orasului cu apa de Dunare. Dupa incercari repetate si esuate in anii 1890-1907 de
identificare a unor izvoare indestulatoare in panza freatica din zona Izvoru Barzii –
Malovat s-a ajuns la solutia alimentarii orasului cu apa din Dunare.
In aprilie 1909, in urma studiilor efectuate sub conducerea ing. Elie Radu,
adiministratia severineana s-a fixat asupra acestei solutii. Principiul de baza al
proiectului consta in „alimentarea cu apa de Dunare, decantata, filtrata si sterilizata
cu ajutorul ozonului”. Piesele de baza ale sistemului urmau sa fie o statie de captare
situata in amonte de oras, in afara zonei lui contaminabile, uzina de apa destinata sa
realizeze decantarea, filtrarea si sterilizarea cu ajutorul ozonului si castelul de apa,
prevazut sa faca distribuirea si proiectat sa fie construit din beton armat si organizat
in interior cu 2 rezervoare suprapuse, avand rolul sa deserveasca fiecare cate o
parte distincta a orasului. Capacitatea ambelor rezervoare era proiectata la 1025
metri cubi.
Intreaga constructie a fost platita cu un credit contractat de primarie la Casa
Creditului Comunal si Judetean. Prin licitatie lucrarile au fost adjudecate de firma
„P.P.Andreescu si Fiii” din Craiova.
Proiectul alimentării cu apă potabilă de Dunăre a oraşului Turnu Severin,
întocmit la Ministerul Lucrărilor Publice de inginerul Elie Radu, format din 13 piese
scrise şi 19 piese desenate şi aprobat de Consiliul Tehnic Superior, a fost trimis
primarului oraşului la 21 martie 1909.
Deschiderea oficiala a avut loc la 17 octombrie 1910 in prezenta primului
ministru I.I.C.Bratianu, a ministrilor Al. Constantinescu si V.Gh.Mortun, a episcopului
Ghenadie al Ramnicului- Noului Severin si a oficialitatilor locale.
Constructia s-a desfasurat sub conducerea directa a ing. Petre Ciocalteu,
seful Serviciului Tehnic al judetului Mehedinti, fiind supervizata de ing. Elie Radu,
autorul proiectului. Lucrarile la castel au inceput mai tarziu decat cele la restul
componentelor sistemului. In martie 1911 a fost fixata amplasarea lui, in punctul
amintit, fapt neagreat de o parte a comunitatii urbane. Un grup de locuitori a inaintat
comisiei interimare a urbei un memoriu cerand renuntarea la acest plan pe motivul
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
12
pastrarii intacte a configuratiei locului, unde se gaseau scolile primare nr. 3 de fete si
baieti, asa incat intreaga piata sa ramana cu perspectiva libera spre Crihala.
Argumentul era pertinent, insa aceasta amplasare coincidea cu cea mai inalta cota
din oras (104m), si, in consecinta, varianta cea mai avantajoasa in vederea
distributiei apei in toate zonele orasului.
Castelul de apa are 27 m inaltime si era la un momentat dat cea mai inalta
cladire din oras. Exteriorul a ramas nefinisat, asa cum este si astazi, stilul medieval
si patina timpului accentuandu-i personalitatea. In 1915, la baza sa, langa intrare, a
fost pusa o inscriptie in amintirea momentului fixarii pietrei fundamentale si a
incheierii, in linii mari, a lucrarilor, odata cu cinstirea cuvenita infaptuitorilor
proiectului.
In timpul Primului Razboiului Mondial, Castelul a servit ca punct de observatie
armatei germane, datorita celor 4 turnulete, construite initial pentru a putea fi folosite
de catre pompieri. Trecerea timpului si cresterea orasului n-au anulat functia
esentiala a castelului, prin care orasul a capatat tinuta civilizatoare. Astazi insa, cand
distributia apei este asigurata la capacitatile cerute prin alt sistem, Castelul de Apa
poate capata o noua functionalitate: un sui genesis Turn Eiffel al orasului.
Castelul de Apă a fost construit în urmă cu peste 100 de ani. Castelul de Apă
a suportat lucrări de modernizare în valoare de un milion de euro în vederea
transformării în unul din cele mai importante obiective turistice ale Mehedinţiului, cu
finanţare prin proiectul „Modernizarea şi conservarea Castelului de Apă”, proiect prin
Programul IPA de cooperare transfrontalieră România – Serbia în parteneriat cu
Primăria Negotin.
Clădirea castelului de apă este un turn din beton armat amplasat în punctul cu
cea mai ridicată cotă a vechiului oraş şi are următoarele caracteristici:
- arie construită = 132.60 m.p.
- arie desfăşurată = 796.00 m.p.
- număr de nivele = 6
- inălţimea la cornişă = 26.64 m
- inălţime totală = 40.77 m
- diametru la bază = 13.00 m
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Situat în piata care-i poartă numele acesta adăposteşte următoarele funcţiuni:
- subsol – depozit materiale
- parter – cota 2 – birouri
- cota 3 – ateliere + magazii
- cota 4 – rezervor apă 510.00 m.c.
- cota 5 – spaţiu liber
- cota 6 – rezervor apă 514.00 m.c.
- cota 7 ( pod) – rezervor apă
În 2012 în Castel va avea următoarele funcţiuni:
- spaţiu de informare turistică;
- spaţiu pentru expunere obiecte de artă;
- spaţiu pentru vernisaje; spaţii muzeale;
- spaţii recreere – cafenea şi spaţii de belvedere.
Imagini ce prezinta evolutia in timp a castelului de apa
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Imagini cu exteriorul castelului de apa
Imagini ilustrand partea interioara a castelului de apa
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
15
V. Castelul de apa din Arad
Turnul de apă este o clădire din municipiul Arad, realizată după planurile
arhitectuui Miklós Ybl, care a folosit ca model donjonul unei cetăți medievale.
In 1835, in Piata Pompierilor din Arad, autoritatile decid construirea unui edificiu
deosebit de important pentru viata localitatii, edificiu care in memoria aradenilor este
cunoscut sub numele de "Turnul de apa".
Turnul a fost construit pentru aprovizionarea cu apa a orasului aflat in plina
dezvoltare si pentru semnalarea incendiilor si interventia rapida a formatiei de
pompieri a municipalitatii.
Turnul are o inaltime de 35 m si a fost dat in folosinta in anul 1896, pentru
aprovizionarea cu apă a orașului și pentru semnalarea incendiilor, motiv pentru care
a fost ridicat în vecinătatea cazărmii pompierilor. Ca stil architectonic, Turnul de Apa
completeaza aspectul unitar al arhitecturii aradene de stil eclectic sau secession.
Turnul, o constructie solida de piatra si caramida, impresioneaza prin masivitate si
inaltime.
Turnul de Apa se remarca prin decoratia balcoanelor si a ferestrelor. De
asemenea, trecatorul ramane impresionat de registrul decoratiilor de la ultimul nivel,
registru cu o bogata si variata fantezie arhitectonica.
La momentul construirii, a fost cea mai înaltă clădire a orașului. Este o
construcție masivă din piatră și cărămidă, ce se remarcă prin decorația balcoanelor
și a ferestrelor. Turnul a funcționat până în anul 1956 pentru aprovizionarea cu apă.
Din 1990 turnul este în proprietate particulară, găzduind galeria de artă "Turnul de
apă", care are o expoziție permanentă a apei, și multe expoziții de artă sau tematice.
Spațiul expozițional se întinde pe 5 niveluri:
- la etajul I sunt organizate expoziții temporare ale artiștilor plastici
- la etajul II sunt prezentate lucrări ale anilor ’70 – ’80, realizate de pictori arădeni
- la etajul III este expoziția Apa domestică, care prezintă modurile în care oamenii au
utilizat apa de-a lungul timpului
- la etajul IV se prezintă tradițiile pompierilor din Arad și modul în care s-a făcut
alimentarea cu apă a orașului de-a lungul timpului
- la etajul V se găsește bazinul de apă, cu o capacitate de 400 de tone, în care acum
se poate urca pe o scară
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Turnul de Apa este unul dintre cele mai importante obiective turistice
din Crisana, obiectiv pe care nu ar trebui sa-l ratati daca va aflati in apropiere.
Imagini cu Castelul de Apa
Partea superioara a turnului
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
17
VI. Castelul de apa din Braila
Orasul Braila, dezvoltat initial pe o suprafata de teren asemanatoare unei
jumatati de con nu avea cote suficiente ca sa se poata asigura gravitational
presiunea în retea dar nici pomparea directa nu era convenabila din cauza lipsei
posibilitatilor de control. Ca în multe alte cazuri, pentru orasele de ses, s-a adoptat
solutia cu rezervor suspendat, castel de apa. Diferenta de cota între cota necesara
rezervorului si cota terenului este asigurata de un turn asezat pe o fundatie
corespunzatoare.
Primul proiect de castel de apa, realizat în 1895 de ing. E.Radu prevedea un
castel de apa cu volumul de 2000 mc si o înaltime a turnului de 40 m. Aceasta
lucrare era o adevarata provocare pentru acele timpuri, având în vedere ca si astazi,
cu toata dezvoltarea tehnica nu avem castele de apa cu un volum mai
mare(volumele de 2000 mc în castele de apa sunt “bob numarat” în tara noastra).
Turnul era prevazut din zidarie din piatra. Castelul nu a fost realizat.
În 1912 ing. D. Germani a realizat proiectul actualului castel de apa; castelul
avea 1200 mc, fiind cel mai mare castel de apa din acele vremuri, cuva este asezata
pe o structura frumoasa din stâlpi din beton armat. Castelul a functionat pâna când
necesarul de apa a crescut mult, iar posibilitatile de pompare directa în retea au
putut fi realizate. Dupa1960, odata cu realizarea sistemului de alimentare cu apa din
sursa Suraia-Calieni si rezervoarele si statia de pompare Apollo, castelul de apa a
fost scos din functiune.
Castelul de apa amplasat în parcul orasului, cu o frumoasa arhitectura, a
devenit un punctde referinta. A construit totodata si un punct de observare a
incendiilor în oras - foisor de foc (incendii de care orasul a avut mult de suferit). Este
remarcabil ca aceasta constructive complicata a trecut cu bine peste cutremurul din
1940 când se presupune ca avea apa în el. Castelul de apa a avut o soarta buna: în
anii cu o productie buna a fost folosit si ca depozit pentru vin; dupa anii 1990 castelul
a fost transformat în restaurant. Pentru usurinta accesului consumatorilor, la partea
folositoare, castelul a fost completat cu doua turnuri pentru lifturi.
Castelul de Apa a fost ridicat intre 1912 si 1913, ca o constructie moderna,
inlocuind vechiul rezervor de apa din Piata Carantinei, prabusit in anul 1892. Dupa
prabusirea vechiului rezervor, edilii din acea vreme au dorit ridicarea altuia, care sa
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Tehnologii pentru cladiri si constructii speciale [2012-2013]
18
fie integrat in arhitectura orasului si a vremurilor, astfel a fost elaborat un proiect
initial, de catre inginerul Elie Radu, pentru Piata Spiridon, intr-un stil arhitectonic
renascentist, dar care nu a mai fost pus in practica.
Constructia finalizata in anul 1913, nu mai respecta nimic din proiectul initial,
fiind formata din centuri si contraforti, ce imbraca la exterior rezervorul cilindric.
In 1982, cand constructia isi pierduse destinatia anterioara, a devenit spatiu
pentru alimentatie publica, ocazie cu care s-a demontat cupola originala, stalpii
interiori de sustinere si planseul peste rezervorul superior, care s-au refacut din nou.
Cele doua rezervoare au fost recompartimentate pe vertical, prin turnarea a doua
plansee din beton, s-au taiat goluri pentru usi si geamuri.S-au ridicat doua turnuri
cilindrice amplasate simetric, dotate cu scara exterioara si ascensor in interior. Tot
cu aceasta ocazie s-au facut finisarile din exterior si interior. In partea superioara a
constructiei, s-a amenajat un bar, care se putea deplasa in jurul axului sau, cu
ajutorul unui motor electric, intr-o rotatie completa, oferind privitorului panorama
intregului oras.
Castelul de Apa este situat pe faleza inalta a Dunarii,in punctul cel mai inalt al
orasului, la data construirii lui, fiind cea mai mare constructie de acest gen din
Romania.
Castelul de apa pastreaza amprenta timpului in zidurile pe care astazi le
numim “ruine”, ca un simbol al timpurilor in care brailenii se desfatau de pe platforma
rotitoare cu panorama intregului oras, pe acordurile de fanfara rasunand din foisorul
aflat in vecinatate.
Sursele istorice se contrazic asupra anului in care a fost construit Castelul de
Apa: pe de o parte se presupune ca cetatea dateaza inca din anul 1895, pe de alta
parte, in 1912 se pare ca ar fi fost dat in folosinta Castelul de Apa, desi inscriptia de
pe cladire indica drept an de contructie 1914.
In anii ‘90, in “Castel” functiona o berarie, la parter, o cofetarie, la primul etaj,
un restaurant, la al doilea etaj si un bar rotativ pe acoperis, bar asemantor celebrului
“Rainbow” din New York. Din pacate, odata cu trecerea anilor, unitatile de
alimentatie publica din “Castel” s-au inchis, iar cladirea a inceput sa se degradeze,
lucru care se intampla si astazi.
Castelul de apa nu mai este acum decat o constructie intrata in ruina, chiar
daca face parte, ce-i drept, din patrimoniul national, dar pe care, tocmai din cauza
formei sale aparte, nici un investitor nu simte impulsul de a-si investi banii. O
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
asemenea afacere este, din start, nerentabila dupa parerea unora, tocmai pentru ca
forma actuala nu poate fi modificata, singurele lucruri care s-ar putea materializa, in
acest caz, fiind transformarea castelului intr-un restaurant sau a unui observator
astronomic.
Ca o sentinta adusa unui condamnat, Castelul de Apa nu va mai ramane
decat o simpla marturie a unor vremuri in care brailenii inca mai puteau sa admire de
pe platforma sa rotitoare panorama intregului oras, in timp ce acorduri de muzica
acompaniau placut seara petrecuta la restaurantul din incinta sa.
Imagini ale turnului din diferite perioade de timp
Vedere de jos a castelului de apa
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
VII. Castelul de apa “Foisorul de foc” din Bucuresti
Castelul de apa, numit si cunoscut astazi sub numele de “Foisorul de foc” a
fost realizat în anul 1891 dupa proiectul ing. Thiem. Urma sa asigure acumularea
apei din retea în perioada de noapte (când scade consumul) si sa o livreze a doua zi
în cazul unui consum mare. Urmau sa fie executate doua castele de apa, de o parte
si de alta a râului Dambovita, dar cel de al doilea nu a mai fost executat.
Castelul a functionat cu apa asigurata din sursele Arcuda si Bragadiru. Din
pacate el a fost prevazut la mare distant fata de rezervoarele si statia de pompare
Grozavesti. Drept urmare în momentul în care consumul pe retea pe traseul de
alimentare a crescut, nu a mai ramas apa care sa umple castelul. Constructia
castelului, din beton armat, are 1000 mc volumul cuvei si un turn de30 m. Pentru
acele vremuri era o constructie remarcabila. Între timp, a functionat si ca foisor de
foc - amplasament pentru observarea locurilor unde aparea un incendiu si formatiile
de pompieri puteau fi alarmate (era constructia cea mai înalta din zona).
Din1924 functiunea sa de rezervor a încetat. Dupa anii ‘60, castelul a fost
transformat în muzeu al pompierilor, unul dintre castelele fericite a caror viata s-a
prelungit mult. A ramas si ca o constructie de referinta pentru Bucuresti.
Imagini cu Turnul de la inceputuri pana in zile de azi
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Imagine cu scara din interiorul turnului
VIII. Castelul de apa “Mirajul” din Bucuresti
Castelul de apa de la întrepreinderea Mirajul reprezinta un pas important în
tehnologia de executie a castelelor de apa. Prin dezvoltarea tehnologica de executie
s-a putut aplica urmatoarea succesiune de faze:
- executarea fundatiei
- realizarea turnului cilindric cu cofraj glisant
- realizarea la nivelul solului a cuvei din beton armat
- ridicarea prin liftare a cuvei la pozitie
- blocarea cuvei prin monolitizare de turn
- realizarea acoperisului din elemente prefabricate
- finisarea lucrarii.
În acest fel se poate reduce mult efortul si durata de construire. Liftarea cuvei
se poate face prin tragere cu cabluri si trolii (pe vârful turnului fiind montati scripeti)
sau prin ridicare pe verine cu ajutorul unor prese hidraulice (tactica scoaterii apei din
fântâna).
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Imagine cu Castelul de apa de la intreprinderea Mirajul
IX. Castelul de apa din Targu Jiu
Orasul Tg-Jiu desi se afla într-o zona cu dealuri în vecinatate, acestea nu sunt
totusi la distanta mica. Din aceasta cauza primul system de alimentare cu apa
realizata în 1943 avea prevazut un sistem si un castel de apa,rezervor suspendat.
Volumul rezervorului, necesar pentru vremea respectiva era de 500mc. Înaltimea
castelului 30 m.
Proiectul a fost realizat de ing. H. Theodoru (profesor al scoliiPolitehnice) este
o structura din beton armat. Cuva este cilindrica iar turnul de sustinere a cuvei este
construit din stâlpi din beton solidarizati cu grinzi. Pentru protectia conductelor si
asigurarea spatiului pentru scara de acces între stâlpi este realizat un turn.
Realizarea castelului s-a facut prin turnare pe loc aparand complicatii de
executie a cuvei. Lucrarea a fost terminata în 1944 si a functionat pâna în anii ‘60.
Odata cu cresterea înaltimii caselor/blocurilor castelul nu a mai putut alimenta
cu apa reteaua si a fost scos din functiune.Este în stare de conservare. Este
important deoarece reprezinta unul dintre putinele castele de mari dimensiuni
realizat în forma clasica - turnare pe loc cu cuva sprijinita provizoriu pe esafodaj.
Andrei Buzatu – Inginerie structurală – Anul II Universitatea Tehnică de construcții București – Facultatea de construcții Civile, Industriale si Agricole
Imagini ce dateaza de cateva zeci de ani
Imagini cu Turnul din zilele noastre
Top Related