�E�� ���<�=������

219 �

R�zboi psihologic: fenomenul Radio Europa Liber�

Andreea-Iustina Tuzu∗∗∗∗

Abstract: The aim of this paper is to present a less researched topic in Romania: the phenomenon Radio Free Europe (RFE), international radio station, which was founded in the late `40s by the National Committee for a Free Europe of the USA, under CIA auspices. On the one hand, it presents the general framework of the establishment and the mission of the RFE, and on the other hand, it customizes the discussion on the Romanian section of Radio Free Europe, on the structure, institutions, associations and international organizations that have supported its activity. The paper ends with the presentation of the methods used by the Romanian security to counter this activity. In other words, the paper highlights the importance of the establishment of this radio station, the role that it had during the Cold War and how the security services of the USSR and the Eastern European countries have tried to counteract its activity, and how in this context, the radio turned into a real „obsession” for them, and the proof consists of the plans made by them during the communist period.

Keywords: Radio Free Europe, Cold War, communism, USA, USSR

Înfiin�area �i misiunea postului de radio Europa Liber�

Înfiin�area postului de radio Europa Liber� s-a pus în discu�ie într-un

moment în care pe scena european� aveau loc o serie de evenimente cu un puternic

impact politic �i economic: instaurarea regimului comunist în Europa r�s�ritean� �i

propaganda sovietic� de la sfâr�itul anilor ’40; blocada Berlinului; planul Marshall

�i apari�ia Cortinei de Fier între Europa Occidental� �i Europa Central� �i de Est.

A�a cum arat� istoricul Richard Cummings, „acestea erau desp�r�ite de garduri de

sârm� ghimpat�, patrule înarmate, zone minate �i foi�oare ale gr�nicerilor”1. De

asemenea, trebuie men�ionat faptul c� era perioada în care partidele comuniste

începeau s� de�in� monopolul, iar cenzura s�-�i pun� amprenta asupra mass-media,

aspecte care au izolat ��rile comuniste �i au blocat r�spândirea liber� a

∗ MA student, Faculty of History, University of Bucharest; Contact: tuzuandreea@yahoo.com. 1 Richard H.Cummings, Securitatea contra Radio Europa Liber�, Bucure�ti, Editura Adev�rul Holding, 2011, p.13.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

220

informa�iilor în URSS �i în ��rile-satelit. Astfel, noua realitate politic� din Europa

de Est aducea cu sine o serie de opera�iuni clandestine de r�zboi psihologic �i de

lupt� politic�, incluzând emisiuni radio c�tre URSS �i sateli�ii s�i, care s�

suplimenteze programele oficiale de informare pentru str�in�tate ale SUA. În

aceste condi�ii, membri ai guvernului american, ai Congresului �i reprezentan�i ai

lumii corporatiste americane au început s� coopereze în secret în vederea difuz�rii

de �tiri �i informa�ii în rândul popula�iei din „na�iunile captive”2. Acest lucru a fost

posibil prin intermediul Europei Libere, post de radio interna�ional.

Primele ini�iative în sensul r�zboiului psihologic între cele dou� superputeri

apar�in lui George F. Kennan3, promotorul „Eliber�rii”. Programul s�u propunea o

serie de m�suri de asisten�� pentru crearea de „comitete ale eliber�rii”, derularea de

activit��i clandestine în spatele Cortinei de Fier �i încurajarea elementelor

anticomuniste. Aceste m�suri aveau scopul de a permite constituirea unei

organiza�ii publice americane care s� sprijine �i s� sponsorizeze comitete de

refugia�i politici, care, la rândul lor, s� poat�: s� func�ioneze ca centre de speran��

na�ional� �i s� redea elanul refugia�ilor politici din spa�iul sovietic, care n-aveau

putere de ac�iune �i de ecou pe cont propriu, ci doar ca parte a unei entit��i solide �i

organizate; s� reprezinte o surs� de inspira�ie �i s� devin� un simbol pentru

rezisten�a popular� existent� în ��rile-satelit; s� devin� un nucleu pentru posibile

mi�c�ri de eliberare, dac� se va pune, în viitor, problema unui r�zboi între cele

dou� lumi ale Cortinei de Fier.

Mai mult, aceste comitete de eliberare erau gândite de Kennan sub forma

unor opera�iuni publice care ar fi trebuit s� fie sprijinite în sensul consilierii sub

acoperire �i, dac� s-ar impune, �i al asisten�ei neoficiale din partea guvernului

american. Astfel c�, în iulie 1948, secretarul de stat american George Marshall a

trimis o telegram� ambasadorilor americani din Europa de est �i din URSS prin

care le aducea la cuno�tin�� despre planurile de a permite refugia�ilor politici din

��rile aflate dincolo de Cortina de Fier s� intervin� în cadrul emisiunilor postului

de radio oficial al SUA, Vocea Statelor Unite, predecesoarea Vocii Americii. Îns�,

acest plan nu s-a concretizat, deoarece ambasadorii s-au pronun�at împotriv�. De

exemplu, ambasadorul american la Moscova î�i explic� împotrivirea astfel: „În

2 Ibidem, p.14. 3 Acesta a r�mas în istorie drept “p�rintele politicii de îngr�dire” �i s-a aflat la conducerea echipei Departamentului de Stat ce avea misiunea de a trasa liniile directoare ale politicii externe americane �i, implicit, de a elabora planul înfiin��rii posturilor de radio Europa Liber� �i Libertatea.

�E�� ���<�=������

221 �

circumstan�ele actuale, apari�ia oric�ror refugia�i în emisiunile Vocii Statelor

Unite nu numai c� ar fi ineficient�, dar va suscita cu siguran�� resentimente �i

persifl�ri la adresa emisiunilor noastre”4. Prin urmare, ideea folosirii posturilor de

radio americane oficiale în r�zboiul psihologic ce urma s� aib� loc între SUA �i

URSS a fost respins� de aparatul birocratic. Dat� fiind aceast� situa�ie,

administra�iei Truman nu-i r�mânea decât s� pun� bazele unor opera�iuni radio sub

acoperire. Astfel, la 17 mai 1949 a fost înfiin�at Comitetul Na�ional pentru o

Europ� Liber� (C.N.E.L.), la New York, din ini�iativa CIA care a finan�at în secret

viitorul post de radio Europa Liber�. Dup� cum sublinia Joseph C.Grew, fostul

ambasador american în Japonia, principalul scop al acestui comitet era acela de a

permite personalit��ilor din exil s� se adreseze pe calea undelor, în limb� �i

manier� proprie, popoarelor din Europa. Obiectivele C.N.E.L. au fost acelea de a:

pune bazele unei institu�ii în care exila�ii din ��rile-satelit s�-�i pun� în valoare

aptitudinile, precum �i s� aduc� la cuno�tin�a opiniei publice din întreaga lume

ac�iunile guvernelor-satelit �i ale Rusiei sovietice; folosi, în SUA �i în str�in�tate,

personalit��ile politice ale exilului din ��rile-satelit drept elemente de focalizare �i

simboluri ale unei opozi�ii organizate îndreptat� împotriva comunismului; sprijini

eforturile �i ac�iunile pa�nice ale personalit��ilor din exil în vederea restaur�rii

democra�iei în estul Europei.

Sediul central al postului de radio a fost stabilit în R.F.G., în ora�ul

München, pe baza unui contract semnat cu autorit��ile vest-germane. Aici au

func�ionat redac�iile �i studiourile de înregistrare pentru cele cinci sec�ii na�ionale

ale Europei Libere care au transmis emisiuni radio pentru România, Cehoslovacia,

Polonia, Bulgaria �i Ungaria, cu peste 1000 de speciali�ti.

Transmisiunile radio ale Europei Libere au început pe 4 iulie 1950 c�tre

Cehoslovacia, cu un program cu o durat� de 30 de minute. O importan�� deosebit�

o are comunicatul de pres� din 3 iulie 1950, care subliniaz� nu doar baza

ideologic� a programelor, ci �i paravanul adev�ratei sponsoriz�ri a postului de

radio: „Ini�iat �i operat de Comitetul Na�ional pentru o Europ� Liber�, o grupare

de cet��eni americani care nu de�in func�ii oficiale, REL va emite pentru cele 80 de

milioane de oameni care tr�iesc în sclavie comunist� din Germania pân� în Rusia,

prezentându-le povestea adev�rat� a libert��ii �i democra�iei. Libere de orice

4 Richard H.Cummings, op.cit., p.16.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

222

constrângeri diplomatice, emisiunile vor fi tran�ante”5. Aceste aspecte vin s�

înt�reasc� prevederile documentelor de constituire a postului de radio, atestând

faptul c� acesta din urm� a reprezentat o organiza�ie neguvernamental�, al c�rei

buget a fost ob�inut prin dona�ii de stat �i particulare, cu scopul de a elibera

popoarele aflate sub regim comunist. Zece zile mai târziu, la 13 iulie 1950,

C.N.E.L. avea s� anun�e o serie de planuri editoriale cu programe ferme �i critice

pentru Cehoslovacia �i România, program al c�ror început scotea în eviden��

misiunea postului de radio, aceea de a vorbi popoarelor din lag�rul comunist liber

�i f�r� constrângeri: „…v� vom vorbi ca oameni liberi care cred c� singurul

fundament al p�cii e libertatea fiec�rui om în parte, libertatea fiec�rei na�iuni de

a-�i f�uri propriul destin. Dumneavoastr�, celor înc�tu�a�i de tiranie, v� vom pune

la dipozi�ie o surs� permanent� �i sigur� de informa�ii”6.

În prima parte a activit��ii postului de radio, pre�edintele Comitetului a fost

Joseph C.Grew, fost ambasador al SUA la Tokio, în timp ce Allan Dulles7 era

pre�edintele biroului executiv. De-a lungul vremii, din acest comitet au f�cut parte

o serie de personalit��i marcante ale vie�ii politice, culturale �i economice din

SUA: Arthur Lane, fost ambasador al SUA în Polonia, generalul Eisenhower, fost

pre�edinte, Adolf Perle, fost subsecretar al Departamentului de Stat, generalul

Lucius Clay, amiralul Harold Miller, W. Green, lider al Uniunii Sindicale, Dewitt

Poole, unul din fondatorii CIA.

În perioada cuprins� între 1950-1971, REL s-a aflat sub controlul CIA,

urm�rind, cu aten�ie, planul strategic al Agen�iei Centrale de Informa�ii, ce avea ca

obiectiv declarat „incitarea maselor din ��rile Europei r�s�ritene la r�zvr�tire, sub

toate formele, împotriva puterii populare �i orânduirii socialiste”8.

În paralel cu REL î�i desf��ura activitatea un alt post de radio, destul de

influent: Radio Libertatea (RL), care, din 1976, a fuzionat cu REL. Dat� fiind

importan�a RL, se impun câteva preciz�ri în dreptul s�u. �i-a început emisiunile

mai târziu decât REL, la 1 martie 1953, în Lampertheim, emisiuni extinse ulterior,

în 1955, la Taipei (Taiwan), aria sa de acoperire fiind Serbia de est �i provinciile

maritime ale URSS. Emisiunile RL vizau �i analizau situa�ia din URSS, precum �i 5 Ibidem, p.20. 6 Ibidem, p.21. 7 Acesta a fost un al treilea protagonist, dup� Kennan �i Wisner, în istoria înfiin��rii �i dezvolt�rii radioului, proiect pentru care a manifestat un interes special. 8 Arhiva Consiliului Na�ional pentru Studierea Arhivelor Securit��ii (în continuare se va cita ACNSAS), fond Documentar, dosar D21/8, ff.36-39.

�E�� ���<�=������

223 �

ac�iunile �i politica guvernului de la Moscova, misiune încurajat� �i sus�inut� chiar

de fo�tii pre�edin�i americani Hoover, Truman �i Eisenhower. De asemenea,

Comitetul American pentru Libertatea Popoarelor din Uniunea Sovietic�, care

înfiin�ase RL, era cel care sprijinea eforturile redactorilor radioului de a comunica

cu popoarele URSS în scopul de a determina o schimbare fundamental� în politica

�i practica Moscovei, care s� arate voin�a ��rilor-satelit de a tr�i în libertate �i pace.

Fiecare dintre cele dou� posturi de radio î�i avea deci propriile emisiuni, îns�, de�i

amandou� aveau orient�ri anticomuniste, aria lor de acoperire era diferit�: RL era

specializat pe emisiunile c�tre URSS, în timp ce REL acoperea toat� zona aflat�

dincolo de Cortina de Fier. Ambele au întâmpinat probleme de-a lungul existen�ei

lor individuale, iar anul 1967 avea s� fie un an de cotitur� în istoria lor. Problema a

fost reprezentat� de apari�ia unui articol în revista „Ramparts”, care dezv�luia

opiniei publice leg�tura dintre REL �i CIA, leg�tur� ascuns� pân� atunci. Aceast�

situa�ie va determina Congresul SUA s� decid� ca REL �i RL s� nu mai fie

finan�ate de CIA. Îns�, pe lâng� aceast� decizie, s-a declan�at o întreag� dezbatere

asupra viitorului posturilor de radio r�mase, pân� în 1971, f�r� finan�area CIA,

care va fi preluat�, din acest moment, de Congresul SUA. Prin urmare, din 1971,

REL a intrat sub controlul Congresului, care stabilea bugetul �i direc�iile sale de

activitate. În plus, s-au pus bazele unui organ de conducere �i control: un comitet

special al Senatului american denumit Comitetul pentru transmisiunile

interna�ionale de radio9. Pre�edinte al acestui comitet a fost numit John A.

Gronouski, fost cadru CIA, care coordona activitatea ambelor posturi de radio.

Lucrurile aveau s� se schimbe, astfel c�, în 1973, o Comisie Preziden�ial� a

publicat un raport – „Dreptul de a �ti” – care a reprezentat baza legislativ� în

procesul de consolidare a celor dou� sta�ii de radio într-o organiza�ie-hibrid: o

corpora�ie privat�, nonprofit, dar sponsorizat� de Congres. Consolidarea

administrativ� final� s-a realizat în perioada 1975-1976, când a ap�rut noua

corpora�ie REL/RL. Chiar dac� dup� comasare numele posturilor de radio au

suferit modific�ri, departamentele pentru diferite limbi �i-au men�inut denumirea

ini�ial�. Despre unificarea acestora avea s� scrie �i Securitatea româneasc�, pentru

care REL/RL avea s� devin� „marea obsesie”10. Potrivit acesteia, „unificarea celor

dou� posturi de radio în 1976 �i concentrarea întregului personal în sediul central

9 Este vorba despre Board for International Broadcasting, cu sediul la Washington. 10 “Proiectul Europa Liber�, aici”, accesibil online la adresa http://www.europalibera.ro/ro/pagini/2/ campania.html (accesat la 27.01.2013).

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

224

de la München a constituit o încercare de a induce în eroare opinia public�,

r�spândindu-se ideea c� aceste posturi au fost scoase de sub controlul CIA �i c�

activitatea lor va fi atenuat� substan�ial atât prin reducerea personalului cu 30%,

cât �i prin statuarea unor restric�ii propagandistice �i de func�ionare, m�suri care

nu au fost puse îns� în aplicare”11.

REL/RL avea s� reprezinte, pân� la c�derea comunismului, „vârful de

lance al civiliza�iei occidentale îndreptat spre inima regimului comunist”12. El a

devenit simbolul presei libere �i o portavoce a exila�ilor care nu se mai bucurau de

libertatea de exprimare pe teritoriul ��rii de origine. Printre personalit��ile care

vorbesc despre rolul REL/RL se num�r� �i pre�edintele american Ronald Reagan, a

c�rui viziune este sugestiv�: „...este imposibil s� te opui opresiunii f�r� acces la

adev�r �i f�r� posibilitatea de a comunica cu semenii t�i. REL/RL poate ajuta

oamenii din Europa R�s�ritean� �i Uniunea Sovietic� s�-�i rezolve problemele.

Cele dou� posturi de radio sunt indispensabile, constituind singurul substitut

extern posibil pentru o pres� liber�”13.

F�r� REL/RL, popoarele ��rilor-satelit „s-ar fi sufocat într-o stare de

autarhie spiritual�, de inani�ie informa�ional� tot mai devastatoare. În timp ce

presa oficial� trâmbi�a valorile eticii �i echit��ii socialiste, REL/RL rostea

adev�rul despre un sistem totalitar întemeiat pe duplicitate, amnezie �i

manipulare”14.

Sec�ia român� a postului de radio Europa Liber�

Activitatea Europei Libere s-a împ�r�it între o serie de servicii (de

informa�ii, cercetare �i analiz�, programe �i �tiri, personal, tehnic, de securitate), ce

�ineau de partea func�ional� a postului de radio, �i sec�iile na�ionale care difuzau

programe cu specific na�ional �i care erau orientate spre situa�ii �i probleme din

�ara respectiv�.

Îns�, pentru o mai bun� în�elegere a ceea ce a însemnat fenomenul Europa

Liber�, am particularizat lucrarea pe activitatea sec�iei pentru România a REL.

11 ACNSAS, fond Documentar, dosar D21/8, ff.36-39. 12 Mihai Pelin (ed.), Opera�iunile Meli�a �i Eterul, Bucure�ti, Editura Compania, 2007, p.13. 13 Richard H.Cummings, op.cit., p.39. 14 “Radio Europa Liber�: Alfabetul demnit��ii �i lucidit��ii”, accesibil online la adresa http://tismaneanu.wordpress.com/2011/04/26/radio-europa-libera-vocea-sperantei-demnitatii-si-adevarului/ (accesat la data de 01.02.2013).

�E�� ���<�=������

225 �

Astfel, sec�ia pentru România a fost înfiin�at� în 1951 �i a transmis emisiuni în

limba român� însumând 80 de ore s�pt�mânal. Acestea erau difuzate între orele

6:00-10:00 �i 17:00-1:00 pe lungimile de und� scurte 16; 19; 25; 31; 41 �i 49.

Sec�ia român� era grupat� în func�ie de tematica abordat�, existând o serie de

emisiuni speciale care s� acopere toate domeniile de activitate - economie, cultur�,

politic�, religie, sport, muzic�: Actualitatea româneasc�, Programul Politic,

Metronom, Tinerama, Lumea cre�tin�, Din lumea comunist�, Radio Magazin,

Articolul zilei, Perspective europene, Cartea pe unde, Din istoria României,

Povestea vorbei, Teze �i antiteze la Paris, Oameni, idei �i atitudini, România �i

drepturile omului, Editorialul s�pt�mânal, Comentariul s�pt�mânal de la

Washington, Quartet duminical, De vorb� cu ascult�torii.

În perioada aleas� pentru analiz� (1980-1989), sec�ia pentru România a fost

condus� de No�l Bernard, Mihail Cism�rescu15, Vlad Georgescu, Nicolae

Stroescu-St�ni�oar� �i Nestor Rate�16�i a avut în componen�a sa peste 100 de

angaja�i �i colaboratori originari din România17.

Pe lâng� personalul acreditat la sediul central de la München, sec�ia român�

a Europei Libere cuprindea dou� subsec�ii, una la Paris �i o alta la Washington. În

plus, avea în componen�a sa �i birouri cu coresponden�i pentru România la New

York, Londra, Roma, Viena, Atena �i Tel Aviv. Analizate pe rând, subsec�ia de la

Paris î�i avea sediul în 33, Avenue des Champs Elysee, etajul 3, iar studioul tehnic

în 20, Avenue Ropp. Subsec�ia era condus� de Monica Lovinescu, sprijinit�

îndeaproape de Virgil Ierunca, �i se bucura de prezen�a unui grup de ac�iune

alc�tuit din angaja�i �i colaboratori. În ansamblul activit��ii Europei Libere,

subsec�ia parizian� a constituit o pozi�ie particular�, adresându-se, în general,

p�turii intelectuale române, categorie social� v�zut� ca fiind cea mai sensibil� �i

receptiv� la argumentele �i mijloacele de comunicare în mas�.

15 Acesta a fost cunoscut sub numele de Radu Gorun �i s-a aflat la conducerea sec�iei pentru România între anii 1981-1983. 16 Richard H.Cummings, op.cit., pp.75-76. 17 În acest sens, merit� aminti�i Niculai Constantin Munteanu, �erban Orescu, Emil Hurezeanu, Gelu Ionescu, Mircea Carp, Raluca Petrulian, Victor Cernescu, Radu Vrancea, Tiberiu Stoian, Tomi B�rbulescu, Mircea Vasiliu, Sandu Greceanu, Nestor Rate�, Constantin Alexandroaie, Max B�nu�, Virgil T�nase, Iosif �on, Sorin Cunea, Pavel Chihaia, Matei Cazacu, George Cior�nescu, Vlad Georgescu, Monica Lovinescu, Nicolae St�ni�oar�.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

226

Redac�ia din SUA a sec�iei române a Europei Libere î�i avea sediul la

Washington �i dispunea de angaja�i �i colaboratori externi din rândul exila�ilor

români din SUA, Canada �i alte ��ri, antrena�i în ac�iunile postului de radio18.

Angaja�ii �i colaboratorii sec�iei pentru România a REL �i-au creat o serie

de rela�ii cu cet��eni români care, pe timpul deplas�rilor în str�in�tate, îi vizitau la

domiciliu sau la sediul postului de radio. Acest aspect avea o importan��

considerabil� pentru activitatea personalului radioului, întrucât, în acest mod,

puteau ob�ine, de o manier� facil�, date �i informa�ii din �ar�.

Institu�ii, organiza�ii �i asocia�ii interna�ionale care au sprijinit activitatea sec�iei române a postului de radio Europa Liber�

În afara structurilor de organizare proprii, aflate fie pe teritoriul SUA, unde

se g�sea conducerea postului, fie în R.F. Germania, unde era situat sediul principal,

în Fran�a sau în alte state occidentale, unde func�ionau subsec�ii �i birouri

na�ionale, sec�ia pentru România a REL a fost sprijinit� de o serie de institu�ii,

organiza�ii �i asocia�ii interna�ionale, autohtone sau ale exilului român din ��rile

occidentale. Prin intermediul acestora, a putut fi luat� leg�tura cu persoane

originare din �ar� în vederea ob�inerii de date �i informa�ii din �i despre România,

precum �i organizarea, în mod acoperit, a unor activit��i care s� ajute popula�ia, în

plan moral. Pentru a întelege mai bine modul în care colabora Europa Liber� cu

aceste entit��i interna�ionale, dar �i felul în care reu�eau acestea s� ajute postul de

radio în îndeplinirea scopului fundamental, se impun câteva preciz�ri �i treceri în

revist� a acestor entit��i.

În cadrul institu�iilor specializate ale sistemului ONU, prin intermediul

unor cadre �i agen�i ai CIA sau angaja�i originari din România, REL avea acces la

date, informa�ii �i documente despre România, acestea fiind concentrate la Comisia

ONU pentru drepturile omului, la Programul ONU pentru dezvoltare sau la FAO.

Mai mult, postul de radio dispunea, în incintele ONU, de birouri de pres� proprii,

cu angaja�i ai REL acredita�i ca ziari�ti pe lâng� organiza�iile interna�ionale care

luau parte la lucr�rile ONU care erau de interes pentru Europa Liber�. Totodat�, cu

18 De la sediul din Washington se transmiteau comentariile politice ale lui Nestor Rate�, reportajele lui Constantin Alexandroaie, precum �i reflec�iile unor intelectuali ca, de pild�, Matei C�linescu �i Virgil Nemoianu. De asemenea, de la New York au transmis �i jurnali�tii Liviu Flonda �i Justin Liuba, iar în ceea ce prive�te colaboratorii redac�iei din SUA, o contribu�ie deosebit� a avut-o Cornel Dumitrescu.

�E�� ���<�=������

227 �

ocazia unor întâlniri la nivel interna�ional, organizate sub egida ONU, în cadrul

c�rora erau dezb�tute �i probleme legate de România, o serie de angaja�i ai sec�iei

române a REL se deplasau în localit��ile în care se desf��urau acestea, cu scopul de

a intra în contact cu delega�i români �i de a ob�ine informa�ii despre România.

Organiza�ia Amnesty International, cu sediul central în Marea Britanie,

ap�ra drepturile omului �i p�stra în permanen�� leg�tura cu Europa Liber� în lupta

dus� de postul de radio pentru respectarea drepturilor omului în România. În plus,

REL coopera cu filialele acestei institu�ii în vederea schimbului de informa�ii, iar

în emisiunile sale cita pasaje din rapoartele �i materialele elaborate de acestea, în

leg�tur� cu înc�lcarea drepturilor omului. De exemplu, filiala de la Londra asigura

o considerabil� publicitate cazului Paul Goma19, publicându-i interviurile �i

declara�iile despre modul în care erau trata�i românii de regimul de la Bucure�ti,

acestea fiind preluate ulterior de Europa Liber�.

În aceea�i ordine de idei, a sus�inerii venite din partea acestei institu�ii, se

remarc� �i filiala din SUA, în cadrul c�reia o serie de persoane analizau problemele

României comuniste. În acest timp, la filiala din R.F. Germania func�iona o sec�ie

pentru România, unde lucrau traduc�tori de limba român� sau redactori la alte

posturi de radio, ca Deutsche Welle. Cu filiala din Fran�a a institu�iei colabora

strâns subredac�ia de la Paris a REL, în cadrul c�reia se remarcau, în mod deosebit,

Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Paul Goma, Virgil T�nase, Marie France

Ionescu, Mihai Korne, Ion Vianu, Dan Berindei. Ace�tia duceau o intens�

activitate în vederea contact�rii exila�ilor nou sosi�i din �ar�, în special evrei �i

nem�i, pentru a le furniza date despre ceea ce se întâmpla în România �i, mai ales,

despre tratamentul la care erau ei în�i�i supu�i.

Pe lâng� Amnesty International, REL avea strânse leg�turi cu Comitetul

Interna�ional pentru Ap�rarea Drepturilor Omului, ce avea sediul în Fran�a. Acesta

desf��ura o intens� activitate împotriva regimului de la Bucure�ti. Din conducerea

comitetului a f�cut parte �i scriitorul român Constantin Virgil Gheorghiu, cunoscut

19 Acesta a fost unul dintre scriitorii opozan�i ai regimului est-european, aflat în aten�ia Securit��ii, care i-a comandat asasinatul pe teritoriul Fran�ei, a�a cum s-a întâmplat �i în cazul lui Virgil T�nase. Ambii au fost parte a ceea ce, mai târziu, avea s� fie “Afacerea T�nase”. Dublul asasinat comandat de liderul de la Bucure�ti avea s� se transforme, în cele din urm�, într-o bomb� cu ceas pentru Nicolae Ceau�escu. Despre acest subiect a dezb�tut, pe larg, Liviu Tofan, fost redactor al Europei Libere, în cartea sa A patra ipotez�. Anchet� despre o uluitoare afacere de spionaj, Bucure�ti, Editura Polirom, 2012.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

228

pentru „pozi�ia sa net du�m�noas� fa�� de �ara noastr�”20. De asemenea, CIA �i

REL între�ineau leg�turi strânse �i diversificate cu Organiza�ia interna�ional� a Pen

Cluburilor, entitate cu filiale în principalele ��ri occidentale, cu scopul de a atrage

scriitori atât din România, cât �i din alte ��ri socialiste, în ideea de a-i determina s�

r�mân� în str�in�tate sau de a-i angrena în activitatea lor în beneficiul ��rii de

origine. Prin intermediul filialelor din Fran�a �i R.F.G. a Pen Clubului, o serie de

scriitori români21 au fost invita�i în str�in�tate.

Odat� cu deschiderea Reuniunii preg�titoare a Conferin�ei de la Madrid,

reprezentan�i ai sec�iei române a Europei Libere au fost prezen�i la Madrid pentru a

urm�ri lucr�rile acestei reuniuni, precum �i pozi�ia delega�iei României în cadrul

conferin�ei, în scopul de a culege informa�ii care s� fie ulterior difuzate în

emisiunile postului de radio. Mai mult, sec�ia pentru România a REL a pus bazele

unui Birou al Comitetului Helsinki la Madrid, transmi�ând aceast� adres� în

emisiunile radioului pentru ca cei interesa�i s� trimit� Conferin�ei de la Madrid,

prin intermediul biroului nou creat, informa�ii cu privire la nerespectarea

drepturilor în R.S. România.

Sec�ia român� a REL a colaborat de-a lungul timpului �i cu sec�iile de

limb� român� ale altor posturi de radio: Deutsche Welle, Vocea Americii, BBC,

Radio France International, Radio Ierusalim, Radio Vatican. Ca �i la REL, sec�ia

român� a Deutsche Welle avea, în componen�a sa �i evrei originari din România22

care cooperau cu angaja�ii Europei Libere pe linia schimbului de informa�ii. Mai

mult, angaja�i de na�ionalitate german�, originari din România, au avut, la rândul

lor, leg�turi cu organiza�iile sa�ilor din R.F.G., prin intermediul c�rora reu�eau s�

intre în contact cu emigran�ii germani recent sosi�i din R.S.R. Astfel c�, în baza

acestor aranjamente, materialele ob�inute de radio Deutsche Welle erau folosite �i

de REL, adesea transmi�ându-se la cele dou� posturi informa�ii asem�n�toare.

Postul de radio Vocea Americii a sus�inut, la rândul lui, sec�ia român� a

Europei Libere, furnizându-i materiale referitoare la chestiuni politice

interna�ionale �i la rela�iile româno-americane, pe baza c�rora REL realiza fie

buletinele de �tiri, fie unele emisiuni din cadrul rubricii „Programul politic”. 20 ACNSAS, fond Serviciul de Informa�ii Externe (SIE), dosar 34, vol.I, ff:17-38. 21 Printre ace�tia se num�r�: Paul Goma, Dumitru �epeneag, Virgil T�nase �i G. Banu. 22 Dintre ace�tia merit� aminti�i: Tatiana Thorn, fost� cercet�toare la Muzeul de Istorie a PCR din Bucure�ti, Carla Constantinescu, F�nel Fruchtman, George Dan, Daisy Rodan, George Focke, ce se ocupa de problema disiden�ilor din România, Gerhard Schalik, Ioana Rodosl�vescu.

�E�� ���<�=������

229 �

Cooperarea dintre sec�ia român� a REL �i Vocea Americii era asigurat�, în general,

prin redactorii postului, unii dintre ei lucrând la Vocea Americii �i având o serie de

rela�ii aici.

Colaborarea Europei Libere cu BBC s-a realizat prin intermediul unor

personalit��i ale sec�iei pentru România: Noël Bernard, Cristea Liviu, Tiberiu

Stoian sau Nicolae Stroescu care, înainte de a lucra la REL, au fost angaja�ii BBC.

Îns�, pe lâng� informa�iile ob�inute din leg�tura cu postul de radio britanic, sec�ia

român� intra �i în posesia unor materiale din cadrul Asocia�iei Culturale a

Românilor din Anglia (ACARDA), dar �i din interiorul altor organiza�ii ale

exilului român de pe teritoriul Marii Britanii.

Pentru spa�iul francez, se remarc� sus�inerea REL de c�tre Radio France

International, în special, în realizarea emisiunilor subredac�iei de la Paris a sec�iei

române. Cooperarea între cele dou� posturi de radio era posibil� ca urmare a

faptului c� Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Miron Niculescu, redactorii REL din

Fran�a, lucrau la ambele posturi.

În spa�iul american, Europa Liber� între�inea leg�turi cu: Congresul SUA,

c�ruia i se subordona prin intermediul Comitetului pentru Emisiunile Radiofonice

Interna�ionale; Departamentul de Stat al SUA; Agen�ia american� de informa�ii

(USIA), precum �i cu alte institu�ii din cadrul Administra�iei SUA. De asemenea,

sec�ia pentru România a REL men�inea strânse leg�turi cu o serie de institu�ii �i

organiza�ii americane preocupate de ap�rarea drepturilor omului: Biroul pentru

Drepturile Omului �i Probleme Umanitare, din cadrul Depatamentului de Stat;

Grupul Interna�ional Legal pentru Drepturile Omului, cu sediul la Washington;

Comitetul pentru Drepturile Omului în România, cu sediul la New York; Comitetul

Adev�rul despre România; Comitetul pentru Reîntregirea Familiilor, ce func�iona

pe lâng� Biserica româneasc� din New York. Acestora li s-au al�turat �i Funda�ia

Tolstoi, organiza�ie american� de binefacere, cu sediul central la New York, se

ocupa de aducerea exila�ilor din URSS �i din ��rile-satelit pe teritoriul SUA;

Consiliul Mondial al Bisericilor; Evanghelismul subteran; Evanghelismul pentru

��rile comuniste, care erau preocupate de strângerea de informa�ii �i organizarea de

ac�iuni protestatare pe linie cultic� în ��rile-satelit; Bisericile române baptiste din

SUA, în principal, cele din New York, Chicago, Detroit au cooperat cu Europa

Liber� în scopul organiz�rii unor ac�iuni protestatare în R.S.R.

De asemenea, împreun� cu sec�ia român� a REL, acestea au luptat pentru

drepturi religioase �i pentru între�inerea familiilor, difuzând, prin intermediul

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

230

postului de radio, material anticomunist; B’Nai B’Rith; Federa�ia Evreilor din

România, organiza�ii sioniste din SUA, care î�i difuzau materialele la Europa

Liber�, stimulând emigrarea evreilor din România �i din celelalte ��ri socialiste;

Micromagazin, ziar din New York; Est Europe, revist� de la New York, condus�

de un agent CIA, a publicat, la rândul ei, materiale propagandistice anticomuniste,

la care lucrau �i angaja�i ai REL, precum �i persoane ale exilului românesc;

Centrele de studii sud-est europene; Centrele de limbi romanice de pe lâng� marile

universit��i, institu�ii americane specializate pe problemele Europei de Est, au avut

o colaborare fructuoas� cu sec�ia pentru România a REL. Acestea s-au ocupat de

contactarea intelectualilor din România �i de strângerea de informa�ii despre

situa�ia din R.S.R.; Centrul de romanologie de la Universitatea Columbia din New

York, în cadrul c�ruia a lucrat, ini�ial, Vlad Georgescu, devenit, mai târziu, director

al Europei Libere; Institutul Strategic din Chicago �i Centrul de Studii Politice de

pe lâng� Universitatea din Pennsylvania, ambele ocupându-se cu ob�inerea de date

�i documente despre România, materiale pe care le foloseau în scopuri

propagandistice anticomuniste. O mare parte a acestora au fost prelucrate �i

difuzate de REL.

De asemenea, institutele de rela�ii interna�ionale de pe lâng� Universit��ile

din Harvard �i Stanford de�ineau în arhivele lor materiale documentare, scrisori,

memorii ale unor fo�ti politicieni români stabili�i în SUA, pe baza c�rora elaborau

studii despre România, pe care le puneau ulterior, la dispozi�ia Departamentului de

Stat �i a Europei Libere.

În spa�iul francez23, sec�ia român� a REL a colaborat, de-a lungul timpului,

cu institu�ii �i organiza�ii interna�ionale precum: Funda�ia pentru Întrajutorarea

Intelectualilor Europeni, care a oferit o serie de burse de documentare �i ajutoare

b�ne�ti unor intelectuali în ��rile socialiste, care c�l�toreau în Occident; Oficiul

Francez pentru Protec�ia Refugia�ilor �i Apatrizilor avea sediul la Paris �i se bucura

de prezen�a unor membri ai Europei Libere, de exemplu, François Planché �i Anne

Planché. Ace�tia se deplasau în România, sub pretextul studierii artei populare

române�ti �i a perfec�ion�rii cuno�tin�elor de limb� român�, pentru a strânge

informa�ii �i a scoate din �ar� materiale privitoare la regimul de la Bucure�ti.

Aceste materiale erau ulterior folosite de sec�ia român� a REL; Asocia�ia

23 Pe teritoriul Fran�ei, Radio Europa Liber� a folosit o re�ea de institu�ii �i organiza�ii, unele dintre acestea fiind create de îns��i conducerea postului de radio, iar altele la sugestia ei, cu care a colaborat în mod direct sau sub acoperire, în vederea organiz�rii de ac�iuni anticomuniste.

�E�� ���<�=������

231 �

Francezilor de Origine Român�, care avea în componen�a sa colaboratori ai REL -

edita un Buletin Informativ lunar în care erau publicate materiale cu caracter

anticomunist; Comitetul Român pentru Libertatea de Circula�ie a Oamenilor în

Europa era în strâns� leg�tur� cu REL �i, împreun� cu alte asocia�ii, organiza

manifesta�ii anticomuniste în apropierea ambasadei României de la Paris,

problemele ridicate referindu-se la c�s�torii mixte, vizite la rude, reîntregirea

familiilor etc.; Societatea cultural� „Doina”, aflat� în apropierea Bisericii Ortodoxe

Române de la Paris, era preocupat� de p�strarea tradi�iilor române�ti. Membri ai

asocia�iei au fost atra�i de activitatea Europei Libere, ajutând la strângerea de

semn�turi pentru memoriile anticomuniste preg�tite pentru Conferin�a de la

Madrid24; Asocia�ia pentru Sprijinirea Intelectualilor din Europa de Est, aflat� în

jurul Pen Clubului francez, se ocupa cu selec�ionarea �i preg�tirea oamenilor de

cultur� �i art� din ��rile-satelit. Ea le acorda acestora burse de studii, specializare �i

documentare în scopul influen��rii lor ideologice �i atragerii la ac�iuni

anticomuniste25; Biserica Ortodox� Român� din Paris. În plus, la slujbele �i

ac�iunile bisericii luau parte mul�i exila�i români, dar �i persoane din �ar� sosite

temporar în Fran�a, cu care intrau în leg�tur� colaboratorii REL, ob�inând astfel

informa�ii noi din România.

În aceea�i ordine de idei, Biserica Greco-Catolic� Român� din Fran�a se

transformase într-un loc de întâlnire al exilului românesc, unde stabileau �i ini�iau

activit��i împotriva regimului de la Bucure�ti, în timp ce Biserica Baptist� Român�

ac�iona, împreun� cu Europa Liber�, în scopul incit�rii la emigrare a bapti�tilor din

România. Asocia�ia Ac�iune �i Credin�� organiza, în colaborare cu REL, o serie de

ac�iuni cu caracter anticomunist, trimi�ând scrisori �i memorii unor personalit��i

politice �i organizând manifesta�ii de protest. Totodat�, asocia�ia a trimis o serie de

scrisori �i la Ambasada României din Fran�a, care au fost ulterior comentate în

cadrul emisiunilor Europei Libere26. În aceea�i ordine de idei, Cenaclul Literar –

Leonid M�m�lig� reunea oameni de cultur� care colaborau, organizat sau

ocazional, cu REL. Prin intermediul unor angaja�i �i colaboratori, sec�ia român� a

Europei Libere utiliza o serie de publica�ii române�ti din Fran�a în paginile c�rora

24 ACNSAS, fond Documentar, dosar D21/5, f.61. 25 Ibidem. 26 Ibidem.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

232

introducea informa�ii despre situa�ia din România, articole difuzate �i în cadrul

emisiunilor postului de radio27.

Printre publica�iile cele mai des utilizate de Europa Liber� merit�

men�ionate: „Caietele din Est”, o revist� trimestrial�, creat� �i patronat� de REL,

ce publica materiale literare din ��rile socialiste, f�când publicitate, în principal,

scriitorilor nonconformi�ti �i disiden�i. Apoi, era revista „Limite”, ap�rut� la

ini�iativa postului de radio, ai c�rei redactori apreciau �i ierarhizau valorile

culturale române�ti �i pe reprezentan�ii s�i din �ar�. Scopul era acela de a-i

discredita pe cei ata�a�i politicii culturale de partid �i de stat, de a scoate în

eviden�� crea�iile celor cu atitudine nonconformist� �i protestatar� �i de a crea

disensiuni în rândul oamenilor de cultur� �i art� din România. Nu în ultimul rând, o

importan�� deosebit� o avea �i gazeta literar� „Irodalmi Ujsag”, revista cercurilor

emigra�iei maghiare, care publica materiale cu caracter iredentist. Acestora li se

adaug� „Buletinul de Informare pentru Românii din Exil” (BIRE), publica�ie al

c�rei con�inut exprima puncte de vedere ale exilului românesc.

În aceea�i ordine de idei, cu acordul conducerii ziarului „Le Figaro”,

subredac�ia Europei Libere de la Paris, a pus bazele unui birou special al REL, în

incinta sediului acestui ziar. Aici redactorii subredac�iei înregistrau pe band�

emisiunile sec�iei române.

Pe teritoriul R.F.G. activitatea sec�iei române a Europei Libere era sus�inut�

de o serie de asocia�ii �i organiza�ii interna�ionale. Este vorba despre entit��i

precum: Asocia�ia Academic� Român�, filial� a Institutului de Studii Sud-Est

Europene, care era preocupat� de strângerea de informa�ii �i date despre România,

pe care le ob�inea fie de la cet��enii de origine etnic� german� care emigraser� din

�ara noastr�, fie de la cei care fuseser� în vizit� la rudele din R.S.R.28; Organiza�ia

Sa�ilor din România cu care REL colabora prin intermediul redactorului Hans

Berger, de la publica�ia „Siebenburgische Zeitung”, aflat în strâns� leg�tur� cu

Noël Bernard, unul din directorii sec�iei române29; Centrul Democrat al Românilor,

aflat sub conducerea lui �erban Orescu, se str�duia s� ob�in� cât mai multe

informa�ii despre regimul de la Bucure�ti, pentru a le face cunoscute ascult�torilor

români30; Universitatea din Heidelberg angrena o serie de cadre universitare din

27 Ibidem.28 ACNSAS, fond Documentar, dosar D21/5, f.67. 29 Ibidem. 30 Ibidem.

�E�� ���<�=������

233 �

România, care studiau la Heidelberg sau în alte centre din R.F.G.; Asocia�ia

Caritas între�inea leg�turi strânse cu angaja�ii �i colaboratorii Europei Libere,

c�rora le f�cea recomand�ri sau le trimitea cet��eni români care c�l�toreau sau se

stabileau în R.F.G. în vederea contact�rii lor ulterioare de cei de la postul de radio;

Institutul Franco-Bavarez avea o arhiv� documentar� despre România care era în

permanen�� reactualizat�, sub acoperirea sa ac�ionând o serie de angaja�i ai REL,

cadre �i agen�i ai serviciilor de informa�ii francez �i vest-german; Cenaclul literar

Apozi�ia permitea participarea angaja�ilor �i colaboratorilor REL la emisiuni. La

întrunirile cenaclului erau prezen�i �i cet��eni români care se aflau temporar în

R.F.G., în scopuri turistice/vizite la rude31.

De asemenea, sec�ia pentru România a stabilit, de-a lungul anilor ’80, o

serie de rela�ii �i cu unele agen�ii de pres� occidentale: France Presse, Reuter, UPI,

care î�i trimiteau reprezentan�i în �ara noastr� �i, la indica�ia REL, luau leg�tura cu

anumite persoane avute în aten�ie de postul de radio, ob�inând, de la acestea,

interviuri sau scrisori pe care Europa Liber� le folosea ulterior în emisiunile sale.

REL a colaborat �i cu unii ziari�ti vest-germani care c�l�toreau în România

�i erau specializa�i pe probleme referitoare la partidele comuniste din spa�iul est-

european. Mai mult, ace�tia aveau leg�turi cu popula�ia german� de pe teritoriul

României de la care ob�ineau date �i informa�ii sau din rândul c�reia foloseau

persoane ca emisari ai Europei Libere. Sec�ia român� era sus�inut� uneori de

persoane din anturajul regelui Mihai I, precum �i de reprezentan�i ai Ambasadelor

SUA �i R.F.G., dar �i ai altor ��ri occidentale din Bucure�ti. În plus, ea era

sprijinit� �i de bibliotecile american�, francez�, vest-german� �i italian� din

România, sub acoperirea c�rora ac�ionau cadre �i agen�i ai organelor de informa�ii

ai ��rilor respective ce intrau în posesia de informa�ii �i date din �ara noastr�. Un

sprijin real l-a oferit postului de radio Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din

România (SLOMR), care promova, prin diferite institu�ii �i organiza�ii, cazuri din

România care înc�lcau grav drepturile omului. Este vorba despre cazuri ca Paul

Goma, Gh. Calciu Dumitreasa, Gh. Gaga, Vasile Paraschiv.

31 ACNSAS, fond SIE, dosar 24, ff. 32-35.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

234

Metode folosite de Securitatea român� pentru contracararea activit��ii sec�iei române a Europei Libere

În timpul dictaturii lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, când represiunea intern�

atingea apogeul, precum �i în anii ’60, m�surile întreprinse de Securitate împotriva

Europei Libere, cu foarte pu�ine excep�ii, au fost unele de ordin informativ: a

monitorizat emisiunile �i, prin diferite metode �i mijloace, a strâns o serie de date

despre redactorii de la München. Cu alte cuvinte, în plan extern, Securitatea n-a

dep��it limitele cadrului specific al activit��ii curente de informa�ii – ac�iunea

informativ� a constat în m�suri represive îndreptate doar împotriva ascult�torilor

din �ar� ai emisiunilor REL. Dar, începând cu anii ’70 �i, mai ales, anii ’80,

lucrurile s-au schimbat radical: natura regimului ceau�ist nu mai era un secret

pentru nimeni, iar Securitatea a adoptat fa�� de REL m�suri ofensive, caracteristice

unei organiza�ii cu natur� dual�. Îns�, �i în acest context, noua pozi�ie fa�� de

postul de radio nu era o ini�iativ� a Securit��ii, ci a organelor de partid. Momentul

schimb�rii de atitudine fa�� de Europa Liber� nu a fost unul întâmpl�tor, ci a venit

odat� cu preluarea conducerii Departamentului Securit��ii Statului de c�tre Tudor

Postelnicu, „un analfabet incurabil, care habar nu avea pe ce cap�t al �evii se

înc�rca o arm�, atât din punct de vedere militar, cât �i din punct de vedere

ideologic. Era fatal s� recomande subalternilor s�i s� recurg� la bât� în lupta cu

ascu�imea de spirit a redactorilor de la München”32.

Anii ’80 au fost, a�adar, anii în care Securitatea de la Bucure�ti a fost

preocupat� de activitatea REL. S-au pus bazele „Opera�iunii Eterul”33, astfel c�

grupul care o compunea a elaborat „Planul de m�suri pentru neutralizarea

ac�iunilor postului de radio Europa Liber� �i ale emigra�iei intelectuale

reac�ionare”. În cazul REL, Securitatea a fost nevoit� s� opereze altfel decât în

�ar�: teroarea, reprimarea fizic� sau arest�rile, specifice opera�iunilor interne, nu

puteau fi folosite drept metode în plan extern, în cadrul unor societ��i deschise �i

democratice. Teroarea era aplicat� numai în statele totalitare, pentru a de�ine

controlul asupra indivizilor �i a ac�iunilor lor. Prin urmare, Securitatea a operat cu

alte mijloace decât cele pe care î�i permitea s� le foloseasc� în �ar�, mult mai

32 Mihai Pelin, op.cit., p.19. 33 Aceasta a fost constituit� în 1980 �i era alc�tuit� dintr-un grup de indivizi loiali dictatorului, din interiorul Securit��ii, a c�ror misiune era aceea de a strânge date �i informa�ii despre activitatea Europei Libere, precum �i despre personal (angaja�i, colaboratori, familiile �i prietenii acestora) �i persoanele care intrau în leg�tur� cu postul de radio.

�E�� ���<�=������

235 �

subtile, dar care aveau acelea�i consecin�e distructive, asemenea celor interne.

Sl�biciunile oamenilor �i latura psihologic�, indiferent c� era vorba despre urm�ri�i

sau urm�ritori, au fost exploatate la maximum. De altfel, �i în �ar�, Securitatea a

cunoscut, de-a lungul vremii, o evolu�ie semnificativ�, în sensul c� �i-a mutat

accentul de pe latura violent-represiv� pe cea obsesiv-preventiv�, lucru care a

permis extinderea re�elei informative. Aceasta din urm� a avut loc ca urmare a unei

„politici de cooptare, ce a înlocuit teroarea pur�”34, dar �i prin exploatarea

mecanismului psihologic al fricii.

În planurile de c�utare a informa�iilor externe, Securitatea �i, mai ales,

Serviciul de Informa�ii Externe au pus accentul pe atragerea la colaborare a

cet��enilor str�ini, afla�i cu diferite ocazii în �ar�, dar �i pe români din exil, care

cedau presiunilor �i care aveau posibilit��i de infiltrare în structurile postului de

radio Europa Liber�. Pentru atingerea acestor obiective au fost selectiona�i,

verifica�i �i preg�ti�i informatori, colaboratori, agen�i de influen�� �i persoane de

sprijin din rândul celor mai valoroase elemente apreciate ca utile muncii de

informa�ii35.

În vederea combaterii ac�iunilor REL, considerate ca denigratoare la adresa

regimului comunist din România, Securitatea a pus accent pe: ob�inerea de

informa�ii privind inten�iile �i ac�iunile preconizate; forme �i metode folosite;

canale de leg�tur� cu �ara; infiltrarea în structurile postului; demascarea, denigrarea

�i compromiterea angaja�ilor �i colaboratorilor36�i chiar eliminarea fizic� a

redactorilor sec�iei române a postului de radio, ca ultim� solu�ie de reducere la

t�cere a celor incomozi37. Frecvent, în rapoartele �i notele întocmite de agen�ii �i

colaboratorii Securit��ii se reg�sesc metode inoculate cu ocazia preg�tirii acestora.

Cei pleca�i cu misiuni în exterior sau convin�i s� sprijine, din exil, regimul de la

34 Mihai Pelin, op.cit., p.53. 35 ACNSAS, fond SIE, dosar 27.982, f.84. 36 Ibidem, dosar 44.782, vol. 2, f. 385. 37 Ace�tia erau socoti�i ca având o influen�� destabilizatoare asupra românilor din �ar� �i a regimului comunist, în general, motiv pentru care s-au pus la cale, în perioada 1980-1989, o serie de atentate împotriva lor: Nicolae Penescu, Paul Goma, Emil Georgescu, �erban Orescu, Virgil T�nase. În aceast� categorie intr� �i atentatele cu bomb� împotriva sediului central al Europei Libere, din februarie 1981. Îns�, în ciuda tuturor încerc�rilor împotriva românilor liberi, nu au existat victime, Securitatea l�sând chiar impresia de relativ amatorism. Ceea ce Ceau�escu �i, implicit Securitatea, nu a în�eles a fost c� situa�ia intern� nu se putea îndrepta prin eliminarea fizic� a celor care îi criticau politica, ci prin schimbarea politicii adoptate (teroare de stat, crim� politic�), ruin�toare pentru �ar�.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

236

Bucure�ti, adesea, încurajau disensiunile în cadrul comunit��ilor de români, f�ceau

apologia „marilor realiz�ri” ale României socialiste38, cultivau sentimentul dorului

de �ar� ori mar�au pe tema falsului „interes na�ional”39: „Uria�ul aparat

propagandistico-represiv totalitar a lucrat vreme de decenii la fabricarea unei

fic�iuni politice: interesul na�ional. […] Supravie�uirea în minciun� �i dezonoare a

primit numele de interes na�ional. Cine îndr�znea s� se ating� de interesele

dictatorilor Dej �i Ceau�escu, ale acoli�ilor �i beneficiarilor regimului, acela era

considerat element periculos”40, manipulau oamenii prin metode specifice,

alimentau neîncrederea reciproc� �i tensiunile din interiorul exilului �i, implicit, al

REL, unit în lupta anticomunist�. Miza major� în raport cu Europa Liber� era

sl�birea postului, iar denigrarea personalului s�u �i dezinformarea au constituit

metode foarte des utilizate pentru crearea �i alimentarea neîncrederii reciproce �i

tensiunilor din interiorul radioului. Sursele au fost instruite s� ridice semne de

întrebare, s� genereze suspiciuni, s� critice ori s� pun� într-o lumin� nefavorabil�

apropia�ii, prietenii sau posibilii colaboratori ai postului.

În aceea�i ordine de idei, o alt� metod� folosit� de organele de securitate

pentru a contracara activitatea postului de radio a constat în dezbinarea prin

sublinierea contrastului între urm�rit �i cei cu care s-a asociat sau cu mediul în care

î�i desf��ura activitatea. Pe de alt� parte, una dintre cele mai perfide metode

folosite de sursele Securit��ii era aceea a socializ�rii, a apropierii de urm�rit �i a

infiltr�rii în familia celui în cauz�, elementul „du�m�nos”. Informatorii erau

instrui�i s� viziteze rudele celor urm�ri�i sau s� se ofere s� le fac� o serie de

servicii41.

Metodele prezentate f�ceau apoi obiectul analizelor, rapoartelor,

bilan�urilor, metodologiilor, punctajelor �i planurilor de munc� ale Securit��ii. De

38 În conformitate cu instructajul primit, informatorii încercau s�-�i conving� interlocutorii de: incorectitudinea percep�iei lor asupra realit��ilor din România, de caracterul eronat al relat�rilor privitoare la lipsurile din �ar�, de îmbun�t��irea condi�iilor de via�� sau de necesitatea reîntoarcerii în �ar�. 39 Reluat permanent de surse, “interesul na�ional” era invocat, de cele mai multe ori, ca un contraargument la lupta politic� anticomunist� a exilului, în general, �i a Europei Libere, în mod special – portavocea exilului. În numele interesului na�ional, exila�ilor li se crea o atitudine mai flexibil� �i conciliant� fa�� de regimul de la Bucure�ti. 40 Dumitru Dobre, Iulia Huiu, Veronica Nanu, Sursele Securit��ii informeaz�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2008, p.19. 41 Este vorba, de exemplu, despre mesaje transmise rudelor �i prietenilor din �ar� sau chiar �i sume de bani.

�E�� ���<�=������

237 �

pild�, într-o not� a Departamentului Securit��ii Statului, din 26 martie 1984, care

analiza stadiul execut�rii m�surilor privind activitatea de dezinformare în cazul

Europa Liber�, respectiv ac�iunea „Eterul”, se constatau urm�toarele: „Au fost

lansate, îndeosebi prin intermediul presei emigra�iei, diverse versiuni privind

compromiterea �i demascarea activit��ii lui Vlad Georgescu42. O parte din datele

difuzate au fost preluate �i de un ziar american de mare tiraj. Totodat�, prin

m�suri combinative, conducerea Europei Libere a fost determinat� s�-l

admonesteze pe sus-numitul �i s� dea o dezmin�ire în leg�tur� cu un material

calomnios la adresa unui cet��ean român, prezentat într-una din emisiunile

postului de radio respectiv”43.

De asemenea, nota atr�gea aten�ia �i asupra faptului c� „prin m�suri

specifice s-au ini�iat ac�iuni vizând demascarea, compromiterea �i izolarea unui

alt element deosebit de ostil �i anume Emil Georgescu, fiind exploatate unele tare

de ordin moral ale acestuia, precum �i datele referitoare la activitatea desf��urat�

în �ar� �i cea prezent� a sus-numitului. Ca urmare a ac�iunilor întreprinse de

organele noastre, conducerea american� a decis retrogradarea în func�ie a celui

în cauz�”44. S-a raportat, totodat�, c� o serie de m�suri similare celor mai sus

men�ionate au fost întreprinse �i împotriva altor angaja�i �i colaboratori sec�iei,

reu�indu-se chiar îndep�rtarea unuia dintre ace�tia, precum �i prevenirea angaj�rii

unui element �i determinarea conducerii americane a postului de a lua în discu�ie

concedierea unui angajat compromis. Mai mult, se specifica c�, în urma unor

ac�iuni complexe, au fost denun�ate autorit��ilor din zon�, trei elemente care au

intrat imediat în aten�ia organelor abilitate, unul dintre ace�tia fiind arestat �i

42 Acesta nu a sc�pat de “ochii �i urechile” Securit��ii din România nici m�car dup� stabilirea în Occident, fiind monitorizat în permanen�� cu ajutorul unei re�ele de agen�i ai spionajului românesc, existen�i în cadrul exilului românesc �i în interiorul REL. Sugestiv este �i numele s�u conspirativ – “Iuda” - utilizat în ac�iunea informativ� a organelor de securitate. Acestea din urm� au încercat �i compromiterea sa în repetate rânduri, prin dezinform�ri minu�ios structurate fie în mediile occidentale fie în rândul românilor din str�in�tate. Astfel c�, în 1982, prin sursa extern� “Konrad” a fost lansat� versiunea conform c�reia plecarea �i r�mânerea în str�in�tate a lui Vlad Georgescu nu ar fi fost întâmpl�toare, ba mai mult, în timpul re�inerii sale la penitenciarul Rahova, acesta ar fi fost recrutat �i folosit ulterior de Securitate, fiind trimis în SUA cu scopul de a p�trunde în CIA �i în structura postului de radio Europa Liber�. În ceea ce prive�te misiunea lui Vlad Georgescu în Occident, acesta însu�i a sus�inut: “Când am plecat din România, un general mi-a cerut s� promit c� voi duce în str�in�tate numai o activitate de folos ��rii. Am promis. Venirea mea la Europa Liber� arat� c� mi-am �inut f�g�duiala”. 43 ACNSAS, fond SIE, dosar nr. 44.782, vol.2, ff.310-311. 44 Ibidem.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

238

anchetat. Securitatea a ac�ionat �i pentru adâncirea disensiunilor dintre membrii

redac�iilor de la Paris, Washington �i New York �i chiar din conducerea de la

München.

Organele securit��ii erau ferm convinse c� m�surile întreprinse de ele

împotriva Europei Libere au accentuat starea de tensiune, team� �i suspiciune în

rândul angaja�ilor postului de radio, o parte dintre ace�tia fiind convin�i c� postul

era în�esat cu agen�i ai Securit��ii. Ca urmare a acestor lucruri, s-a constatat,

ulterior, o mai mare pruden�� în contactele cu vizitatorii din �ar�, precum �i în ceea

ce prive�te difuzarea anumitor materiale, în special scrisori, exprimarea unor

rezerve asupra veridicit��ii acestora sau apeluri de a nu se mai trimite scrisori

anonime la redac�ia sec�iei pentru România a Europei Libere. În acela�i timp, au

fost prevenite o serie de încerc�ri de a fi angajate, în activitatea potrivnic�

României, „elemente cu preocup�ri pe linie de atentat �i terorism”45.

Concluzii

De-a lungul existen�ei sale, postul de radio Europa Liber� �i-a atins obiectivele

�i func�iile stabilite la momentul înfiin��rii. Astfel, prin func�ia de reprezentare,

REL s-a transformat într-o portavoce a milioane de persoane din spa�iul comunist,

care doreau revenirea la valorile democratice. Func�ia de reprezentare este

intrinsec legat� de cea de informare, desf��urat� pe dou� direc�ii. Pe de o parte,

REL a c�utat s� informeze popula�iile Europei de est în leg�tur� cu situa�ia de pe

teritoriul ��rii lor. Pe de alt� parte, s-au adus la cuno�tin�a puterilor occidentale, a

opiniei publice, aspecte privind natura, practicile �i consecin�ele regimului

comunist. În lipsa unor canale interne de informare, altele decât cele ale

propagandei comuniste oficiale, Europa Liber� �i-a asumat aceast� misiune, de a

oferi informa�ii, care lipseau cu des�vâr�ire în ��rile în cauz�.

Pe lâng� acestea, REL a jucat �i rolul de a p�stra tradi�ia democratic�, precum

�i de a delegitima regimul comunist. Mai mult, Europa Liber�, al�turi de exilul

românesc în general, „a între�inut ideea unei Românii alternative, democratice �i a

reprezentat con�tiin�a vie a na�iunii. Rolul Securit��ii, în acest context, era tocmai

acela de anulare a României alternative care tr�ia în exil. Reprezentan�ii

45 Ibidem.

�E�� ���<�=������

239 �

partidelor istorice democratice din perioada interbelic� �i-au continuat misiunea,

p�strându-�i identitatea politic� în afara grani�elor ��rii”46.

În concluzie, putem conchide c� Radio Europa Liber� „a rostit adev�rul despre

un sistem totalitar întemeiat pe duplicitate, amnezie �i manipulare”47. Chintesen�a

fenomenului Europa Liber�, „principala punte de leg�tur� între popula�iile

captive din Europa Central� �i de Est �i Occidental�”48, a fost suprins� �i de

Nicolae R�descu, ultimul prim-ministru democrat al României, în cadrul emisiunii

inaugurale a postului: „Români! Razele luminoase încep s� p�trund� prin bezna ce

v� apas�. Ast�zi, pentru întâia oar� dup� cinci ani, s-a deschis drumul liber spre

voi glasurilor voastre. [...] Prin el vom face s� r�sar� ecoul gândurilor acelor ce

au prins vânjos în mâinile lor steagul libert��ii. [...] Noi, Americanii �i Românii de

aici, suntem prietenii �i fra�ii vo�tri. Americanii �i Românii ne-am unit spre a v�

trimite aceste emisiuni ale libert��ii.”49.

Bibliografie

Documente

a) inedite Arhiva C.N.S.A.S. Fonduri: Documentar, Informativ, SIE Arhiva ICCMER: Fonduri de arhiv� personal�: Mircea Carp, George Cior�nescu,

Ion Dumitru, Sanda Stolojan. Fonduri de arhiv� institu�ionale: Uniunea Mondial� a Românilor Liberi; Asocia�ia Cultural� a Românilor din Anglia; Funda�ia „Iuliu Maniu”

b) edite Andreescu, Gabriel, Berindei, Mihnea, Ultimul deceniu comunist. Scrisori c�tre

Europa Liber�. 1979-1989, Ia�i, Editura Polirom, 2010 Cornea, Doina, Scrisori deschise �i alte texte, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1991 Dobre, Dumitru, Huiu, Iulia, Nanu, Veronica, Personalit��i ale exilului românesc

în arhivele Securit��ii, Bucure�ti, Editura Corint, 2007 Dobre, Dumitru, Huiu, Iulia, Toader, Mihaela, Sursele Securit��ii informeaz�,

Bucure�ti, Editura Humanitas, 2008

46 Dumitru Dobre, Iulia Huiu, Mihaela Toader, op.cit., p.23. 47 “Radio Europa Liber�: Alfabetul demnit��ii �i lucidit��ii”, accesibil online la adresa http://tismaneanu.wordpress.com/2011/04/26/radio-europa-libera-vocea-sperantei-demnitatii-si-adevarului/ (accesat la data de 07.02.2013). 48 Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (ed.), Ultimul deceniu comunist. Scrisori c�tre Europa Liber�. 1979-1989, Ia�i, Editura Polirom, 2010, p.10. 49 Dumitru Dobre, Iulia Huiu, Mihaela Toader, op.cit., p.15.

0�����&��������A�.��������������������������������������������������������������������������E�� ���<�=������

240

Georgescu, Vlad, România anilor ’80. Texte antologate de Gelu Ionescu, München-Bucure�ti, Editura Ion Dumitru-Verlag, 1995

Ierunca, Virgil, Antologia rusinii, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2009 Pelin, Mihai, Opera�iunea Meli�a �i Eterul: istoria Europei Libere prin documente

de Securitate, Bucure�ti, Editura Compania, 2007 Pelin, Mihai, Opisul emigra�iei politice: destine în 1222 fi�e alc�tuite pe baza

dosarelor din Arhivele Securit��ii, Bucure�ti, Editura Compania, 2002

Lucr�ri speciale �i memorii

Bernard, No�l, Aici e Europa Liber�, Bucure�ti, Editura Observator, 1990 Chihaia, Pavel, Fa�a cernit� a libert��ii: 20 de convorbiri la Europa Liber�,

Bucure�ti, Editura Jurnalul Literar, 1992 Cornea, Doina, Jurnal: ultimele caiete, Funda�ia Academia Civic�, Bucure�ti,

Centrul Interna�ional de Studii asupra comunismului, 2009 Cornea, Doina, Libertatea?, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1992 Cristoiu, Ion, Aici Radio Europa Liber�, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990 Cummings, Richard H, Securitatea contra Radio Europa Liber�, Bucure�ti,

Editura Adev�rul Holding, 2011 F�rc��anu, Pilat Pia, Izgonirea din libertate. Dou� destine. Mihail F�rc��anu �i

fratele s�u Nicolae, Buz�u, Tipo Press, 2008 Flers, René Alecu de, Radio Europa Liber� �i exilul românesc: o istorie înc�

nescris�, Bucure�ti, Editura Criterion, 2004 Hurezeanu, Emil, Cutia neagr�. Istoria prezent� a României în 1001 minute la

microfonul Europei Libere, Bucure�ti, Editura Lumina Lex, 2001 Lovinescu, Monica, Unde scurte, vol. I-VI, Bucure�ti, Editura Humanitas, 1990-

1996 Marinescu, Sergiu Aurel, O contribu�ie la istoria exilului românesc, vol. I-X,

Bucure�ti, Editura Vremea, 1999, 2002, 2004-2005, 2007-2010 M�gur�, Bernard Ioana, Directorul postului nostru de radio, Bucure�ti, Editura

Curtea Veche, 2007 Munteanu, Neculai Constantin, Ultimii �apte ani de-acas�. Un ziarist în dosarele

Securit��ii, Bucure�ti, Editura Curtea Veche, 2007 Pacepa, Ion, Orizonturi ro�ii, Bucure�ti, Editura Humanitas, 2010 Popper, Jacob, În culisele Europei Libere, Bucure�ti, Editura Victor Frunz�, 1992 Stroescu-Stîni�oar�, Nicolae, La r�scruce: gânduri spuse la Radio Europa Liber�

�i în Jurnalul Literar, Bucure�ti, Editura Jurnalul Literar, 1996 Tofan, Liviu, A patra ipotez�: anchet� despre o uluitoare afacere de spionaj,

Bucure�ti, Editura Polirom, 2012 Valeriu, Emanoil, Fa�a necunoscut� a Europei Libere, Bucure�ti, Editura Lumina

Lex, 2001