0 0
1 1
CUPRINS
INTORUDUCERE ...............................................................................................2 1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR .........3 1.1 CALITATEA AERULUI ...........................................................................3 1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR ............Error! Bookmark not defined. 2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT ....................................... 19 3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII ................................................. 25 4. STAREA DE CALITATE A APELOR ........................................................ 29 4.1. APE DE SUPRAFAŢĂ........................................................................ 29 4.2. APE UZATE ........................................................................................ 36 5.STAREA CALITATII SOLULUI ................................................................... 38 6.GESTIUNEA DESEURILOR........................................................................ 39 7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE ................. 42 8. POLUARI ACCIDENTALE ......................................................................... 44
2 2
RAPORT PRIVIND STAREA MEDIULUI IN REGIUNEA VEST
FEBRUARIE 2011
Regiunea Vest este situată în partea de Vest a României la graniţa cu Ungaria şi Serbia&Muntenegru, fiind alcătuită din patru judeţe: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş.
Regiunea Vest are următoarele puncte extreme: extremitatea sudică a regiunii se află în localitatea Berzasca, Caraş-Severin - 44º35'12" latitudine nordică, extremitatea nordică în localitatea Berechiu, Arad - 46º38' latitudine nordică, extremitatea vestică în localitatea Beba Veche, Timiş - 20°15' longitudine estică, iar extremitatea estică în apropiere de localitatea
Petroşani, Hunedoara - 23º longitudine estică.
Regiunea are o suprafaţă ce totalizează 32.034 km2, ceea ce reprezintă 13,44% din suprafaţa României. Judeţul Timiş este, ca suprafaţă, cel mai mare din ţară (3,65% din teritoriul naţional), în timp ce judeţul Caraş-Severin ocupă locul trei (3,56% din teritoriul
naţional), judeţul Arad, este al şaselea judeţ al României (3,25% din teritoriul naţional), iar judeţul Hunedoara, ocupă 2,96% din teritoriul naţional.
Din punct de vedere hidrografic remarcăm existenţa unor reţele de suprafaţă importante ce aparţin bazinelor: Mureşului, Crişului Alb, Crişului Negru, Begăi, Timişului, Caraşului, Nerei, Cernei (de Caraş-Severin) şi Jiului. Aici putem vorbi de afluenţi
importanţi, cum ar fi: ai Mureşului: Aranca, Strei (cu Râul Mare) şi Cerna (de Hunedoara); ai Timişului: Bistra, Bârzava.
În urma unor lucrări hidrotehnice de mare anvergură a apărut un număr însemnat de lacuri de acumulare, pe aproape toate râurile importante ale regiunii. Astfel, putem enumera: Porţile de Fier pe Dunăre; Gozna, Breazova, Secu, pe râul Bârzava; Trei Ape,
pe râul Timiş; Poiana Mărului, pe râul Bistra; Surduc, pe râul Bega; Herculane, pe râul Cerna; Cinciş, Valea de Peşti, Gura Râului.
Un aspect important este cel al existenţei unui mare număr de lacuri naturale, situate în special în zonele montane ale regiunii. Se pot enumera, astfel lacurile: Lacul Dracului, lac carstic în Cheile Nerei; Ochiul Bei, în Munţii Aninei; Iezerul Ţarcu, Pietrele
Albe, lacuri glaciare în Munţii Ţarcu; Tău Mare, Tău Mic, Tău Porţii, Bucura, Zănoaga, Tău Negru, Slăveiul, Stănişoara, Ţapului, Galeşul, lacuri glaciare în Munţii Retezat; Gâlcescu,
Roşiile, Zăvoaiele, Mândra, Deneş, lacuri glaciare în Munţii Parâng; Iezerul Mare şi Iezerul Mic, lacuri glaciare în Munţii Şurianu.
Lacurile antropice, sunt lacurile ce s-au format în excavaţiile executate pentru
extragerea argilei, cum ar fi cele de la Cărpiniş, Sânnicolau Mare, Jimbolia, Deta, Timişoara.
După conţinutul chimic, apele din limitele judeţului Arad pot fi incluse în următoarele categorii:
- izvoare termale bicarbonatate-sulfatate din zona aferentă bazinului
Crişurilor, a căror geneză este legată de prezenţa unui sistem de falii (apele carbogazoase alcaline de la Moneasa);
- izvoare carbogazoase feruginoase în Dealurile Lipovei; - izvoare bicarbonatate calcice termale, carbogazoase şi sulfuroase
sodice din zona Mureşului legate de prezenţa formaţiunilor vulcanice neogene din zonă.
Regiunea 5 Vest are un relief variat şi armonios distribuit în zone de câmpie, deal şi munte. Zonele de câmpie fac parte din Marea Câmpie de Vest şi predomină în judeţul
Timiş. În Caraş-Severin şi Hunedoara munţii ocupă 65% din suprafaţă iar altitudinile muntoase cele mai importante ale regiunii sunt: Vf. Parâng 2519 m (M-ţii Parâng), Vf. Peleaga 2509 m şi Vf. Retezat 2482 m (M-ţii Retezat).
3 3
1 .STAREA DE CALITATE A ATMOSFEREI SI A PRECIPITATIILOR
1.1 CALITATEA AERULUI
La nivelul regiunii Vest s-a pus in functiune reţeaua automata de monitorizare a calităţii aerului. Sunt instalate 20 statii automate de monitorizare a calitatii aerului, care
sunt localizate astfel: - 3 statii in judetul Arad, localitatea Arad: fond urban trafic+ industrie
Nadlac: trafic-semiurban. - 5 statii in judetul Caras Severin: 2 statii fond industrial la Resita si Otelu Rosu
1 statie EMEP , pe muntele Semenic 1 statie fond urban/trafic la Moldova Nouă 1 statie fond trafic la Buchin
- 5 statii in judetul Hunedoara: 4 statii fond industrial la Hunedoara Deva Vulcansi Calan
1 statie fond urban/industrial la Deva - 7 statii in judetul Timis: 2 statii trafic in Timisoara 1 statie fond urban in Timisoara
2 statii fond industrial in Timisoara si in Lugoj 2 statii fond suburban la Carani si Moravita. In consecinta, in regiunea Vest, reteaua de monitorizare a calitatii aerului este
compusa din urmatoarele categorii de puncte (statii) de prelevare: - 3 statii fond urban (judetele AR si TM)
- 8 statii fond industrial (juedetele CS,HD si TM) - 3 statii de trafic (judetele CS si TM) - 1 statie trafic/industrie (judetul AR)
- 2 statie trafic/semiurban (judetele AR si CS) - 1 statie fond urban/industrial (judetul HD)
- 2 statii fond suburban (judetul TM) - 1 statie EMEP (judetul CS)
Echipamentele sunt integrate intr-o retea care furnizeaza date de calitatea aerului in
concordanta deplina cu cerintele legislatiei europene si ale legislatiei nationale care o transpune pe aceasta. Reteaua este flexibila, in special in ceea ce priveste software-ul si
gestionarea datelor. Datele de calitatea aerului pe care le va furniza aceasta retea trebuie sa prezinte un grad mare de incredere. Ele urmeaza sa fie transmise la UE si Agentiei Europene de Mediu si sa fie facute publice. Datele brute de calitatea aerului provenite de
la statii sunt transmise direct la Laboratorul National de Referinta si la serverul APM-urilor. In urma procesului de validare ele sunt prezentate publicului prin intermediul unor panouri
exterioare si interioare, amplasate in zone dens populate. Analizele efectuate pe baza metodelor specificate in STAS 12574/87 - metode
bazate pe absorbtia poluantilor in solutii caracteristice si analize spectrofotometrice sau pe
principiile chimiei umede se efectueaza in continuare. Pe langa analizoarele care fac parte din retea, mai exista analizoare automate
pentru analiza continuă a poluanţilor din aer, ce functioneaza pe principiul metodelor din Ord.592/2002, în următoarele laboratoare:
- A.P.M. Arad – analizor pentru ozon;
- A.P.M. Caras Severin – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, amoniac, ozon, PM10
- A.P.M. Timis – analizoare pentru oxizi de azot, dioxid de sulf, oxid de carbon, ozon, PM10.
4 4
Sistemul de monitorizare a calităţii aerului care mai funcţionează pe baza metodelor din STAS 12574/87, în regiunea Vest este compus din următoarele staţii şi puncte de
prelevare fixe si permanente: - judeţul Arad : 4 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP ( STAS 12574/87)
1 analizor O3 (Ord.592/2002) 11 puncte de prelevare a pulberilor sedimentabile.
- judeţul Caraş Severin : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2, TSP, NH3
( STAS 12574/87)
1 analizor O3,1 analizor SO2,1 analizor NO2 (Ord.592/2002) , 1 analizor automat NH3
15 puncte prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87) - judeţul Hunedoara : 7 puncte de monitorizare
poluanţi analizaţi : NO2, SO2, NH3, fenol , HCl (STAS 12574/87)
8 puncte prelevare pulberi in suspensie 29 probe prelevare pulberi sedimentabile (STAS 12574/87)
1 analizor PM10 - judeţul Timiş : 2 puncte de monitorizare poluanţi analizaţi : NO2, SO2 , NH3, TSP (STAS 12574/87)
analizoare pentru: SO2, NOx, CO, O3 (Ord.592/2002) 1 punct prelevare PM10 (Ord.592/2002)
24 puncte prelevare pulberi sedimentabile
In tabelul 1.1. se indică numărul de puncte în care se prelevă probe pentru
determinarea calităţii aerului in regiunea Vest in luna februarie: Tab.nr. 1.1.
Judeţul
Număr staţii prelevare probe pentru poluanti
gazosi
Număr puncte prelevare pulberi
sedimentabile
Arad 1 ( Arad) 11 (7 - Arad, 4 - iudet)
Caras
Severin
2 ( Resita) 14 (3 - Resita, 2 – Anina, 1- Caransebes, 1 -
Ruschita, 2 - Oravita, 2- Bocsa, 1-B.Herculane, 1- Daicoviciu; 1-Moldova Noua)
Hunedoara 7 (3 - Deva, 2 -
Hunedoara, 2- Petrosani, 1-
Calan) + 1 prelevare pulberi suspensie
25(5 – Deva, 5 – Hunedoara, 4 – Petrosani,
1 – Calan,1- Orastie , 1- Baru Mare, 5 -zona Chiscadaga, 2 – zona Brad)
Timis - -
5 5
Regiunea
Vest 12 50
JUDETUL ARAD
Începând cu luna octombrie 2009, monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face doar într-un singur punct de prelevare – Sediul APM, deoarece instalaţiile de recoltare poluanţi gazoşi şi aerosoli sunt îmbătrânite, defecte şi cu perioada
de funcţionare depăşită (achiziţionate în anul 1989), fiind propuse spre casare. De asemenea precizăm că în municipiul Arad staţiile de monitorizare automată acoperă
zonele delicate. Locaţiile în care au fost montate staţiile semiautomate au aparţinut unor societăţi care şi-au restrâns (închis) activitatea, iar industria nu mai este bine reprezentată la nivelul municipiului, aceasta retrăgându-se în zonele de la periferia oraşului.
Monitorizarea semiautomată a calităţii aerului, poluanţi gazoşi, se face în continuare şi prin recoltare de probe cu timp de mediere de 30 minute în zone sensibile din municipiu
şi localităţile din judeţ. Indicatori monitorizaţi sunt SO2, NO2 şi NH3 În cursul lunii februarie 2011 s-au făcut 8 determinări pentru amoniac şi 11
determinari pentru pulberile sedimentabile, amoniacul nedepasind concentraţia maxim
admisă pentru acest indicator, conform STAS 12574/87. Pentru evidenţierea poluării de impact s-au efectuat 11 determinări de pulberi
sedimentabile (7 în municipiu şi 4 în diferite localităţi din judeţ).
Tab nr.1.1 Statistică lunară pentru indicatorii de calitate ai aerului
Indicator UM CMA Normativ
Nr.
total probe
Nr.
probe dep. CMA*
Valori măsurate
minim maxim medie
NH3 (24 ore) mg/m3 0,100 STAS
12574/87 8 - 0,002 0,004 0,0026
Pulberi sedimentabile
g/m2
/lună 17,00
STAS 12574/87
11 - 1,84 9.15 5,04
Informatii privind functionarea statiilor automate
de monitorizare a calitatii aerului
Staţiile de monitorizare a calităţii aerului de tip trafic/industrie AR-1 (pasaj Micalaca), de tip fond urban AR-2, (str. Fluiers nr 10c) si de tip suburban/trafic AR-3 (Nadlac), au
functionat continuu in luna februarie.
Tab.nr. 1.2. Monitorizare dioxid de sulf
Nr. crt.
Staţia de monitorizare
Valoarea
medie lunară, µg/m3
Valoarea
minimă a mediei orare, µg/m3
Valoarea
maximă a mediei orare, µg/m3
Valoarea maximă a
mediei zilnice,
µg/m3
1 AR1 19,50 10,81 142,63 53,24
2 AR 2 18,11 7,08 251,42 42,88
32 AR 3 9,85 4,38 44,22 17,04
Conform datelor prezentate în tabelul 1.2., la staţiile de monitorizare se evidenţiază
următoarele:
6 6
valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât valoarea limită orară pentru protecţia sănătăţii umane de 350 μg/m3,
valoarea medie orară înregistrată este mai mică decât pragul de alertă pentru SO2 de 500 μg/m3;
valoarea maximă a mediei zilnice înregistrată este mai mică decît valoarea limită
zilnică pentru protecţia sănătăţii umane de 125 μg/m3; Principala sursa de SO2 este arderea combustibililor fosili (carbune, pacura,
motorina), care conţin S în diferite concentratii. Concentratiile medii zilnice de SO2 determinate la statiile de monitorizare sunt scazute, fiind mult mai mici decat valoarea limita zilnica pentru protectia sanatatii umane de 125 μg/m3 .
Rezultatele monitorizării oxizilor de azot în municipiul Arad, în luna februarie provin
de la toate cele trei statii automate de monitorizare a calitatii aerului AR1, AR2 si AR 3, fiind reprezentate în tabelul urmator: Tab.nr. 1.3. Monitorizare oxizi de azot
Nr. crt.
Staţia de monitorizare
Valoarea medie
lunară, µg/m3
Valoarea minimă a
mediei orare, µg/m3
Valoarea maximă a
mediei orare, µg/m3
NO NOx NO2 NO NOx NO2 NO NOx NO2
1 AR1 9,09 42,50 28,57 0,26 12,92 11,45 78,50 184,84 89,09
2 AR2 5,30 24,15 16,03 2,78 9,29 3,62 48,62 112,93 63,03
3 AR3 13,67 42,36 21,16 1,52 7,61 4,87 289,28 472,48 98,00
Din datele înregistrate la staţie s-a constatat că nu s-au depăşit valorile la pragurile de alertă de 400 µg/m3 (NO2) şi nici valorile limită de 200 µg/m3 (NO2). Intervalele orare în care s-au înregistrat valorile mărite de NO2 şi NO sunt cele în care traficul din zonă este
foarte intens, o influenţă deosebită având însă şi condiţiile meteo în special intensitatea şi direcţia vântului, care la Arad se caracterizează prin mai multe ore de calm atmosferic.
Tab.nr.1.4. Monitorizare ozon
Nr. crt.
Staţia de monitorizare
Valoarea maximă zilnică a mediei mobile pe 8 ore
µg/m3
Valoarea minimă a mediei orare,
µg/m3
Valoarea maximă a
mediei orare,
µg/m3
1 AR-1 97,3 44,59 111,79
2 AR-2 106,9 52,11 117,54
Din datele prezentate se constată următoarele:
valorile maxime ale mediilor orare înregistrate sunt mai mici decât pragul de informare de 180 μg/m3 şi pragul de alertă de 240 μg/m3
valorile maxime zilnice ale mediilor mobile pe 8 ore nu au depăşit valoarea ţintă pentru protecţia sănătăţii umane de 120 μg/m3.
La staţia AR-1, concentraţiile de pulberi PM10, prin măsurători nefelometrice, au depăşit valoarea limită zilnică de 50 µg/m3 în 2 zile. Măsurătorile gravimetrice efectuate nu
au înregistrat depăşiri în perioada respectivă, neconfirmând depăşirile nefelometrice Sursa valorilor mărite o constituie traficul din zonă, influenţa încălzirii rezidenţiale, în
condiţii de dispersie slabă a poluanţilor.
7 7
În cursul lunii februarie, la staţia AR-2 echipamentul de pulberi PM 2,5 a funcţionat corect. Unele valori mărite ale mediei zilnice ale PM 2,5 se datorează influenţei încălzirii
rezidenţiale din zonă, în condiţii de dispersie slabă şi condiţii meteo nefavorabile. În cursul lunii februarie, la staţia AR-3 echipamentul de pulberi PM 10 a funcţionat
corect mai puţin pompa Tecora care a fost oprită din data de 18.02.2011.
Tab.nr. 1.5. Monitorizare PM 2,5
Nr. crt.
Staţia de monitorizare
Valoare medie zilnică
µg/m3
Valoarea maximă a
mediei
zilnice, µg/m3
1 AR-2 35,05 69,18
Tab.nr. 1.6. Monitorizare PM 10
Nr.
crt.
Staţia de
monitorizare
Valoare medie zilnică
µg/m3
Valoarea maximă a
mediei zilnice, µg/m3
1 AR-1 35,95 69,98
2 AR-3 20,21 40,46
La staţiile de monitorizare AR1 si AR3 se fac măsurători continue de precursori organici ai ozonului (benzen, toluen, etilbenzen, o–xilen, m-xilen şi p-xilen). În cursul lunii februarie, la staţiile de monitorizare AR-1 şi AR-3 analizoarele BTX au funcţionat continuu.
Tabel 1.7. Monitorizare benzen
Nr. crt.
Staţia de monitorizare
Valoare medie zilnică
µg/m3
Valoarea maximă a
mediei
zilnice, µg/m3
1 AR-1 5,48 11,48
2 AR-3 7,56 16,79
Tab.nr.1.8. Captura de date in februarie 2011
Staţie Captura de date
brute, % Captura de date
validate, %
Dioxid de sulf
AR1 96,1 96,1
AR2 96,1 96,1 AR3 94,7 94,3 Oxizi de azot
AR1 96,1 96,1 AR2 96,1 96,1 AR3 92,8 92,1 Ozon
AR1 95,9 95,9 AR2 96,1 96,1 PM2,5 si PM 10
AR1(PM10) 95,3 85,4
8 8
AR2(PM2.5) 96,4 96,4 AR3(PM10) 97,0 97,0
Benzen
AR1 100 100 AR-3 96,4 96,4
JUDETUL CARAS - SEVERIN
Reteaua de supraveghere a calitatii aerului
Judeţ Oraş Staţia Tip staţie Tip poluant Tip
determinare Obs.
Determinări manuale
Caraş -Severin
Reşita APM
Fond urban
PM10 manual Ordin 592/2002
PD manual Stas 12574/87
Micro III trafic PD manual Stas 12574/87
Tipografie trafic PD manual Stas 12574/87
Anina
Caras FOREST
industrial PD manual Stas 12574/87
F-ca de pâine trafic PD manual Stas 12574/87
Bocşa Uzina trafic PD manual Stas 12574/87
Avicola trafic PD manual Stas 12574/87
Caransebeş Pct. 1 fond urban PD manual Stas 12574/87
Herculane Staț ia Meteo fond urban PD manual Stas 12574/87
C Daicoviciu
Pct. 1 industrial PD manual Stas 12574/87
Moldova Nouă
Staț ia Meteo fond urban PD manual Stas 12574/87
Oraviţa Miniera industrial PD manual Stas 12574/87
Staţia meteo fond urban PD manual Stas 12574/87
Ruschiţa Pct. 1 industrial PD manual Stas 12574/87
În continuare se prezintă o sinteză a calităţii aerului în cursul lunii februarie 2011:
Pulberi sedimentabile – februarie 2011
ZONA POSTUL Pulberi
sedimentabile
ZONA POSTUL
Pulberi
sedimentabile
Reşiţa APM Reşiţa 6,6298 Anina Caraș Forest 5,9375
Reşiţa Tipografie 14,0369 Anina F-ca de pâine 7,4231
Reşiţa Micro III 9,2527 Oraviţa St Meteo 5,4619
Moldova Nouă Staț ia meteo Oraviţa Minieră 3,9837
Băile Herculane Staț ia meteo 6,0360 Caransebeş Pct 1 6,6944
Bocşa Uzina 4,5472 Ruşchiţa Pct. 1 4,6065
Bocşa Avicola 6,6063 C-tin Daicovici Pct. 1 3,5324
Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare
a calitatii aerului
In ceea ce priveste functionarea statiilor automate de monitorizare continua a
calitatii aerului, situatia este prezentata in tabelele urmatoare.
Tab.nr.1.9. Situatia privind captura de date
9 9
Judeţ Staţia Tip staţie Poluant (UM)
Valoare
minima lunara
Valoare
medie lunara
Valoare
maxima lunara
Nr depăşiri Prag ţinta
CS CS-1 Reşiţa
industrial NO2 3,92 22,46 175,08 -
SO2 2,88 9,85 119,12 -
SO2 (24h) 4,40 9,85 24,61 -
CO 0,04 0,32 2,64 -
O3 2,44 54,85 106,88 -
PM10 aut. (24h) 5,77 10,88 17,64 -
CS-2 Oţelu
Roşu
industrial NO2 2,22 20,52 66,77 -
SO2 7,08 13,23 69,64 -
SO2 (24h) 9,51 13,23 37,73 -
CO 0,03 0,51 3,02 -
O3 0,52 32,07 73,82 -
PM10 aut. (24h) - - - -
CS-3 Moldova
Nouă
Fond urban/trafic
SO2 orare 3,68 29,08 177,48 -
SO2 (24h) 5,73 28,46 110,79 -
Benzen 1,85 7,85 30,29 -
Toluen 0,54 3,66 17,33 -
Etil benzen 0,05 0,76 6,7 -
p-xilen 0,05 0,48 4,87 -
m-xilen 0,05 1,41 11,82 -
o-xilen 0,05 0,92 6,72 -
PM10 aut. (24h) 7,51 19,61 68,36 -
CS-4 Buchin
Trafic NO2 6,63 26,33 81,7 -
SO2 2,54 15,55 102,39 -
SO2 (24h) 4,35 15,55 74,64 -
CO - - - -
Benzen 2,08 6,29 18,51 -
Toluen 0,71 2,22 6,47 -
Etil benzen 0,06 0,36 1,22 -
p-xilen 0 0,17 1,25 -
m-xilen 0,04 0,38 2,08 -
o-xilen 0,01 0,32 1,49 -
PM10 aut. (24h) 2,49 27,68 124,01 -
EM-2 Semenic
EMEP NO2 0,56 4,63 11,59 -
SO2 7,04 9,99 29,54 -
CO 0,01 0,08 0,78 -
O3 10,72 40,17 80,67 -
Benzen 1,16 3,6 10,55 -
Toluen 0,29 3,16 13,6 -
Etil benzen 0,05 1,29 3,59 -
p-xilen 0,06 1,27 3,97 -
m-xilen 0,22 6,39 18,19 -
o-xilen 0,03 2,04 5,69 -
PM10 aut. (24h) 3 12,14 96,45 -
Tab.nr.1.10. Statistica lunara a datelor validate
Statia
NO2 SO2 CO O3 PM10
Perioada de mediere – 1h Perioada de
mediere – 24h
Nr.
d
ate
vali
date
Valo
are
a
med
ie-
µg
/mc
Dep
ăș
ire
VL
240
µg
/mc
Nr.
d
ate
vali
date
Valo
are
a
med
ie-
µg
/mc
Dep
ăș
ire
VL
350
µg
/mc
Nr.
d
ate
vali
date
Valo
are
a
med
ie-
mg
/mc
Dep
ăș
ire
VL
10
mg
/mc
-
8h
Nr.
d
ate
vali
date
Valo
are
a
med
ie-
µg
/mc
Dep
ăș
ire
VL
180
µg
/mc
Nr.
d
ate
vali
date
V
alo
are
a
med
ie-
µg
/mc
Dep
ăș
ire
VL
50 µ
g/m
c
CS1 366 22,46 - 643 9,85 - 639 0,32 - 667 54,85 - 13 10,88 -
CS2 199 20,52 - 645 13,23 - 496 0,51 - 672 32,07 - - - -
10 10
CS3 623 29,08 - 27 19,61 -
CS4 644 26,33 - 645 15,55 - - - - - 11 28,16 -
EM-2 168 4,63 - 426 9,99 - 480 0,08 - 480 40,17 - 28 12,14 -
Tab nr.1.11 Situatia privind captura de date
Statia
Captura
de date (%)
Parametrul
Obs. NO2/NOx SO2 CO O3 PM10
CS1 brute 76,9/76,9 95,6 98,5 99,4 98,0
validate 54,4/54,4 95,6 95,0 99,2 46,4
CS2 brute 33,1/33,1 95,9 75,4 100 0,4 Analizor defect
(NOx, PM10) validate 29,6/29,6 95,9 73,8 100 -
CS3 brute Nu are in
dotare
96,1 Nu are
in dotare
Nu are
in dotare
100
validate 92,7 96,4
CS4 brute 95,8/95,8
95,9 - Nu are
in
dotare
65,9 Analizor defect
(CO, PM10)
validate 95,8/95,8 95,9 - 46,4
EM-2 brute 56,9/56,9 93,3 100 100 100
validate 25,0/25,0 63,3 71,4 71,4 100
Statia
Captura
de date (%)
Parametrul
Obs. Benzen
Toluen
Etil Benzen
p-xilen
m-xilen
o-xilen
CS3 brute 100 100 100 100 100 100
validate 95,9 95,9 95,9 95,9 95,9 95,9
CS4 brute 75,5 76,0 76,0 76,0 76,0 76,0
validate 74,4 74,4 74,4 74,4 74,4 74,4
EM-2 brute 100 100 100 100 100 100
validate 100 100 100 100 100 100
JUDETUL HUNEDOARA
In ceea ce privesc depasirile CMA sau VL, in luna februarie 2011 nu s-au inregistrat depasiri ale indicatorilor care se determina in conformitate cu Ord.592/2002 si STAS 12574/87
Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare a calitatii aerului
Datele validate, în luna februarie 2011, la staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului, sunt prezentate în tabelul urmator:
Tab. nr. 1.12. Date de monitorizare a calitatii aerului
11 11
La staţia HD-1, la indicatorul CO nu s-a înregistrat date deoarece analizorul de CO
este defect. La staţia HD-3 nu s-a înregistrat date, deoarece staţia a fost inundată în data
de 19.06.2010
Nr crt
Indicator UM
Valoarea
minimă a mediei
zilnice
Valoarea
maximă a mediei
zilnice
Valoarea
medie lunară
Statia HD-1 1 SO2 g/mc 3,24 27,49 8,468
2
NO2 g/mc 0,65 9,33 6,897
3
O3 g/mc 5,66 32,63 18,276
4
benzen g/mc 3,98 7,61 5,382
5
PM10 nefelometric g/mc 11,01 38,40 21,821
6
PM10 gravimetric g/mc 3,63 36,34 18,427
7
Pb g/mc 0,00 0,03 0,016
8. Cd ng/mc 0,00 0,01 0,005
9. Ni ng/mc 0,00 0,02 0,008
Statia HD-2
10. SO2 g/mc 5,78 20,58 8,875
11.
NO2 g/mc 7,51 25,14 16,215
12. CO mg/mc 0,15 1,01 0,422
13. O3 g/mc 7,58 43,93 21,997
14. PM10 nefelometric g/mc 11,16 89,42 44,847
15. PM10 gravimetric g/mc 3,63 59,95 35,426
16. Pb g/mc 0,00 0,05 0,030
17. Cd ng/mc 0,00 0,02 0,008
18. Ni ng/mc 0,00 0,03 0,016
Statia HD-4
19. SO2 g/mc 5,49 19,48 8,273
20. NO2 g/mc 10,53 16,65 13,407
21. CO mg/mc 0,19 1,71 0,728
22. O3 g/mc 10,23 82,87 47,911
23. PM10 nefelometric g/mc 13,40 78,71 40,662
24. PM10 gravimetric g/mc 5,45 67,22 36,399
25. Pb g/mc 0,00 0,05 0,034
26. Cd ng/mc 0,00 0,02 0,010
27. Ni ng/mc 0,00 0,03 0,018
Statia HD-5 28. NO2 mg/mc 6,56 24,75 14,239
29. CO g/mc 3,11 3,94 3,504
30. PM10 nefelometric g/mc 9,97 58,77 25,526
31. PM10 gravimetric g/mc 12,72 43,60 25,694
32. Pb g/mc 0,01 0,03 0,017
33. Cd ng/mc 0,00 0,01 0,004
34. Ni ng/mc 0,00 0,01 0,007
12 12
La staţia HD-5 la indicatorul SO2 nu s-a înregistrat date deoarece analizorul de SO2 este defect. La indicatorul CO captura de date a fost insuficientă deoarece analizorul
a prezentat defecţiuni din fabricaţie şi a fost trimis la S.C. Orion Europe SRL Bucureşti în vederea remedierii acestora. Pentru indicatorii PM10 gravimetric, plumb, cadmiu şi nichel nu s-au înregistrat date deoarece pompa FOX este defectă.
Valorile măsurate de staţiile automate de monitorizare a calităţii aerului sunt comparate cu limitele prevăzute în Ordinul nr. 592/2002
JUDETUL TIMIS
Determinarea nivelului de poluare a aerului cu noxe in luna februarie, s-a realizat cu ajutorul retelei automate de monitorizare a calitatii aerului pentru aglomerarea Timisoara.
Informatii privind functionarea statiilor automate de monitorizare
a calitatii aerului
In tabelul urmator este prezentata situatia centralizata a datelor furnizate de statiile de
monitorizare a calitatii aerului. Tabel nr 1.13 Date de monitorizare a calitatii aerului
Judet Staţia
Tip
statie Poluant
unitate masura
Valoare minima
lunara
Valoare medie
lunara
Valoare maxima
lunara
Nr. depasiri
Prag
tinta
Nr. depasiri Valoare
limita
TIMIS
TM-1
trafic SO2(µg/m3),1h 0,65 3,53 27,68 0
SO2(µg/m3), 24h 1,50 3,53 12,62 0
NO2(µg/m3),1h 11,35 34,81 96,17 0
CO(mg/m3),8h 0,22 0,87 2,54 0
Benzen(µg/m3) 2,10 8,72 25,97 0
PM10 automat (µg/m3),24h
16,01 40,13 79,24 5
PM10 gravimetric (µg/m3),24h
31,35 58,09 90,50 15
Cd, ng/m3 - 0
Pb, µg/m3 0
Ni, ng/m3 - 0
TM-2
urban SO2(µg/m3),1h 4,90 7,44 17,27 0
SO2(µg/m3),24h 5,97 7,44 9,75 0
NO2(µg/m3),1h - - - 0
CO(mg/m3),8h 0,05 0,57 2,23 0
O3(µg/m3),1h 3,56 29,16 105,66 0 0
O3(µg/m3),8h 4,08 29,23 91,97 0
Benzen(µg/m3) 0,40 1,98 7,35 0
PM2,5 automat(µg/m3)
9,45 25,75 58,60 0
PM2,5
gravimetric(µg/m3) 12,72 27,11 56,50 0
TM-3
suburban SO2(µg/m3),1h 2,86 13,14 45,38 0
SO2(µg/m3),24h 9,23 13,80 22,01 0
NO2(µg/m3),1h 4,07 11,43 35,04 0
CO(mg/m3),8h 0,06 0,37 1,50 0
O3(µg/m3),1h 8,33 53,44 127,85 0
O3(µg/m3),8h 16,89 53,10 112,62 0
Benzen(µg/m3) 0,67 4,43 15,67 0
PM10 automat 15,95 38,43 71,70 5
13 13
(µg/m3)
PM10 gravimetric (µg/m3)
20,62 44,48 84,22 8
Cd, ng/m3 - 0
Pb µg/m3 0
Ni, ng/m3 - 0
TM-4
industrial SO2(µg/m3),1h 3,23 9,57 49,79 0
SO2(µg/m3),24h 6,07 9,65 16,10 0
NO2(µg/m3),1h 2,82 23,46 93,37 0
CO(mg/m3),8h 0,06 0,53 2,18 0
O3(µg/m3),1h 1,16 36,85 126,52 0
O3(µg/m3),8h 42,49 37,09 93,61 0
Benzen(µg/m3) 1,36 4,95 16,12 -
PM10 automat (µg/m3),24h
18,42 32,83 52,59 2
TM-5
trafic SO2(µg/m3),1h 2,10 5,83 10,94 0
SO2(µg/m3),24h 4,45 5,83 7,64 0
NO2(µg/m3),1h 7,03 31,71 88,54 0
CO(mg/m3),8h 0,17 0,92 2,49 0
Benzen(µg/m3) 1,64 5,50 17,69 0
PM10 automat
(µg/m3) 18,93 38,86 85,07 4
PM10 gravimetric (µg/m3)
28,25 49,84 80,48 11
Cd, ng/m3 - 0
Pb µg/m3 0
Ni, ng/m3 - 0
TM-6
fond suburban
SO2(µg/m3),1h 5,78 11,21 40,13 -
SO2(µg/m3),24h 6,13 11,26 20,13 -
NO2(µg/m3),1h 2,54 10,26 48,93 0
CO(mg/m3),8h 0,44 0,87 2.06 0
Benzen(µg/m3) 2,10 6,09 16,91 0
PM10 automat
(µg/m3) 7,88 22,42 42,89 0
PM10 gravimetric (µg/m3) 30,13 49,96 9,63
0
Cd, ng/m3 - 0
Pb µg/m3 0
Ni, ng/m3 - 0
TM-7
industrial SO2(µg/m3),1h 9,28 17,40 69,12 0
SO2(µg/m3),24h 9,75 17,68 39,61 0
NO2(µg/m3),1h 8,62 27,82 120,26 0
Benzen(µg/m3) 1,09 5,64 41,69 0
PM10 automat (µg/m3),24h
12.02 29,16 54,38 1
In tabelul 1.14. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului efectuate în luna
februarie, în Regiunea Vest. Nu se iau in considerare determinarile din cadrul retelei automate de monitorizare. Tab.nr.1.14. Analize de calitatea aerului in luna februarie 2011
14 14
Nr. crt.
Indica-tori
UM
STAS
12574 sau
Ord. 592
Nr. total
probe
Nr.
probe ce
dep. CMA/VL/prag
uri (%
depasire)
Minima masura
-ta
Maxima masura-
ta
Conc. medie
Obs
1. NO2 mg/m3 STAS 12574
88 - 0.001 HD
0.011 HD
0.0048
HD
2. SO2 mg/m3 “
88 - 0.0 HD 0.012 HD
0.00348
HD
3. NH3 mg/m3
“ 24 - 0.002
AR 0.008 HD
0.0039
AR HD
4. NO2 g/m3 Ord.
592
- - - - - -
5. SO2 g/m3 Ord. 592
- - - - - -
6. CO mg/m3 Ord.
592
- - - - - -
7. O3 g/m3 Ord. 592
- - - - - -
8. Pulberi
in suspe
nsie
mg/m3 STAS
12574
136 - 0.027 0.114 0.069
35
HD
9. PM10 g/m3 Ord. 592
210 - 15.72 43.56 33.71 HD
10. Pulberi
sedi-men- tabile
g/m2/
luna
STAS
12574
35 - 1.84
AR
14.3 HD 6.21 AR
HD
In tabelul 1.15. sunt indicate rezultatele analizelor de calitatea aerului furnizate de statiile de monitorizare a calitatii aerului în luna februarie, în Regiunea Vest:
Tabel 1.15 Date centralizate- statii de monitorizare a calitatii aerului in luna februarie
2011
Tip
Statie Statia Poluant UM Valoare
minima
orara lunara
Valoare medie
orara lunara
Valoare maxima
orara lunara
Nr depasiri Obs
Prag Tinta
/informa
re
Val limita
TRAFIC AR1 AR3
CS4
SO2 µg/m3 0.65 TM1
13.89 177.48 CS3
- AR1AR3
CS3
15 15
CS3
TM1 TM5
CS4
TM1TM5
NO2 µg/m3 4.87
AR3
28.51 96.17
TM1
- - AR1
AR3 CS4 TM1
TM5
NOX µg/m3 7.61 AR3
42.43 472.48 AR3
- - AR1 AR3
NO µg/m3 0.26
AR1
11.38 289.28
AR3
- - AR1
AR3
CO mg/m3
0.04 AR1
0.79 4.058 AR3
AR1AR2
TM1 TM5
O3 µg/m3 4.62
AR1
44.59 111.79
AR1
- - AR1
AR3
PM 10 automat
µg/m3 2.49 CS4
30.36 124.01 CS3
- 11 AR1 AR3 CS3
CS4TM1
TM5
PM 10 gravimetric
µg/m3 28.25 TM5
53.96 90.50 TM1
- 26 TM1 TM5
Benzen µg/m3 1.37 AR3
6. 81 30.29 CS3
- - AR1 AR3
CS3 CS4
TM1 TM5
Cd µg/m3 - - - - - -
Pb µg/m3 - - - - - -
Ni ng/m3 - - - - - -
URBAN AR2
HD1 TM2
SO2 µg/m3 0.32
HD1
11.31 251.42
HD1
- - AR2
HD1TM2
NO2 µg/m3 0.50
HD1
11.44 63.03
AR2
- - AR2
HD1TM2
NOX µg/m3 9.29 24.15 112.93 - - AR2
NO µg/m3 2.78 5.30 48.62 - - AR2
CO µg/m3 0.008
AR2
0.57 5.628
AR2
- - AR2
HD1 TM2
O3 µg/m3 1.63 HD1
28.88 117.54 TM2
- - AR2 HD1
TM2
PM 2.5 µg/m3 7.77 AR2
30.39 125.93 AR2
AR2TM2
PM 2.5
gravimetric
µg/m3 12.72 27.11 56.50
AR2
- - TM2
16 16
PM10 µg/m3 46.59 22.30 53.84 - HD1
SUBUR
BAN
TM3
TM6
SO2 µg/m3 2.86
TM3 12.17
45.38
TM3 - -
TM3
TM6
NO2 µg/m3 2.54 TM6
10.845 48.93 TM6
- - TM3 TM6
CO µg/m3 0.06
TM3 0.62
2.06
TM6 - -
TM3
TM6
O3 µg/m3 16.84 53.10 112.62 TM3
Benzen µg/m3 0.67 TM3
5.26 16.91 TM6
- - TM3 TM6
PM10
automat
µg/m3 7.88
TM6 30.42
71.70
TM3 - 5
TM3
TM6
PM10 gravimetric
µg/m3 20.62 TM3
47.22 84.22 TM3
- 8 TM3 TM6
INDUS
TRIAL
CS1
CS2 HD2
HD4 HD5 TM4
TM7
SO2 µg/m3 2.88
CS1 11.18
151.82
HD2 - -
CS1
CS2HD2
HD4TM4 TM7
NO2 µg/m3 1.97
HD2 19.72
175.08
CS1 - -
CS2
HD2 HD4
HD5TM4 TM7
CO µg/m3 0.03
CS2 0.50
5.17
HD5 - -
CS1
CS2 HD2
HD4 HD5 TM4
O3 µg/m3 0.07 HD2
38.77 145.09 HD4
- -
CS1
CS2 HD2
HD4 TM4
PM10 automat
µg/m3 0.73 HD2
34.69 184.13 HD2
- 3
HD2
HD4 HD5TM4
TM7
Benzen µg/m3 1.09 TM7
5.32 41.69 TM7
- - TM7
In luna februarie s-au inregistrat depasiri la: - PM10: 53 depasiri ale valorii limita (VL= 50µg/m3 –valoare zilnica pentru
protectia sanatatii umane cf Ord 592/2002) in Regiunea Vest, valoarea maxima
inregistrata fiind de 184.13 µg/m3 (368.26 % fata de VL) la statia HD4 fond industrial
17 17
1.2. CALITATEA PRECIPITATIILOR
Calitatea precipitatiilor prelevate in luna februarie, in regiunea Vest este redata in tabelul urmator:
Tab.nr. 1.2.1. Analize de precipitatii in luna februarie
Indicatorul Interval valori APM-uri care
analizeaza
- pH 4.33(CS) – 7.66(CS) AR CS HD TM
- aciditate, mEq/l 100 (CS) – 500(CS) AR CS HD
alcalinitate, µEq/l 0.0573 (TM) – 650(CS) CS HD TM
-conductivitate, μS/cm
8.90 (CS) – 300(CS) AR CS HD TM
- sulfati, mg/l 0.00 (TM)– 55(CS) CS HD TM
- azotati, mg/l 0. 01(HD) – 2.79(CS) CS HD
- azotiti, mg/l 0.02 (CS) – 0.68 (TM) CS HD TM
- cloruri, mg/l 1(TM) – 34.08 (CS) CS HD TM
- amoniu, mg/l 0.0 (TM) – 4.52 (CS) AR CS HD TM
- ioni de calciu, mg/l 1.60 (CS) – 28.07 (CS) CS HD TM
- ioni de magneziu, mg/l
0.38 (TM) – 6.20 (HD) CS HD TM
- ioni de sodiu, mg/l 0.26– 11.50 CS
- ioni de potasiu, mg/l 0.09 – 2.65 CS
-duritate,0 G 0.70(TM) – 4.95(HD) HD TM
- reziduu fix la 105o, mg/l
37 - 178 TM
- suspensii totale mg/l
4 - 136 TM
Au fost analizate, in total, 43 probe de precipitatii: 8 probe in jud. AR (2 puncte de
prelevare), 17 probe din jud. CS (7 puncte de recoltare),10 probe in jud HD si 8 probe in
jud TM S-au inregistrat ploi cu pH <5.6 in jud Caras – Severin. In regiunea Vest, categoriile de surse de poluare a atmosferei sunt aproximativ
aceleaşi în toate judeţele: traficul rutier, prezenţa instalaţiilor mari de ardere şi a obiectivelor industriale în apropierea sau în imediata vecinătate a zonelor locuite, deponiile de deşeuri. Ponderea acestor surse la poluarea aerului este, insa, diferita, in functie de
specificul economic al judetelor. In general, se produce poluarea aerului ambiental cu pulberi (determinate ca: pulberi în suspensie, PM10 şi pulberi sedimentabile) a căror
concentraţie depăşeşte de multe ori CMA sau VL. Fenomenul este destul de bine urmărit prin amplasarea de suficiente puncte de prelevare a probelor pentru determinarea indicatorilor mai sus amintiti. Poluarea aerului din cauza prezentei traficului are aceleaşi
cauze în toate judeţele : starea necorespunzătoare a drumurilor şi a unei mari părţi a autovehiculelor care circulă, salubrizarea insuficientă şi ineficientă a străzilor din localităţi.
18 18
Prezenţa instalaţiilor mari de ardere, uneori chiar în interiorul localităţilor (de ex : Arad, Timişoara) produce poluarea atmosferei, ele nefiind dotate, in totalitate, cu
echipamentele necesare pentru evitarea completa a emisiei de poluanţi în atmosferă. Prin programele de reducere progresivă a emisiilor care au fost întocmite pentru fiecare din aceste instalatii, s-au impus măsuri care trebuiesc îndeplinite în timp real pentru ca
instalaţiile respective să poată funcţiona fara a produce poluare : înlocuirea arzătoarelor, realizarea desulfurării gazelor de ardere, monitorizarea emisiilor de SO2, NO2 şi pulberi,
etc. O problemă o constituie haldele de cenuşă şi zgură ale CET-urilor care, mai ales în timpul verii, produc poluare avansată cu pulberi, fapt ce se concretizează prin determinarea de valori ale concentraţiilor la pulberi în suspensie şi pulberi
sedimentabile.ce depasesc CMA si VL. In judeţul Arad, principalele zone cu probleme d.p.d.v. al poluării aerului sunt cele
din apropierea : S.C.CET Arad S.A., cu cele două CET-uri pe lignit şi pe hidrocarburi, a fabricii de mobilă, S.C.IMAR S.A. - poluare cu funingine şi rumeguş.
In judeţul Caraş Severin, sursele majore de poluare sunt reprezentate de industria
siderurgică de la Reşiţa ( S.C. Combinatul Sideurgic S.A.- TMK: Oţelăria electrică, S.C. UCMR S.A. – Turnătoria de fontă şi oţel) şi Otelul Roşu (S.C. Ductil Steel S.A. Buzău –
punct de lucru Oţelu Roşu). Deponiile de deşeuri menajere din Reşiţa, Caransebeş, Bocşa, Oţelu Roşu aparţin de primăriile respective şi nu au rezolvată problema poluării mediului înconjurător, zonele din vecinătatea lor fiind afectate de fumul produs prin
arderea deşeurilor, de prezenţa germenilor patogeni şi a mirosurilor dezagreabile. Mai există staţii de mixturi asfaltice la Reşiţa, Bocşa, Caransebeş. O particularitate a acestui judeţ o reprezintă prezenţa haldelor de deşeuri radioactive şi halde de minereu sărac de la
exploatarea uraniului de la Ciudanoviţa – Lişava, care aparţin de CNU S.A. Bucureşti – Sucursala Banat, Oraviţa. Există, de asemenea, bataluri de dejecţii provenite de la fermele
de creşterea păsărilor în S.C. AVIA AGROBANAT S .A,. Bocşa. Principalele surse de poluare a aerului din judeţul Hunedoara sunt: unităţile
siderurgice (SC ArcelorMittal SA Hunedoara, S.C. Cilindrul S.A. Călan) prin depozitele de
zgura de la Calan si Buituri – Hunedoara, unităţile de producere a energiei electrice şi termice (SC Electrocentrale SA Deva, SC Termocentrale Paroşeni şi SC Uzina Electrică
Gurabarza), unităţile de producere a materialelor de construcţie (Carpatcement Holding SA Deva – Punct de lucru Chişcădaga, SC Carmeuse Romania SA Brasov – Punct de lucru Chişcădaga, SC Macon SA Deva, SC Refraceram SA Baru – Mare, SC Talc
Dolomită SA Zlaşti, SC OMYA CALCITA SA Vaţa de Jos) şi 2 din cele mai mari companii miniere din ţară CNH Petroşani şi CNCAF MINVEST Deva, prin prezenta haldelor se steril
de la Barza, Devca, Boleana, Teliuc, Vetel, Ghelar, cele 12 depozite de deşeuri municipale şi orăşeneşti Principalele obiective economice a căror activitate constituie o posibilă sursă de poluarea aerului, în judeţul Timiş sunt: SC COLTERM SA cu centralele CET Sud şi CET Centru din
industria energetică, SC PETROM Sa - Suc. Timişoara prin activităţi ca: extracţie de petrol
brut , dezbenzinare, depozitare produse petroliere, tratare – mişcare ţiţei, fabricarea produselor chimice (SC Detergenţi SA, SC Bega Minerale, SC Azur SA, etc), creşterea porcilor în cadrul unor societăţi ca: SC Agrosas SA, Smithfield Group, prin fermele de la :
Pădureni, Parţa, Peciu Nou, Ciacova, Birda, Periam, etc, gospodărirea deşeurilor: prin deponiile municipale şi orăşeneşti
19 19
2. DETERMINARI ALE NIVELULUI DE ZGOMOT
JUDETUL ARAD
Pentru a evalua impactul traficului rutier asupra mediului si implicit a factorului
uman, se fac determinari de zgomot (cu un aparat Brüel&Kjǽr tip 2238D) in cateva intersectii aglomerate ale orasului, pe unele strazi intens circulate si in diverse parcuri din
municipiul Arad. Valorile determinarilor medii pentru luna februarie, sunt prezentate in tabelul 2.1. Tab. 2.1 Determinarile medii ale nivelului de zgomot in luna februarie 2011
Nr.
crt. Zona
CMA
db(A)
L ech.
db(A)
MAX
db(A)
MIN
db(A)
1 Calea Iuliu Maniu 70 71,3 87,0 56,8
2 Intersectia Podgoria 70 70,2 80,2 55,2
3 P-ta UTA 70 68,5 85,3 48,4
4 Str. C. Brancoveanu 65 65,3 84,4 47,3
5 P-ta Mihai Viteazul (Limita de incinta)
65 64,5 84,4 48,2
6 Str. Voinicilor – posta 70 72,9 90,1 54,8
7 Centura Subcetate 1 70 72,8 87,4 55,3
8 Subcetate 2 – intersectie 70 72,8 87,5 61,3
9 Parcuri 65 48,9 58,7 42,8
Din datele prezentate, se constata ca, in luna februarie, in afara de zona parcurilor,
piata Mihai Viteazul si piata UTA, in toate zonele monitorizate ale municipiului, valorile inregistrate depasesc valoarea limita admisa. Zonele in care s-a depasit valoarea limita
admisa, sunt zone caracterizate in general de o afluenta mare a traficului auto. JUDETUL CARAS SEVERIN
In cursul lunii februarie 2011 A.P.M. Caras-Severin a efectuat masuratori, in ceea ce priveste traficul rutier, intr-un singur punct al retelei municipiului Resita – “Micro I”
RESITA. Determinarile s-au efectuat pe parcursul perioadei diurne, orele 7:00 – 23:00 la intervale de 30 minute acoperindu-se intregul interval si totalizand 32 de determinari
pentru punctul mentionat. In urma prelucrarii masuratorilor efectuate s-au obtinut urmatoarele rezultate: Tab.2.2. Rezultatele masuratorilor nivelului de zgomot intre orele 07.00 - 23.00 la punctul
“ Micro I” Resita – februarie 2011
Nr. crt. Interval LEQ LMIN LMAX
1. 07.00-07.30 52,0 36,3 75,5
2. 07.30-08.00 52,2 38,5 63,1
3. 08.00-08.30 48,8 37,9 62,1
4. 08.30-09.00 51,6 37,8 64,4
5. 09.00-09.30 50,1 41,2 72,6
6. 09.30-10.00 54,0 41,1 66,5
7. 10.00-10.30 53,5 41,2 70,5
8. 10.30-11.00 57,0 42,0 75,0
9. 11.00-11.30 54,5 43,7 67,9
20 20
10. 11.30-12.00 56,0 45,0 79,5
11. 12.00-12.30 56,0 43,5 64,3
12. 12.30-13.00 50,7 41,9 63,5
13. 13.00-13.30 52,9 41,8 69,9
14. 13.30-14.00 51,5 41,2 63,5
15. 14.00-14.30 50,3 40,5 62,4
16. 14.30-15.00 53,2 42,1 63,6
17. 15.00-15.30 50,2 41,4 66,9
18. 15.30-16.00 51,5 41,3 67,5
19. 16.00-16.30 49,1 40,9 61,2
20. 16.30-17.00 54,8 39,8 72,1
21. 17.00-17.30 51,0 41,7 69,8
22. 17.30-18.00 49,5 40,5 63,4
23. 18.00-18.30 50,2 41,3 65,1
24. 18.30-19.00 54,6 40,8 70,7
25. 19.00-19.30 53,6 43,9 68,5
26. 19.30-20.00 55,7 42,6 74,2
27. 20.00-20.30 56,4 41,3 70,6
28. 20.30-21.00 56,8 42,5 73,4
29. 21.00-21.30 55,0 40,7 71,6
30. 21.30-22.00 56,5 42,6 68,1
31. 22.00-22.30 51,3 35,7 75,0
32. 22.30-23.00 51,5 37,6 62,4
Medii 52.8 35.7 75.5
Media nivelului de zgomot echivalent, in intervalul diurn 7:00 – 23:00, pentru strada
de categoria tehnica IV, de deservire locala, se situeaza sub limita admisa de 60 dB. Valorile nivelului de zgomot maxim (de varf) nedepasind valoarea de 80 db.
De asemenea au mai fost efectuate 6 determinari ale nivelului de zgomot echivalent dupa cum urmeaza :
Tab.2.3. Determinari ale nivelului de zgomot echivalent
Zona functionala Punct de măsurare
Nivel de zgomot
(dB) Valoarea
admisibilă dB Leq Lmin Lmax
Parcaje auto
Plus
90 Carrefour
Universitate
Nera
Zone feroviare Gara de Nord
70 Gara de Sud
Parcuri, zone de recreere
P. Siderurgistului
45 P. Tricolorului
P. Copiilor
P. Nera
scoli, crese, gradinite
Gen. 9
75 Lic. Ș . Anghel
Lic. Tietz
Grădinita nr. 4 69,7 55,3 74,8 Pieț e, spaț ii
comerciale, Piata Nord 64,8 51,8 70,5
65 Piata Sud 58,9 50,6 67,3
21 21
restaurante în aer liber Complex Victoria 66,9 53,2 71,4
Complex Intim 64,3 50,7 71,2
Terasa Flora 63,9 52,5 72,6
Nu s-au efectuat expertize in regim de prestari servicii JUDETUL HUNEDOARA
In luna febuarie 2011 in judetul Hunedoara s-au efectuat 46 masuratori de zgomot, cu frecventa de masurare lunara (22 puncte de monitorizare) si saptamanala (6 puncte de
monitorizare), in zonele cu trafic rutier intens, in zone industriale si de locuinte, parcuri si scoli, precum si in zona pietelor agroalimentare. La efectuarea acestor masuratori s-a
folosit un sonometru Bruel-Kjaer de tip Mediator 2238. In urma masuratorilor efectuate in luna februarie 2011, pe teritoriul judetului
Hunedoara, s-au inregistrat depasiri ale nivelului de zgomot, fata de limita admisa conform
STAS 10009/88, dupa cum urmeaza: - in zonele rezidentiale intr-un numar de 4 puncte: str. Paroseni din localitatea
Paroseni, str. P-ta Dacia – cartier Aeroport din localitatea Petrosani, str. M. Viteazu din localitatea Lupeni si str. Atelierelor din localitatea Simeria;
- la limita functionala a zonelor de recreere, intr-un singur punct din localitatea
Hunedoara - Parc Central; - la limita functionala a zonelor industriale, in doua puncte din localitatea
Chiscadaga – la S.C. Carmeuse Holding S.A. si S.C. Carpatcement Holding S.A. - pe strada de categoria IV (de deservire locala), intr-un singur punct din Deva, str.
Gojdu.
Valorile nivelului de zgomot, inregistrate in luna februarie 2011, sunt prezentate in tabelele urmatoare:
Tab.2.4. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare lunara,
februarie 2011
Nr. crt
Tipul de zona in care s-a efectuat masuratoarea
Val. admis
a dB
Media dB
Minima dB
Maxima dB
Dep. dB
1. Hunedoara – Parc Central 45 54,3 38,3 72,6 9,3
2. Hunedoara – Piata Obor 65 63,2 49,8 73,8
3. Hunedoara – Parcare OE 2 90 79,4 56,2 80,9
4. Zlasti –Parcare Fabrica de var 65 61,1 48,7 93,2
5. Calan – str. Independentei categ.
tehn. IV ( de deservire locala )
60 56,4 49,8 68,6
6. Deva – intersectia str. Oituz cu
Eminescu (cat. tehnica II)
70 68,5 47,9 79,9
7. Deva – intersectie gara, str. de categ. tehn. I – magistrala
75-85 73,8 62,2 89,4
8. Deva - parcare Mall Piata 90 74,9 55,1 84,5
9. Deva – Cartier Micro 15 60 57,8 44,3 83,6
10. Deva – str. Gojdu - str cat. tehn. IV 60 62,4 52,5 74,4 2,4
11. Deva – Sc. Regina Maria 75 71,2 62,6 82,5
12. Deva – str. cat. tehn. IV ( de deservire locala ) Aurel Vlaicu
60 57,0 46,8 85,1
22 22
13. Paroseni – locuinte, str. Paroseni
mina
50 64,7 36,5 82,9 14,7
14. Lupeni – locuinte, str.M.Viteazu nr.8 50 72,8 39,7 92,3 22,8
15. Barbateni – centru-str categ.II, Euro Rink
70 65,1 36,2 83,5
16. Petrosani Cartier Aeroport –
locuinte, str. P- ta Dacia
50 72,1 36,1 88,0 22,1
17. Petrosani – Magistrală (str. categ. tehnica I)
75-85 56,7 31,5 75,2
18. Brad – Magistrala trafic greu
(str.categ. tehnica I)
75-85 76,7 55,2 88,6
19. Brad – Magistrala (str. categ. tehnica I)
vis a vis de Primarie
75-85 69,8 54,3 77,9
20. Hateg – Magistrala (str. categ. tehnica I)
75-85 74,5 59,6 86,1
21. Chiscadaga – la limita zonei
functionale a S.C. Carmeuse S.A.
65 66,8 53,2 86,6 1,8
22. Chiscadaga – la limita zonei functionale a S.C. Carpatcement S.A.
65 68,9 59,1 76,7 3,9
Tab. 2.5. Valorile nivelului de zgomot – frecventa de masurare saptamanala februarie
2011
Nr. crt
Tipul de zona in care s-a
efectuat
masuratoarea
Perioada Val. admis
a
DB
Media DB
Minima DB
Maxima
DB
Dep. DB
1. Hunedoara – Magistrală
(str. categ. tehnică I)
01.02-06.02.2011
75-85
74,5 55,3 85,6
07.02-
13.02.2011
69,8 48,6 93,7
14.02-20.02.2011
67,3 55,1 79,9
21.02-
27.02.2011
75,1 41,4 92,0
2. Călan – Drumul Naţional
(Magistrală) INTERSECŢIE
01.02-06.02.2011
75-85
71,2 58,6 84,2
07.02-
13.02.2011
71,6 45,9 92,4
14.02-20.02.2011
69,5 49,2 83,6
21.02-
27.02.2011
68,5 50,2 79,6
3. Deva – variantă trafic rutier
01.02-06.02.2011
75-85
79,8 54,8 91,4
07.02-
13.02.2011
74,7 65,5 83,6
14.02-20.02.2011
76,6 42,7 94,3
21.02-27.02.2011
70,4 54,3 81,2
23 23
4. Simeria – Magistrală
(str.de categ. tehnica I)- vis a vis de biserica
01.02-
06.02.2011
75-85
77,7 68,1 86,3
07.02-13.02.2011
76,1 39,7 94,2
14.02-
20.02.2011
70,1 56,3 87,8
21.02-27.02.2011
79,6 56,8 91,0
5.
Simeria locuinţe –
Str. Atelierelor (vis a vis de magazinul
Profi)
01.02-
06.02.2011
50
60,2 51,3 78,5 10,2
07.02-13.02.2011
56,8 48,0 71,7 6,8
14.02-
20.02.2011
52,4 41,0 69,7 2,4
21.02-27.02.2011
60,8 47,4 82,5 10,8
6.
Sîntuhalm – Magistrală
(str. categ. tehnica I) vis a vis de Petrom
01.02-
06.02.2011
75-85
73,5 56,7 84,7
07.02-13.02.2011
77,4 68,3 86,8
14.02-20.02.2011
71,8 49,6 89,3
21.02-
27.02.2011
74,7 53,6 89,7
JUDETUL TIMIŞ
In luna februarie 2011 au fost efectuate masurari de acustica urbana la cererea unor societati si la solicitarea GNM. S-au facut determinari ale nivelului de zgomot echivalent Lech generat de traficul rutier si de activitatea unor societati, pe timp de zi si
noapte, in conformitate cu prevederile STAS 6161/3-82 si STAS 10009-88, in zonele rezidentiale si din vecinatatea arterelor si intersectiilor municipiului Timisoara.
Tab. 2.6 Masuratori de acustica urbana efectuate pe timp de zi in urma solicitarilor:
Nr. Crt.
Zona Lech
[dBA] Lech MA
[dBA]
1. S.C. CONTINENTAL AUTOMOTIVE PRODUCTS S.R.L. 70,3* 65,0
2. GARANTI BANK S.A. 58,5* 50,0
* S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare.
Tab. 2.7 Masuratori de acustica urbana efectuate pe timp de noapte in urma solicitarilor :
Nr. Crt.
Zona Lech
[dBA] Lech MA
[dBA]
1. S.C. AUTOLIV ROMANIA S.R.L. 69,0* 65,0
* S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe
amplasament.
24 24
Tab. 2.8. Masuratori de acustica urbana efectuate la solicitarea GNM in urma unor
sesizari :
Nr.
Crt. Zona
Lech
[dBA]
Lech MA
[dBA]
1. Timisoara, patinoar MALL – bloc C.Sever Bocu nr. 1 63,0* 50,0
2. Timisoara, patinoar MALL - limita 64,4* 50,0 * S-a luat in considerare valoarea cea mai mare din numarul total de masurari ale nivelului de zgomot de pe
amplasament; de mentionat existenta surselor de zgomot secundare. S-au efectuat un numar de 5 determinari de acustica urbana in luna februarie. S-au
inregistrat depasiri ale limitei maxime admise in toate punctele de masurare. La efectuarea acestor determinari s-a folosit sonometru de tip Bruel & Kjaer MEDIATOR 2238.
La nivelul Regiunii Vest, in luna februarie 2011 s-au efectuat un numar de 98 masuratori lunare, inregistrandu-se 49 de depasiri. Cea mai mare valoare inregistrata a
fost de 95,6 dB, fiind inregistrata in judetul Hunedoara.
Tab.2.8. Masuratori efectuate in luna februarie la nivel de Regiune Vest :
Nr.
Crt.
Judetul
Nr.
masurători
CMA (dB)
Nr. depasiri Maxima
(dB)
45 50 60 65 70 75 75- 85
90
1 Arad 9 x x 6 90,1
2 Caras
Severin 39 x 33 79,5
3 Hunedoara 46 x x x x x x x x 11 94,3
4 Timis 5 x x 5 70,3
25 25
3. DETERMINĂRI ALE RADIOACTIVITĂŢII
JUDEŢUL ARAD
Valorile masurate la determinarile radioactivitatii in luna februarie 2011 din judetul Arad, sunt prezentate in tabelul urmator.
Tab.nr.3.1. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna februarie
Nr. crt
Factor de mediu
Minima Media Maxima Data max
Nivel
atenţionare
Obs.
1 Aerosoli ora
7 (8) (Bq/m3)
0.75±0.02 2.09±0.05 3.02±0.06 11 10
2 Aerosoli
ora 13 (14) (Bq/m
3)
0.49±0.01 1.77±0.04 3.94±0.08 6 10
3 Depuneri (Bq/m2zi) 0.58±0.16 1.8±0.20 6.1±0.33 2 200 precipitatii
4 Mureş
(Bq/mc) 169.1±49.3 334.2±52.3 648.2±65.9 4 2000 sediment
5 Apă
potabilă (Bq/mc)
- - - - - -
6 Vegetatie (Bq/Kg)
- - - - - -
7 Sol (Bq/Kg) - - - - - -
8 Doza
abs.(microGy/h)
0.050 0.080 0.084 4 0,250
Valorile s-au incadrat in limite normale. Valorile mai mari pentru depuneri si aerosoli
s-au datorat conditiilor meteo. Solul si vegetatia nu se colecteaza in perioada noiembrie-martie.
JUDEŢUL CARAŞ SEVERIN
.
In luna februarie, laboratorul de radioactivitate a efectuat masuratori ale radioactivitatii betaglobale pentru aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, apa bruta si
sol necultivat. Mai jos se prezintă centralizatorul statistic pentru luna februarie 2011: Tab.nr.3.2. Centralizatorul statistic pentru luna februarie 2011
Nr.
crt
Factor de
mediu Minima Media Maxima
Data
max
Nivel
atenţionare
Obs.
1
Aerosoli
ora 7 (8) (Bq/m3)
0.90 2.44 4.00 13
26 26
2 Aerosoli
ora 13 (14)
(Bq/m3)
0.62 1.75 3.90 18
3 Depuneri (Bq/m2zi)
<0.78 <0.95 2.23 23
4 Apa bruta (Bq/mc)
<0.24 <0.26 0.29 13
5 Apa
potabilă (Bq/mc)
- - - -
6 Vegetatie (Bq/Kg)
- - - -
7 Sol
(Bq/Kg) 0.48+0.06 0.51 0.54+0,07 18
8
Doza
abs.(microGy/h)
0.088 0.121 0.143 17
In luna februarie nu s-au prelevat probe pentru programul special JUDETUL HUNEDOARA
Monitorizarea radioactivitatii mediului s-a realizat conform Ordinului MAPM nr.
338/2002, prin masuratori beta globale specifice a principalilor factori de mediu. Monitorizarea s-a efectuat la Statia de radioactivitate Deva, din cadrul Agentiei pentru
Protectia Mediului Hunedoara – Serviciul Monitorizare, statie ce face parte din Reteaua Nationala de Supraveghere a Radioactivitatii Mediului (R.N.S.R.M.) a Ministerului Mediului.
Valorile radioactivitatii principalilor factori de mediu determinate, in luna februarie 2011, nu prezinta diferente semnificative in raport cu cele obtinute in luna anterioara si
sunt sub nivelul de atentionare (conform Ordinului MAPM nr.338/2002) stabilit pentru fiecare factor de mediu in parte, diferentele inregistrate fiind datorate evolutiei factorilor meteorologici.
Tab.nr.3.3.: Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna februarie 2011 in judetul
Hunedoara
Nr. crt
Factor de mediu
Minima Media Maxima Data max
Nivel
atenţionare
Obs.
1 Aerosoli ora 7 (8) (Bq/m3)
0,80 2,11 4,41 02 10
2 Aerosoli
ora 13 (14)
(Bq/m3)
0,78 1,79 3,74 02 10
3 Depuneri (Bq/m2zi)
0,40 1,02 2,06 12 200
4 Mureş
(Bq/mc) 141,8 572,5 1265,9 24 2000
5 Apă
potabilă (Bq/mc)
- - - - -
27 27
6 Doza
abs.(micro
Gy/h)
0,075 0,089 0,109 02 0.250
JUDEŢUL TIMIŞ
In luna februarie 2011, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului
s-au recoltat zilnic probe de aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice, probe de apa bruta din canalul Bega, proba de apa de suprafata din raul Timis, apa de foraj, apa potabila, sol necultivat si vegetatie spontana.
Tab.nr.3.4. Valorile determinarilor radioactivitatii pentru luna februarie 2011 in judetul
Timis
Nr. crt
Factor de mediu
Minima Media Maxima Data max
Nivel
atenţionare
Obs.
1 Aerosoli ora
7 (8) (Bq/m3)
2.10 4.30 10 07 10
2 Aerosoli
ora 13 (14) (Bq/m3)
1.50 3.40 7.8 01 10
3 Depuneri (Bq/m2zi) 1.00 2.0 5.4 19 200
4 Apa bruta (Bq/mc)
0.35 0.58 1.02 14 2000
5 Apă
potabilă (Bq/mc)
- - - - 1000
Nu se mai fac masurat
ori
6 Doza
abs.(microGy/h)
0.098 0.128 0.156 02 0.250
La nivelul Regiunii Vest, in luna februarie, in cadrul programului de supraveghere a radioactivitatii mediului s-au efectuat masuratori asupra probelor de aerosoli atmosferici,
depuneri atmosferice, apa bruta, apa potabila, si determinari de doza gama absorbita in mediu.
Datele obtinute in urma executarii programului standard dispus releva ca in cursul lunii februarie 2011 nu au fost depasite limitele de atentionare pentru factori i de mediu monitorizati.
Tab.nr.3.5.:Valorile maxime inregistrate in luna februarie 2011 in Regiunea Vest
NNrr..
CCrrtt FFaaccttoorruull ddee
mmeeddiiuu UUMM
VVaallooaarreeaa
mmaaxxiimmaa
JJuuddeettuull iinn
ccaarree ss--aa
iinnrreeggiissttrraatt
1 Aerosoli atmosferici
Aspiratie 02-07 Bq/m3 10 TM
2 Aerosoli atmosferici
Aspiratie 08-13 Bq/m3 3,94 AR
28 28
3 Depuneri
atmosferice Bq/m2*zi 6.10 AR
4 Apa bruta Bq/m3 1265,9 HD
5 Apa potabila Bq/m3 - -
6 Debit doza gamma μGy/h 0.143 CS
29 29
4. STAREA DE CALITATE A APELOR
4.1. APE DE SUPRAFAŢĂ
In luna februarie , in regiunea Vest, aprecierea stadiului si evolutia calitatii apelor de suprafata s-a realizat prin urmarirea unui numar de 61 sectiuni de control de
monitorizare a calitatii apelor. Rapoartele privind calitatea apelor de suprafata au fost intocmite de Directia Apelor in urma interpretarii analizelor de laborator, pe baza Ord. MMGA nr. 161/2006 armonizat cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul
protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare. Au fost monitorizate raurile: Judetul Arad: Crisul Alb, Mures si afluenti;
Judetul Caras Severin: Timis, Barzava, Caras, Nera, Cerna, Dunare si afluenti; Judetul Hunedoara: Mures , Cris , Jiu Judetul Timis: Bega, Timis, Bega Veche si afluenti si Aranca.
JUDETUL ARAD
Râul Crişul Alb
Supravegherea calităţii apelor de suprafaţă, efectuată de Direcţia Apelor Crişuri
Oradea în luna februarie 2011, în subbazinul Crişului Alb aferent judeţului Arad, s-a realizat printr-o secţiune de control amplasată pe cursul principal Crişul A lb – Vărşand şi Canalul Morilor – Vărşand.
Tabel. 4.1.1. Categorii de calitatea apei subbazinului Crisul Alb
Nr
crt
Cursul
de apă
Secţiunea de
supraveghere
Categoria de calitate
RO Nutri- enţi
Salini-
tate
Polu- anţi
toxici
Alţi indica-
tori
Indicatori depăşiţi
1 Crişul Alb Vărşand I I I II II -
2 Canalul Morilor Vărşand II I II - - -
Conform Ord. MMGA nr. 161/2006, calitatea râului Crişul Alb aferent judeţului Arad,
se încadrează pe lungimea de 160 km (respectiv limită de judeţ -Vărşand, frontieră) în clasa I-a de calitate după grupele de indicatori nutrienţi, salinitate şi poluanţi toxici specifici de origine naturală, iar după grupele regim de oxigen şi alţi indicatori chimici relevanţi se
încadrează în clasa a II-a de calitate pe un tronson de 3 km ( cfl. canalul Morilor – Vărşand, fr. ) Râul Mureş
Rezultatele analizelor fizico-chimice interpretate conform Ordinului nr. 161/2006 pentru fiecare indicator în parte permite încadrarea râului Mureş în una din cele 5 clase de calitate.
C.2. Regimului oxigenului:
În secţiunile de ordin I ale râului Mureş calitatea apei din punct de vedere al regimului de
oxigen se prezintă astfel: - În secţiunile Arad, Nădlac, Săvârşin şi Şoimoş calitatea apei se încadrează în
limitele clasei a II – a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr. În secţiunile de ordin II, indicatorii C.2. se prezintă astfel:
- Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiţi
următorii indicatori: CBO5, CCOCr .
30 30
- Pe Mureş Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a IV-a, fiind depăşiţi următorii indicatori: CBO5, CCOCr , oxigen dizolvat.
- În secţiunile Petriş, Pârâul Mare şi Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a de calitate, fiind depăşiţi CBO5 şi CCOCr.
- În secţiunea Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I, înregistrându-
se depăşire la CBO5.
C.3. Regim de nutrienţi:
- În secţiunile Arad şi Nădlac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II –a de calitate , fiind depăşiţi azotiţii, azotaţii, azotul total şi fosforul total.
- În secţiunile Şoimoş şi Săvârşin calitatea apei se încadrează în limitele clasei I de calitate , fiind depăşiţi azotiţii, azotaţii, azotul total şi fosforul total.
- Pe Canal Ier calitatea apei se încadrează în limitele clasei a III-a de calitate, înregistrându-se depăşiri mari la P, PO4, NO2 şi N.
- În secţiunea Mureţ Mort calitatea apei se încadrează în limitele clasei a V-a,
înregistrându-se depăşiri mari la NH4, P, PO4 şi N. - În secţiunile Petriş şi Bârzava calitatea apei se încadrează în limitele clasei I; nu s-
au înregistrat depăşiri. - În secţiunile Pârâul Mare şi Fiac calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a
, fiind depăşiţi azotiţii şi azotul total.
Compuşii azotului există în mod natural în ape şi apar în concentraţii mai ridicate ca urmare a poluării difuze din agricultură, a deversărilor de ape urbane şi din sectorul
zootehnic. C.4. Salinitatea:
- În secţiunea Nădlac apa corespunde clasei a II-a de calitate , înregistrându-se depăşiri la cloruri, sodiu, calciu şi magneziu.
- În secţiunile Arad, Şoimoş şi Săvârşin calitatea apei corespunde clasei I (s-a analizat doar reziduul fix, care nu a fost depăşit).
- În secţiunile Canal Ier şi Mureş Mort calitatea apei corespunde clasei a IV-a (s-a analizat doar reziduul fix)
- În secţiunile Petriş, Pârâul Mare, Fiac şi Bârzava calitatea apei corespunde clasei I
(s-a analizat doar reziduul fix, care nu a fost depăşit). C.5. Poluanţi toxici specifici de origine naturală:
- În secţiunea Nădlac calitatea apei corespunde clasei I s-au înregistrat depăşiri la mangan, plumb, fier şi bariu. C.6. Alţi indicatori chimici relevanţi:
- În secţiunile Arad, Nădlac, Şoimoş, Săvârşin, pe Canal Ier şi la Pârâul Mare calitatea apei se încadrează în limitele clasei a II-a , înregistrându-se depăşire la fenoli.
- La Mureş Mort calitatea apei corespunde clasei a III-a, înregistrându-se depăşire la fenoli.
În secţiunile Petriş, Fiac şi Bârzava calitatea apei corespunde clasei I; nu s-au înregistrat depăşir
31 31
JUDETUL CARAS – SEVERIN
Reţeaua de supraveghere a calităţii apei (organizată la nivelul R.A. “Apele Române” - Exploatarea Reşiţa) cuprinde 32 secţiuni de control în flux lent. În luna februarie 2011 în judeţ calitatea apei a fost urmărită în 12 secţiuni cu tip de
program de supraveghere situate pe râurile interioare din judeţ, cu tip de program de supraveghere.
Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie Reşiţa din cadrul Sistemului de Gospodărire a Apelor Reşiţa.
Încadrarea calităţii apei s-a făcut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă
curgătoare. Din analiza calităţii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent, pe grupele
reprezentative de indicatori de calitate: regimul de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi
toxici specifici, alţi indicatori chimici relevanţi şi calitatea generală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative, se
poate trage concluzia ca în luna februarie calitatea apei râurilor din judeţul Caraş-Severin a fost bună asigurându-se categoria de apă necesară funcţionării folosinţelor.
În secţiunile monitorizate de pe râurile interioare Timiş şi afluenţi; Bârzava; Caraş şi
afluenţi; Nera Cerna şi afluenţii Dunării, calitatea apei se încadrează în limitele clasei I-II-a de calitate.
Tabel 4.1.2. SITUAŢIA CALITĂŢII APEI în secţiunile de control în flux lent – februarie
2011
32 32
Nr. Crt.
Cursul de Apă Secţiunea
Regim Oxigen
Nutrienţi Salini-
tate
Poluanti
toxici specif
ici
Alti indic. chimici
relevanti Gen.
1 Pârâul Rece
Am.cf.Hididel
2 Timiş Sadova
3 Timiş Av.cf.Potoc I I II - - II
4 Bistra Am.cf.pârâul Lupului
5 Bistra Mărului
Crâşma
6 Bistra Obreja I I - - - I
7 Bârzava Crivaia
8 Secul Am.cf.Bârzava
9 Bârzava Moniom II II I - - II 10 Bârzava Am.cf.Fizeş II II I - - II
11 Caraş Caraşova
12 Nermed Am.cf.Gelug
13 Gârlişte Am.cf.Caraş I I - - - I
14 Jitin Am.cf.Caraş I I - - - I
15 Oraviţa Am.cf.Lişava I I - - - I
16 Lişava Am.cf.Caraş I I - - - I 17 Caraş Vărădia
18 Ciclova Am. Ciclova Română
19 Nera Pătaş
20 Prigor Am.loc.Putna
21 Nera Bozovici
22 Steier Am.cf.Miniş I I - - - I
23 Miniş Am.cf.Tăria I I - - - I 24 Beu Am. păstrăvăria Bei
25 Nera Sasca Montană
26 Nera Naidăş I I I I I I
27 Globul Am.cf. Slătinic I - - I - I
28 Belareca Am.cf.Cerna
29 Cerna Topleţ
30 Valea Mare
Am.priză captare Orsova
31 Dragostele Am.cf.Berzeasca
32 Valea Mare
Am.cf. Boşneag
JUDETUL HUNEDOARA
Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului
Hunedoara în perioada februarie 2011, calitatea apelor de suprafaţă se prezintă astfel: Bazinul hidrografic Mureş:
Tabel 4.1.3. Calitatea apelor de suprafaţă în bazinul hidrografic Mureş
Nr. Curs de apă/ Clasa de calitate
33 33
crt.
Secţiune C2
RO (regim oxigen)
C3
RN ( regim nutrienţi)
C4
S (Salinitate)
C5
PT(poluanţi toxici specifici de origine naturală)
C6(alţi
indicatori chimici relevanţi)
SECŢIUNI MONITORING OPERAŢIONAL
1. Mureş /Brănişca I I II - - -
2. Orăştie /Orăştie I I - - I
3 Cerna /Topliţa I I I I
4. Cerna / Săntuhalm
II I - I
5. Strei /Baru I I I I
6. Strei / Petreni I I - - I
7. Geoagiu /Balşa I I I I
8. Geoagiu /Geoagiu I I I - -
9. Certej /Bârsau I I - - -
10. Lac Faerag/pr. Certej
I I I I
11. Bărbat / priza Hunedoara
I I I - I
12. Râul Mare / priza Deva
I I I - I
13. Peştişele/ priza Ghelari
I I I I
14. Galbena / Haţeg I I - - I
15. Ardeu/Bozeş I I I - I
16. Sârbi/Sârbi II II I - -
17. Boholt/Şoimuş II II I - I
18. Sibişel/pr.Orăştie I I I - I
19. Valea Luncanilor/pr. Boşorod
I I I - I
20. Zlata/Gura Zlata I I I - I
21. Peştiş/Nandru I I I - I
22. Şăcămaş/Săcămaş I I I - I
Bazinul hidrografic Criş:
Caracterizarea calităţii apelor curgătoare de suprafaţă din bazinul hidrografic
Crişuri, aferente judeţului Hunedoara, pe luna februarie 2011 este prezentată în tabelul următor: Tabel 4.1.4. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Crişuri
Nr. crt.
Cursul de apă
Secţiunea de supraveghere
Categoria de calitate Indicatori caracteristici RO Nutrienţi Salini-
tate
Poluanţi toxici specifici
Alţi indicatori relevanţi
1. Crişul Alb Crişcior I I I I II
2. Crişul Alb Baia de Criş I I I - - -
Bazinul hidrografic Jiu:
Activitatea de gospodărire a apelor presupune supravegherea şi protecţia calităţii
apelor prin stabilirea indicatorilor fizico-chimici şi biologici ai apelor de suprafaţă, subterane, lacuri de acumulare, ape uzate şi interpretarea lor conform Normativului nr. 161/16.02.2006
privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a
34 34
corpurilor de apă şi a prevederilor înscrise în acordurile şi autorizaţiile de gospodărire a apelor.
Având în vedere Programul Unitar al Activităţii de Gospodărire a Apelor în luna februarie 2011, Laboratorul de calitatea apei - Sistemul Hidrotehnic Petroşani, a prelevat şi prelucrat 29 probe de apă care au însumat 342 indicatori din care:
Ape de suprafaţă:
- 6 probe de apă, însumând 146 analize fizico-chimice la apele de suprafaţă, la care s-a urmărit regimul de oxigen, gradul de mineralizare şi nutrienţii. Calitatea apei în secţiunile monitorizate se încadrează în clasa I-a de calitate, conform Normativului nr.
161/16.02.2006, privind clasificarea calităţii apelor de suprafaţă, în vederea stabilirii stării ecologice a corpurilor de apă.
Tabel nr. 4.1.5. Calitatea apelor de suprafaţă în b.h. Jiu
Nr.crt. Curs de apă Secţiunea de control R.O. G.M. Nutrienţi Clasa generală
1. Jiul de Est Livezeni I I I I 2. Jiul de Est Petroşani I I I I
3. Taia amonte priza I I I I 4. Jieţ amonte priza I I I I
5. Polatişte amonte priza I I I I 6. Izvorul amonte priza I I I I
Lacuri de acumulare:
1 probă de apă însumând 24 analize fizico-chimice pentru lacul Valea de Peşti la secţiunea: priză. Din punct de vedere fizico-chimic, lacul Valea de Peşti se încadrează în
categoria lacurilor oligotrofe JUDETUL TIMIS
1.Calitatea globală a apelor înregistrată în secţiunile de monitoring din subsistemul
de supraveghere flux lent
In luna februarie în judeţ au fost în urmărire un număr de 17 secţiuni de
monitorizare a calităţii apelor. Subsistemul a funcţionat corespunzător fiind realizate analizele programate de laboratorul de chimie, biologie şi microbiologie al A.B.A. Banat.
Încadrarea calităţii apei s-a facut conform Ordinului 161/iunie 2006, armonizată cu practica de la Nivelul Uniunii Europene în domeniul protecţiei calităţii apelor de suprafaţă curgătoare.
Din analiza calitatii globale a apei în secţiunile de supraveghere în flux lent - situaţie prezentată în anexa la material, pe grupele reprezentative de indicatori de calitate: regimul
de oxigen, nutrienţi, salinitate, poluanţi toxici specifici, alţi indicatori relevanţi şi calitatea globală a cursului de apă reprezentând categoria de calitate cea mai defavorabilă a grupelor reprezentative - se poate trage concluzia ca în luna februarie calitatea apei
râurilor din judeţul Timiş s-a încadrat în clasele de calitate I-III.
În secţiunile de supraveghere de pe: - râul Bega şi afluenţi- calitatea apei pe râul Bega a fost monitorizat în secţiunile Balinţ,
Amonte Timişoara şi Otelec şi s-a încadrat în clasa I- II-a de calitate.
În luna februarie, Conform Manualului de Operare, nu au fost monitorizaţi afluenţii râului Bega.
35 35
- râul Timiş şi afluenţi - calitatea apei s-a încadrat în clasa I-II-a de calitate, excepţie
râul Şurgani, unde din cauza indicatorilor aferenţi grupei nutrienţi, apa a fost de clasa a III-
a de calitate. Calitatea râului Bârzava s-a încadrat în limitele clasei a III-a, la grupa nutrienţi.
- râul Bega Veche şi afluenţi - calitatea apei în secţiunile monitorizate s-a incadrat în
limitele clasei a II- a de calitate . - râul Aranca - în secţiunile amonte Sânnicolau Mare şi Valcani, apa s- a încadrat în
clasa a II-a de calitate. 2.Stadiul calitaţii apei râurilor Bega în secţiunile de supraveghere din subsistemul
flux rapid zilnic
Flux rapid zilnic în secţiunea Otelec pe râul Bega Indicatorii de calitate monitorizaţi zilnic (pH, cloruri, CCOMn/O2, NH4) au avut în general valori care s-au încadrat în limitele clasei a II-a de calitate, excepţie amoniu care s-a
încadrat în limitele clasei a IV-a. Oxigenul dizolvat determinat în luna februarie a avut valori cuprinse între 9,50-11,80 mg/l.
Tabel 4.1.6. Situaţia calităţii apei în secţiunile de control în flux lent din judeţul Timiş pe
luna februarie 2011
Nr. Crt.
Cursul de Apă
Secţiunea
Regim Oxigen
Nutrienţi
Salinitate
Poluanţi toxici
specifici
Alţi ind. Chimici relevanţi
General
1 Bega Luncani
2 Hăuzeasca Am.loc.Fârdea 3 Cladova Am.loc. Cladova
4 Bega Balinţ - I - - - I
5 Săraz Loc. Saceni
6 Biniş Coştei –Ţipari
7 Bega Am.Timişoara I I I I II II
8 Bega Otelec II II I I II II
9 Bega Veche Pişchia
10 Apa Mare Av.cf.Slatina
11 Apa Mare Becicherecu Mic II II - - - II
12 Bega Veche Sânmihaiu German
II I - - - II
13 Bega Veche Cenei II II - - - II
14 Nădrag Am.cf.Timiş
15 Spaia Am.cf.Timiş
16 Timiş Lugoj I I I I II II
17 Timiş Am.cf.Timişana I I - - - I
18 Şurgani Chevereş II III - - - III
19 Pogăniş Otveşti 20 Timiş Şag I I - - - I
21 Lanca Birda Am.loc.Ghilad I II - - - II
22 Timiş Grăniceri II I I II - II
23 Moraviţa Moraviţa I II - - - II
24 Birdanca Am.cf.Bârzava II II - - - II
25 Bârzava Partoş II III II - - III
26 Aranca Am.Sânnicolau II II - - - II
27 Aranca Valcani II II - - - II
36 36
In luna februarie, pe cursurile de apă din judeţul Timiş, au fost asigurate clasele necesare de calitate atât la prizele de alimentare cu apă în scop potabil de la Timişoara, Lugoj cât şi
la prizele altor categorii de folosinţe 4.2. APE UZATE
JUDETUL ARAD
S-au analizat apele uzate de la mai multe staţii de epurare (aflate în evidenţa monitoringului
SGA Arad), amplasate în judeţul Arad, cu evacuare în emisari naturali. Datele sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel 4.2.1. Ape uzate – indicatori depasiti luna februarie 2011
Unitatea
Loc./ jud. Frecvenţă
Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi
SC
CO
MP
AN
IA D
E A
PĂ
AR
AD
SA
ARAD S.E. / jud. Arad
MUREŞ Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri
PECICA S.E. ARAD
MUREŞ Apă canal populaţie
ZONA IND. NV S.E. / ARAD
MUREŞ MORT MUREŞ
Producţie în domeniul industriei
alimentare
NH4: 47,1/30 = 1,57 Extractibile: 23,4/20 = 1,17 Detergenti: 2,2616/0,5 = 4,52
LIPOVA/ jud. Arad
MUREŞ Apă canal populaţie Evac. staţie epurare
NH4: 66,4/30 = 2,21
NĂDLAC S.E./ jud. Arad
MUREŞ Apă canal populaţie Evac. staţie epurare
Nu sunt depăşiri
CURTICI S.E./ jud. Arad
MUREŞ Apă canal populaţie Nu sunt depăşiri
C.A.I. CURTICI CURTICI / ARAD
CANAL DESECAR
E
Fermă zootehnică
CET HIDROCARBURI
ARAD
MUREŞ Producţie energie electrică şi termică
Nu sunt depăşiri
SC ASTRA VAGOANE SA
ARAD
CANAL MUREŞEL
Construcţia şi repararea
materialului rulant (vagoane marfă)
Nu sunt depăşiri
S.C. APEMIN BĂI LIPOVA
LIPOVA/ ARAD
MUREŞ Industrie alimentară
JUDETUL CARAS –SEVERIN
În luna februarie 2011 s-au făcut analize chimice, conform programului de activitate, la următoarele surse de poluare: SC Aquacaraş - Exploatarea Reşita (4 evacuări), SC
Aquacaraş - Exploatarea Caransebeş (2 evacuări), SC Aquacaraş - Exploatarea Otelu Roşu, SC Aquacaraş - Exploatarea Herculane, SC UCM Turnate şi SC TMK Reşi ta (2 evacuări).
37 37
Din interpretarea rezultatelor ( conf. NTPA-001 - privind limitele de încărcare cu poluanţi ale apelor uzate evacuate în resursele de apă şi a NTPA-002 – limitele admisibile
ale apelor uzate evacuate în reţelele de canalizare ale localităţilor) se constată depăşiri ale concentraţiilor indicatorilor analizaţi, după cum urmează: Tabelul 4.2.2. – Ape uzate indicatori depasiti
Unitatea Localitatea Receptor Profil / activ. Indicatori depăşiţi ( mg/l)
SC Aquacaraş Reș iț a Bârzava Gospodărire comunală
Pod CFR Amoniu – 1,34 ori PECO CBO5 – 1,1 ori Amoniu – 1,45 ori Gara de Nord Amoniu – 1,47 ori
SC Aquacaraş Caransebeș Timiș Gospodărire comunală
By-pass CBO5 – 1,18 ori Amoniu – 5,29 ori Evacuare finală Amoniu – 3,7 ori
Au fost efectuate determinări în regim de prestări servicii pentru SC Trapezio Textile SRL Resita si SC Messer România Gaz SRL – PL Resita , totalizând 11 determinări JUDETUL HUNEDOARA
Din rapoartele transmise de Direcţiile Apelor Mureş, Criş şi Jiu, la nivelul judeţului Hunedoara în perioada februarie 2011, situaţia apelor uzate este următoarea:
Bazinul hidrografic Mureş:
Au fost verificate 16 unităţi, la care s-au efectuat analize de control la indicatorii de calitate
ai apelor uzate evacuate.
Tabelul 4.2.3 - Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Mures
Nr. crt.
Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi (val.analizată/val.admisă) mg/l
1. SC MACON SRL
Santuhalm/Hunedoara
Pr. Ursului Fabricare materiale construcţii
Evacuare BCA pH 11,03/8,5 CBO5 26,56/8,5
2. SC REVA SA Simeria/ Hunedoara
r. Strei Reparaţii material rulant
Evacuare staţie epurare Amoniu 5,175/3
3. SC APAPROD SA, CO Deva,p.1-Ilia
Ilia/ Hunedoara
r. Mureş Epurare ape uzate orăşeneşti
Evacuare staţie epurare Amoniu 37,366/30 Suspensii 312/150
4. SC APAPROD SA, CO Geoagiu
Geoagiu/ Hunedoara
r.Geoagiu Epurare ape uzate orăşeneşti
Evacuare staţie epurare Amoniu 26,402/15
3. *CNCAF MINVEST SA Deva Boiţa Haţeg
Boiţa Haţeg/ Hunedoara
r. Galbena
Epurare ape mină
Evacuare staţie epurare pH 9,81/8,5
4. *CNCAF Certej/Huned r. Epurare ape Evacuare iaz
38 38
MINVEST Fil. Certej
oara Certej mină pH 6,26/6,5 Fier 17,6/5 Mangan 8,27/2 Zinc 3,17/1
* Pentru unităţile CNCAF- se asteaptă punctul de vedere al administraţiei naţionale Apele
Române, referitor la aplicarea penalităţilor de depăşire a concentraţiilor maxim admise.
Bazinul hidrografic Criş:
Tabelul 4.2.4 - Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Cris
Nr. crt.
Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi (val.analizată/val.admisă) mg/l
1. Filiala Bradmin SA Brad
Brad/ Hunedoara
Crişul Alb evacuare ape de mină Barza
pH 4,65 Reziduu 5562/2000 Suspensii 110/60 SO4 3861,1/600 Calciu 367,6/300 Magneziu 515,7/100 Fe total 435,74/5 Mangan 127,83/1 Zinc 62,64/0,5 Cupru 0,71/0,1
Bazinul hidrografic Jiu:
S-au recoltat 22 probe însumând 172 analize fizico-chimice la apele uzate evacuate
de surse de poluare. Numărul prelevărilor de probe pe luna februarie variază între 1-2 în funcţie de încadrarea apei evacuate şi debitul evacuat.
În luna februarie 2011 au existat surse de poluare care au evacuat ape uzate necorespunzătoare în receptor. Tabelul nr. 4.2.5. Principalele surse de poluare în bazinul hidrografic Jiu
Nr. crt.
Unitatea Loc./Jud. Receptor Profil/activ. Indicatori depăşiţi (val.analizată/val.admisă) mg/l
1. SC ASVJ Petroşani St. Lonea Blocuri
Petrila Jiul de Est Epurare apă orăşenească
NH4 + 2,24
5.STAREA CALITATII SOLULUI
În cursul lunii februarie 2011, nu au fost efectuate analize de sol de catre nici o
agentie judeteana .
6.GESTIUNEA DESEURILOR
Nr. APM Denumire material stoc/ t Cantitate /
tone Stoc/ tone
Crt. Jan-11 colectată valorificată eliminată Feb-11
REGIUNEA Vest TIMISOARA
1 Arad
1. Deşeuri municipale 0 8658.09 39.46 8618.63 0
2. Sticlă 17.25 0.62 0 0 17.87
3. PET 12.88 10.24 9 0 14.12
4. PE 57.51 72.47 60.26 0 69.72
5. Hârtie/carton 453.95 785.05 819.44 53.96 365.6
6. Uleiuri uzate 8.6 9.07 8.9 0 8.77
7. PCB/PCT 0 0 0 0 0
8. Acumulatori auto 26.83 41.54 46.95 0 21.42
9. Anvelope uzate 172.49 300.56 331.28 0 141.77
Deşeuri lemnoase total, din care 687.17 1475.89 1577.17 0 585.89
10. rumeguş 368.5 435.83 487.94 0 316.39
11. alte deşeuri lemnoase 318.67 1040.06 1089.23 0 269.5
12. Deşeuri spitaliceşti 0 12.23 0 12.23 0
13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 7.43 46 48 0 5.43
14. Deşeuri textile 0 200.29 0.3 199.99 0
2 Caraş-Severin
1. Deşeuri municipale 0 10396.17 0 10396.17 0
2. Sticlă 41.16 3.3 3.3 0 41.16
3. PET 17.402 40.04 37.88 0 19.562
4. PE 15.725 11.55 11.55 0 15.725
5. Hârtie/carton 0 150.68 150.68 0 0
6. Uleiuri uzate 45 1.796 11.74 0 35.056
7. PCB/PCT 0 0
8. Acumulatori auto 34.542 0 11.76 22.782
9. Anvelope uzate 79.13 0 0 79.13
Deşeuri lemnoase total, din care 346.349 929.581 908.987 366.943
10. rumeguş 277.243 439.957 421.45 295.75
11. alte deşeuri lemnoase 69.106 489.624 487.537 71.193
12. Deşeuri spitaliceşti 0 5.259 5.259 0
13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 1.827 2.03 1.802 2.055
14. Deşeuri textile 3.18 3.18
3 Hunedoara
1. Deşeuri municipale 90.6 7638.82 249.53 7389.29 90.6
2. Sticlă 8.5 16 24.5 0
3. PET 23.061 34.664 35.6 22.125
4. PE 102.352 92.19 86.85 107.692
5. Hârtie/carton 221.305 2135.88 2034.43 322.755
6. Uleiuri uzate 46.375 1.1 0.74 46.735
7. PCB/PCT 0 0
8. Acumulatori auto 41.944 19.495 39.1 22.339
9. Anvelope uzate 2885.13 974.18 0 3859.31
Deşeuri lemnoase total, din care 6832.834 3254.019 3358.548 6728.305
10. rumeguş 3235.399 1131.556 1157.874 3209.081
11. alte deşeuri lemnoase 3597.435 2122.463 2200.674 3519.224
12. Deşeuri spitaliceşti 0 5.9 0 5.9 0
13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 12.961 1.175 0 14.136
14. Deşeuri textile 0 0
4 Timiş
1. Deşeuri municipale 200665 13365 5368 1910 206752
2. Sticlă 446.35 0 0 0 446.35
3. PET 178.56 94.38 90.48 0 182.46
4. PE 422.68 150.13 162.69 0 410.12
5. Hârtie/carton 1023.812 1375.449 1389.409 0 1009.852
6. Uleiuri uzate 46.324 31.045 4.174 0 73.195
7. PCB/PCT 0 0 0 0 0
8. Acumulatori auto 137.024 63.46 71.03 0 129.454
9. Anvelope uzate 418.098 85 85 0 418.098
Deşeuri lemnoase total, din care 846.445 0 0 0 846.445
10. rumeguş 537.005 0 0 0 537.005
11. alte deşeuri lemnoase 309.44 0 0 0 309.44
12. Deşeuri spitaliceşti 0 24.024 0 24.024 0
13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 176.037 45.162 65.106 0 156.093
14. Deşeuri textile 126.995 6.949 10.62 0 123.324
1. Deşeuri municipale 200755.6 40058.08 5656.99 28314.09 206842.6
TOTAL REGIUNE
2. Sticlă 513.26 19.92 27.8 0 505.38
3. PET 231.903 179.324 172.96 0 238.267
4. PE 598.267 326.34 321.35 0 603.257
5. Hârtie/carton 1699.067 4447.059 4393.959 53.96 1698.207
6. Uleiuri uzate 146.299 43.011 25.554 0 163.756
7. PCB/PCT 0 0 0 0 0
8. Acumulatori auto 240.34 124.495 168.84 0 195.995
9. Anvelope uzate 3554.848 1359.74 416.28 0 4498.308
Deşeuri lemnoase total, din care 8712.798 5659.49 5844.705 0 8527.583
10. rumeguş 4418.147 2007.343 2067.264 0 4358.226
11. alte deşeuri lemnoase 4294.651 3652.147 3777.441 0 4169.357
12. Deşeuri spitaliceşti 0 47.413 0 47.413 0
13. Deşeuri de echipamente electrice şi electronice 198.255 94.367 114.908 0 177.714
14. Deşeuri textile 130.175 207.239 10.92 199.99 126.504
7. CONSERVAREA NATURII SI A DIVERSITATII BIOLOGICE
JUDETUL ARAD
In cursul lunii februarie, in cadrul Compartimentului Protectia Naturii, Protectie Sol,
Subsol, Biosecuritate, s-au realizat urmatoarele: - s-au emis 27 puncte de vedere catre compartimentul A.C.C., din cadrul A.P.M.
Arad; punctele de vedere, identifica daca, locatia activitatii, care se supune, obligatiilor de mediu, se afla pe raza ori in vecinatatea unei arii naturale protejate, declarata prin acte normative in vigoare si constituie un raspuns, la documentatiile inregistrate la sediul APM
Arad. - s-au intocmit 5 raportari:
- catre Prefectura si MBD, referitoare la activitatea lunara din cadrul compartimentului,
- catre ARPM Timisoara referitoare la fisa judetului;
- catre SR, referitoare la actele emise de catre AP in conformitate cu Ordinul nr. 135/2010 si la evaluarea adecvata;
- catre Consiliul Judetean Arad, privind planul de monitorizare P.A.T.J. al judetului Arad;
- s-au intocmit 7 adrese:
- catre Institutia Prefectului, Consiliul Judetean Arad, Primaria municipiului Arad, DS Arad, SC Compania de Apa Arad, Primariile oraselor/comunelor din judetul Arad, referitoare la noile propuneri de situri Natura 2000,
- catre Condor Club Arad, referitoare la regulamentul de organizare si functionare al ariei naturale protejate Punctul Fosilifer Zabalt,
- catre Institutia Prefectului, Consiliul Judetean Arad, Primaria municipiului Arad, DS Arad, SC Compania de Apa Arad, Primariile oraselor/comunelor din judetul Arad, Univ. de Vest Vasile Goldis Arad, Asociatia pentru Protectia Valorilor Naturale si Culturale
ale Banatului si Crisanei Excelsior, Administratia Parcului Natural Lunca Muresului Arad, Fundatia Carpati, Asociatia pescarilor sportivi Aqua Crisius, Asociatia Speologica Speowest
Arad, d-nului. Ignuta Manuel, referitoare la retrasarea limitelor SCI-urilor raportate la Comisia europeana in 2007, - catre ANPM, ARPM referitoare la modificare limite SCI-uri.,
- catre SC Pomarom SRL Alba Iulia referitoare la completarea documentatiei in vederea autorizarii,
- catre DSA, AJVPS Arad, AVPS Crisius Socodor, Capriorul, Hubertus, Soimul referitoare la actiunea de evaluare a speciilor strict protejate pe 2011, catre AVPS Diana Turnu referitoare la actiunea de evaluare a speciilor strict protejate pe
2011. In cursul lunii februarie nu s-au emis autorizatii de mediu
JUDETUL CARAS – SEVERIN
In luna februarie s-au desfasurat urmatoarele activitati: - au fost analizate si s-au eliberat referate de specialitate, pentru :
- construire locuinte si dotari Bocsa – Primaria Bocsa; - construire centrale eoliene si utilitati - S.C. Wind Energy Moment S.R.L.;
- realizare infrastructura apa uzata la Pojejena si Belobresca - Comuna
Pojejena. - s-a participat la sedinta CAT:
- S.C. Bial Eurom Exim S.R.L. Bucuresti-Construire parc eolian 15 MW Agadici; - S.C. Sifee Energy S.R.L. Selimbar - Parc eolian in extravilanul comunei
Ciclova Romana;
- S.C. Enel Distributie Banat S.A. - Modernizare LEA MT Bozovici racord Prigor;
- S.C. Enel Distributie Banat S.A. - Modernizare LEA 0,4 kV Vodnic, comuna Lupac si Modernizare LEA 0,4 kV Barbosu, comuna Ramna; - S.C. E-on Gaz Distributie S.A. Targu Mures - Inlocuire conducte si
bransamente gaze naturale presiune redusa Resita. - Comuna Prigor - Canalizare menajera si statie de epurare, Borlovenii Vechi si
Patas; - s-au trimis urmatoarele adrese :
- adresa raspuns avize Natura 2000 catre Administratia Muntii Tarcu SCI;
- adrese raspuns catre Institutia Prefectului Judetului Caras-Severin, catre Ocolul Silvic Rusca Montana si catre D.S.Resita - Conventii custodie.
Alte activitati care au avut loc: - participare la Conferinta a II-a de amenajare a padurilor - Otelu Rosu; - recomandare - privind acordarea custodiei R.N. Padurea Ezerisel catre asoc.
Bike Attack; - recomandare - privind acordarea custodiei a 2 rezervatii naturale catre Univ. Eftimie
Murgu Resita JUDETUL HUNEDOARA
In perioada 01.02.2011 – 28.02.2011 s-au efectuat 2 controale in teren pentru
verificarea starii de sanatate a habitatelor/speciilor protejate si anume:
- in situl Natura 2000 Padurea Bejan, unde s-au constatat urmatoarele: existenta mai multor depozite necontrolate de deseuri menajere, provenite din constructii, etc.; numeroase
urme de mijloace motorizate pe cararile din padure, precum si prezenta unui autoturism în padure; cele 2 panouri informative montate de APM Hunedoara au fost deteriorate;
- in rezervatia naturala Padurea Chizid unde s-a remercat starea buna de sanatate a
ecosistemului forestier, atacul ipidelor asupra pinului semnalat in anul 2008 nu s-a extins; nu au fost semnalate incendii sau doboraturi de vant de catre reprezentantii O.S.
Hunedoara care administreaza fondul forestier din zona. Custozii/administratorii ariilor naturale din judet nu au semnalat nici deteriorari ale
starii de conservare a habitatelor naturale sau atacuri ale ursilor/lupilor asupra animalelor
domestice din gospodariile izolate. De asemenea, s-a efectuat un control la Gradina zoologica Hunedoara unde s-a
remarcat starea buna de sanatate a animalelor tinute in captivitate; In urma semnarii contractului de finantare intre Primaria Hunedoara si MMP, se vor continua lucrarile de reabilitare pentru extinderea amplasamentelor existente.
In luna februarie a fost emisa o autorizatie de mediu pentru vanatoare. A fost demarata procedura de evaluare a speciilor strict protejate, fiecare gestionar de Fond
cinegetic prezentand calendarul deplasarilor in teren JUDETUL TIMIS
In luna februarie 2011, in judetul Timis s-au desfasurat urmatoarele activitati: - s-au analizat documentatii in cadrul procedurii de reglemetare pentru stabilirea
necesitatii demararii/nedemararii procedurii de evaluare adecvata si s-au emis referate tehnice de specialitate privind integrarea aspectelor de biodiversitate in etapele de
reglementare pentru diferite obiective; - monitorizarea starii de conservare a ariilor naturale protejate din judet;
- informarea custozilor siturilor de importanta comunitara despre retrasarea limitelor siturilor existente si raportate la Comisia Europeana in 2007, in vederea verificarii daca in cadrul procesului de imbunatatire a preciziei geometrice a limitelor au fost incluse/excluse
anumite zone;
- transmiterea observatiilor referitoare la retrasarea limitelor SCI-urilor existente catre MMP, ANPM si INCDD;
- organizarea dezbaterii publice pentru Regulamentul siturilor Natura 2000 ROSCI0109 Lunca Timisului si ROSPA0095 Padurea Macedonia;
- centralizarea informatiilor si observatiilor inregistrate la dezbaterea publica si
operarea modificarilor la regulament in vederea transmiterii catre MMP spre analizare si aprobare;
- informarea gestionarilor fondurilor de vanatoare cu privire la organizarea evaluarii speciilor de animale strict protejate pentru anul 2011 dupa metodologia transmisa de MMP şi ANPM;
- completarea formularelor E.1.3. si E.1.4 pentru proiectul ,,Evaluarea starii de conservare a biodiversitatii si geodiversitatii din cadrul sitului Tinutul Padurenilor (ROSCI
0250), in vederea elaborarii planului de management conservativ si durabil specific siturilor Natura 2000”, titular Universitatea Babes Bolyai Cluj- Napoca - Facultatea de Geografie;
- participare la sedintele CAT privind parcurgerea etapei de incadrare si stabilirii
necesitatii efectuarii evaluarii impactului asupra mediului si a evaluarii adecvate pentru diferite proiecte;
- intocmirea adreselor de raspuns la solicitari de informatii catre institutiile solicitante; - intocmirea altor raportari curente specifice compartimentului.
In concluzie, mentionam ca in Regiunea Vest, in luna februarie s-au efectuat un numar de 3
controale in ariile protejate si in afara ariilor protejate. S-au eliberat 1 autorizatie de mediu pentru vanatoare
8. POLUARI ACCIDENTALE
In cursul lunii februarie 2011, pe raza teritoriului Regiunii Vest nu s-a produs nici o poluare accidentala sau accidente grave de mediu
Top Related