IPP DATA Research
Martie 2010
Raport de evaluare a calităŃii
serviciilor publice locale
din Municipiul Satu-Mare
2
Acest raport de evaluare a fost realizat de Institutul pentru Politici
Publice (IPP) şi divizia specializată de cercetări sociologice IPP Data
Research, în cadrul proiectului O administraŃie publică performantă
înseamnă servicii publice de calitate pentru cetăŃeni, finanŃat de
Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin
mecanismul Financiar al SpaŃiului Economic European (SEE).
prin Mecanismul Financiar al SpaŃiului Economic European (SEE).
Cercetarea s-a realizat în baza acordului de colaborare încheiat cu
Primăria Municipiului Satu-Mare şi a cuprins 3 etape:
1. Analiza percepŃiilor cetăŃenilor Municipiului Satu-Mare cu privire
la calitatea serviciilor publice furnizate de autoritatea locală,
măsurate cu ajutorul unui sondaj de opinie
2. Analiza dinamicii evoluŃiei parametrilor de furnizare a serviciilor
publice în Municipiul Satu-Mare pe baza informaŃiilor colectate
de Institutul pentru Politici Publice cu ajutorul solicitărilor de
informaŃii de interes public în intervalul 2007 – 2008
3. Analiza indicatorilor de performanŃă şi a mecanismelor de
control a respectării acestor parametri stipulate în contractele
de delegare a gestiunii serviciilor publice, respectiv în
regulamentele de organizare şi funcŃionare a serviciilor.
Cercetarea s-a derulat în perioada 27 ianuarie – 27 februarie 2010.
Autori:
Elena Iorga, Coordonator proiect
Adrian Moraru, Coordonator cercetare sociologică
ConŃinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziŃia
oficială a Mecanismului Financiar al SEE.
3
Analiza percepŃiilor cetăŃenilor Municipiului Satu-Mare cu privire la
calitatea serviciilor publice furnizate de autoritatea locală
Cercetarea cantitativă şi prelucrarea datelor au fost realizate de IPP
Data Research în perioada 2 – 18 februarie 2010. Sondajul realizat în
sistem CATI1 a avut la bază un chestionar semistandardizat incluzând o
serie de itemi cu privire la serviciile publice administrate de autoritatea
locală din Municipiul Satu-Mare şi care a fost anterior agreat cu echipa
de lucru delegată în acest scop de Primarul Municipiului Satu-Mare
Caietul de prezentare grafică a rezultatelor sondajului, respectiv
chestionarul utilizat în cadrul cercetării, sunt anexate prezentului raport.
În cele ce urmează, secŃiunea de faŃă va prezenta câteva date
succinte cu privire la rezultatele statistice înregistrate în cadrul
cercetării sociologice.
PercepŃia privind direcŃia/evoluŃia lucrurilor în localitate vs. calitatea vieŃii
23,4% dintre sătmăreni cred că lucrurile în localitate merg într-o direcŃie
bună, 29,3% sunt de părere că situaŃia este stagnantă (nicio direcŃie) în
timp ce 35,8% spun că direcŃia este greşită. Majoritatea respondenŃilor
spună că viaŃa lor este mai proastă (64,9%) sau mult mai proastă (5,3%)
prin comparaŃia cu anul trecut.
Deprecierea calităŃii vieŃii nu este pusă neapărat pe seama modului în
care este administrat oraşul/în care sunt conduse activităŃile Primăriei,
71,3% dintre respondenŃi spunând că această depreciere a calităŃii
vieŃii este în mică măsură (33,3%) sau chiar deloc (38%) asociată cu
Primăria.
PercepŃia privind calitatea serviciilor din Municipiul Satu-Mare
Serviciile de care cetăŃenii din Satu-Mare se declară în general
mulŃumiŃi sau foarte mulŃumiŃi (păstrând proporŃia în care mai mult de
1 Computer Assissted Telephone Interviewing
4
jumătate dintre respondenŃi au apreciat calitatea serviciului respectiv)
sunt:
1. Iluminatul public: este un serviciu faŃă de care 86,8% dintre
sătmăreni se declară mulŃumiŃi sau foarte mulŃumiŃi
2. Alimentarea cu gaze: este satisfăcătoare pentru 85,3% din
populaŃia municipiului Satu-Mare.
3. Alimentarea cu apă rece este satisfăcătoare pentru 80,3% dintre
sătmăreni.
4. Sistemul de canalizare din zona de reşedinŃă este, de
asemenea, apreciat de 71% dintre respondenŃi.
5. CurăŃenia din zona de reşedinŃă este satisfăcătoare pentru
59,6% dintre respondenŃi.
6. Ordinea şi siguranŃa cetăŃenilor este un serviciu faŃă de care mai
mult de jumătate dintre sătmăreni (55,8%) se declară mulŃumiŃi şi
foarte mulŃumiŃi.
Conform opiniilor înregistrate cu ajutorul sondajului, serviciile publică a căror calitate este considerată a fi deficitară de către sătmăreni –
luând în calcul acele servicii pentru care mai mult de 50% dintre
respondenŃi au răspuns că sunt nemulŃumiŃi sau total nemulŃumiŃi de
respectivul serviciu – sunt:
1. Repararea străzilor şi a trotuarelor: 81,9% dintre sătmăreni sunt
nemulŃumiŃi de calitatea străzilor şi a trotuarelor din Municipiul
Satu-Mare (19% nemulŃumiŃi şi 62,9% total nemulŃumiŃi).
2. Starea spitalelor: este nesatisfăcătoare pentru 62,3% dintre
sătmăreni (36,5% se declară nemulŃumiŃi, iar 26,9% total
nemulŃumiŃi de modul în care arată spitalele din Municipiu).
3. Gestionarea parcărilor reprezintă o problemă pentru 60,9% dintre
sătmăreni (32,% sunt nemulŃumiŃi şi 28,6% total nemulŃumiŃi de
modul în care este gestionată problema parcărilor în Municipiu).
Pentru acele servicii unde cetăŃenii au declarat că sunt total
nemulŃumiŃi de calitatea lor şi de activităŃile gestionate de Primărie în
respectivele domenii, am încercat să identificăm şi potenŃialele
cauze/explicaŃii ale acestei insatisfacŃii.
5
În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai frecvente nemulŃumiri
ale cetăŃenilor asociate fiecăruia dintre serviciile publice incluse în
chestionar.
Serviciu/activitate gestionată
de municipalitate
Principalele cauze ale nemulŃumirilor
cetăŃenilor
Iluminatul public - Nu se schimbă corpurile de
iluminat arse - Prea puŃine corpuri de iluminat
Alimentarea cu gaze - Gazele nu au presiune - Putere calorică mică
Alimentarea cu apă rece - Apa rece este murdară - Se întrerupe alimentarea cu apă - Monopol la funizor
Sistemul de canalizare - Canalizările nu se curăŃă, sunt
înfundate - Canalizări care refulează
Transportul în comun
- Autobuze prea puŃine - Autobuzele sunt murdare, vechi,
unele neîncălzite - Vin rar - Autobuzul 13 nu îşi face traseul
până la capăt - Transportul public nu e gratuit
Starea şcolilor şi a grădiniŃelor
- Sunt prea puŃine, nu se află în apropierea locuinŃei
- Se desfiinŃează şcoli - Nu sunt dotări corespunzătoare - Prea politizate
CurăŃenia în zona de reşedinŃă
- Florisal vine prea rar - CurăŃenia se face superficial, nu
se mătură - Nu există mai multe firme de
curăŃenie
Ordinea şi siguranŃa cetăŃenilor
- Nu sunt efective de poliŃie care să patruleze pe străzi
- Nu este post de poliŃie în zonă - Nu sunt suficienŃi poliŃişti - PoliŃia comunitară nu se implică
Organizarea şi susŃinerea
activităŃilor culturale
- Nu există cinematograf - PuŃine manifestări culturale - PuŃine activităŃi culturale pentru
copii Amenajarea parcurilor şi
6
locurilor de joacă - PuŃine parcuri şi locuri de joacă - La periferii nu există - Nu sunt întreŃinute corespunzător - Nu există mobilier urban
FluenŃa traficului rutier - Aglomerat - Poduri puŃine - Prea multe sensuri unice - Semafoare necorelate
Organizarea şi susŃinerea
activităŃilor sportive
- Nu sunt baze sportive - Nu sunt terenuri de sport - Nu se investeşte local în sport - Nu se susŃine echipa locală de
fotbal - Nu sunt spaŃii pentru susŃinerea
activităŃilor sportive de către persoane cu handicap
- Nu este patinoar
Gestionarea parcărilor
- Locuri de parcare insuficiente - Nu sunt locuri de parcare
amenajate - Locuri de parcare prea scumpe,
riveranii plătesc locul de parcare în faŃa casei
- Aparate (parcometre) stricate
Starea spitalelor
- Lipsa curăŃeniei în spitale - Nu sunt dotări - CorupŃie – medicii cer bani
pacienŃilor - Se plătesc medicamentele,
tratamentele în spital - Personal slab calificat
Repararea străzilor şi a
trotuarelor
- Foarte multe gropi - Nu sunt trotuare - Nu s-a asfaltat deloc în ultimii 30
de ani Nu s-au făcut reparaŃii de 10 ani
- Starea proastă a trotuarelor - Nu se fac bine reparaŃiile, nu
rezistă
7
Agenda cetăŃeanului – care sunt, în opinia sătmărenilor, cele mai
importante probleme de care Primăria ar trebui să se ocupe în 2010
Întrebarea din chestionar a vizat în mod explicit o prioritizare a
problemelor, solicitând respondentului să menŃioneze care sunt, în
opinia sa, cele mai importante două probleme pe care Primăria ar
trebui să le rezolve în anul 2010.
Din cele 730 de răspunsuri referitoare la problemele cărora Primăria ar
trebui să acorde prioritate în soluŃionare pe anul 2010, cele mai
frecvente menŃiuni au fost:
1. Repararea străzilor şi a trotuarelor – 603 menŃiuni (465 de
răspunsuri în care a fost prima menŃiune şi 138 de răspunsuri în
care a fost a doua menŃiune)
2. Starea spitalelor – 223 de menŃiuni (67 – prima opŃiune, 156 – a
doua opŃiune)
8
3. Gestionarea parcărilor – 138 de menŃiuni (52 – prima menŃiune,
86 – a doua menŃiune).
Comparând răspunsurile cu gradul de satisfacŃie al locuitorilor
Municipiului Satu-Mare faŃă de calitatea serviciilor constatăm
consistenŃa răspunsurilor, întrebarea privind prioritizarea problemelor
având totodată şi rol de control. RespondenŃii au apreciat urgenŃa
soluŃionării problemelor legate de acele servicii pe care la întrebarea
anterioară le identificaseră drept deficitare (repararea străzilor şi a
trotuarelor, starea spitalelor, gestionarea parcărilor).
Proiecte prioritare pentru Municipiu Satu-Mare
În ordinea importanŃei proiectelor municipalităŃii supuse chestionării,
aşa cum au fost acestea apreciate de sătmăreni, au reieşit:
1. Zona de agrement cu apă termală: 90,8% dintre respondenŃi
apreciază că acest proiect este foarte important (60,3%),
respectiv important (30,5%) pentru Municipiu;
2. Construirea unui pod peste Someş în zona străzii ştrandului: 86,5%
dintre locuitorii Municipiului Satu-Mare apreciază această
iniŃiativă drept foarte importantă (65%) sau importantă (21,5%);
3. Realizarea unei parcări subterane în PiaŃa LibertăŃii concomitent
cu eliminarea parcărilor din zona centrală: 66,5% dintre
sătmăreni consideră acest proiect important (26% foarte
important şi 40,5% mai degrabă important).
4. Modernizarea cartierului Sătmărel: datorită profilului de interes
zonal al proiectului, acesta a reieşit ultimul în ordinea importanŃei
apreciate de respondenŃi – doar jumătate dintre sătmăreni
apreciază drept importantă investiŃia în modernizarea cartierului.
Gradul de satisfacŃie în privinŃa activităŃii derulate de autorităŃile locale: Primar, Consiliul Local, angajaŃii Primăriei
Potrivit rezultatelor centralizate, sătmărenii se declară în general
mulŃumiŃi (41,8%) şi foarte mulŃumiŃi (17%) de activitatea Primarului.
În ceea ce priveşte activitatea consilierilor locali, numărul răspunsurilor
a fost semnificativ mai mic – puŃin peste jumătate dintre cei intervievaŃi
9
au răspuns la această întrebare, dintre aceştia 22,3% declarându-se
mulŃumiŃi şi 9,3% foarte mulŃumiŃi de activitatea consilierilor. Procentul
celor care se declară nesatisfăcuŃi de activitatea consilierilor locali este
de 27,3% (21% mai degrabă nemulŃumiŃi şi 6,3% foarte nemulŃumiŃi).
Activitatea angajaŃilor Primăriei a fost apreciată drept mulŃumitoare de
50,6% dintre cei care au răspuns la această întrebare în cadrul
interviului telefonic, în timp ce doar 5,3% sunt nemulŃumiŃi sau foarte
nemulŃumiŃi de prestaŃia funcŃionarilor din Primărie.
Analiza dinamicii evoluŃiei parametrilor de furnizare a serviciilor publice
în Municipiul Satu-Mare pe baza informaŃiilor colectate de Institutul
pentru Politici Publice cu ajutorul solicitărilor de informaŃii de interes
public în
intervalul 2007 – 2008
Analiza de faŃă permite o abordare originală prin aceea că pune faŃă
în faŃă situaŃia analizei parametrilor de calitate ai principalelor servicii
publice administrate de autoritatea locală prin comparaŃie cu alte
unităŃi administrativ – teritoriale de acelaşi rang, cu percepŃia
beneficiarilor direcŃi ai serviciilor publice. Scopul unei asemenea
analize este acela de a identifica în ce măsură anumite vulnerabilităŃi
ale acestor servicii sunt sau nu resimŃite la nivelul populaŃiei sau,
dimpotrivă, de a sublinia faptul că aşteptările populaŃiei de la
autoritatea locală determină o percepŃie uneori negativă asupra
performanŃelor într-un anumit domeniu când, în realitate, autoritatea
10
locală se situează în fruntea clasamentului naŃional în respectivul
domeniu.
Datele prezentate în această secŃiune a raportului au fost colectate
de Institutul pentru Politici Publice cu ajutorul unor chestionare
standardizate transmise tuturor Primăriilor de municipii reşedinŃă de
judeŃ în intervalul 2007 – 2008 şi reflectă situaŃia serviciului în cauză la
finele anului 20082, punctând poziŃia municipiului într-un clasament
naŃional pe respectivul indicator principal al serviciului.
În secŃiunea de faŃă au fost analizate următoarele servicii:
1. Alimentarea cu apă
2. Iluminat public
3. Salubrizare
4. Transport public
5. Administrarea reŃelei de străzi municipale
6. Administrarea parcurilor şi spaŃiilor verzi
7. PoliŃia comunitară
Alimentare cu apă
Pentru acest serviciu au fost avuŃi în vedere doi indicatori de
infrastructură:
- Accesul populaŃiei la reŃeaua de alimentare cu apă
- Ponderea reŃelei mai vechi de 30 ani
Municipiul Satu-Mare înregistra la finalul anului 2008 un grad de
racordare la reŃeaua de alimentare cu apă de 99%, peste media
naŃională de 93%, ocupând locul 2 în ierarhia municipiilor reşedinŃă de
judeŃ la nivel naŃional.
2 Datele sunt colectate şi prelucrate în intervalul martie – mai a fiecărui an pentru
anul încheiat. În prezent sunt în curs de colectare informaŃiile aferente anului 2009.
11
În ceea ce priveşte vechimea sistemului de alimentare cu apă,
ponderea reŃelelor mai vechi de 30 de ani era în 2008 de 20% (media
naŃională – 44%), Satu-Mare fiind al treilea municipiu din Ńară care
înregistra un grad de înnoire a infrastructurii serviciului.
Analizând sub rezerva limitelor de comparaŃie percepŃia cetăŃenilor
asupra calităŃii serviciului (cu menŃiunea că această percepŃie se
referă în special la produs – apa potabilă şi mai puŃin la infrastructura,
care este un element colateral), performanŃele serviciului sunt
confirmate de satisfacŃia sătmărenilor, gradul de apreciere fiind în
acest caz de peste 80%.
Iluminat public
Pentru analiza serviciului de iluminat public au fost analizaŃi doi
indicatori:
- Ponderea străzilor cu iluminat public din totalul străzilor din
Municipiu
- Durata medie a întreruperilor neprogramate constatate la
reŃeaua de iluminat public.
La finele anului 2008, Municipiul Satu-Mare se situa peste media
naŃională în privinŃa ponderii străzilor cu iluminat public în totalul
străzilor din Municipiu, fiind pe primul loc în Ńară în acest sens, potrivit
datelor raportate de municipalitate.
În ceea ce priveşte durata medie a întreruperilor neprogramate
constatate la reŃeaua de iluminat public, aceasta era de 7 ore la finele
anului 2008, prin comparaŃie cu media naŃională de 64 de ore.
Prin comparaŃia cu percepŃiile înregistrate cu ajutorul cercetării
sociologice, calitatea serviciului măsurată limitativ prin parametrii
propuşi confirmă gradul de satisfacŃie de peste 80%.
Salubrizare
Indicatorii analizaŃi cu regularitate în cercetările IPP asupra
performanŃelor serviciului de salubrizare sunt:
- FrecvenŃa colectării deşeurilor (de la populaŃie, agenŃi
economici, instituŃii publice)
12
- Ponderea accesului populaŃiei la infrastructură de colectare
selectivă (existenŃa recipientelor de colectare selectivă a
deşeurilor pe suprafaŃa Municipiului)
Municipiul Satu-Mare se situa în 2008 sub media naŃională a frecvenŃei
de colectare a deşeurilor de la populaŃie care era de 4,2
ori/săptămână, în timp ce în Satu-Mare indicele era de 3,5 ori pe
săptămână (locul 6 din 9 posibile, funcŃie de numărul de colectări).
În ceea ce priveşte însă ponderea accesului populaŃiei la infrastructura
de colectare selectivă, aceasta era în 2008 de 67%, semnificativ mai
mare decât media naŃională de 43%, conform indicatorilor raportaŃi,
plasând Municipiul Satu-Mare pe locul al 5-lea în Ńară în acest sens.
Raportând aceste informaŃii la percepŃia calităŃii curăŃeniei în
localitate, constatăm că în general serviciul este satisfăcător pentru
cetăŃeni (596% se declară mulŃumiŃi şi foarte mulŃumiŃi), chiar dacă,
aşa cum am arătat, anumiŃi parametri se situau în 2008 sub media
naŃională. În ceea ce priveşte procentul celor care se declară
nemulŃumiŃi de curăŃenia din zona de reşedinŃă, sunt relativ frecvente
menŃiunile cu privire la operatorul de salubrizare Florisal care, potrivit
cetăŃenilor, nu prestează un serviciu de calitate (vin rar, nu curăŃă
corespunzător).
Transport public
Indicatorii analizaŃi pentru serviciul public de transport în comun sunt:
- Vechimea mijloacelor de transport în comun
- Gradul de accesibilitate la transportul în comun (numărul de
mijloace de transport în comun/lungimea reŃelei de străzi)
Referitor la primul indicator - vechimea mijloacelor de transport în
comun, Municipiul Satu-Mare se situa la sfârşitul anului 2008 peste
media naŃională (10,9 ani) cu o vechime medie de 13,3 ani a parcului
de mijloace de transport în comun, ocupând locul 10 din 26 într-un
clasament al municipiilor în acest sens.
În ceea ce priveşte accesibilitatea, şi în cazul acestui indicator
parametrii arată o valoare sub media naŃională, cu un grad de
accesibilitate de 0,25.
SatisfacŃia sătmărenilor faŃă de acest serviciu este şi ea relativă: 34,8%
apreciază serviciul drept mulŃumitor sau foarte mulŃumitor, 10,2% se
declară nemulŃumiŃi sau foarte nemulŃumiŃi de serviciu. Printre cauzele
13
principale ale nemulŃumirilor faŃă de calitatea serviciului se numără,
aşa cum am arătat anterior: numărul mic de mijloace de transport în
comun, durata mare de aşteptare. Numărul mare de non-răspunsuri
este asociat în special cu cei care nu folosesc în mod curent serviciul
de transport public.
Administrarea reŃelei de străzi
Indicatorii analizaŃi pentru serviciul de administrare a reŃelei de străzi în
analizele uzuale ale IPP sunt:
- Ponderea străzilor modernizate în totalul reŃelei de străzi
- Costul mediu pe km de stradă modernizată
În cazul de faŃă pentru consistenŃa cu cercetarea făcută prin
instrumente sociologice s-a avut în vedere doar primul indicator,
potrivit căruia Municipiul Satu-Mare se situa la începutul anului trecut
pe locul 4 în Ńară, cu 89% dintre străzi modernizate.
Totuşi potrivit rezultatelor centralizate în urma sondajului, repararea
străzilor şi a trotuarelor reprezintă cea mai mare problemă a
sătmărenilor: conform răspunsurilor primite, peste 80% dintre locuitorii
Municipiului sunt nemulŃumiŃi de calitatea lucrărilor de reparaŃii la străzi
şi trotuare, acuzând lipsa trotuarelor, numărul mare de gropi, calitatea
slabă a lucrărilor de reparaŃii.
Administrarea parcurilor şi spaŃiilor verzi
Principalii indicatori analizaŃi în cazul măsurării serviciului de
administrare a parcurilor şi spaŃiilor verzi sunt:
- SuprafaŃa de spaŃiu verde pe cap de locuitor
- Costul mediu anual de întreŃinere a parcurilor
Municipiul Satu-Mare înregistra la începutul anului trecut o suprafaŃă
verde/cap de locuitor de 14,1 m2, mai mare decât media la nivel
naŃional (9,6 m2/locuitor) ocupând locul 13 din 40 în Ńară în acest sens.
În ceea ce priveşte costul mediu anual de întreŃinere a parcurilor din
municipiu, acestea nu au putut fi determinate deoarece nu se
regăsesc printre datele raportate de municipalitate pentru anul 2008.
14
Sătmărenii sunt în general mulŃumiŃi de modul în care sunt administrate
parcurile şi locurile de joacă (50,6%), deşi există şi cazuri de cetăŃeni
care s-au declarat total nemulŃumiŃi de acest serviciu, principalele
cauze fiind numărul mic de parcuri şi locuri de joacă (în special la
periferie).
PoliŃia Comunitară
Indicatorii utilizaŃi pentru a măsura eficienŃa serviciului asigurat de
PoliŃia Comunitară sunt:
- Numărul de poliŃişti comunitari la 1000 de locuitori
- Volumul activităŃii poliŃiştilor comunitari
În privinŃa numărului de poliŃişti comunitari, la sfârşitul anului 2008
Municipiul Satu-Mare se situa mult sub media naŃională, cu doar 1,01
poliŃişti la mia de locuitori. Această nevoie este resimŃită şi la nivelul
populaŃiei, 37,9% dintre cetăŃeni declarând că sunt nemulŃumiŃi sau
total nemulŃumiŃi de ordinea şi siguranŃa din Municipiu, prima cauză
identificată fiind numărul prea mic de poliŃişti care patrulează pe străzi.
Referitor la volumul de activitate al poliŃiştilor comunitari sătmăreni, şi
acesta era în 2009 la început mai mare decât media naŃională, cu o
valoare de medie de 22,74 de infracŃiuni aplicate de un poliŃist
comunitar.
Coroborând cifrele furnizate de parametrii comunicaŃi în urma solicitării
de informaŃii cu răspunsurile primite de la cetăŃeni în cadrul sondajului
de opinie, recomandăm analiza activităŃii PoliŃiei Comunitare şi
redistribuirea/redimensionarea efectivelor însărcinate să asigure paza şi
ordinea publică în municipiu.
15
Analiza indicatorilor de performanŃă şi a mecanismelor de control a
respectării acestor parametri stipulate în contractele de delegare a
gestiunii serviciilor publice, respectiv în regulamentele de organizare şi
funcŃionare a serviciilor
Această secŃiune are în vedere analiza modului de administrare a
serviciilor publice (cu accent pe serviciile publice aflate în concesiune
către operatori privaŃi, dar nu limitativ), din perspectiva includerii unor
indicatori de performanŃă care să permită controlul strict al calităŃii
serviciului respectiv.
În acest sens au fost analizate pentru Municipiul Satu-Mare următoarele
servicii/documente:
1. Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – Regulamentul
serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare
2. Serviciul de salubrizare şi serviciul de administrare parcuri şi zone
verzi – Regulamentul serviciului de salubrizare a Municipiului Satu-
Mare aprobat prin Anexa nr. la HCL nr. 149/30 iulie 2009 şi
Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de
salubrizare a Municipiului Satu-Mare prin concesiune nr. 462/29
decembrie 2005
3. Serviciul de transport public local – HCL nr. 208/27 octombrie
2005 pentru aprobarea concesionării directe a serviciilor de
transport urban de călători către SC Transurban S.A. Satu-Mare,
HCL nr. 210/28 august 2008 privind programul municipal de
transport , HCL nr. 212/10 noiembrie 2005 privind aprobarea
Regulamentului de delegare a gestiunii serviciilor publice privind
activitatea regulată de transport public local şi a contractului de
concesiune privind activitatea regulată de transport public local
de călători între Municipiul Satu-Mare şi S.C. Transurban Satu-
Mare S.A.
16
Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare
Serviciul este concesionat către operatorul unic S.C. APASERV SATU-
MARE S.A., constituit în conformitate cu HCL nr. 16/83/25 august 2004,
având ca principal obiect de activitate asigurarea necesarului de apă
potabilă al populaŃiei şi colectarea apelor uzate şi epurarea lor înainte
de descărcare la emisar.
Potrivit art. 4 (1) din Regulament, „serviciile prestate prin sistemele de
alimentare cu apă şi de canalizare au drept scop asigurarea
alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toŃi
utilizatorii [..] şi trebuie să îndeplinească [..] parametrii tehnologici şi
programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare şi cerinŃele
indicatorilor de performanŃă aprobate de autoritatea administraŃiei
publice locale”.
Cap. VIII din Regulament, intitulat Indicatori de performanŃă şi calitate,
include la art. 223 referiri la indicatorii de performanŃă minimali,
generali şi garantaŃi pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare
din Anexa 1 la Regulament.
Indicatori de performanŃă generali:
a. BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR
1. Numărul de solicitări de branşare/numărul de solicitări de
racordare ale utilizatorilor la sistemul public de alimentare cu
apă şi/sau canalizare, diferenŃiat pe utilităŃi şi pe categorii de
utilizator
2. Numărul de solicitări la care intervalul de timp dintre momentul
înregistrării cererii de branşare/racordare a utilizatorului până la
17
primirea de către acesta a avizului de branşare/racordare este
mai mic de 15/30/60 de zile
b. CONTRACTAREA FURNIZĂRII APEI/PRELUĂRII APELOR UZATE ŞI
METEORICE
3. Numărul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori,
raportat la numărul de solicitări
4. Procentul din contractele de la lit. a) încheiate în mai puŃin de 30
de zile calendaristice
5. Numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale,
raportate la numărul total de solicitări de modificare a
prevederilor contractuale rezolvate în 30 de zile
c. MĂSURAREA ŞI GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ
6. Numărul anual de contoare montate, ca urmare a solicitărilor,
raportat la numărul de solicitări, pe tipuri de apă furnizată
7. Numărul anual de contoare montate, ca urmare a solicitărilor,
raportat la numărul de utilizatori fără contor
8. Numărul anual de reclamaŃii privind precizia contoarelor
raportat la numărul total de contoare, pe tipuri de apă furnizată
şi categorii de consumatori
9. Ponderea din numărul de reclamaŃii justificate
10. Procentul de solicitări (pct. 8) care au fost rezolvate în mai puŃin
de 8 zile
11. Numărul de sesizări privind parametrii apei furnizate raportat la
numărul total de utilizatori
12. Cantitatea de apă furnizată raportată la numărul total de
locuitori de tip casnic deserviŃi
d. CITIREA, FACTURAREA ŞI ÎNCASAREA CONTRAVALORII
SERVICIILOR DE APĂ ŞI CANALIZARE FURNIZATE/PRESTATE
13. Numărul de reclamaŃii privind facturarea raportat la numărul
total de utilizatori
14. Procentul de reclamaŃii de la pct. 13 în termen de 10 zile
18
15. Procentul de reclamaŃii de la pct. 13 care s-a dovedit a fi
justificate
16. Valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea
totală a facturilor emise
e. ÎNTRERUPERI ŞI LIMITĂRI ÎN FURNIZAREA APEI ŞI ÎN PRELUAREA
APELOR DE ACALIZARE. ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE
17. Numărul de întreruperi neprogramate anunŃate, pe categorii de
utilizatori
18. Numărul de utilizatori afectaŃi de întreruperile neprogramate
anunŃate raportat la număr total de utilizatori, pe categorii
19. Durata medie a întreruperilor raportate la 24 de ore pe categorii
de utilizatori
20. Numărul de întreruperi accidentale, pe categorii de utilizatori
21. Numărul de utilizatori afectaŃi de întreruperile accidentale
raportat la total utilizatori, pe categorii
f. ÎNTRERUPERI PROGRAMATE
22. Numărul de întreruperi programate
23. Durata medie a întreruperilor programate raportată la 24 de ore
24. Numărul de utilizatori afectaŃi de aceste întreruperi raportat la
total utilizatori, pe categorii de utilizatori
25. Numărul de întreruperi cu durata programată depăşită raportate
la total întreruperi programate, pe categorii de utilizatori
g. ÎNTRERUPERI DATORATE NERESPECTĂRII PREVEDERILOR
CONTRACTUALE DE CĂTRE UTILIZATOR
26. Numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea/prestarea
serviciilor pentru neplata facturii raportat la număr total utilizatori,
pe categorii
27. Numărul de contracte reziliate pentru neplata serviciilor furnizate
raportat la număr total de utilizatori, pe categorii de utilizatori
28. Numărul de întreruperi datorate nerespectării prevederilor
contractuale, pe categorii de utilizatori, tipuri de servicii şi clauze
contractuale nerespectate
19
29. Numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea serviciilor,
realimentaŃi în mai puŃin de 3 zile, pe categorii de utilizatori şi
tipuri de servicii
h. CALITATEA SERVICIILOR FURNIZATE/PRESTATE
30. Numărul de reclamaŃii privind parametrii de calitate ai apei
furnizate raportat la număr total de utilizatori, pe tipuri de
utilizatori şi tipuri de apă furnizată (potabilă sau industrială) şi
parametrii reclamaŃi
31. Procentul din reclamaŃiile pct. 30 care s-au dovedit a fi din vina
operatorului
32. Valoarea despăgubirilor plătite de operator pentru
nerespectarea condiŃiilor şi parametrilor de calitate stabiliŃi prin
contract, raportată la valoarea facturată, pe tipuri de servicii şi
categorii de utilizatori
33. Numărul de reclamaŃii privind gradul de asigurare în funcŃionare
raportat la numărul de utilizatori
i. RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR
34. Numărul de sesizări scrise, altele decât cele prevăzute la
celelalte articole în care se precizează că este obligatoriu
răspunsul operatorului, raportat la total sesizări
35. Procentul din totalul de la pct. 34 la care s-a răspuns într-un
termen mai mic de 30 de zile calendaristice
Indicatori de performanŃă garantaŃi
a. PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ
1. Pierderea de apă în reŃea exprimată ca raport între cantitatea
de apă furnizată şi cea intrată în sistem
2. Gradul de extindere al reŃelei exprimat ca raport între lungimea
reŃelei dată în funcŃiune la începutul perioadei luate în calcul şi
cea de la sfârşitul perioadei luate în calcul
3. Consumul specific de energie electrică pentru furnizarea apei,
calculat ca raport între cantitatea totală de energie consumată
20
trimestrial/anual pentru funcționarea sistemului şi cantitatea de
apă furnizată
4. Durata zilnică de alimentare cu apă calculată ca raport între
numărul mediu zilnic de ore în care se asigură apa la utilizator şi
24 de ore, pe categorii de utilizatori
5. Gradul de acoperire exprimat ca raport între lungimea reŃelei de
distribuŃie şi lungimea totală a străzilor
6. Gradul de contorizare exprimat ca raport între numărul de
utilizatori care au contoare la branşament şi numărul total de
utilizatori
b. PENTRU SISTEMUL DE CANALIZARE
1. Gradul de deservire exprimat ca raport între lungimea reŃelei de
canalizare şi lungimea totală a străzilor
2. Gradul de extindere al reŃelei de canalizare exprimat ca raport
între lungimea străzilor cu sistem de canalizare dată în funcŃiune
la începutul perioadei luate în calcul şi cea de la sfârşitul
perioadei luate în calcul
3. Consumul specific de energie electrică pentru evacuarea şi
epurarea apelor uzate, calculat ca raport între cantitatea totală
de energie electrică consumată trimestrial/anual pentru
asigurarea serviciului şi cantitatea de apă uzată evacuată.
Pe lângă indicatorii generali şi indicatorii minim garantaŃi, în
Regulament există şi o serie de indicatori statistici pentru serviciile de
alimentare cu apă şi canalizare, care urmăresc aspecte legate de
acces la serviciu (branşarea/racordarea utilizatorilor), gestiunea
consumului de apă şi abateri ale utilizatorilor de la condiŃiile de
contract.
Propuneri IPP: Gradul de acoperire a indicatorilor propuşi pentru
măsurarea calităŃii serviciului de apă şi canalizare în prezent este
suficient de acoperitor pentru toate categoriile principale de
elemente care necesită a fi urmărite: acces la serviciu, calitatea
infrastructurii, satisfacŃia utilizatorilor. Dat fiind specificul serviciului şi
21
cerinŃele specifice privind calitatea produsului – apa – considerăm
că ar fi recomandabil ca o secŃiune privind indicatorii minimali de
calitate ai apei să intre în categoria indicatorilor minim garantaŃi,
chiar dacă aceste cerinŃe sunt parte intrinsecă a contractului şi fac
obiectul buletinelor de analiză.
O primă recomandare cu caracter general referitoare la indicatorii
de performanŃă cuprinşi în Regulament este aceea a ataşării unor
valori minim acceptabile pentru aceşti indicatori, funcŃie de care să
poată fi măsurată în mod real performanŃa serviciului, respectiv
dinamica evoluŃiei în timp a anumitor indicator. În absenŃa oricăror
valori ataşate indicatorilor cuprinşi în Anexa 1, practic măsurarea
este imposibilă, iar responsabilitatea operatorului în legătură cu
nerespectarea indicatorilor de performanŃă nu poate fi angajată.
Facem referire în acest caz la prevederile unora dintre articolele
cuprinse în Regulament care pot fi translatate şi transformate cu
uşurinŃă în valori minimale pentru anumiŃi indicatori: ex: art. 29 –
avarii:
1) Întreruperea accidentală, totală sau parŃială, a
livrării apei potabile pentru o perioadă mai mare
de 6 ore;
2) Defectarea sau ieşirea accidentală din funcŃiune a
utilajelor [..] care conduc la reducerea cantităŃilor
utilizabile cu mai mult de 30% pe o durată mai
mare de 72 de ore etc.
Prin indicatorii de performanŃă stabiliŃi pentru serviciul de alimentare cu
apă, autoritatea locală ar trebui să stabilească un parametru maxim
(număr maxim de avarii/întreruperi accidentale) pentru unitatea de
timp luată ca interval de monitorizare (trimestru). Depăşirea acestui
parametru ar atrage în mod automat sancŃionarea operatorului.
FaŃă de indicatorii propuşi în Anexa 1, IPP recomandă şi introducerea
unor indicatori care Ńin de eficienŃa intervenŃiei în caz de avarie,
respectiv de infrastructura serviciului (acesta din urmă poate fi încadrat
la categoria de indicatori statistici şi urmărit anual în planul de investiții
realizat la nivelul serviciului)
- Durata maximă de intervenŃie în caz de avarie la reŃele
22
- Ponderea reŃelelor de alimentare cu apă/canalizare mai vechi
de x ani
FaŃă de regulamente similare analizate, apreciem în mod deosebit în
cazul Regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi canalizare al
Municipiului Satu-Mare introducerea unei prevederi care vizează
modernizarea procesului de monitorizare a calităŃii serviciului prin
crearea unei baze de date în format electronic care să conŃină
parametrii tehnici şi indicatori măsurabili, cu acces imediat la
informaŃie (art. 60, 61) şi recomandă în acest sens autorităŃii locale să
analizeze în perioada următoare oportunitatea dezvoltării unui proiect
în acest sens pentru Programul OperaŃional Dezvoltarea CapacităŃii
Administrative care finanŃează acest tip de investiŃii.
De asemenea, apreciem actualizarea la zi a informaŃiilor disponibile
pe pagina de internet a operatorului APASERV, precum şi posibilitatea
de comunicare on-line cu utilizatorii.
23
Serviciul de salubrizare. Serviciul de administrare parcuri, zone verzi
Ambele servicii sunt concesionate către acelaşi operator - S.C.
FLORISAL S.A. din anul 2005, obiectul contractului de concesiune fiind:
- Salubrizarea stradală
- Salubrizarea menajeră de la persoanele fizice şi juridice de pe
raza Municipiului Satu-Mare
- Administrarea rampei de depozitare a deşeurilor, situată în
Municipiul Satu-Mare
- Amenajarea şi întreŃinerea zonelor verzi, a parcurilor şi grădinilor
publice
- Amenajarea, întreŃinerea şi exploatarea lacurilor
- Colectarea şi gestionarea deşeurilor recuperabile.
Potrivit art. 17 din contract, indicatorii de performanŃă pentru serviciile
concesionate sunt cuprinşi în Caietul de sarcini care este parte
integrantă a contractului3 şi au fost stabiliŃi prin Regulamentul de
organizare şi funcŃionare a serviciilor publice de salubrizare a
Municipiului Satu-Mare, aprobat prin HCL nr. 76/28 aprilie 2005. În
prezent conform documentelor furnizate de Primăria Municipiului Satu-
Mare, Consiliul Local a adoptat un nou Regulament al serviciului de
salubrizare prin HCL nr. 149/30 iulie 2009, însă contractul de concesiune
nu a fost amendat în consecinŃă.
De asemenea, analizând prin comparaŃie obiectul contractului de
concesiune – care include practic două tipuri de servicii: salubrizare şi
amenajarea parcurilor şi zonelor verzi, atât în contract, cât şi în
Regulament nu mai regăsim prevederi care să facă referire la cel de-al
doilea serviciu – administrarea parcurilor şi zonelor verzi şi nici indicatori
de performanŃă aferenŃi acestui serviciu.
3 Facem menŃiunea că în Anexa 1 Caiet de sarcini furnizată IPP, nu se regăseşte lista
indicatorilor de performanŃă, aşa cum se menŃionează în contract
24
Propunerea IPP: Pe cale de consecinŃă, recomandăm revizuirea
documentelor în baza cărora funcŃionează în prezent serviciul public
de salubrizare, respectiv cel de amenajare a parcurilor şi zonelor verzi
din Municipiu în sensul:
- Armonizării prevederilor din contractul de concesiune – obiectul
contractului – cu cele referitoare la obligaŃiile operatorului din
perspectiva îndeplinirii unor parametri pentru serviciul respectiv
prin includerea indicatorilor generali şi garantaŃi de performanŃă
în cazul serviciului de administrare a parcurilor.
Sugestii privind tipuri de indicatori care pot fi avuŃi în vedere pentru
serviciul de administrare a parcurilor şi zonelor verzi:
Indicatori generali:
1. Numărul de solicitări de îmbunătăŃire a parametrilor de calitate
ai serviciului de amenajare zone verzi, parcuri aplicarea
tehnologiilor specifice – maxim 3%
2. Numărul anual de sesizări din partea agenŃilor de protecŃia
mediului – maxim 4/an
3. Numărul anal de sesizări din partea agenŃilor de sănătate
publică – maxim 4/an
4. Numărul de reclamaŃii la care s-a răspuns în termen legal din
total număr de reclamaŃii – 100%
5. Numărul de sesizări scrise privind nerespectarea de către
operator a obligaŃiilor din licenŃă – maxim 4/an
6. Numărul de încălcări ale obligaŃiilor operatorului rezultate din
analizele şi controalele ANRSC şi Gărzii de Mediu, modul de
soluŃionare pentru fiecare caz de încălcare a acestor obligaŃii –
maxim2/an
7. Procentul de prindere al materialului săditor după efectuarea
operaŃiunilor de plantare – 95%
8. Timpul de intervenŃie în rezolvarea unor cazuri de urgenŃă
(calamităŃi naturale, accidente etc – maxim 1 oră.
Propunere IPP: Pentru alte operaŃiunile de întreŃinere a parcurilor şi
zonelor verzi, respectiv achiziŃia de material dendrofloricol (dacă este
prevăzută prin contract) –metodele concrete de măsurare/recepŃie a
lucrării, de tip:
25
- Degajarea terenurilor de corpuri străine – se măsoară la 100 m2
suprafaŃă curăŃată
- Executarea cuvetelor în jurul arborilor – dimensiunile cuvetei
trebuie să aibă min. 150 – 200 cm diametru şi 20 – 30 cm
adâncime etc.
Pot fi transformate în indicatori minimali ai serviciului respectiv, pentru a
avea o grilă unică de recepŃie a lucrării, respectiv li se vor atribui valori
minime/maxime funcŃie de tipul de indicator.
Serviciul de transport public local
Este realizat de SC Trasurban S.A. în regim de concesiune, societatea
deŃinând drept de exclusivitate în acest sens pentru perioada 2006 –
2010, conform art. 1 al HCL nr. 210/28 august 2008 privind programul
municipal de transport.
Anexa 1.3: Indicatori de performanŃă privind executarea transportului
public local de călători
1. Numărul de curse, trasee pe care operatorul a suspendat sau a
întârziat executarea transportului faŃă de programul de
circulaŃie;
2. Numărul de trasee pe care operatorul nu a efectuat transportul
public local de călători pe o perioadă mai mare de 24 de ore;
3. Numărul de călători afectaŃi de situaŃiile prevăzute la pct. 1 şi 2;
4. Numărul total de autovehicule asigurate conform programărilor
zilnice
5. Numărul de reclamaŃii ale călătorilor privind calitatea
transportului, din care:
a. Numărul de reclamaŃii justificate;
b. Numărul de reclamaŃii rezolvate;
c. Numărul de reclamaŃii la care călătorii nu au primit
răspuns în termenele legale;
26
6. Numărul de mijloace de transport cu vechime mai mică de 10
ani şi atestate Euro 2 sau Euro 3;
7. Numărul prevederilor contractului de concesiune a transportului
local de călători propuse pentru modificare de către operator,
raportat la numărul de prevederi contractuale acceptate pentru
modificare de către concedent.
8. Despăgubirile plătite de către operatorii de
transport/transportatorii autorizaŃi pentru nerespectarea
condiŃiilor de calitate şi de mediu privind desfăşurarea
transportului;
9. Numărul abaterilor privind nerespectarea de către operator a
condiŃiilor privind menŃinerea licenŃei de transport
10. Numărul de controale efectuate de către autoritatea
administraŃiei publice locale operatorului, raportat la numărul de
abateri stabilite şi sancŃionate
11. Numărul de accidente de circulaŃie la care au fost implicate
mijloace de transport cu care operatorul efectuează transportul
public local de călători
12. Numărul abaterilor privind nerespectarea de către operator a
caietului de sarcini şi a contractului de concesiune
Propunere IPP: Analizând indicatorii propuşi în cadrul HCL privind
programul municipal de transport în Municipiul Satu-Mare, o primă
observaŃie cu caracter general, ca şi în cazul serviciilor analizate
anterior, este aceea că în absenŃa unor valori numerice atribuite
acestor indicatori, nu se poate măsura performanŃa/calitatea
serviciului respectiv.
Astfel, pentru indicatorii nr. 1 şi 2, ar trebui stabilită o valoare maxim
acceptabilă a indicatorilor, însoŃită de obligativitatea justificării cel
puŃin atunci când această valoare este depăşită.
De asemenea, operatorul de transport trebuie să justifice diferenŃele
generate de indicatorul de la pct. 4.
Valoarea indicatorului 5.c ar trebui să fie egală cu 0; în caz contrar,
reprezentanŃii operatorului de transport ar trebui sancŃionaŃi.
27
Indicatorul de la numărul 6 ar putea fi însoŃit de un grafic de înlocuire a
parcului auto cu mijloace de transport atestate Euro 4 în cazul
concesionării serviciului.
De asemenea, la lista de indicatori propuşi în Regulament,
recomandăm adăugarea unor indicatori de monitorizare a serviciului
care nu Ńin direct de performanŃa operatorului, dar ajută la un mai bun
management şi la dimensionarea nevoii pe acest tip de serviciu, de
tipul fluxul de călători pe intervale orare.
În ceea ce priveşte accesibilitatea serviciului (aceasta fiind de altfel şi
una dintre criticile aduse serviciului de către sătmărenii, conform
sondajului de opinie), posibili indicatori care ar putea fi luaŃi în calcul
sunt:
- DistanŃa medie până la cea mai apropiată staŃie de mijloace de
transport în comun;
- Numărul mediu de mijloace de transport în comun/km de stradă.
Concluzii şi recomandări generale privind măsurarea calităŃii serviciilor
publice în Municipiul Satu-Mare
La nivel general, IPP apreciază că evaluarea calităŃii serviciilor publice
ca proces în interiorul administraŃiei locale ar trebui să Ńină cont în
egală măsură de parametrii tehnici raportaŃi de operatori (acolo unde
gestiunea serviciilor este delegată), dar şi de percepŃia beneficiarilor
direcŃi ai respectivelor servicii – cetăŃenii. În acest sens recomandăm
realizarea unor analize de tipul celei prezentate cu o frecvenŃă anuală
la nivelul Municipiului Satu-Mare, utilizând atât mijloace de cercetare
sociologice (sondaj), cât şi analiza prin comparaŃie cu parametrii
tehnici ai serviciilor.
28
Aşa cum se poate constata, prezentul raport de analiză nu a avut un
focus primar asupra costurilor de furnizare a acestor servicii, deoarece
în opinia specialiştilor IPP acest aspect este unul care trebuie analizat în
strânsă corelaŃie cu calitatea prestată. În mod deliberat nu am
prelucrat informaŃi referitoare la costurile serviciilor prin comparaŃia cu
servicii similare din alte municipii reşedinŃă de judeŃ pentru a nu induce
concluzia potrivit căreia un serviciu mai ieftin este automat alternativa
optimă, însă la solicitarea expresă a beneficiarului pot fi furnizate şi
aceste informaŃii.
Nu în ultimul rând, deşi analiza nu a luat în calcul şi resursa umană
implicată la nivelul serviciilor menŃionate, din nou recomandăm o
evaluare anterioară oricărei decizii de reorganizare a serviciilor publice
din perspectiva reducerii personalului – o tendinŃă tot mai prezentă
actual în administraŃia românească – întrucât raŃionalizarea nu constă
exclusiv în măsuri de reducere a cheltuielilor/a personalului.
În cele ce urmează sunt prezentate şi o serie de concluzii punctuale cu
privire la analiza serviciilor publice realizată la nivelul Municipiului Satu-
Mare. Corelând informaŃiile privind calitatea serviciilor publice
colectate din cele 3 surse – sondajul de opinie, analiza parametrilor
comunicaŃi de Primărie ca răspuns la solicitările de informaŃii de interes
public, respectiv indicatorii de performanŃă cuprinşi în Regulamentele
de organizare şi funcŃionare a serviciilor publice, respectiv în
contractele de delegare a gestiunii, constatăm următoarele:
• DiferenŃele cele mai mari între percepŃia calităŃii unui serviciu şi
parametrii raportaŃi de operator/autoritatea locală se constată
în cazul serviciului de administrare a reŃelei de străzi: în timp ce
sătmărenii se declară în cea mai mare parte nemulŃumiŃi sau
foarte nemulŃumiŃi de reparaŃia străzilor şi a trotuarelor din
Municipiu, potrivit parametrilor tehnici raportaŃi, Satu-Mare se
clasa printre primele municipii din punct de vedere al ponderii
străzilor modernizate la începutul anului 2009. Recomandăm în
acest caz o analiză a calităŃii lucrărilor care apar drept
nesatisfăcătoare în raport cu aşteptările cetăŃenilor.
• Problema parcărilor apare, de asemenea, drept o prioritate în
raport cu care sătmărenii se declară mai degrabă nemulŃumiŃi
de modul în care este administrată de autoritatea locală. Potrivit
datelor raportate de municipalitate, la finalul anului 2008, la
nivelul Municipiului Satu-Mare numărul locurilor de parcare
disponibile (pe domeniul public/concesionate) era de 5435, la
29
un total de 40.666 de autoturisme înmatriculate în Municipiu,
ceea ce indică un raport de 13,3 autoturisme la un loc de
parcare. Conform sondajului, sătmărenii consideră că în prezent
sunt prea puŃine locuri de parcare disponibile în Municipiu.
• DiferenŃe semnificative – în sensul unei percepŃii pozitive a
serviciului în raport cu parametrii de calitate raportaŃi se
constată în cazul serviciului de transport public: deşi serviciul se
situa la sfârşitul anului 2008 sub parametrii înregistraŃi la nivelul
altor municipii reşedinŃă de judeŃ, sătmărenii se declară în
general mulŃumiŃi de calitatea serviciului (de remarcat însă şi
numărul mare de non-răspunsuri care se datorează celor care
au declarat că nu folosesc în mod curent acest serviciu).
• Serviciile în cazul cărora percepŃia cetăŃenilor confirmă
parametrii de calitate ai serviciului peste media naŃională sunt alimentarea cu apă, iluminatul public, salubrizarea. Facem
menŃiunea că în cazul serviciului de salubrizare, recomandăm
armonizarea documentelor care reglementează în prezent
parametrii de calitate ai serviciului, aşa cum am arătat în
secŃiunea anterioară.
• Serviciul de ordine şi siguranŃă publică (asigurat de PoliŃia
Comunitară) este, de asemenea, un serviciu unde gradul de
insatisfacŃie este relativ crescut (37,9%), chiar dacă mai mic
decât al celor care se declară mulŃumiŃi. Comparând parametrii
acestui serviciu (nr. de poliŃişti comunitari/1000 de locuitor,
respectiv volumul de activitate al unui poliŃist comunitar
sătmărean), constatăm că într-adevăr, indicatorii se situează sub
media naŃională (cel referitor la nr. de poliŃişti), respectiv peste
medie (volumul de activitate). Recomandăm în acest caz
analiza serviciului din perspectiva redimensionării/revizuirii
atribuŃiilor personalului operativ, cu atât mai mult cu cât cele
mai frecvente menŃiuni în cadrul sondajului au fost cele
referitoare la lipsa poliŃiştilor de pe stradă.
• O situaŃie deosebită este cea legată de sistemul de sănătate – spitalele din Municipiul Satu-Mare, care deşi nu se află în cele
mai multe cazuri în administrarea municipalităŃii, sunt de
asemenea considerate de sătmăreni drept un serviciu care
ridică probleme. În perspectiva descentralizării sistemului de
sănătate şi a transferului de competenŃe către autoritatea
30
locală , IPP recomandă alocarea cu prioritate de resurse pentru
îmbunătăŃirea infrastructurii de sănătate din Municipiu.
Pentru informaŃii suplimentare cu privire la informaŃiile prezentate în
acest raport, contactaŃi Elena Iorga la tel: 021 212 3126, mobil 0722 166
888 şi e-mail: [email protected]