IPP DATA Research

Martie 2010

Raport de evaluare a calităŃii

serviciilor publice locale

din Municipiul Satu-Mare

2

Acest raport de evaluare a fost realizat de Institutul pentru Politici

Publice (IPP) şi divizia specializată de cercetări sociologice IPP Data

Research, în cadrul proiectului O administraŃie publică performantă

înseamnă servicii publice de calitate pentru cetăŃeni, finanŃat de

Guvernele Islandei, Principatului Liechtenstein şi Norvegiei prin

mecanismul Financiar al SpaŃiului Economic European (SEE).

prin Mecanismul Financiar al SpaŃiului Economic European (SEE).

Cercetarea s-a realizat în baza acordului de colaborare încheiat cu

Primăria Municipiului Satu-Mare şi a cuprins 3 etape:

1. Analiza percepŃiilor cetăŃenilor Municipiului Satu-Mare cu privire

la calitatea serviciilor publice furnizate de autoritatea locală,

măsurate cu ajutorul unui sondaj de opinie

2. Analiza dinamicii evoluŃiei parametrilor de furnizare a serviciilor

publice în Municipiul Satu-Mare pe baza informaŃiilor colectate

de Institutul pentru Politici Publice cu ajutorul solicitărilor de

informaŃii de interes public în intervalul 2007 – 2008

3. Analiza indicatorilor de performanŃă şi a mecanismelor de

control a respectării acestor parametri stipulate în contractele

de delegare a gestiunii serviciilor publice, respectiv în

regulamentele de organizare şi funcŃionare a serviciilor.

Cercetarea s-a derulat în perioada 27 ianuarie – 27 februarie 2010.

Autori:

Elena Iorga, Coordonator proiect

Adrian Moraru, Coordonator cercetare sociologică

ConŃinutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziŃia

oficială a Mecanismului Financiar al SEE.

3

Analiza percepŃiilor cetăŃenilor Municipiului Satu-Mare cu privire la

calitatea serviciilor publice furnizate de autoritatea locală

Cercetarea cantitativă şi prelucrarea datelor au fost realizate de IPP

Data Research în perioada 2 – 18 februarie 2010. Sondajul realizat în

sistem CATI1 a avut la bază un chestionar semistandardizat incluzând o

serie de itemi cu privire la serviciile publice administrate de autoritatea

locală din Municipiul Satu-Mare şi care a fost anterior agreat cu echipa

de lucru delegată în acest scop de Primarul Municipiului Satu-Mare

Caietul de prezentare grafică a rezultatelor sondajului, respectiv

chestionarul utilizat în cadrul cercetării, sunt anexate prezentului raport.

În cele ce urmează, secŃiunea de faŃă va prezenta câteva date

succinte cu privire la rezultatele statistice înregistrate în cadrul

cercetării sociologice.

PercepŃia privind direcŃia/evoluŃia lucrurilor în localitate vs. calitatea vieŃii

23,4% dintre sătmăreni cred că lucrurile în localitate merg într-o direcŃie

bună, 29,3% sunt de părere că situaŃia este stagnantă (nicio direcŃie) în

timp ce 35,8% spun că direcŃia este greşită. Majoritatea respondenŃilor

spună că viaŃa lor este mai proastă (64,9%) sau mult mai proastă (5,3%)

prin comparaŃia cu anul trecut.

Deprecierea calităŃii vieŃii nu este pusă neapărat pe seama modului în

care este administrat oraşul/în care sunt conduse activităŃile Primăriei,

71,3% dintre respondenŃi spunând că această depreciere a calităŃii

vieŃii este în mică măsură (33,3%) sau chiar deloc (38%) asociată cu

Primăria.

PercepŃia privind calitatea serviciilor din Municipiul Satu-Mare

Serviciile de care cetăŃenii din Satu-Mare se declară în general

mulŃumiŃi sau foarte mulŃumiŃi (păstrând proporŃia în care mai mult de

1 Computer Assissted Telephone Interviewing

4

jumătate dintre respondenŃi au apreciat calitatea serviciului respectiv)

sunt:

1. Iluminatul public: este un serviciu faŃă de care 86,8% dintre

sătmăreni se declară mulŃumiŃi sau foarte mulŃumiŃi

2. Alimentarea cu gaze: este satisfăcătoare pentru 85,3% din

populaŃia municipiului Satu-Mare.

3. Alimentarea cu apă rece este satisfăcătoare pentru 80,3% dintre

sătmăreni.

4. Sistemul de canalizare din zona de reşedinŃă este, de

asemenea, apreciat de 71% dintre respondenŃi.

5. CurăŃenia din zona de reşedinŃă este satisfăcătoare pentru

59,6% dintre respondenŃi.

6. Ordinea şi siguranŃa cetăŃenilor este un serviciu faŃă de care mai

mult de jumătate dintre sătmăreni (55,8%) se declară mulŃumiŃi şi

foarte mulŃumiŃi.

Conform opiniilor înregistrate cu ajutorul sondajului, serviciile publică a căror calitate este considerată a fi deficitară de către sătmăreni –

luând în calcul acele servicii pentru care mai mult de 50% dintre

respondenŃi au răspuns că sunt nemulŃumiŃi sau total nemulŃumiŃi de

respectivul serviciu – sunt:

1. Repararea străzilor şi a trotuarelor: 81,9% dintre sătmăreni sunt

nemulŃumiŃi de calitatea străzilor şi a trotuarelor din Municipiul

Satu-Mare (19% nemulŃumiŃi şi 62,9% total nemulŃumiŃi).

2. Starea spitalelor: este nesatisfăcătoare pentru 62,3% dintre

sătmăreni (36,5% se declară nemulŃumiŃi, iar 26,9% total

nemulŃumiŃi de modul în care arată spitalele din Municipiu).

3. Gestionarea parcărilor reprezintă o problemă pentru 60,9% dintre

sătmăreni (32,% sunt nemulŃumiŃi şi 28,6% total nemulŃumiŃi de

modul în care este gestionată problema parcărilor în Municipiu).

Pentru acele servicii unde cetăŃenii au declarat că sunt total

nemulŃumiŃi de calitatea lor şi de activităŃile gestionate de Primărie în

respectivele domenii, am încercat să identificăm şi potenŃialele

cauze/explicaŃii ale acestei insatisfacŃii.

5

În tabelul de mai jos sunt prezentate cele mai frecvente nemulŃumiri

ale cetăŃenilor asociate fiecăruia dintre serviciile publice incluse în

chestionar.

Serviciu/activitate gestionată

de municipalitate

Principalele cauze ale nemulŃumirilor

cetăŃenilor

Iluminatul public - Nu se schimbă corpurile de

iluminat arse - Prea puŃine corpuri de iluminat

Alimentarea cu gaze - Gazele nu au presiune - Putere calorică mică

Alimentarea cu apă rece - Apa rece este murdară - Se întrerupe alimentarea cu apă - Monopol la funizor

Sistemul de canalizare - Canalizările nu se curăŃă, sunt

înfundate - Canalizări care refulează

Transportul în comun

- Autobuze prea puŃine - Autobuzele sunt murdare, vechi,

unele neîncălzite - Vin rar - Autobuzul 13 nu îşi face traseul

până la capăt - Transportul public nu e gratuit

Starea şcolilor şi a grădiniŃelor

- Sunt prea puŃine, nu se află în apropierea locuinŃei

- Se desfiinŃează şcoli - Nu sunt dotări corespunzătoare - Prea politizate

CurăŃenia în zona de reşedinŃă

- Florisal vine prea rar - CurăŃenia se face superficial, nu

se mătură - Nu există mai multe firme de

curăŃenie

Ordinea şi siguranŃa cetăŃenilor

- Nu sunt efective de poliŃie care să patruleze pe străzi

- Nu este post de poliŃie în zonă - Nu sunt suficienŃi poliŃişti - PoliŃia comunitară nu se implică

Organizarea şi susŃinerea

activităŃilor culturale

- Nu există cinematograf - PuŃine manifestări culturale - PuŃine activităŃi culturale pentru

copii Amenajarea parcurilor şi

6

locurilor de joacă - PuŃine parcuri şi locuri de joacă - La periferii nu există - Nu sunt întreŃinute corespunzător - Nu există mobilier urban

FluenŃa traficului rutier - Aglomerat - Poduri puŃine - Prea multe sensuri unice - Semafoare necorelate

Organizarea şi susŃinerea

activităŃilor sportive

- Nu sunt baze sportive - Nu sunt terenuri de sport - Nu se investeşte local în sport - Nu se susŃine echipa locală de

fotbal - Nu sunt spaŃii pentru susŃinerea

activităŃilor sportive de către persoane cu handicap

- Nu este patinoar

Gestionarea parcărilor

- Locuri de parcare insuficiente - Nu sunt locuri de parcare

amenajate - Locuri de parcare prea scumpe,

riveranii plătesc locul de parcare în faŃa casei

- Aparate (parcometre) stricate

Starea spitalelor

- Lipsa curăŃeniei în spitale - Nu sunt dotări - CorupŃie – medicii cer bani

pacienŃilor - Se plătesc medicamentele,

tratamentele în spital - Personal slab calificat

Repararea străzilor şi a

trotuarelor

- Foarte multe gropi - Nu sunt trotuare - Nu s-a asfaltat deloc în ultimii 30

de ani Nu s-au făcut reparaŃii de 10 ani

- Starea proastă a trotuarelor - Nu se fac bine reparaŃiile, nu

rezistă

7

Agenda cetăŃeanului – care sunt, în opinia sătmărenilor, cele mai

importante probleme de care Primăria ar trebui să se ocupe în 2010

Întrebarea din chestionar a vizat în mod explicit o prioritizare a

problemelor, solicitând respondentului să menŃioneze care sunt, în

opinia sa, cele mai importante două probleme pe care Primăria ar

trebui să le rezolve în anul 2010.

Din cele 730 de răspunsuri referitoare la problemele cărora Primăria ar

trebui să acorde prioritate în soluŃionare pe anul 2010, cele mai

frecvente menŃiuni au fost:

1. Repararea străzilor şi a trotuarelor – 603 menŃiuni (465 de

răspunsuri în care a fost prima menŃiune şi 138 de răspunsuri în

care a fost a doua menŃiune)

2. Starea spitalelor – 223 de menŃiuni (67 – prima opŃiune, 156 – a

doua opŃiune)

8

3. Gestionarea parcărilor – 138 de menŃiuni (52 – prima menŃiune,

86 – a doua menŃiune).

Comparând răspunsurile cu gradul de satisfacŃie al locuitorilor

Municipiului Satu-Mare faŃă de calitatea serviciilor constatăm

consistenŃa răspunsurilor, întrebarea privind prioritizarea problemelor

având totodată şi rol de control. RespondenŃii au apreciat urgenŃa

soluŃionării problemelor legate de acele servicii pe care la întrebarea

anterioară le identificaseră drept deficitare (repararea străzilor şi a

trotuarelor, starea spitalelor, gestionarea parcărilor).

Proiecte prioritare pentru Municipiu Satu-Mare

În ordinea importanŃei proiectelor municipalităŃii supuse chestionării,

aşa cum au fost acestea apreciate de sătmăreni, au reieşit:

1. Zona de agrement cu apă termală: 90,8% dintre respondenŃi

apreciază că acest proiect este foarte important (60,3%),

respectiv important (30,5%) pentru Municipiu;

2. Construirea unui pod peste Someş în zona străzii ştrandului: 86,5%

dintre locuitorii Municipiului Satu-Mare apreciază această

iniŃiativă drept foarte importantă (65%) sau importantă (21,5%);

3. Realizarea unei parcări subterane în PiaŃa LibertăŃii concomitent

cu eliminarea parcărilor din zona centrală: 66,5% dintre

sătmăreni consideră acest proiect important (26% foarte

important şi 40,5% mai degrabă important).

4. Modernizarea cartierului Sătmărel: datorită profilului de interes

zonal al proiectului, acesta a reieşit ultimul în ordinea importanŃei

apreciate de respondenŃi – doar jumătate dintre sătmăreni

apreciază drept importantă investiŃia în modernizarea cartierului.

Gradul de satisfacŃie în privinŃa activităŃii derulate de autorităŃile locale: Primar, Consiliul Local, angajaŃii Primăriei

Potrivit rezultatelor centralizate, sătmărenii se declară în general

mulŃumiŃi (41,8%) şi foarte mulŃumiŃi (17%) de activitatea Primarului.

În ceea ce priveşte activitatea consilierilor locali, numărul răspunsurilor

a fost semnificativ mai mic – puŃin peste jumătate dintre cei intervievaŃi

9

au răspuns la această întrebare, dintre aceştia 22,3% declarându-se

mulŃumiŃi şi 9,3% foarte mulŃumiŃi de activitatea consilierilor. Procentul

celor care se declară nesatisfăcuŃi de activitatea consilierilor locali este

de 27,3% (21% mai degrabă nemulŃumiŃi şi 6,3% foarte nemulŃumiŃi).

Activitatea angajaŃilor Primăriei a fost apreciată drept mulŃumitoare de

50,6% dintre cei care au răspuns la această întrebare în cadrul

interviului telefonic, în timp ce doar 5,3% sunt nemulŃumiŃi sau foarte

nemulŃumiŃi de prestaŃia funcŃionarilor din Primărie.

Analiza dinamicii evoluŃiei parametrilor de furnizare a serviciilor publice

în Municipiul Satu-Mare pe baza informaŃiilor colectate de Institutul

pentru Politici Publice cu ajutorul solicitărilor de informaŃii de interes

public în

intervalul 2007 – 2008

Analiza de faŃă permite o abordare originală prin aceea că pune faŃă

în faŃă situaŃia analizei parametrilor de calitate ai principalelor servicii

publice administrate de autoritatea locală prin comparaŃie cu alte

unităŃi administrativ – teritoriale de acelaşi rang, cu percepŃia

beneficiarilor direcŃi ai serviciilor publice. Scopul unei asemenea

analize este acela de a identifica în ce măsură anumite vulnerabilităŃi

ale acestor servicii sunt sau nu resimŃite la nivelul populaŃiei sau,

dimpotrivă, de a sublinia faptul că aşteptările populaŃiei de la

autoritatea locală determină o percepŃie uneori negativă asupra

performanŃelor într-un anumit domeniu când, în realitate, autoritatea

10

locală se situează în fruntea clasamentului naŃional în respectivul

domeniu.

Datele prezentate în această secŃiune a raportului au fost colectate

de Institutul pentru Politici Publice cu ajutorul unor chestionare

standardizate transmise tuturor Primăriilor de municipii reşedinŃă de

judeŃ în intervalul 2007 – 2008 şi reflectă situaŃia serviciului în cauză la

finele anului 20082, punctând poziŃia municipiului într-un clasament

naŃional pe respectivul indicator principal al serviciului.

În secŃiunea de faŃă au fost analizate următoarele servicii:

1. Alimentarea cu apă

2. Iluminat public

3. Salubrizare

4. Transport public

5. Administrarea reŃelei de străzi municipale

6. Administrarea parcurilor şi spaŃiilor verzi

7. PoliŃia comunitară

Alimentare cu apă

Pentru acest serviciu au fost avuŃi în vedere doi indicatori de

infrastructură:

- Accesul populaŃiei la reŃeaua de alimentare cu apă

- Ponderea reŃelei mai vechi de 30 ani

Municipiul Satu-Mare înregistra la finalul anului 2008 un grad de

racordare la reŃeaua de alimentare cu apă de 99%, peste media

naŃională de 93%, ocupând locul 2 în ierarhia municipiilor reşedinŃă de

judeŃ la nivel naŃional.

2 Datele sunt colectate şi prelucrate în intervalul martie – mai a fiecărui an pentru

anul încheiat. În prezent sunt în curs de colectare informaŃiile aferente anului 2009.

11

În ceea ce priveşte vechimea sistemului de alimentare cu apă,

ponderea reŃelelor mai vechi de 30 de ani era în 2008 de 20% (media

naŃională – 44%), Satu-Mare fiind al treilea municipiu din Ńară care

înregistra un grad de înnoire a infrastructurii serviciului.

Analizând sub rezerva limitelor de comparaŃie percepŃia cetăŃenilor

asupra calităŃii serviciului (cu menŃiunea că această percepŃie se

referă în special la produs – apa potabilă şi mai puŃin la infrastructura,

care este un element colateral), performanŃele serviciului sunt

confirmate de satisfacŃia sătmărenilor, gradul de apreciere fiind în

acest caz de peste 80%.

Iluminat public

Pentru analiza serviciului de iluminat public au fost analizaŃi doi

indicatori:

- Ponderea străzilor cu iluminat public din totalul străzilor din

Municipiu

- Durata medie a întreruperilor neprogramate constatate la

reŃeaua de iluminat public.

La finele anului 2008, Municipiul Satu-Mare se situa peste media

naŃională în privinŃa ponderii străzilor cu iluminat public în totalul

străzilor din Municipiu, fiind pe primul loc în Ńară în acest sens, potrivit

datelor raportate de municipalitate.

În ceea ce priveşte durata medie a întreruperilor neprogramate

constatate la reŃeaua de iluminat public, aceasta era de 7 ore la finele

anului 2008, prin comparaŃie cu media naŃională de 64 de ore.

Prin comparaŃia cu percepŃiile înregistrate cu ajutorul cercetării

sociologice, calitatea serviciului măsurată limitativ prin parametrii

propuşi confirmă gradul de satisfacŃie de peste 80%.

Salubrizare

Indicatorii analizaŃi cu regularitate în cercetările IPP asupra

performanŃelor serviciului de salubrizare sunt:

- FrecvenŃa colectării deşeurilor (de la populaŃie, agenŃi

economici, instituŃii publice)

12

- Ponderea accesului populaŃiei la infrastructură de colectare

selectivă (existenŃa recipientelor de colectare selectivă a

deşeurilor pe suprafaŃa Municipiului)

Municipiul Satu-Mare se situa în 2008 sub media naŃională a frecvenŃei

de colectare a deşeurilor de la populaŃie care era de 4,2

ori/săptămână, în timp ce în Satu-Mare indicele era de 3,5 ori pe

săptămână (locul 6 din 9 posibile, funcŃie de numărul de colectări).

În ceea ce priveşte însă ponderea accesului populaŃiei la infrastructura

de colectare selectivă, aceasta era în 2008 de 67%, semnificativ mai

mare decât media naŃională de 43%, conform indicatorilor raportaŃi,

plasând Municipiul Satu-Mare pe locul al 5-lea în Ńară în acest sens.

Raportând aceste informaŃii la percepŃia calităŃii curăŃeniei în

localitate, constatăm că în general serviciul este satisfăcător pentru

cetăŃeni (596% se declară mulŃumiŃi şi foarte mulŃumiŃi), chiar dacă,

aşa cum am arătat, anumiŃi parametri se situau în 2008 sub media

naŃională. În ceea ce priveşte procentul celor care se declară

nemulŃumiŃi de curăŃenia din zona de reşedinŃă, sunt relativ frecvente

menŃiunile cu privire la operatorul de salubrizare Florisal care, potrivit

cetăŃenilor, nu prestează un serviciu de calitate (vin rar, nu curăŃă

corespunzător).

Transport public

Indicatorii analizaŃi pentru serviciul public de transport în comun sunt:

- Vechimea mijloacelor de transport în comun

- Gradul de accesibilitate la transportul în comun (numărul de

mijloace de transport în comun/lungimea reŃelei de străzi)

Referitor la primul indicator - vechimea mijloacelor de transport în

comun, Municipiul Satu-Mare se situa la sfârşitul anului 2008 peste

media naŃională (10,9 ani) cu o vechime medie de 13,3 ani a parcului

de mijloace de transport în comun, ocupând locul 10 din 26 într-un

clasament al municipiilor în acest sens.

În ceea ce priveşte accesibilitatea, şi în cazul acestui indicator

parametrii arată o valoare sub media naŃională, cu un grad de

accesibilitate de 0,25.

SatisfacŃia sătmărenilor faŃă de acest serviciu este şi ea relativă: 34,8%

apreciază serviciul drept mulŃumitor sau foarte mulŃumitor, 10,2% se

declară nemulŃumiŃi sau foarte nemulŃumiŃi de serviciu. Printre cauzele

13

principale ale nemulŃumirilor faŃă de calitatea serviciului se numără,

aşa cum am arătat anterior: numărul mic de mijloace de transport în

comun, durata mare de aşteptare. Numărul mare de non-răspunsuri

este asociat în special cu cei care nu folosesc în mod curent serviciul

de transport public.

Administrarea reŃelei de străzi

Indicatorii analizaŃi pentru serviciul de administrare a reŃelei de străzi în

analizele uzuale ale IPP sunt:

- Ponderea străzilor modernizate în totalul reŃelei de străzi

- Costul mediu pe km de stradă modernizată

În cazul de faŃă pentru consistenŃa cu cercetarea făcută prin

instrumente sociologice s-a avut în vedere doar primul indicator,

potrivit căruia Municipiul Satu-Mare se situa la începutul anului trecut

pe locul 4 în Ńară, cu 89% dintre străzi modernizate.

Totuşi potrivit rezultatelor centralizate în urma sondajului, repararea

străzilor şi a trotuarelor reprezintă cea mai mare problemă a

sătmărenilor: conform răspunsurilor primite, peste 80% dintre locuitorii

Municipiului sunt nemulŃumiŃi de calitatea lucrărilor de reparaŃii la străzi

şi trotuare, acuzând lipsa trotuarelor, numărul mare de gropi, calitatea

slabă a lucrărilor de reparaŃii.

Administrarea parcurilor şi spaŃiilor verzi

Principalii indicatori analizaŃi în cazul măsurării serviciului de

administrare a parcurilor şi spaŃiilor verzi sunt:

- SuprafaŃa de spaŃiu verde pe cap de locuitor

- Costul mediu anual de întreŃinere a parcurilor

Municipiul Satu-Mare înregistra la începutul anului trecut o suprafaŃă

verde/cap de locuitor de 14,1 m2, mai mare decât media la nivel

naŃional (9,6 m2/locuitor) ocupând locul 13 din 40 în Ńară în acest sens.

În ceea ce priveşte costul mediu anual de întreŃinere a parcurilor din

municipiu, acestea nu au putut fi determinate deoarece nu se

regăsesc printre datele raportate de municipalitate pentru anul 2008.

14

Sătmărenii sunt în general mulŃumiŃi de modul în care sunt administrate

parcurile şi locurile de joacă (50,6%), deşi există şi cazuri de cetăŃeni

care s-au declarat total nemulŃumiŃi de acest serviciu, principalele

cauze fiind numărul mic de parcuri şi locuri de joacă (în special la

periferie).

PoliŃia Comunitară

Indicatorii utilizaŃi pentru a măsura eficienŃa serviciului asigurat de

PoliŃia Comunitară sunt:

- Numărul de poliŃişti comunitari la 1000 de locuitori

- Volumul activităŃii poliŃiştilor comunitari

În privinŃa numărului de poliŃişti comunitari, la sfârşitul anului 2008

Municipiul Satu-Mare se situa mult sub media naŃională, cu doar 1,01

poliŃişti la mia de locuitori. Această nevoie este resimŃită şi la nivelul

populaŃiei, 37,9% dintre cetăŃeni declarând că sunt nemulŃumiŃi sau

total nemulŃumiŃi de ordinea şi siguranŃa din Municipiu, prima cauză

identificată fiind numărul prea mic de poliŃişti care patrulează pe străzi.

Referitor la volumul de activitate al poliŃiştilor comunitari sătmăreni, şi

acesta era în 2009 la început mai mare decât media naŃională, cu o

valoare de medie de 22,74 de infracŃiuni aplicate de un poliŃist

comunitar.

Coroborând cifrele furnizate de parametrii comunicaŃi în urma solicitării

de informaŃii cu răspunsurile primite de la cetăŃeni în cadrul sondajului

de opinie, recomandăm analiza activităŃii PoliŃiei Comunitare şi

redistribuirea/redimensionarea efectivelor însărcinate să asigure paza şi

ordinea publică în municipiu.

15

Analiza indicatorilor de performanŃă şi a mecanismelor de control a

respectării acestor parametri stipulate în contractele de delegare a

gestiunii serviciilor publice, respectiv în regulamentele de organizare şi

funcŃionare a serviciilor

Această secŃiune are în vedere analiza modului de administrare a

serviciilor publice (cu accent pe serviciile publice aflate în concesiune

către operatori privaŃi, dar nu limitativ), din perspectiva includerii unor

indicatori de performanŃă care să permită controlul strict al calităŃii

serviciului respectiv.

În acest sens au fost analizate pentru Municipiul Satu-Mare următoarele

servicii/documente:

1. Serviciul de alimentare cu apă şi de canalizare – Regulamentul

serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare

2. Serviciul de salubrizare şi serviciul de administrare parcuri şi zone

verzi – Regulamentul serviciului de salubrizare a Municipiului Satu-

Mare aprobat prin Anexa nr. la HCL nr. 149/30 iulie 2009 şi

Contractul de delegare a gestiunii serviciilor publice de

salubrizare a Municipiului Satu-Mare prin concesiune nr. 462/29

decembrie 2005

3. Serviciul de transport public local – HCL nr. 208/27 octombrie

2005 pentru aprobarea concesionării directe a serviciilor de

transport urban de călători către SC Transurban S.A. Satu-Mare,

HCL nr. 210/28 august 2008 privind programul municipal de

transport , HCL nr. 212/10 noiembrie 2005 privind aprobarea

Regulamentului de delegare a gestiunii serviciilor publice privind

activitatea regulată de transport public local şi a contractului de

concesiune privind activitatea regulată de transport public local

de călători între Municipiul Satu-Mare şi S.C. Transurban Satu-

Mare S.A.

16

Serviciul de alimentare cu apă şi canalizare

Serviciul este concesionat către operatorul unic S.C. APASERV SATU-

MARE S.A., constituit în conformitate cu HCL nr. 16/83/25 august 2004,

având ca principal obiect de activitate asigurarea necesarului de apă

potabilă al populaŃiei şi colectarea apelor uzate şi epurarea lor înainte

de descărcare la emisar.

Potrivit art. 4 (1) din Regulament, „serviciile prestate prin sistemele de

alimentare cu apă şi de canalizare au drept scop asigurarea

alimentării cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate pentru toŃi

utilizatorii [..] şi trebuie să îndeplinească [..] parametrii tehnologici şi

programele de furnizare stabilite în contractele de furnizare şi cerinŃele

indicatorilor de performanŃă aprobate de autoritatea administraŃiei

publice locale”.

Cap. VIII din Regulament, intitulat Indicatori de performanŃă şi calitate,

include la art. 223 referiri la indicatorii de performanŃă minimali,

generali şi garantaŃi pentru serviciile de alimentare cu apă şi canalizare

din Anexa 1 la Regulament.

Indicatori de performanŃă generali:

a. BRANŞAREA/RACORDAREA UTILIZATORILOR

1. Numărul de solicitări de branşare/numărul de solicitări de

racordare ale utilizatorilor la sistemul public de alimentare cu

apă şi/sau canalizare, diferenŃiat pe utilităŃi şi pe categorii de

utilizator

2. Numărul de solicitări la care intervalul de timp dintre momentul

înregistrării cererii de branşare/racordare a utilizatorului până la

17

primirea de către acesta a avizului de branşare/racordare este

mai mic de 15/30/60 de zile

b. CONTRACTAREA FURNIZĂRII APEI/PRELUĂRII APELOR UZATE ŞI

METEORICE

3. Numărul de contracte încheiate, pe categorii de utilizatori,

raportat la numărul de solicitări

4. Procentul din contractele de la lit. a) încheiate în mai puŃin de 30

de zile calendaristice

5. Numărul de solicitări de modificare a prevederilor contractuale,

raportate la numărul total de solicitări de modificare a

prevederilor contractuale rezolvate în 30 de zile

c. MĂSURAREA ŞI GESTIUNEA CONSUMULUI DE APĂ

6. Numărul anual de contoare montate, ca urmare a solicitărilor,

raportat la numărul de solicitări, pe tipuri de apă furnizată

7. Numărul anual de contoare montate, ca urmare a solicitărilor,

raportat la numărul de utilizatori fără contor

8. Numărul anual de reclamaŃii privind precizia contoarelor

raportat la numărul total de contoare, pe tipuri de apă furnizată

şi categorii de consumatori

9. Ponderea din numărul de reclamaŃii justificate

10. Procentul de solicitări (pct. 8) care au fost rezolvate în mai puŃin

de 8 zile

11. Numărul de sesizări privind parametrii apei furnizate raportat la

numărul total de utilizatori

12. Cantitatea de apă furnizată raportată la numărul total de

locuitori de tip casnic deserviŃi

d. CITIREA, FACTURAREA ŞI ÎNCASAREA CONTRAVALORII

SERVICIILOR DE APĂ ŞI CANALIZARE FURNIZATE/PRESTATE

13. Numărul de reclamaŃii privind facturarea raportat la numărul

total de utilizatori

14. Procentul de reclamaŃii de la pct. 13 în termen de 10 zile

18

15. Procentul de reclamaŃii de la pct. 13 care s-a dovedit a fi

justificate

16. Valoarea totală a facturilor încasate raportată la valoarea

totală a facturilor emise

e. ÎNTRERUPERI ŞI LIMITĂRI ÎN FURNIZAREA APEI ŞI ÎN PRELUAREA

APELOR DE ACALIZARE. ÎNTRERUPERI ACCIDENTALE

17. Numărul de întreruperi neprogramate anunŃate, pe categorii de

utilizatori

18. Numărul de utilizatori afectaŃi de întreruperile neprogramate

anunŃate raportat la număr total de utilizatori, pe categorii

19. Durata medie a întreruperilor raportate la 24 de ore pe categorii

de utilizatori

20. Numărul de întreruperi accidentale, pe categorii de utilizatori

21. Numărul de utilizatori afectaŃi de întreruperile accidentale

raportat la total utilizatori, pe categorii

f. ÎNTRERUPERI PROGRAMATE

22. Numărul de întreruperi programate

23. Durata medie a întreruperilor programate raportată la 24 de ore

24. Numărul de utilizatori afectaŃi de aceste întreruperi raportat la

total utilizatori, pe categorii de utilizatori

25. Numărul de întreruperi cu durata programată depăşită raportate

la total întreruperi programate, pe categorii de utilizatori

g. ÎNTRERUPERI DATORATE NERESPECTĂRII PREVEDERILOR

CONTRACTUALE DE CĂTRE UTILIZATOR

26. Numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea/prestarea

serviciilor pentru neplata facturii raportat la număr total utilizatori,

pe categorii

27. Numărul de contracte reziliate pentru neplata serviciilor furnizate

raportat la număr total de utilizatori, pe categorii de utilizatori

28. Numărul de întreruperi datorate nerespectării prevederilor

contractuale, pe categorii de utilizatori, tipuri de servicii şi clauze

contractuale nerespectate

19

29. Numărul de utilizatori cărora li s-a întrerupt furnizarea serviciilor,

realimentaŃi în mai puŃin de 3 zile, pe categorii de utilizatori şi

tipuri de servicii

h. CALITATEA SERVICIILOR FURNIZATE/PRESTATE

30. Numărul de reclamaŃii privind parametrii de calitate ai apei

furnizate raportat la număr total de utilizatori, pe tipuri de

utilizatori şi tipuri de apă furnizată (potabilă sau industrială) şi

parametrii reclamaŃi

31. Procentul din reclamaŃiile pct. 30 care s-au dovedit a fi din vina

operatorului

32. Valoarea despăgubirilor plătite de operator pentru

nerespectarea condiŃiilor şi parametrilor de calitate stabiliŃi prin

contract, raportată la valoarea facturată, pe tipuri de servicii şi

categorii de utilizatori

33. Numărul de reclamaŃii privind gradul de asigurare în funcŃionare

raportat la numărul de utilizatori

i. RĂSPUNSURI LA SOLICITĂRILE SCRISE ALE UTILIZATORILOR

34. Numărul de sesizări scrise, altele decât cele prevăzute la

celelalte articole în care se precizează că este obligatoriu

răspunsul operatorului, raportat la total sesizări

35. Procentul din totalul de la pct. 34 la care s-a răspuns într-un

termen mai mic de 30 de zile calendaristice

Indicatori de performanŃă garantaŃi

a. PENTRU SISTEMUL DE ALIMENTARE CU APĂ

1. Pierderea de apă în reŃea exprimată ca raport între cantitatea

de apă furnizată şi cea intrată în sistem

2. Gradul de extindere al reŃelei exprimat ca raport între lungimea

reŃelei dată în funcŃiune la începutul perioadei luate în calcul şi

cea de la sfârşitul perioadei luate în calcul

3. Consumul specific de energie electrică pentru furnizarea apei,

calculat ca raport între cantitatea totală de energie consumată

20

trimestrial/anual pentru funcționarea sistemului şi cantitatea de

apă furnizată

4. Durata zilnică de alimentare cu apă calculată ca raport între

numărul mediu zilnic de ore în care se asigură apa la utilizator şi

24 de ore, pe categorii de utilizatori

5. Gradul de acoperire exprimat ca raport între lungimea reŃelei de

distribuŃie şi lungimea totală a străzilor

6. Gradul de contorizare exprimat ca raport între numărul de

utilizatori care au contoare la branşament şi numărul total de

utilizatori

b. PENTRU SISTEMUL DE CANALIZARE

1. Gradul de deservire exprimat ca raport între lungimea reŃelei de

canalizare şi lungimea totală a străzilor

2. Gradul de extindere al reŃelei de canalizare exprimat ca raport

între lungimea străzilor cu sistem de canalizare dată în funcŃiune

la începutul perioadei luate în calcul şi cea de la sfârşitul

perioadei luate în calcul

3. Consumul specific de energie electrică pentru evacuarea şi

epurarea apelor uzate, calculat ca raport între cantitatea totală

de energie electrică consumată trimestrial/anual pentru

asigurarea serviciului şi cantitatea de apă uzată evacuată.

Pe lângă indicatorii generali şi indicatorii minim garantaŃi, în

Regulament există şi o serie de indicatori statistici pentru serviciile de

alimentare cu apă şi canalizare, care urmăresc aspecte legate de

acces la serviciu (branşarea/racordarea utilizatorilor), gestiunea

consumului de apă şi abateri ale utilizatorilor de la condiŃiile de

contract.

Propuneri IPP: Gradul de acoperire a indicatorilor propuşi pentru

măsurarea calităŃii serviciului de apă şi canalizare în prezent este

suficient de acoperitor pentru toate categoriile principale de

elemente care necesită a fi urmărite: acces la serviciu, calitatea

infrastructurii, satisfacŃia utilizatorilor. Dat fiind specificul serviciului şi

21

cerinŃele specifice privind calitatea produsului – apa – considerăm

că ar fi recomandabil ca o secŃiune privind indicatorii minimali de

calitate ai apei să intre în categoria indicatorilor minim garantaŃi,

chiar dacă aceste cerinŃe sunt parte intrinsecă a contractului şi fac

obiectul buletinelor de analiză.

O primă recomandare cu caracter general referitoare la indicatorii

de performanŃă cuprinşi în Regulament este aceea a ataşării unor

valori minim acceptabile pentru aceşti indicatori, funcŃie de care să

poată fi măsurată în mod real performanŃa serviciului, respectiv

dinamica evoluŃiei în timp a anumitor indicator. În absenŃa oricăror

valori ataşate indicatorilor cuprinşi în Anexa 1, practic măsurarea

este imposibilă, iar responsabilitatea operatorului în legătură cu

nerespectarea indicatorilor de performanŃă nu poate fi angajată.

Facem referire în acest caz la prevederile unora dintre articolele

cuprinse în Regulament care pot fi translatate şi transformate cu

uşurinŃă în valori minimale pentru anumiŃi indicatori: ex: art. 29 –

avarii:

1) Întreruperea accidentală, totală sau parŃială, a

livrării apei potabile pentru o perioadă mai mare

de 6 ore;

2) Defectarea sau ieşirea accidentală din funcŃiune a

utilajelor [..] care conduc la reducerea cantităŃilor

utilizabile cu mai mult de 30% pe o durată mai

mare de 72 de ore etc.

Prin indicatorii de performanŃă stabiliŃi pentru serviciul de alimentare cu

apă, autoritatea locală ar trebui să stabilească un parametru maxim

(număr maxim de avarii/întreruperi accidentale) pentru unitatea de

timp luată ca interval de monitorizare (trimestru). Depăşirea acestui

parametru ar atrage în mod automat sancŃionarea operatorului.

FaŃă de indicatorii propuşi în Anexa 1, IPP recomandă şi introducerea

unor indicatori care Ńin de eficienŃa intervenŃiei în caz de avarie,

respectiv de infrastructura serviciului (acesta din urmă poate fi încadrat

la categoria de indicatori statistici şi urmărit anual în planul de investiții

realizat la nivelul serviciului)

- Durata maximă de intervenŃie în caz de avarie la reŃele

22

- Ponderea reŃelelor de alimentare cu apă/canalizare mai vechi

de x ani

FaŃă de regulamente similare analizate, apreciem în mod deosebit în

cazul Regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi canalizare al

Municipiului Satu-Mare introducerea unei prevederi care vizează

modernizarea procesului de monitorizare a calităŃii serviciului prin

crearea unei baze de date în format electronic care să conŃină

parametrii tehnici şi indicatori măsurabili, cu acces imediat la

informaŃie (art. 60, 61) şi recomandă în acest sens autorităŃii locale să

analizeze în perioada următoare oportunitatea dezvoltării unui proiect

în acest sens pentru Programul OperaŃional Dezvoltarea CapacităŃii

Administrative care finanŃează acest tip de investiŃii.

De asemenea, apreciem actualizarea la zi a informaŃiilor disponibile

pe pagina de internet a operatorului APASERV, precum şi posibilitatea

de comunicare on-line cu utilizatorii.

23

Serviciul de salubrizare. Serviciul de administrare parcuri, zone verzi

Ambele servicii sunt concesionate către acelaşi operator - S.C.

FLORISAL S.A. din anul 2005, obiectul contractului de concesiune fiind:

- Salubrizarea stradală

- Salubrizarea menajeră de la persoanele fizice şi juridice de pe

raza Municipiului Satu-Mare

- Administrarea rampei de depozitare a deşeurilor, situată în

Municipiul Satu-Mare

- Amenajarea şi întreŃinerea zonelor verzi, a parcurilor şi grădinilor

publice

- Amenajarea, întreŃinerea şi exploatarea lacurilor

- Colectarea şi gestionarea deşeurilor recuperabile.

Potrivit art. 17 din contract, indicatorii de performanŃă pentru serviciile

concesionate sunt cuprinşi în Caietul de sarcini care este parte

integrantă a contractului3 şi au fost stabiliŃi prin Regulamentul de

organizare şi funcŃionare a serviciilor publice de salubrizare a

Municipiului Satu-Mare, aprobat prin HCL nr. 76/28 aprilie 2005. În

prezent conform documentelor furnizate de Primăria Municipiului Satu-

Mare, Consiliul Local a adoptat un nou Regulament al serviciului de

salubrizare prin HCL nr. 149/30 iulie 2009, însă contractul de concesiune

nu a fost amendat în consecinŃă.

De asemenea, analizând prin comparaŃie obiectul contractului de

concesiune – care include practic două tipuri de servicii: salubrizare şi

amenajarea parcurilor şi zonelor verzi, atât în contract, cât şi în

Regulament nu mai regăsim prevederi care să facă referire la cel de-al

doilea serviciu – administrarea parcurilor şi zonelor verzi şi nici indicatori

de performanŃă aferenŃi acestui serviciu.

3 Facem menŃiunea că în Anexa 1 Caiet de sarcini furnizată IPP, nu se regăseşte lista

indicatorilor de performanŃă, aşa cum se menŃionează în contract

24

Propunerea IPP: Pe cale de consecinŃă, recomandăm revizuirea

documentelor în baza cărora funcŃionează în prezent serviciul public

de salubrizare, respectiv cel de amenajare a parcurilor şi zonelor verzi

din Municipiu în sensul:

- Armonizării prevederilor din contractul de concesiune – obiectul

contractului – cu cele referitoare la obligaŃiile operatorului din

perspectiva îndeplinirii unor parametri pentru serviciul respectiv

prin includerea indicatorilor generali şi garantaŃi de performanŃă

în cazul serviciului de administrare a parcurilor.

Sugestii privind tipuri de indicatori care pot fi avuŃi în vedere pentru

serviciul de administrare a parcurilor şi zonelor verzi:

Indicatori generali:

1. Numărul de solicitări de îmbunătăŃire a parametrilor de calitate

ai serviciului de amenajare zone verzi, parcuri aplicarea

tehnologiilor specifice – maxim 3%

2. Numărul anual de sesizări din partea agenŃilor de protecŃia

mediului – maxim 4/an

3. Numărul anal de sesizări din partea agenŃilor de sănătate

publică – maxim 4/an

4. Numărul de reclamaŃii la care s-a răspuns în termen legal din

total număr de reclamaŃii – 100%

5. Numărul de sesizări scrise privind nerespectarea de către

operator a obligaŃiilor din licenŃă – maxim 4/an

6. Numărul de încălcări ale obligaŃiilor operatorului rezultate din

analizele şi controalele ANRSC şi Gărzii de Mediu, modul de

soluŃionare pentru fiecare caz de încălcare a acestor obligaŃii –

maxim2/an

7. Procentul de prindere al materialului săditor după efectuarea

operaŃiunilor de plantare – 95%

8. Timpul de intervenŃie în rezolvarea unor cazuri de urgenŃă

(calamităŃi naturale, accidente etc – maxim 1 oră.

Propunere IPP: Pentru alte operaŃiunile de întreŃinere a parcurilor şi

zonelor verzi, respectiv achiziŃia de material dendrofloricol (dacă este

prevăzută prin contract) –metodele concrete de măsurare/recepŃie a

lucrării, de tip:

25

- Degajarea terenurilor de corpuri străine – se măsoară la 100 m2

suprafaŃă curăŃată

- Executarea cuvetelor în jurul arborilor – dimensiunile cuvetei

trebuie să aibă min. 150 – 200 cm diametru şi 20 – 30 cm

adâncime etc.

Pot fi transformate în indicatori minimali ai serviciului respectiv, pentru a

avea o grilă unică de recepŃie a lucrării, respectiv li se vor atribui valori

minime/maxime funcŃie de tipul de indicator.

Serviciul de transport public local

Este realizat de SC Trasurban S.A. în regim de concesiune, societatea

deŃinând drept de exclusivitate în acest sens pentru perioada 2006 –

2010, conform art. 1 al HCL nr. 210/28 august 2008 privind programul

municipal de transport.

Anexa 1.3: Indicatori de performanŃă privind executarea transportului

public local de călători

1. Numărul de curse, trasee pe care operatorul a suspendat sau a

întârziat executarea transportului faŃă de programul de

circulaŃie;

2. Numărul de trasee pe care operatorul nu a efectuat transportul

public local de călători pe o perioadă mai mare de 24 de ore;

3. Numărul de călători afectaŃi de situaŃiile prevăzute la pct. 1 şi 2;

4. Numărul total de autovehicule asigurate conform programărilor

zilnice

5. Numărul de reclamaŃii ale călătorilor privind calitatea

transportului, din care:

a. Numărul de reclamaŃii justificate;

b. Numărul de reclamaŃii rezolvate;

c. Numărul de reclamaŃii la care călătorii nu au primit

răspuns în termenele legale;

26

6. Numărul de mijloace de transport cu vechime mai mică de 10

ani şi atestate Euro 2 sau Euro 3;

7. Numărul prevederilor contractului de concesiune a transportului

local de călători propuse pentru modificare de către operator,

raportat la numărul de prevederi contractuale acceptate pentru

modificare de către concedent.

8. Despăgubirile plătite de către operatorii de

transport/transportatorii autorizaŃi pentru nerespectarea

condiŃiilor de calitate şi de mediu privind desfăşurarea

transportului;

9. Numărul abaterilor privind nerespectarea de către operator a

condiŃiilor privind menŃinerea licenŃei de transport

10. Numărul de controale efectuate de către autoritatea

administraŃiei publice locale operatorului, raportat la numărul de

abateri stabilite şi sancŃionate

11. Numărul de accidente de circulaŃie la care au fost implicate

mijloace de transport cu care operatorul efectuează transportul

public local de călători

12. Numărul abaterilor privind nerespectarea de către operator a

caietului de sarcini şi a contractului de concesiune

Propunere IPP: Analizând indicatorii propuşi în cadrul HCL privind

programul municipal de transport în Municipiul Satu-Mare, o primă

observaŃie cu caracter general, ca şi în cazul serviciilor analizate

anterior, este aceea că în absenŃa unor valori numerice atribuite

acestor indicatori, nu se poate măsura performanŃa/calitatea

serviciului respectiv.

Astfel, pentru indicatorii nr. 1 şi 2, ar trebui stabilită o valoare maxim

acceptabilă a indicatorilor, însoŃită de obligativitatea justificării cel

puŃin atunci când această valoare este depăşită.

De asemenea, operatorul de transport trebuie să justifice diferenŃele

generate de indicatorul de la pct. 4.

Valoarea indicatorului 5.c ar trebui să fie egală cu 0; în caz contrar,

reprezentanŃii operatorului de transport ar trebui sancŃionaŃi.

27

Indicatorul de la numărul 6 ar putea fi însoŃit de un grafic de înlocuire a

parcului auto cu mijloace de transport atestate Euro 4 în cazul

concesionării serviciului.

De asemenea, la lista de indicatori propuşi în Regulament,

recomandăm adăugarea unor indicatori de monitorizare a serviciului

care nu Ńin direct de performanŃa operatorului, dar ajută la un mai bun

management şi la dimensionarea nevoii pe acest tip de serviciu, de

tipul fluxul de călători pe intervale orare.

În ceea ce priveşte accesibilitatea serviciului (aceasta fiind de altfel şi

una dintre criticile aduse serviciului de către sătmărenii, conform

sondajului de opinie), posibili indicatori care ar putea fi luaŃi în calcul

sunt:

- DistanŃa medie până la cea mai apropiată staŃie de mijloace de

transport în comun;

- Numărul mediu de mijloace de transport în comun/km de stradă.

Concluzii şi recomandări generale privind măsurarea calităŃii serviciilor

publice în Municipiul Satu-Mare

La nivel general, IPP apreciază că evaluarea calităŃii serviciilor publice

ca proces în interiorul administraŃiei locale ar trebui să Ńină cont în

egală măsură de parametrii tehnici raportaŃi de operatori (acolo unde

gestiunea serviciilor este delegată), dar şi de percepŃia beneficiarilor

direcŃi ai respectivelor servicii – cetăŃenii. În acest sens recomandăm

realizarea unor analize de tipul celei prezentate cu o frecvenŃă anuală

la nivelul Municipiului Satu-Mare, utilizând atât mijloace de cercetare

sociologice (sondaj), cât şi analiza prin comparaŃie cu parametrii

tehnici ai serviciilor.

28

Aşa cum se poate constata, prezentul raport de analiză nu a avut un

focus primar asupra costurilor de furnizare a acestor servicii, deoarece

în opinia specialiştilor IPP acest aspect este unul care trebuie analizat în

strânsă corelaŃie cu calitatea prestată. În mod deliberat nu am

prelucrat informaŃi referitoare la costurile serviciilor prin comparaŃia cu

servicii similare din alte municipii reşedinŃă de judeŃ pentru a nu induce

concluzia potrivit căreia un serviciu mai ieftin este automat alternativa

optimă, însă la solicitarea expresă a beneficiarului pot fi furnizate şi

aceste informaŃii.

Nu în ultimul rând, deşi analiza nu a luat în calcul şi resursa umană

implicată la nivelul serviciilor menŃionate, din nou recomandăm o

evaluare anterioară oricărei decizii de reorganizare a serviciilor publice

din perspectiva reducerii personalului – o tendinŃă tot mai prezentă

actual în administraŃia românească – întrucât raŃionalizarea nu constă

exclusiv în măsuri de reducere a cheltuielilor/a personalului.

În cele ce urmează sunt prezentate şi o serie de concluzii punctuale cu

privire la analiza serviciilor publice realizată la nivelul Municipiului Satu-

Mare. Corelând informaŃiile privind calitatea serviciilor publice

colectate din cele 3 surse – sondajul de opinie, analiza parametrilor

comunicaŃi de Primărie ca răspuns la solicitările de informaŃii de interes

public, respectiv indicatorii de performanŃă cuprinşi în Regulamentele

de organizare şi funcŃionare a serviciilor publice, respectiv în

contractele de delegare a gestiunii, constatăm următoarele:

• DiferenŃele cele mai mari între percepŃia calităŃii unui serviciu şi

parametrii raportaŃi de operator/autoritatea locală se constată

în cazul serviciului de administrare a reŃelei de străzi: în timp ce

sătmărenii se declară în cea mai mare parte nemulŃumiŃi sau

foarte nemulŃumiŃi de reparaŃia străzilor şi a trotuarelor din

Municipiu, potrivit parametrilor tehnici raportaŃi, Satu-Mare se

clasa printre primele municipii din punct de vedere al ponderii

străzilor modernizate la începutul anului 2009. Recomandăm în

acest caz o analiză a calităŃii lucrărilor care apar drept

nesatisfăcătoare în raport cu aşteptările cetăŃenilor.

• Problema parcărilor apare, de asemenea, drept o prioritate în

raport cu care sătmărenii se declară mai degrabă nemulŃumiŃi

de modul în care este administrată de autoritatea locală. Potrivit

datelor raportate de municipalitate, la finalul anului 2008, la

nivelul Municipiului Satu-Mare numărul locurilor de parcare

disponibile (pe domeniul public/concesionate) era de 5435, la

29

un total de 40.666 de autoturisme înmatriculate în Municipiu,

ceea ce indică un raport de 13,3 autoturisme la un loc de

parcare. Conform sondajului, sătmărenii consideră că în prezent

sunt prea puŃine locuri de parcare disponibile în Municipiu.

• DiferenŃe semnificative – în sensul unei percepŃii pozitive a

serviciului în raport cu parametrii de calitate raportaŃi se

constată în cazul serviciului de transport public: deşi serviciul se

situa la sfârşitul anului 2008 sub parametrii înregistraŃi la nivelul

altor municipii reşedinŃă de judeŃ, sătmărenii se declară în

general mulŃumiŃi de calitatea serviciului (de remarcat însă şi

numărul mare de non-răspunsuri care se datorează celor care

au declarat că nu folosesc în mod curent acest serviciu).

• Serviciile în cazul cărora percepŃia cetăŃenilor confirmă

parametrii de calitate ai serviciului peste media naŃională sunt alimentarea cu apă, iluminatul public, salubrizarea. Facem

menŃiunea că în cazul serviciului de salubrizare, recomandăm

armonizarea documentelor care reglementează în prezent

parametrii de calitate ai serviciului, aşa cum am arătat în

secŃiunea anterioară.

• Serviciul de ordine şi siguranŃă publică (asigurat de PoliŃia

Comunitară) este, de asemenea, un serviciu unde gradul de

insatisfacŃie este relativ crescut (37,9%), chiar dacă mai mic

decât al celor care se declară mulŃumiŃi. Comparând parametrii

acestui serviciu (nr. de poliŃişti comunitari/1000 de locuitor,

respectiv volumul de activitate al unui poliŃist comunitar

sătmărean), constatăm că într-adevăr, indicatorii se situează sub

media naŃională (cel referitor la nr. de poliŃişti), respectiv peste

medie (volumul de activitate). Recomandăm în acest caz

analiza serviciului din perspectiva redimensionării/revizuirii

atribuŃiilor personalului operativ, cu atât mai mult cu cât cele

mai frecvente menŃiuni în cadrul sondajului au fost cele

referitoare la lipsa poliŃiştilor de pe stradă.

• O situaŃie deosebită este cea legată de sistemul de sănătate – spitalele din Municipiul Satu-Mare, care deşi nu se află în cele

mai multe cazuri în administrarea municipalităŃii, sunt de

asemenea considerate de sătmăreni drept un serviciu care

ridică probleme. În perspectiva descentralizării sistemului de

sănătate şi a transferului de competenŃe către autoritatea

30

locală , IPP recomandă alocarea cu prioritate de resurse pentru

îmbunătăŃirea infrastructurii de sănătate din Municipiu.

Pentru informaŃii suplimentare cu privire la informaŃiile prezentate în

acest raport, contactaŃi Elena Iorga la tel: 021 212 3126, mobil 0722 166

888 şi e-mail: elena@ipp.ro