RAPORT
cu privire la realizarea în anul 2017 a Planului de acţiuni privind
implementarea Programului naţional de incluziune socială a persoanelor cu
dizabilități pentru anii 2017-2022
Prin Hotărîrea Guvernului nr. 723 din 8 septembrie 2017, a fost aprobat Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022 și Planul
de acțiuni privind implementarea acestuia.
Programul prevede o abordare intersectorială în incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități și asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale acestora în egală măsură
cu ceilalți cetățeni în toate domeniile vieții sociale.
Necesitatea elaborării prezentului Program a fost determinată de problemele cu care
se confruntă persoanele cu dizabilități din Republica Moldova și necesitatea creării unor
condiții indispensabile implementării Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu
dizabilități, precum și în vederea implementării recomandărilor, observațiilor experților
Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, care au audiat Republica
Moldova în perioada 21 - 22.03.2017 la Geneva, precum și a observațiilor, recomandărilor
experților internaționali cu referire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în
Republica Moldova.
Programul are drept scop abordarea direcțiilor strategice de acțiune la nivel național
în vederea asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități și participării lor efective și
depline în societate.
Obiectivele specifice ale Programului constau în:
1) îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la măsuri de protecție socială
în comunitate;
2) asigurarea dreptului la educație de calitate a copiilor și tinerilor cu diferite tipuri de
dizabilități în instituțiile de învățămînt, în condiții de egalitate cu ceilalți;
3) sporirea accesului persoanelor cu dizabilități la servicii medicale, de abilitare și de
reabilitare de calitate;
4) sporirea ratei de angajare în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități;
5) sporirea participării persoanelor cu dizabilități la viața politică, publică și culturală;
6) asigurarea accesibilității la infrastructură, la transporturi, la informație și
comunicații pentru persoanele cu dizabilități;
7) asigurarea suportului persoanelor cu dizabilități în exercitarea capacității juridice și
garantarea accesului la justiție;
8) consolidarea capacităților instituționale pentru implementarea Convenției ONU
privind drepturile persoanelor cu dizabilități;
9) creșterea nivelului de conștientizare a populației cu privire la drepturile și
abilitățile persoanelor cu dizabilități.
Implementarea eficientă a Programului se bazează pe colaborarea strînsă dintre
autoritățile administraţiei publice centrale și locale, instituțiile publice și private,
organizaţiile societății civile, mass-media, mediul de afaceri, mediul academic și partenerii
internaţionali de dezvoltare.
Autorităţile publice responsabile pentru implementarea fiecărei acţiuni în parte sunt
specificate în Planul de acţiuni privind implementarea Programului naţional de incluziune
socială a persoanelor cu dizabilităţi pentru anii 2017-2022, respectiv, întreprind măsuri
concrete pentru implementarea acestora, iar despre rezultate și gradul de implementare
raportează anual, pînă la 1 martie, Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale
despre realizări/rezultatele obținute.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, în baza rapoartelor prezentate de
către autoritățile responsabile, generalizează și prezintă Guvernului anual, pînă la 15
aprilie, Raportul cu privire la realizarea Planului de acţiuni privind implementarea
Programului național.
În vederea realizării prevederilor Programului național de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022, tratatelor internaționale la care
Republica Moldova este parte, a obiectivelor documentelor strategice naţionale,
Programului de activitate a Guvernului, politicile din domeniu promovate de Ministerul
Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, în anul 2017, au fost orientate în continuare spre
promovarea unor reforme și mecanisme de protecţie socială a persoanelor cu dizabilităţi,
inclusiv perfecţionarea cadrului legislativ-normativ pentru asigurarea incluziunii sociale a
acestora, a drepturilor lor la protecţie socială (la prestaţii și servicii sociale), ocupare în
cîmpul muncii, asistență și reabilitare medicală.
În acest sens, în anul 2017, de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției
Sociale au fost elaborate și promovate documente de politici și acte normative în
vederea asigurării incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități (unele deja au fost
aprobate, altele sunt în proces de definitivare), inclusiv:
➢ în scopul punerii în aplicare a prevederilor alin. (5) – (9) art. 40 din Legea privind
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, nr. 60-XVIII din 30.03.2012 a fost
elaborat și aprobat prin Hotîrîrea Guvernului nr. 272 din 3 mai 2017 Regulamentul
privind prestarea serviciilor de reabilitare profesională în cadrul Centrului
Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare și Metodologia de
calcul a tarifelor pentru prestarea serviciilor de reabilitare profesională în cadrul
Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie şi Reabilitare. Reabilitarea
profesională cuprinde un complex de măsuri medicale, profesionale, sociale şi pedagogice;
➢ a fost elaborat și aprobat prin Dispoziția Prim-ministrului, nr. 43 din
04.05.2017, Conceptul privind reforma sistemului de determinare a dizabilității din
Republica Moldova și Planul de acțiuni pentru implementarea Conceptului.
Conceptul stabilește cadrul de reformare a sistemului de determinare a dizabilității în
vederea implementării angajamentelor pe care și le-a asumat Republica Moldova în
respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi.
➢ în contextul implementării prevederilor Conceptului menționat, s-a lucrat la
elaborarea și definitivarea proiectului hotărîrii Guvernului, privind determinarea
dizabilității (aprobată în ședința Guvernului din 12.03.2018), care prevede reformarea
structurii și modului de organizare și funcționare a Consiliului Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă, în vederea asigurării evaluării
obiective și echidistante a persoanelor în procesul de determinare a dizabilității, cu
respectarea demnității umane, astfel încât sistemul național să fie unul corect, incoruptibil,
corespunzător, transparent, durabil/sustenabil, ușor verificabil, care să răspundă nevoilor
populației;
➢ în scopul ajustării actelor normative în vigoare la prevederile Legii nr. 201 din
28.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, au fost elaborate și
aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 592 din 24.07.2017 modificări și completări la
49 de acte normative în vigoare (a fost ajustată terminologia învechită, de ex. cuvîntul
”invalid” a fost substituit cu sintagma ”persoană cu dizabilități”, ș.a.);
➢ se lucrează și la definitivarea Programului național de dezinstituționalizare a
persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale. Programul este axat pe realizarea
procesului de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale
din instituțiile rezidențiale, prin oferirea serviciilor sociale la nivel de comunitate,
transformarea instituțiilor rezidențiale în centre regionale cu atribuții în dezvoltarea și
prestarea serviciilor alternative la nivel de comunitate;
➢ este în proces de definitivare un nou proiect de lege privind ocuparea forței de
muncă, care stabilește cadrul juridic privind promovarea ocupării forței de muncă și
protecţiei sociale în caz de șomaj și are drept scop creșterea nivelului de ocupare în cîmpul
muncii, inclusiv a persoanelor cu dizabilități. Proiectul de lege menționat prevede,
inclusiv, măsuri pentru stimularea angajatorilor și a şomerilor din rîndul persoanelor cu
dizabilități, la incluziunea în cîmpul muncii.
În contextul semnării Protocolului Opțional la Convenția ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi, a fost elaborat și consultat cu autoritățile publice centrale și
locale, societatea civilă, Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană,
pachetul de documente privind examinarea oportunității semnării acestuia.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 216 din 12 iunie 2017 a fost
aprobată semnarea Protocolului Opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor
cu dizabilităţi
În procesul de elaborare a politicilor, a actelor normative și legislative în domeniu,
toate proiectele elaborate sunt consultate cu autoritățile responsabile și societatea civilă,
inclusiv sunt plasate pe pagina web a Ministerului și pe pagina web a Guvernului
(www.particip.gov.md, platformă online, unde sunt plasate proiectele de acte legislative și
normative a tuturor autorităților publice centrale) pentru a fi consultate public.
Astfel, în procesul de consultare a proiectelor poate participa fiecare cetățean,
inclusiv persoanele cu dizabilități și societatea civilă.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Direcția politici de protecție a
drepturilor persoanelor cu dizabilități colaborează eficient cu mai multe asociații obștești,
inclusiv: Alianța Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități (în cadrul alianței sunt
23 de organizații care activează în domeniul promovării și respectării drepturilor
persoanelor cu dizabiliăți), Uniunea Organizațiilor Invalizilor din Republica Moldova, A.
O. ”KEYSTONE Moldova”, Asociația Surzilor din Republica Moldova, Societatea
Nevăzătorilor din Republica Moldova, Societatea Invalizilor din Republica Moldova, ș.a.,
în adresa cărora sunt transmise spre examinare și avizare proiectele de politici, de acte
normative și legislative, care vizează persoanele cu dizabilități.
O altă platformă de colaborare utilizată este și organizarea consultărilor publice
(ședințe, atelierele și grupuri de lucru) în cadrul cărora proiectele de politici, de acte
legislative și normative sunt prezentate discutate cu persoanele cu dizabilități și
reprezentanții societății civile care le reprezintă drepturile și interesele, precum și cu
implicarea altor autorități publice centrale și locale.
Societatea civilă are un rol important în procesul de elaborare a documentelor de
politici, proiectelor de acte normative și legislative care vizează persoanele cu dizabilități,
iar propunerile și contribuția lor în acest proces este valoroasă, respectiv, vom colabora și
în continuare cu societatea civilă, deoarece, doar prin eforturi comune vom putea asigura
incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități.
La Obiectivul 1 „Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la măsuri de
protecție socială în comunitate”, pentru anul 2017, au fost stabilite 7 acțiuni.
La acțiunea 1.1. din Planul de acțiuni - Efectuarea analizelor la nivel local privind
necesitățile de creare, de dezvoltare și de menținere a serviciilor sociale destinate
persoanelor cu dizabilități, de către autoritățile publice locale au fost efectuate analize
privind necesitățile de creare, de dezvoltare și de menținere a serviciilor sociale destinate
persoanelor cu dizabilități la nivel local, constatîndu-se o creștere nesemnificativă a
numărului de persoane cu dizabilități care beneficiază de servicii sociale comunitare și
specializate, precum și descreșterea numărului de beneficiari instituționalizați în servicii
de plasament rezidențial.
Totodată, este de menționat faptul că, numărul solicitanților de servicii sociale,
inclusiv din rîndul persoanelor cu dizabilități, depășește numărul de servicii pe care le
oferă APL. Aceste date, denotă o necesitate stringentă a dezvoltării serviciilor la nivelul
comunitar, inclusiv planificarea și alocarea de mijloace financiare necesare pentru
dezvoltarea serviciilor sociale comunitare și specializate.
În vederea eficientizării măsurilor de asistență socială și țintirea grupurilor
vulnerabile ale populației, în temeiul Art. XIII din Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017 cu
privire la modificarea și completarea unor acte legislative (publicată în Monitorul Oficial
al Republicii Moldova din 29 decembrie 2017, Nr. 464-470, art. 808), au fost operate
modificări și completări la Legea Fondului republican și a fondurilor locale de susținere
socială a populației, nr. 827 din 18 februarie 2000.
Astfel, începînd cu 1 ianuarie 2018, mijloacele financiare din fondul de susținere a
populației se gestionează de către Agenția Națională de Asistență Socială, pentru
finanțarea programelor cu destinație specială, finanțarea serviciilor sociale incluse în
pachetul minim de servicii sociale, în condițiile stabilite de Guvern.
La acțiunea 1.2. din Planul de acțiuni - Elaborarea, aprobarea și implementarea
programelor locale de asistență socială pentru persoanele cu dizabilități, bazate pe
necesitățile evaluate ale acestora, de către autoritățile publice locale au fost întreprinse
măsuri concrete.
Un exemplu elocvent este și elaborare și aprobarea de către Consiliul raional Hîncești
a Strategiei de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2014 – 2018,
care în baza evaluării necesităților de creare, de dezvoltare și de menținere a serviciilor
sociale destinate persoanelor cu dizabilități, specifice teritoriului administrat, are
următoarele obiective strategice:
1. Promovarea și implementarea educației incluzive și a alternativelor educaționale
2. Asigurarea protecției sociale a persoanelor cu dizabilități
3. Participarea la viața social-economică a persoanelor cu dizabilități
4. Promovarea modului sănătos de viață
5. Consolidarea capacităților de prestare a serviciilor sociale (resurse umane,
financiare) și sensibilizare opiniei publice.
Astfel, în anul 2017, în raionul Hîncești persoanele cu dizabilități au fost asigurate cu
diverse prestații sociale cum ar fi: 3811 persoane cu dizabilități au beneficiat de
compensația pentru serviciile de transport în sumă totală de 1792,7 mii/lei; au fost
asigurate cu mijloace ajutătoare tehnice: cărucioare 27 persoane, încălțăminte ortopedică
90 persoane, proteze 18 persoane, bandaje 18 persoane, corsete 37 persoane, ș.a., cu bilete
balneo-sanatoriale - 40 persoane cu dizabilități au fost asigurate, inclusiv a fost asigurat
accesul persoanelor cu dizabilități la clădirile de menire socială prin construirea rampelor
de acces în instituțiile publice, pemițînd astfel accesul fizic pentru persoanele cu
dizabilități.
La fel, Direcția generală asistență socială și protecție a familiei Orhei, a elaborat
Planul de acțiuni al Direcției pentru anul 2017, pentru implementarea Programului național
de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, care are drept obiectiv prioritar al
programului “Îmbunătățirea accesului persoanelor cu dizabilități la măsuri de protecție
socială în comunitate”. Pentru perioada de raportare (a. 2017), acțiunile planificate au fost
îndeplinite conform termenului de realizare și anume:
- Identificarea persoanelor cu dizabilități din raion;
- Desfășurarea campaniilor de informare despre serviciile existente la nivel raional
destinate persoanelor cu dizabilități;
- Aplicarea chestionarelor pentru părinții care educă copii cu necesități speciale în
vederea familiarizării cu modul de încadrare și obținerea îngrijirii în cadrul serviciilor
specializate.
Astfel, în contextul dezvoltării serviciilor sociale pentru personale cu dizabilități, pe
parcursul ultimilor ani au fost elaborate și aprobate mai multe acte normative (decizii ale
Consiliului raional) care reglementează modul de organizare și funcționare a mai multor
tipuri de servicii sociale.
Totodată, conform informației parvenite de la Consiliul raional Telenești, pentru
anul 2017, Direcția generală asistență socială și protecție a familiei, a stabilit următoarele
obiective generale:
1. Oferirea de servicii de calitate și îmbunătățirea calității serviciilor oferite;
2. Implicarea la dezvoltarea serviciilor sociale în funcție de nevoile identificate la
nivel de comunitate.
Din acestea reiese următoarele obiective specifice:
- Promovarea și implementarea politicii de protecție socială bine echilibrată în
domeniul asistenței sociale și protecției persoanelor cu dizabilități;
- Realizarea politicii naționale de protecție și integrare socială a persoanelor cu
dizabilități, prin promovarea drepturilor acestora, prin dezvoltarea și diversificarea
serviciilor de recuperare, integrare/reintegrare, socializare și asistență de calitate.
Astfel, pe parcursul anului 2017, de către specialistul în problemele persoanelor cu
dizabilități din cadrul Direcției generală asistență socială și protecție a familiei Telenești,
au fost audiate 2027 persoane în etate și cu dizabilități, în scopul soluționării problemelor
ce țin de domeniul asistenței sociale.
Un alt exemplu este și elaborarea, aprobarea și Planului local de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilități din raionul Basarabeasca, care stabilește următoarele obiective
strategice:
1. Asigurarea finanțării durabilității serviciilor sociale;
2. Creare și extinderea serviciilor sociale;
3. Dezvoltarea resurselor umane în domeniul social;
4. Promovarea serviciilor sociale.
Conform prevederilor legislației în vigoare autorităţile administraţiei publice locale:
a) analizează şi evaluează problemele sociale ale persoanelor cu dizabilităţi pe
teritoriul arondat şi, în baza rezultatelor obţinute, aprobă şi dezvoltă programe locale de
asistenţă socială pentru această categorie de persoane, exercită controlul asupra realizării
acestora;
b) înfiinţează, independent sau în parteneriat cu reprezentanţii societăţii civile, servicii
sociale primare şi servicii sociale specializate pentru persoanele cu dizabilităţi, asigurînd
resursele umane, materiale şi financiare necesare pentru buna lor funcţionare;
c) pot stabili facilităţi suplimentare pentru persoanele cu dizabilităţi privind accesul la
serviciile medicale, sociale, comerciale, de transport, de telecomunicaţii şi la alte tipuri de
servicii sociale.
În scopul sporirii incluziunii persoanelor cu dizabilități și ajustării documentelor de
politici regionale și locale la prevederile Programului național de incluziune a persoanelor
cu dizabilități pentru anii 2017-2022, Alianța Organizațiilor pentru Persoanele cu
Dizabilități și-a propus, în anul 2018, să colaboreze cu Agențiile de Dezvoltare Regionale
Nord, Centru, Sud.
La acțiunea 1.3. din Planul de acțiuni - Crearea și dezvoltarea de servicii sociale
comunitare destinate persoanelor cu dizabilități în vederea dezinstituționalizării și/sau
prevenirii instituționalizării acestora în instituțiile rezidențiale, asigurării vieții, de către
autoritățile responsabile au fost întreprinse următoarele:
În scopul asigurării drepturilor persoanelor cu dizabilități la un trai independent și în
contextul integrării lor în societate, au fost elaborate și aprobate reglementări și standarde
minime de calitate ce țin de organizarea și funcționarea mai multor tipuri de servicii
sociale, inclusiv:
- Serviciul social „Locuinţă protejată” este un serviciu social specializat, scopul
acestuia este de a crea condiţii pentru dezvoltarea deprinderilor necesare unei vieţi
autonome, deprinderilor de autoservire, asigurarea condiţiilor minime de trai, în vederea
integrării sociale şi profesionale a persoanelor cu dizabilităţi mintale (Hotărîrea
Guvernului nr. 711 din 09.08.2010 pentru aprobarea Regulamentului–cadru şi a
Standardelor minime de calitate pentru serviciul social „Locuinţă protejată”). În republică
activează 17 servicii „Locuinţă protejată”, pentru 89 beneficiari, inclusiv 6 servicii
„Locuinţă protejată” create de către instituțiile rezidențiale din subordinea ANAS.
- Serviciul social „Casă comunitară” are ca scop îngrijirea permanentă a persoanelor
cu dizabilităţi mintale şi dezvoltarea aptitudinilor de autoservire şi socializare a acestora,
beneficiind de: cazare, asigurare a condiţiilor minime de trai şi a condiţiilor
igienico-sanitare necesare, protecţie şi supraveghere a stării de sănătate, asistenţă
medicală, îngrijire şi suport permanent, condiţii pentru dezvoltarea abilităţilor de
autoservire şi de autonomie şi a climatului favorabil dezvoltării personalităţii, asigurarea
accesului beneficiarilor la educaţie (Hotărîrea Guvernului nr. 885 din 28 decembrie 2015
pentru aprobarea Regulamentului–cadru şi a Standardelor minime de calitate pentru
serviciul social „Casă comunitară”. În republică activează 15 servicii „Casă comunitară”,
pentru 88 beneficiari, inclusiv 2 servicii „Casă comunitară” create de Casa internat
Hincești.
- Serviciul social „Echipa mobilă” este un serviciu social specializat, destinat
persoanelor cu dizabilităţi medii sau severe (în special copiilor cu dizabilităţi), care oferă
asistenţă socială şi suport la domiciliul beneficiarului, în baza nevoilor identificate ale
acestuia, cît şi consiliere şi suport persoanelor care îl îngrijesc pe acesta, în vederea
creşterii independenţei şi integrării lui sociale (Hotărîrea Guvernului nr. 722 din 22
septembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului–cadru şi a Standardelor minime de
calitate pentru serviciul social „Echipa mobilă”). În republică activează 22 servicii ”Echipa
mobilă”, pentru circa 612 beneficiari.
- Serviciul social „Asistență personală” are drept scop oferirea asistenţei şi îngrijirea
copiilor şi adulţilor cu dizabilităţi severe, pentru a-i ajuta să ducă o viaţă cît mai
independentă în propria casă şi în comunitate (Hotărîrea Guvernului nr. 314 din
23.05.2012 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind organizarea şi funcţionarea
serviciului social „Asistenţă personală” şi a Standardelor minime de calitate – în vigoare
de la 01.01.2013). În republică activează circa 2566 asistenți personali, care deservesc
2620 persoane cu dizabilități severe (în anul 2016- 2300 asistenți personali).
- Serviciul social „Respiro” este un serviciu specializat, care oferă asistenţă timp de
24 de ore persoanelor cu dizabilităţi severe pe o perioadă de maxim 30 de zile pe an, timp
în care familiile, rudele sau persoanele care le îngrijesc beneficiază de o perioadă de
repaus (Hotărîrea Guvernului nr. 413 din 14.06.2012 pentru aprobarea
Regulamentului–cadru de organizare şi funcţionare a serviciului social „Respiro” şi a
Standardelor minime de calitate). În prezent, în republică activează 6 servicii „Respiro”,
pentru 153 beneficiari/an.
- Serviciul social „Plasament familial pentru adulți” are drept scop oferirea
asistenţei şi îngrijirea persoanelor adulte cu dizabilităţi și persoanelor în etate în cadrul
familiei asistentului familial, în vederea creşterii gradului de autonomie personală, de
prevenire a instituţionalizării/dezinstituţionalizării şi incluziune socială a acestora
(Hotărîrea Guvernului nr. 75 din 03.02.2014 pentru aprobarea Regulamentului–cadru de
organizare şi funcţionare a serviciului social „Plasament familial pentru adulți” şi a
Standardelor minime de calitate). În republică activează 67 asistenți familiali, care au în
plasament 73 beneficiari.
- În scopul facilitării comunicării dintre persoana/persoanele cu deficienţe de auz
(surzi, muţi ori surdomuţi) şi reprezentanţii/angajaţii diferitor
autorităţi/instituţii/organizaţii în situaţiile cînd au nevoie de interpret pentru a-şi exercita
drepturile şi obligaţiile sale a fost instituit Serviciul de interpretare în limbajul
mimico-gestual pentru persoanele cu deficiențe de auz (Hotărîrea Guvernului nr. 333 din
14.05.2014 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea
serviciului). Prestarea Serviciului este asigurată de către Asociația Surzilor din RM, din
mijloacele bugetului de stat, care sunt achitate prin intermediul Ministerului Sănătății,
Muncii și Protecţiei Sociale. În anul 2017 au fost acordate 5144 de ore de interpretare
pentru circa 9320 persoane cu deficienţe de auz, pentru care Ministerul Sănătății, Muncii
și Protecţiei Sociale a achitat Asociației Surzilor din RM – 204,9 mii lei (în anul 2016 au
fost acordate 4627 de ore de interpretare pentru circa 7000 persoane cu deficienţe de auz,
suma alocată a fost 169,8 mii lei).
- Servicii de specializare înaltă în cadrul instituțiilor din subordinea ANAS
Agenția Națională de Asistență Socială este coordonator şi asigură buna funcţionare
a 2 instituții pentru persoane în etate şi persoane adulte cu dizabilităţi fizice (profil
somatic), amplasate în municipiul Chișinău și raionul Dubăsari şi 4 instituții pentru
persoane adulte cu dizabilităţi psihosociale (profil psihoneurologic), amplasate în
municipiul Bălți, satul Cocieri (r. Dubăsari), comuna Bădiceni (r. Soroca) și satul Brînzeni
(r. Edineț), precum și a 2 case-internat pentru copii cu deficiențe mintale: or.Orhei (băieți)
și or.Hîncești (fete).
Instituțiile rezidenţiale sunt instituții prestatoare de servicii sociale cu specializare
înaltă și oferă beneficiarilor săi, în conformitate cu necesităţile speciale şi particularităţile
de dezvoltare individuală, protecţie socială prin prestarea de servicii socio-medicale,
plasament temporar sau de lungă durată, îngrijire, alimentaţie, asigurare cu îmbrăcăminte
şi încălţăminte, terapie ocupaţională, activităţi culturale, kinetoterapie, asistenţă medicală
etc.
În instituțiile rezidențiale beneficiază de servicii circa 2000 persoane cu dizabilități
mintale și dizabilități intelectuale, precum și a circa 300 de persoane în etate și cu
dizabilități.
Dezinstituționalizarea persoanelor cu dizabilități intelectuale și psihosociale rămîne
o prioritate a Guvernului și Ministerului, care este stabilită în Planul de acțiuni al
Guvernului pentru anii 2016-2018, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 890 din
20.07.2016.
În acest sens, transformarea instituțiilor rezidențiale, dezvoltarea serviciilor sociale de
alternativă are ca scop prevenirea instituționalizării şi dezinstituționalizarea persoanelor cu
dizabilități, precum şi soluţionarea cazurilor la nivel comunitar înainte ca ele să se
agraveze, iar ca obiectiv primordial este prevenirea marginalizării, excluziunii sociale şi
facilitarea reintegrării beneficiarilor în mediul familial, în comunitate.
Tot în contextul dezinstituționalizării și transformării instituțiilor rezidențiale au
fost întreprinse mai multe acțiuni, inclusiv:
- au fost evaluați toți beneficiarii instituțiilor rezidențiale;
- au fost elaborate și aprobate prin ordine ale Ministerului regulamentele cadru
privind organizarea și funcționarea internatelor psiho-neurologice, precum și carele
internat pentru copii cu dizabilități mintale (ca măsuri inovative în aceste regulamente
sunt prevederile privind transformarea instituțiilor; dreptul de a crea și presta servicii
comunitare de către instituții; o procedură nouă de admitere în plasament, precum și de
revizuire sau prelungire a perioadei plasamentului beneficiarilor ș.a.);
- au fost elaborate și aprobate Planurile de transformare a instituțiilor rezidențiale,
care stabilesc acțiunile necesare, precum și persoanele responsabile, costurile, etc., a
procesului de transformare a instituțiilor din prestator de servicii rezidențiale în prestator
de servicii sociale comunitare destinate persoanelor cu dizabilități mintale;
- întru realizarea Planurilor de transformare și dezinstituționalizarea persoanelor cu
dizabilități din instituții și asigurarea unui trai independent în comunitate din mijloacele
financiare ale instituțiilor rezidențiale au fost procurate imobile și create 8 servicii sociale
pentru 46 beneficiari (6 Locuințe protejate și 2 Case comunitare);
- cu suportul donatorilor (Agenția Cehă pentru Dezvoltare) au fost procurate 4
imobile pentru dezvoltarea serviciilor sociale, care în prezent sunt în proces de reparație și
amenajare pentru a putea fi transferate alte persoane din instituțiile rezidențiale;
- în familii biologice/extinse au fost reintegrați 24 beneficiari ai instituțiilor
rezidențiale, iar în servicii sociale comunitare create de APL de nivelul I și II - 51
beneficiari;
- este în proces de definitivare proiectul Programului național de
dezinstituționalizare;
- a fost propus un proiect de asistență tehnică pentru angajarea unei echipe de experți
care ar susține Ministerul și ANAS în procesul de implementare a Programului național de
dezinstituționalizare.
La acțiunea 1.5. din Planul de acțiuni privind - Elaborarea și aprobarea
curriculum-urilor de instruire, precum și organizarea cursurilor de instruire inițială și
continuă pentru personalul din instituțiile rezidențiale și din cadrul serviciilor sociale
comunitare, implicate în asistarea persoanelor cu dizabilități, comunicăm că, Agenția
Națională Asistență Socială în colaborare cu societatea civilă (A.O People in Need, A.O.
Keystone, A.O. IDOM) au fost organizate 12 sesiuni de instruire, atît a personalului
transferat pentru a activa în serviciile comunitare create de către instituțiile rezidențiale, a
beneficiarilor transferați în aceste servicii comunitare, precum și a angajaților instituțiilor
rezidențiale.
La acțiunea 1.7. din Planul de acțiuni - Eficientizarea mecanismului național de
determinare a dizabilității la copii și adulți, prin implementarea modelului medico-social
în procesul de determinare a dizabilității, autoritățile responsabile (MSMPS și
CNDDCM) au întreprins mai multe măsuri, inclusiv au fost elaborate unele proiecte de
acte normative, dintre care menționăm:
1. Elaborarea și aprobarea prin Dispoziția Prim – ministrului nr. 43 din 04 mai 2017 a
Conceptului privind reforma sistemului de determinare a dizabilității din Republica
Moldova și Planul de acțiuni cu privire la implementarea Conceptului;
2. A fost elaborat proiectul hotărîrii Guvernului ”Cu privire la determinarea
dizabilități”;
3. Prin Ordinul comun al Ministerului Muncii, Protecției Sociale şi Familiei şi
Ministerului Sănătăţii nr.522/104 din 26.06.2017 a fost aprobată Fişa de trimitere
pentru expertizare în vederea determinării dizabilității și capacității de muncă,
formular nr.088/e;
4. Prin Ordinul MMPSF nr. 136 din 28.08.2017 au fost instituite echipele pentru
elaborarea criteriilor de determinare a dizabilității la copii (0-18 ani) și pentru
revizuirea criteriilor de determinare a dizabilității și capacității de muncă la adulți;
5. A fost lansată pagina WEB oficială a CNDDCM
http://cnddcm.msmps.gov.md/;
6. A fost lansat Sistemul Informațional Automatizat Asistență Socială și asigurată
pilotarea și implementarea modulul „Dizabilitate” în cadrul CNDDCM;
7. Au fost întreprinse și alte măsuri în vederea eficientizării mecanismului național de
determinare a dizabilității, inclusiv prin colaborarea cu mediul academic, partenerii
de dezvoltare și societatea civilă, organizând și participând la diferite evenimente
(mese rotunde, ateliere de lucru și conferințe tematice).
La acțiunea 1.8. din Planul de acțiuni - Elaborarea și aprobarea curriculumurilor
de instruire, precum și organizarea cursurilor tematice de instruire inițială și continuă
pentru specialiștii implicați în procesul de determinare a dizabilității și capacitații de
muncă în funcție de specificul activității acestora, Consiliul Național pentru
Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă a întreprins următoarele acțiuni:
1. În baza Planurilor de perfecționare profesională continuă aprobate de CNDDCM și
în temeiul Contractelor de colaborare cu USMF „Nicolae Testemițanu” și USM
„Ion Creangă” au fost organizate instruiri de perfecționare profesională a
specialiștilor CNDDCM pentru medicii experți (20%), asistenții sociali (100%) și
psihopedagogi (100%);
2. 4 colaboratori ai CNDDCM au beneficiat de instruire în România, în domeniul
determinării dizabilității;
3. O echipă din cadrul CNDDCM au efectuat o vizită de studiu în România la
Autoritatea Națională pentru Persoanele cu Dizabilități din România;
4. Au fost organizate mai multe instruiri tematice pentru angajații CNDDCM
(anticorupție și integritate; exercitarea atribuțiilor de serviciu, etică și deontologie;
protecția datelor cu caracter personal etc.).
La acțiunea 1.9. din Planul de acțiuni - Asigurarea persoanelor cu dizabilități,
inclusiv a copiilor cu dizabilități cu fotolii rulante și alte mijloace ajutătoare tehnice
adaptate necesităților acestora, Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și
Reabilitare a întreprins mai multe acțiuni.
Asigurarea populației Republicii Moldova cu mijloace ajutătoare tehnice se
efectuează potrivit Hotărîrii Guvernului nr. 567 din 26.07.2011 pentru aprobarea
Regulamentului cu privire la modul de asigurare a unor categorii de cetățeni cu mijloace
ajutătoare tehnice. În conformitate cu prevederile Regulamentului menționat, în anul 2017,
au fost asigurate cu cărucioare fotolii 1060 de persoane, dintre care:
- 987 adulți;
- 73 copii.
Totodată, cu alte tipuri de mijloace ajutătoare tehnice (cadrul de mers, cîrje, subcoate,
bastoane) au fost asigurați în total 902 persoane, dintre care:
- 876 adulți;
- 26 copii.
Serviciile de reabilitare profesională se acordă în cadrul CREPOR în temeiul art. 40
alin. (5)-(9) din Legea nr. 60 din 30 martie 2012 privind incluziunea socială a persoanelor
cu dizabilități, precum și Hotărîrii Guvernului nr. 272 din 03.05.2017 cu privire la
prestarea serviciilor de reabilitare profesională în cadrul Centrului Republican
Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare.
În conformitate cu prevederile actelor normative prenotate, în anul 2017, de servicii
de reabilitare profesională au beneficiat 22 persoane cu dizabilități locomotorii, în sumă
totală de 167800,0 lei.
La Obiectivul 2 „Asigurarea dreptului la educație de calitate a copiilor și tinerilor
cu diferite tipuri de dizabilități în instituțiile de învățămînt în condiții de egalitate cu
ceilalți” pentru anul 2017 au fost prevăzute 8 acțiuni.
La acțiunea 2.2. din Planul de acțiuni - Asigurarea accesului copiilor cu
dizabilități la servicii de educație timpurie ante-preșcolară, Ministerul Educației, Culturii
și Cercetării a întreprins mai multe măsuri.
În instituțiile de educație timpurie (IET) sunt 1420 copii cu CES, dintre care 1061 de
copii cu dizabilități. Au fost evaluați de către SAP - 1672 copii. De asistența cadrului
didactic de sprijin (CDS) beneficiază 105 copii din IET, de asistența psihopedagogului – 47
copii, de asistența logopedului - 151 copii, de asistența psihologului -21 copii. În IET
activează 76 Centre de resurse pentru educația incluzivă (CREI). IET asigură accesul la
educație a tuturor copiilor și prin alte modalități de adaptare a clădirilor, spațiilor. Cu pante
de acces sunt dotate 131 de IET, cu grupuri sanitare adaptate – 32 de IET, terenuri de joacă
adaptate – 30, spații adaptate pentru copiii cu dizabilități - 91, spații adaptate pentru copiii
cu deficiențe de văz - 2 IET, spații adaptate pentru copiii cu deficiențe de auz -5 IET.
La acțiunea 2.3. din Planul de acțiuni - Revizuirea normei didactice pentru cadrele
didactice de sprijin și a normativelor de asistență a copiilor cu dizabilități în vederea
asigurării calității serviciilor educaționale, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării
informează că, normativele de asistență a copiilor cu dizabilități în vederea asigurării
calității serviciilor educaționale a fost stabilită odată cu aprobarea Reperelor metodologice
privind activitatea psihologului, logopedului, psihopedagogului și cadrului didactic de
sprijin în instituțiile de învățământ general. În anul 2018 urmează a fi revizuită norma
didactică pentru cadrele didactice de sprijin.
La acțiunea 2.4. din Planul de acțiuni - Asigurarea unui pachet minim de servicii
educaționale de suport (centru de resurse, cadru didactic de sprijin) pentru fiecare copil
și tînăr cu dizabilități înscriși în instituția de învățămînt, în funcție de necesitățile
acestuia, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a întreprins următoarele:
Toate instituțiile de învățământ general asigură dreptul la educație a tuturor copiilor.
În instituțiile de învățămînt (primar, gimnazial și liceal) sunt 9952 elevi cu CES. Din
numărul total de elevi cu CES - 2168 sunt copii cu dizabilități. Au fost create, dotate și
activează în instituțiile de învățământ 841 CREI. Asistența elevilor cu CES și elevilor cu
dizabilități este asigurată de către 973 cadre didactice de sprijin. În luna martie 2017, prin
ordinul comun al Ministerul Educației, Culturii și Cercetării și Ministerului Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale a fost aprobat Planul de acțiuni privind dezvoltarea unui
sistem de servicii educaționale și de suport specializat pentru copiii cu dizabilități auditive
și familiile acestora din Republica Moldova. Planul de acțiuni cuprinde două direcții
strategice: Dezvoltarea resurselor umane și capacitate instituțională și Depistarea timpurie
a dereglărilor de auz la copii.
Direcțiile strategice au la bază un șir de obiective generale:
- Elaborarea unei structuri de cursuri de formare inițială pentru specialiștii din școli
(profesori, cadre de suport etc.) în domeniul psihopedagogiei speciale;
- Suport metodologic prin constituirea unui grup de lucru (factori de decizie, parteneri
educaționali, specialiști, organizații neguvernamentale) ce va elabora ghiduri metodologice
și materiale-resursă pentru specialiști (ghid de adaptare a programelor și obiectivelor
educaționale pentru copilul cu dizabilitate auditivă, manuale de bune practici pentru
specialiști, alte ghiduri metodologice etc.);
- Înființarea și funcționarea Centrului de Resurse și Servicii de Suport (CRSS);
- Identificarea unor școli din învățământul de masă care să devină școli-resursă
(modele de bună practică);
- Depistarea timpurie a deficitului auditiv;
- Servicii de intervenție timpurie la copii cu dereglări de auz (protezare, antrenament
auditiv și verbal, consilierea părinților etc.
Statele - tip de personal din instituțiile de învățământ profesional tehnic, aprobate prin
Ordinul ministrului nr. 661 din 12.07.2016 prevedeau următoarele funcții pentru
asigurarea serviciilor educaționale de suport: felcer, psiholog școlar, metodist. Prin
Ordinul ministrului nr. 436 din 29.05.2017, în scopul incluziunii educaționale a copiilor
care prezintă dificultăţi sau probleme de învăţare, de adaptare, de relaţionare, de
comunicare etc., în funcție de numărul de elevi cu cerințe educaționale speciale au fost
instituite următoarele unități de personal de sprijin: psihopedagog și altor cadre didactice
(conform CORM 006-14, grupa de bază 2352).
La acțiunea 2.5. din Planul de acțiuni - Dezvoltarea și prestarea serviciilor de
consiliere şi ghidare în carieră pentru adolescenții şi tinerii cu dizabilități în instituțiile
de învățămînt, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a întreprins următoarele măsuri:
Toți elevii din învățământul gimnazial și liceal, în cadrul disciplinelor Educație
civică, Dirigenție beneficiază de diverse activități de consiliere şi ghidare în carieră. În
anul 2017 de prestarea serviciilor de consiliere şi ghidare în carieră au beneficiat 117 elevi
absolvenți cu CES care au obținut certificat de studii gimnaziale în baza curriculumului
general și 626 de elevi care au obținut certificat de studii gimnaziale în baza
curriculumului modificat (PEI), 49 elevi absolvenți cu dizabilități care au obținut certificat
de studii gimnaziale în baza curriculumului general și 183 de absolvenți care au obținut
certificat de studii gimnaziale în baza curriculumului modificat (PEI).
În învățământul profesional, în 2017, au fost înmatriculați 232 copii cu CES și 52
copii cu dizabilități. În instituțiile de învățământ profesional tehnic postsecundar și
postsecundar nonterțiar (11 Centre de excelență, 32 Colegii) în anul de studii 2016-2017,
în planurile de învățământ este inclusă disciplina Educația civică, care include modulul
Dezvoltare personală și proiectarea carierei.
În învățământul profesional tehnic secundar (10 Centre de excelență și 43 școli
profesionale) la componenta opțională elevii au studiat disciplina Codul Muncii și
Protecția civilă, care, de asemenea, include aspecte de ghidare în carieră și respectarea
drepturilor persoanelor cu dizabilități încadrate în câmpul muncii. Pentru asigurarea
metodică a procesului educațional cu referire la ghidarea în carieră, Ministerul Educației
Culturii și Cercetării a aprobat prin Ordinul ministrului nr. 743 din 12.09.2016 materialele
pentru profesori, diriginți și elevi. Modulul respectiv se aplică și pentru orele de dirigenție
în toate 86 de instituții de învățământ profesional tehnic.
La acțiunea 2.6. din Planul de acțiuni - Organizarea cursurilor de formare continuă
pentru toate cadrele didactice și cadrele didactice de sprijin care lucrează cu copiii și
tinerii cu dizabilități.
Anual, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, organizează diverse activități de
formare a cadrelor didactice și cadrelor didactice de sprijin care lucrează cu copiii și tinerii
cu dizabilități. În scopul capacitării cadrelor didactice din învățământul general, în 2017 au
fost realizate activități de formare pentru specialiștii din domeniu și cadrele didactice
privind incluziunea educațională a copiilor cu dizabilități severe, senzoriale – 208
specialiști formați; activități de formare pentru specialiștii OLSDÎ cu privire la
individualizarea procesului educațional prin adaptări sau modificări curriculare – 247
specialiști formați.
A fost organizată și desfășurată Conferința națională în domeniul educației incluzive
cu genericul „Fiecărui copil – o educație de calitate” – 200 de participanți.
La acțiunea 2.7. din Planul de acțiuni - Pregătirea cadrelor didactice care asistă sau
predau pentru copiii cu dizabilități de auz și hipoacuzici în folosirea limbajului
mimico-gestual, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a întreprins următoarele:
Copiii cu dizabilități severe de auz îți fac studiile în instituțiile speciale unde
beneficiază de asistența cadrelor didactice care posedă limbajul mimico-gestual. Cadrele
didactice din instituțiile de învățământ beneficiază de instruiri privind folosirea limbajului
mimico-gestual, în special, din partea Asociației Surzilor din Republica Moldova.
Formarea specialiștilor în învățământul special se realizează în cadrul Universității
Pedagogice de Stat ,,Ion Creangă” din Chișinău, la facultățile Psihologie și
Psihopedagogie specială. Planurile de învățământ pentru specialitățile Psihologie și
Psihopedagogie specială conțin inclusiv și cursurile:
- Psihopedagogia persoanelor cu deficiențe de auz;
- Metodologia educării și terapia persoanelor cu deficiențe de auz;
- Limbajul mimico-gestual.
Formarea continuă a cadrelor didactice care își desfășoară activitatea în instituțiile de
învățământ special se realizează în cadrul Centrului de Formare de pe lîngă Universitatea
Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă” din Chișinău, care anual, prin Planul de formare
profesională continuă, oferă programe integrale cu durata de 100, 150 ore și programe
modulare cu durata de 50 ore la specialitatea Învățământ special.
La acțiunea 2.8. din Planul de acțiuni - Dotarea instituțiilor de învățământ cu
unități de transport accesibil și echipamente necesare pentru facilitarea învăţării
copiilor și tinerilor cu dizabilități fizice, mintale, intelectuale și senzoriale, pentru
dezvoltarea unui mediu fizic accesibil și a unui proces educațional individualizat
conform necesităților și potențialului de dezvoltare, Ministerul Educației, Culturii și
Cercetării informează următoarele:
De unități de transport specializat beneficiază SAP Cahul și LT ,,Petre Ștefănucă”,
or. Ialoveni. În baza necesităților elevilor APL de nivelul II pot achiziționa transport
specializat sau adapta transportul existent la necesitățile elevilor.
După evaluarea copiilor/elevilor cu CES și dizabilități de către SAP, în baza
recomandărilor serviciilor, din componenta raională pentru educația incluzivă, sunt dotate
CREI cu echipament specializat.
Instituțiile de învățământ asigură accesul la educație a tuturor copiilor și prin alte
modalități de adaptare a clădirilor, spațiilor. Cu pante de acces sunt dotate 388 instituții, cu
grupuri sanitare adaptate – 16 instituții, CREI au fost create și dotate în 841 de instituții.
La acțiunea 2.10. din Planul de acțiuni - Integrarea graduală a copiilor cu
dizabilități, inclusiv a celor cu dizabilități senzoriale (auz, văz) în instituții de învățămînt
general, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării informează că, din numărul total de
copii cu CES (9952) din instituțiile speciale au fost integrați în instituțiile din comunități
(în 2017) 25 de elevi. Toți copiii beneficiază de suportul CDS în baza PEI.
La Obiectivul 3 “Sporirea accesului persoanelor cu dizabilități la servicii medicale,
de abilitare și de reabilitare de calitate” pentru anul 2017 au fost prevăzute 10 acțiuni.
La acțiunea 3.3. din Planul de acțiuni - Extinderea listei medicamentelor compensate
pentru maladiile care au impact asupra sănătății publice și care netratate corespunzător
conduc la dizabilitate, în baza datelor statistice privind structura dizabilității în funcție
de nozologiile predominante, Compania Națională de Asigurări în Medicină informează
umătoarele:
Lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii de asistență
medicală este elaborată în limitele surselor financiare disponibile, prevăzute de Legea
Fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pentru anul respectiv.
În anul 2017, în Lista medicamentelor compensate au fost incluse 11 de Denumiri
Comune Internaționale (DCI) noi.
Două denumiri comune internaționale „Escitalopram” și „Donepezilum”, recomandate
pentru tratamentul depresiei și demenței. Preparatele au fost compensate în proporție de 30
la sută. 8 denumiri comune internaționale pentru tratamentul maladiilor în sala de
proceduri sau staționarele de zi ale instituțiilor de asistență medicală primară.
De menționat, că lista medicamentelor compensate din fondurile asigurării obligatorii
de asistenţă medicală a fost extinsă până la 137 de DCI.
Totodată, Compania Națională de Asigurări în Medicină informează că, lista
medicamentelor compensate include DCI destinate tratamentului unor boli care, fiind
netratate corespunzător, conduc la dizabilitate. Medicamentele incluse în lista celor
compensate, au fost utilizate pentru tratamentul următoarelor maladii cronice:
- Maladiile cardiovasculare (19 DCI);
- Hepatită și ciroză hepatică (2 DCI pentru tratamentul de durată/cronic, 5 DCI pentru
tratamentul episodic, stări acute);
- Bolile endocrine (3 DCI);
- Astmul bronșic (4 DCI pentru tratamentul de durată, 3 DCI pentru tratamentul
stărilor acute);
- Profilaxia și tratamentul anemiilor la femei gravide și profilaxia malformațiilor (2
DCI);
- Epilepsie (7 DCI);
- Bolile psihice (11 DCI);
- Boala și sindromul Parkinson (2 DCI);
- Diabet zaharat (7 DCI pentru tratamentul de durată, 9 DCI pentru tratamentul
complicațiilor, stări acute);
- Epidermolizei buloase (6 DCI);
- Bolile de sistem și autoimune (3 DCI);
- Maladiile oftalmologiece (glaucom) (4 DCI);
- Miastenia gravis (1 DCI);
- Mucoviscidoza (3 DCI);
- Scleroza multiplă (1 DCI pentru tratamentul de durată, 10 DCI pentru tratamentul
stărilor acute).
La acțiunea 3.4. din Planul de acțiuni - Includerea în pachetul compensat, în cazul
îngrijirilor medicale la domiciliu, a unor consumabile (material pentru pansament,
seringi, dozatoare pentru insulină, stome, scutece) pentru persoanelor cu dizabilități
severe și boli incurabile, care necesită îngrijiri medicale la domiciliu, de către autoritățile
responsabile au fost întreprinse următoarele acțiuni:
Pe parcursul anului 2017, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale pentru
soluționarea problemei privind asigurarea pacienților stomizați cu pungi colectoare pentru
stome, a solicitat Companiei Naționale de Asigurări în Medicină de a asigura finanțarea
procurării pungilor colectoare pentru stome din fondul de bază a asigurării obligatorii de
asistență medicală, fapt ce ar avea un beneficiu enorm pentru reabilitarea acestor pacienți.
Institutul Oncologic a fost nominalizat în calitate de instituție medico-sanitară publică
responsabilă de organizarea procedurii de procurare a pungilor colectoare pentru stome,
din mijloacele financiare alocate suplimentar de către Compania Națională de Asigurări în
Medicină pentru acest program special, cu titlu de procurare de consumabile (dispozitive
medicale).
În acest context, prin acțiunile întreprinse în comun cu Compania Națională de
Asigurări în Medicină, au fost procurate pungi colectoare și prin Dispozițiile nr. 158-d din
20.03.2017 și nr. 197-d din 31.03.2017 au fost distribuite dispozitive medicale pungi
colectoare pentru stome (intestinale), instituţiilor medico-sanitare, responsabile de
gestionarea pungilor colectoare pentru stome.
La fel Compania Națională de Asigurări în Medicină, informează că, în anul 2017 au
fost alocate surse financiare pentru dispozitive/consumabile necesare tratamentului în
condițiile de ambulator:
- Teste pentru aprecierea glicemiei la copii – 136 500 buc., în valoare de 221 894,40
lei;
- Pungi colectoare pentru stome – 170 000 buc., în valoare de 7 521 480,00 lei;
- Exoproteze mamare – 1600 buc., în valoare de 1 400 00,00 lei.
La acțiunea 3.6. din Planul de acțiuni - Asigurarea unui pachet minim de asistență
medicală stomatologică a persoanelor cu dizabilităţi, în caz de urgență și probleme
cronice dentare, cu finanțare din Programul unic al asigurării obligatorii de asistenţă
medicală, de către autoritățea responsabilă au fost întreprinse următoarele acțiuni:
În conformitate cu prevederile Programului Unic al asigurării obligatorii de asistenţă
medicală, asistenţa medicală stomatologică acordată în cadrul sistemului asigurării
obligatorii de asistenţă medicală include activităţi acordate de medicul stomatolog în
următoarele cazuri de urgenţă: pulpită acută; periodontită apicală acută; periodontită
apicală exacerbată; stomatită aftoasă acută; gingivită şi stomatită ulcero-necrotică acută;
abces; periostită; pericoronarită; hemoragii postextracţionale; limfadenită acută;
osteomielită acută; sialodenită acută şi calculoasă; sinusită acută odontogenă; traume şi
fracturi ale maxilarelor; a1) extracţii dentare la indicaţii medicale.
Pentru prestarea serviciilor stomatologice de urgență, inclusiv cu aplicarea anesteziei
sunt necesare condiții speciale și asigurarea cu medici terapie intensivă. La întrunirea
condițiilor respective instituția medicală stomatologică poate fi acreditată, conform
actelor normative în vigoare.
La acțiunea 3.7. din Planul de acțiuni - Dezvoltarea serviciilor comunitare de
sănătate mintală și oferirea asistenței, inclusiv prin intermediul echipelor mobile sau
prin asigurarea transportării persoanelor cu dizabilități din comunitate spre centrul
comunitar de sănătate mintală și acordarea suportului psihologic pentru părinţii şi
rudele acestora, au fost întreprinse următoarele acțiuni:
În prezent activează 40 de Centre comunitare de sănătate mintală (CCSM), organizate
în unitățile administrativ-teritoriale, din care 20 CCSM dispun de spaţii necesare pentru
activitate, sînt dotate şi dispun de cadre medicale şi alţi specialişti din domeniul reabilitării
psihosociale, în conformitate cu cerinţele actelor normative în vigoare. Pe parcursul anului
2017 au beneficiat de serviciu de sănătate mintală 29144 persoane, 4346,00 persoane au
beneficiat de serviciile echipei multidisciplinare mobile la domiciliu.
La acțiunea 3.8. din Planul de acțiuni - Dezvoltarea și prestarea serviciilor de
intervenție timpurie în cadrul fiecărui raion/municipiu, sau întreprins următoarele
măsuri:
1. La 30 mai 2017, la ședința Colegiului Ministerului Sănătății a fost discutat subiectul
”Implementarea și dezvoltarea Serviciului de intervenție timpurie în Republica Moldova”.
2. Pe parcursul a. 2017 au beneficiat de Cursul de inițiere în Intervenția Timpurie - 82 de
medici, inclusiv, pediatri, neuropediatri, medici de familie, kinetoterapeuți/reabilitologi și alți
profesioniști din domeniu, din 8 raioane (Ialoveni, Florești, Criuleni, Orhei, Hîncești,
Nisporeni, Cahul, Ungheni) ale republicii și 2 echipe din mun. Bălți. Toate echipele, după
finalizarea instruirii, au beneficiat de o vizita a echipei interdisciplinare din CIT ”Voinicel”
(neurolog pediatru, psiholog, logoped, kinetoterapeut) în raion, unde au fost consultați copii
care sunt eligibili pentru Serviciul ITC (3-5 copii per raion) și discutat cu specialiștii locali
Planul de suport al fiecărei familii consultate.
3. Un curs separat de instruire a specialiștilor, a fost organizat la solicitarea Centrului
republican de reabilitare pentru copii din Chișinău, care a cuprins 18 specialiști din această
instituție. Participanții la curs au beneficiat de instruiri teoretice dar și au participat în timp
real la consultații interdisciplinare, sesiuni de abilitare, sesiuni de evaluare a dezvoltării
copilului și primesc informații bazate pe dovezi de ultimă ora în domeniul Intervenției
timpurii pentru copilul cu dizabilităţi și familie.
4. Un alt ciclu de instruiri (17 training-uri), menite să îmbunătățească diagnosticul
timpuriu a tulburărilor de dezvoltare în copilărie, inclusiv a tulburării de spectru autist, în
care au fost implicați circa 540 de specialiști din toate 5 Asociații medical-teritoriale din
mun. Chișinău și 10 raioane ale republicii, au fost realizate în perioada de raportare cu
suportul Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.
5. Un eveniment deosebit de valoros, organizat în perioada 4-8 octombrie 2017, a fost
Cursul de instruire în Metoda de analiză calitativă a mișcărilor generale a sugarului mic,
realizat cu suportul profesorului Christa Einspieler, din Universitatea de medicină din Graz,
Austria, unul din autorii acestei metode, la care au participat 18 specialiști din republică:
medici pediatri, neonatologi, neuropediatri din Institutul Mamei și Copilului, USMF
„Nicolae Testemițanu”, alte instituții medico-sanitare publice. Drept rezultat al utilizării
acestui instrument, copii cu nevoi speciale să fie referiți cât mai curând pentru programe de
Intervenție timpurie.
6. La 13 iunie 2017 ministerul de comun cu CIT „Voinicel” a organizat Conferinţa
naţională „Progrese şi perspective de implementare a serviciului de intervenţie timpurie în
copilărie în Republica Moldova”, la care au participat în jur de 50 specialiști.
7. Cu suportul Fundaţiei LUMOS a fost realizat Studiul privind sănătatea copiilor cu
vîrsta sub 5 ani şi a serviciilor medicale adresate familiilor acestora, în scopul
cartografierii serviciilor de reabilitare existente la nivel de teritorii administrative, care vor
servi ca bază în dezvoltarea Serviciilor de intervenţie timpurie la nivel de țară.
8. A fost elaborat proiectul modelului Serviciului de intervenție timpurie la copii, la
nivel de raion, supus dezbaterilor publice în două raioane pilot Florești și Ialoveni, care
după dezbaterile publice va fi înaintat spre aprobare și implementare în republică.
La acțiunea 3.10. din Planul de acțiuni - Acordarea serviciilor de asistență
ginecologică, de planificare a familiei și de sănătate reproductivă a femeilor și fetelor cu
diferite tipuri de dizabilități, au fost întreprinse următoarele acțiuni:
În facilitarea accesului tinerilor cu dizabilităti locomotori la informație și servicii
calitative de sănătate, CSPT „Neovita” a semnat un acord de colaborare cu A.O.
„Motivație”, Fondul ONU pentru Populație în Republica Moldova, Ministerul Sănătății,
Muncii și Protecției Sociale și Biroul de Cooperare al Elveției (SDC), au organizat la 18
octombrie 2017 un eveniment public de lansare a inițiativei de echipare cu fotolii
ginecologice adaptate fetelor şi femeilor cu dizabilități în 30 de Centre de Sănătate
Prietenoase Tinerilor (CSPT) din țară.
La acțiunea 3.11. din Planul de acțiuni - Asigurarea accesibilității la infrastructura
instituțiilor medico-sanitare la necesitățile persoanelor cu dizabilități fizice și senzoriale
(auz, văz), au fost întreprinse următoarele acțiuni:
În scopul asigurării accesului nelimitat al persoanelor cu dizabilităţi se întreprind
măsuri în vederea adaptării şi amenajării instituţiilor medico-sanitare publice la
necesităţile acestora. Instituţiile medicale din republică dispun de pante şi bare de susţinere
pentru persoanele cu dizabilități. În procesul de realizare a investiţiilor capitale privind
construcţia şi reconstrucţia obiectelor de destinaţie medicală, obligatoriu se execută şi
adaptează infrastructura, inclusiv a căilor de acces prevăzute în documentaţia de proiectare
pentru obiecte.
Unul din criteriile obligatorii incluse în Standardele de evaluare şi acreditare a
instituţiilor medico-sanitare publice şi private este accesul persoanelor cu dizabilităţi la
instituţia medicală, fapt ce impune adaptarea instituţiilor la necesităţile persoanelor cu
dizabilităţi.
Pentru asigurarea orientării corecte şi sporirii accesului pacienţilor la informaţia
privind serviciile prestate de către instituţiile medicale, au fost create/completate panourile
informative din cadrul instituţiilor medico-sanitare publice.
La acțiunea 3.13. din Planul de acțiuni - Elaborarea, aprobarea și punerea în
aplicare a instrucțiunilor privind obţinerea consimțămîntului informat al persoanelor
cu dizabilităţi mintale, intelectuale și senzoriale (auz, văz), destinate personalului din
domeniul medical, au fost întreprinse următoarele acțiuni:
Prin Legea nr. 66 din 13.04.2017 cu privire la modificarea și completarea unor acte
legislative au fost operate modificări la art. 28 al Legii 1402 din 16.12.1997 privind
sănătatea mentală, care stabilește că, persoana suferindă de tulburări psihice poate fi
spitalizată în staţionarul de psihiatrie fără liberul ei consimţămînt sau al reprezentantului ei
legal care acționează conform dorinţelor exprimate de persoana suferindă de tulburări
psihice, pînă la emiterea hotărîrii judecătoreşti, dacă examinarea sau tratarea ei este
posibilă numai în condiţii de staţionar, iar tulburarea psihică este gravă şi
condiţionează: pericolul social direct; prejudiciul grav sănătăţii sale dacă nu i se va
acorda asistenţă psihiatrică.
La acțiunea 3.14. din Planul de acțiuni - Revizuirea cadrului normativ naţional
privind aplicarea tratamentului medicamentos persoanelor cu dizabilităţi mintale, în
vederea interzicerii aplicării tratamentului medicamentos, a avorturilor și măsurilor
contraceptive nonconsensuale persoanelor cu dizabilități mintale și intelectuale în lipsa
de consimțămîntului acestora, au fost întreprinse următoarele acțiuni:
Conform prevederilor art. 4, alin (1), art. 10 alin (4), art. 27 alin (3) și art. 28 al Legii
nr. 1402 din 16 decembrie 1997 privind sănătatea mintală, asistenţă psihiatrică se acordă la
solicitarea benevolă a persoanei sau cu consimţămîntul ei. Spitalizarea în staţionarul de
psihiatrie, cu excepţia cazurilor prevăzute de prezenta lege, se face la cererea sau cu liberul
consimţămînt al persoanei.
Tratamentul poate fi efectuat fără liberul consimţămînt al persoanei suferinde de
tulburări psihice sau al reprezentantului ei legal, numai în cazul aplicării unor măsuri
medicale coercitive, în conformitate cu prevederile Codului penal.
La acțiunea 3.15. din Planul de acțiuni - Operarea modificărilor și completărilor
legislative în vederea includerii unor categorii de cetățeni în lista categoriilor asigurate
de către stat (membrii familiilor, care îngrijesc persoane cu dizabilităţi severe cu vîrsta
peste 18 ani, persoanele cu dizabilități proprietare de terenuri cu destinaţie agricolă, cu
excepţia grădinilor şi loturilor pentru legumicultură, indiferent dacă au dat sau nu
aceste terenuri în arendă sau folosinţă pe bază de contract), au fost întreprinse
următoarele acțiuni:
Prin legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 123 din
07.07.2017, intrată în vigoare din 01.01.2018, art. 23 din Legea nr. 1593 din 26.12.2002, a
fost completat cu alin. (4). În urma acestei completări, persoanele fizice pensionare și
persoanele cu dizabilități, care, concomitent sunt proprietari de terenuri cu destinație
agricolă, cu excepția grădinilor și loturilor pentru legumicultură, indiferent de faptul dacă
au dat sau nu aceste terenuri în arendă sau folosință pe bază de contract, fondatorii de
întreprinderi individuale, titularii de patent de întreprinzător, nu achită prima de asigurare
obligatorie de asistență medical în sumă fixă, de asemenea nu achită prima de asigurare
obligatorie de asistență medical în formă de contribuție procentuală din alte drepturi și
venituri obținute.
De asemenea menționăm că, la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a
fost transmis pentru coordonare și promovare un proiect de lege cu privire la modificarea
și completarea unor acte legislative, în vederea includerii noțiunii de statut de persoană
asigurată și excluderii noțiunii de poliță de asigurare. În propunerile vizate a fost
menținută prevederea normativă privind atribuirea statutului de persoană asigurată de
Guvern pentru categoria de persoane care îngrijesc la domiciliu o persoană cu dizabilitate
severă.
Suplimentar comunicăm că, reprezentații CNAM, în anul 2017, au participat la
Conferința Națională cu genericul “Deficiențe și soluții în asigurarea respectării drepturilor
omului în privința persoanelor cu dizabilități mintale, persoanelor cu statut HIV și
victimelor malpraxisului din Republica Moldova”, organizat de Institutul pentru Drepturile
Omului din Moldova, avînd drept scop informarea participanților despre cele mai
relevante probleme legate de persoanele cu dizabilități.
La acțiunea 3.17. din Planul de acțiuni - Editarea materialelor informative în
domeniul sănătății, inclusiv în format accesibil pentru persoanele cu dizabilități
senzoriale (auz, văz) și intelectuale (limbajul Braille, versiune audio/sonoră, format
ușor de citit și înțeles), de către autoritățile responsabile au fost elaborate și publicate
ghiduri și spoturi publicitare, care vizează inclusiv și persoanele cu dizabilități, membrii
familiilor acestora, după cum urmează:
1. Ghidul pentru membrii comunității “Primul ajutor la copii” – elaborat de către
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în colaborare cu Compania Națională de
Asigurări în Medicină, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare și Centru pentru
Politici și Servicii de Sănătate;
2. Ghidul pentru părinți “Prevenirea accidentelor casnice la copii” – elaborat de către
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale în colaborare cu Compania Națională de
Asigurări în Medicină, Agenția Elvețiană pentru Cooperare și Dezvoltare și Centru pentru
Politici și Servicii de Sănătate;
3. Ghidul familiei sănătoase – elaborat de către Compania Națională de Asigurări în
Medicină în cadrul Campaniei de promovare a modului sănătos de viață;
4. Ghidul beneficiarului în sistemul de asigurare obligatorie de asistență medicală –
Compania Națională de Asigurări în Medicină;
5. Ghidul în limba rusă “Путеводитель по подростковой жизни” – elaborat de
către Compania Națională de Asigurări în Medicină, în colaborare cu Centru de sănătate
prietenos tinerilor “Neovita”;
6. Ziarul “Asigurarea socială” – editat lunar de către Casa Națională de Asigurări
Sociale;
7. Campania de informare cu genericul "Aceeaşi substanţă activă! De ce achitaţi mai
mult?" – desfășurată de către Compania Naţională de Asigurări în Medicină în comun cu
Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale, desfăşurată în
perioada 18 noiembrie 2016 - 31 martie 2017.
8. Campania anuală de informare a populaţiei despre drepturile şi obligaţiile
beneficiarilor în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) –
acţiune susţinută de Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale.
La Obiectivul 4 „Sporirea ratei de angajare în cîmpul muncii a persoanelor cu
dizabilități” pentru anul 2017 au fost prevăzute 2 acțiuni.
La acțiunea 4.1. din Planul de acțiuni - Asigurarea măsurilor de orientare și
formare profesională a persoanelor cu dizabilități, în baza necesităților individuale, de
către autoritățile responsabile au fost întreprinse următoarele acțiuni:
Pe parcursul anului 2017, la agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă
(AOFM) au fost înregistrate cu statut de şomer 680 persoane cu dizabilităţi (1,6% din nr.
total de şomeri înregistraţi), din care 314 femei (46,2% femei). AOFM au acordat servicii
de intermediere a muncii la 507 (74,6%) șomeri cu dizabilități, inclusiv șomerilor trecători
din anul 2016. De asemenea, AOFM au acordat servicii de informare și consiliere
profesională la 948 persoane cu dizabilități, dintre care 282 persoane cu dizabilități fără
statut de șomer. Menționăm, că în perioada de raportare au fost antrenați la lucrările
publice 38 persoane cu dizabilități (5,6% din nr. total al persoanelor cu dizabilităţi
înregistrate cu statut de şomer). 23 persoane cu dizabilități (3,4%) au beneficiat de alocație
de integrare sau reintegrare profesională (762,6 lei lunar) și 141 persoane au primit ajutor
de șomaj (20,7%).
În scopul facilitării integrării pe piaţa muncii, au urmat cursuri de formare
profesională gratuite 76 persoane cu dizabilităţi (11,2% din nr. total de persoane cu
dizabilități înregistrate). Din totalul absolvenților din rândul șomerilor cu dizabilități au
urmat cursuri de calificare 53 persoane (69,7%), cursuri de recalificare - 12 persoane
(15,8%) şi cursuri de perfecţionare - 11 persoane cu dizabilități (14,5%).
Persoanele cu dizabilități care au absolvit cursuri în anul 2017 cel mai des au optat
pentru meseriile/profesiile de bucătar (18,4%), operator calculator (15,8%), chelner și
croitor (câte 9,2%), vânzător (6,6%), electrogazosudor și operator în sala de cazane (câte
5,3%), frizer și mecanic auto (câte 3,9%) ș.a. După absolvirea cursurilor au fost plasate în
câmpul muncii 56 persoane cu dizabilități (73,7%), dintre care 15 persoane s-au angajat de
sine stătător.
În rezultatul prestării serviciilor, inclusiv de intermediere a muncii, au fost plasate în
câmpul muncii 298 șomeri cu dizabilităţi (43,8% din nr. persoanelor cu dizabilităţi
înregistrate), din care 150 femei (50,3% din nr. șomerilor cu dizabilități angajați total).
În anul 2017, cele 3 Centre de ghidare în carieră din Cahul, Soroca, Chișinău au
prestat servicii de orientare profesională și ghidare în carieră pentru mai multe persoane
aflate în căutarea unui loc de muncă. În cadrul celor trei Centre au fost organizate în total
100 activități, cu participarea a 2558 beneficiari (cca. 51% femei) (elevi, tineri, persoane
care sunt în căutarea unui loc de muncă). 138 beneficiari (cca. 59% femei) au fost testați
prin intermediul Platformei Cognitrom Career Planner, iar 12 (cca. 33% femei) persoane
cu dizabilități prin Platforma CASPER. Platforma CASPER este un sistem computerizat
de evaluare a persoanelor cu dizabilități cu vârsta cuprinsă între 12-67 ani. Platforma
permite evaluarea complexă a persoanelor cu dizabilități ce scoate în evidență potențialul
acestora de potrivire cu profilul unui loc de muncă, în cadrul Centrului de ghidare în
carieră mun. Chișinău.
Aceste activități au avut ca scop explorarea oportunităților pe piața forței de muncă,
diversității profesiilor/meseriilor, evaluarea propriilor aptitudini și capacități profesionale,
precum și ghidarea profesională în vederea integrării socio-economice de succes.
La acțiunea 4.4. din Planul de acțiuni - Organizarea și desfășurarea de evenimente
care au drept scop promovarea ocupării în cîmpul muncii a persoanelor cu dizabilități,
inclusiv a măsurilor de sensibilizare a angajatorilor, organizațiilor sindicale și
patronatelor privind dreptul la muncă a persoanelor cu dizabilități, nediscriminarea la
angajare, accesibilitatea și acomodarea rezonabilă a locului de muncă, de către
autoritate responsabilă au fost întreprinse următoarele acțiuni:
În anul 2017, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM)
împreună cu agențiile teritoriale pentru ocupare a forței de muncă a organizat Campania de
sensibilizare consacrată Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități. Astfel, în
perioada 27 noiembrie - 05 decembrie 2017 au fost organizate activități dedicate
incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități, cu scopul de informare a persoanelor cu
dizabilități privind serviciile prestate de AOFM în scopul creşterii şanselor de integrare
profesională a acestora pe piaţa muncii și sensibilizarea angajatorilor în vederea angajării
persoanelor cu dizabilități în câmpul muncii.
În context, ANOFM prin intermediul structurilor sale teritoriale au organizat 20
seminare informative cu participarea persoanelor cu dizabilități, cu oferirea informațiilor
despre oportunitățile și serviciile pe care AOFM le oferă persoanele aflate în căutarea unui
loc de muncă, locurile de muncă libere gestionate și condițiile de ocupare a acestora,
precum și cu angajatorii. De asemenea, a fost organizate 6 ședințe ale Clubului Muncii, 6
seminare de instruire în tehnici și metode de căutare a unui loc de muncă și 4 seminare de
orientare și formare profesională. În total, au participat la seminarele organizate 1079
persoane, inclusiv 217 șomeri. Subliniem, că la seminarele de informare au participat și
tineri, inclusiv copii cu dizabilități și elevi ai gimnaziilor, liceelor. AOFM au organizat 23
de activități unde au participat 197 agenți economici cu scopul de a fi informați despre
angajarea legală și respectarea legislației ce ține de angajarea persoanelor cu dizabilități.
Reprezentanții ANOFM și AOFM au participat la acțiunile organizate de către
autoritățile publice locale, organizațiile neguvernamentale, asociațiile persoanelor cu
dizabilități, ș.a. În această perioadă, AOFM au organizat și participat în total la 15 de
activități în comun cu autoritățile publice locale, reprezentanți ai consiliilor raionale,
direcțiilor de asistență socială, protecție a familiei, consiliile teritoriale de determinarea
dizabilității și capacității de muncă, instituții de învățământ, agenți economici, ONG-uri și
mass-media locală.
La 5 decembrie 2017, ANOFM a participat și contribuit la organizarea celei de-a
III-a ediții a Galei Angajatorilor Remarcabili „RemarcAbilitatea”, eveniment care
recunoaște și promovează public companiile din Republica Moldova care elaborează și
implementează practici pozitive de incluziune în câmpul muncii a persoanelor cu
dizabilități.
Suplimentar acțiunilor prevăzute în Planul de acțiuni de implementare a Programului
național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități, în vederea executării
prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 272 din 03.05.2017 cu privire la aprobarea
Regulamentului privind prestarea serviciilor de reabilitare profesională a şomerilor cu
dizabilităţi locomotorii în cadrul Centrului Republican Experimental Protezare, Ortopedie
și Reabilitare (CREPOR), Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în
conlucrarea cu agenţiile teritoriale pentru ocuparea forţei de muncă au selectat şi pregătit
24 dosare a şomerilor cu dizabilităţi locomotorii care au fost prezentate la CREPOR.
Totodată, Inspectoratul de Stat al Muncii informează că, au fost vizitate 1108 unităţi
cu un efectiv de 20 şi mai multe persoane. Pentru plasarea în câmpul muncii al persoanelor
cu dizabilităţi, la 126 unităţi au fost rezervate 404 locuri de muncă. La 140 unităţi
activează 358 persoane cu dizabilităţi. La 79 unităţi există registrul de evidenţă a cererilor
de angajare a persoanelor cu dizabilităţi. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de
Muncă a fost informată de către 15 unități despre locurile de muncă rezervate pentru
persoanele cu dizabilități. Inspectorii de muncă au înaintat prescripţii, pentru conformarea
unităților la prevederile art. 34 al Legii nr. 60 din 30.03.2012 privind incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilităţi.
Concomitent, în scopul implementării Programului naţional de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilități, și asigurării respectării drepturilor fundamentale ale acestora
în egală măsură cu ceilalți cetățeni în toate domeniile vieții sociale, pe parcursul anului
2017 inspectorii de muncă au participat la desfășurarea măsurilor de sensibilizarea,
informarea şi consultarea cu angajatorii privitor la prevederile legislației în vigoare, care
reglementează plasarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilităţi. Totodată, se
constată insuficiența oportunităților de angajare pentru persoanele cu dizabilități, din cauza
mai multor factori, precum: lipsa locurilor de muncă, pregătirea profesională, insuficiența
serviciilor de reabilitare profesională, lipsa unor mecanisme de stimulare a angajatorilor în
cazul creării, rezervării și/sau adaptării la locurile de muncă pentru ocuparea în câmpul
muncii a persoanelor cu dizabilități.
Pentru asigurarea transparenţei activităţii de inspecţie, de către inspectorii
Inspectoratului de Stat al Muncii, au fost realizate acţiuni de informare a populaţiei prin
diferite mijloace mass-media privind cele mai eficiente metode de aplicare a Legii nr.60
din 30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi. Despre activitatea
Inspectoratului de Stat al Muncii şi despre cele mai eficiente metode de respectare a
prevederilor legislaţiei muncii în vigoare, au fost publicate 69 articole în presa locală, cu
participarea colaboratorilor ISM la 24 emisiuni televizate și 22 radiofonice.
Alianța Organizațiilor pentru Persoanele cu Dizabilități a organizat, la 5 octombrie
2017, Masa Rotundă ”Motivarea angajării tinerilor cu dizabilități în cîmpul muncii”, în
or. Taraclia, în parteneriat cu A.O. ”Prima”, A.O. ”Eco Răzeni”, A.O. ”Centrul Media
pentru Tineri”. Scopul evenimentului a fost sporirea motivației și încurajarea familiilor
tinerilor cu dizabilități în angajarea în cîmpul muncii. La eveniment au participat 30
tineri cu dizabilități, 8 părinți, 8 reprezentanți ai autorităților locale. La 5 decembrie 2017,
a fost organizată a treia ediție ”Gala Remarcabilitatea ”. Evenimentul a fost organizat de
Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități sub egida Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecție Sociale, în parteneriat cu Asociația MOTIVAȚIE din
Moldova, A.O. ”Eco-Răzeni”, AOPD, Oficiul Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului,
cu suportul financiar al Reprezentanței IM Swedish Development Partner. Scopul Galei a
fost promovarea practicilor pozitive în angajarea persoanelor cu dizabilități.
La Obiectivul 5 “Sporirea participării persoanelor cu dizabilități la viața politică,
publică și culturală” pentru anul 2017 au fost prevăzute 5 acțiuni.
La acțiunea 5.1. din Planul de acțiuni - Asigurarea accesibilității secțiilor de
votare, a materialelor electorale și a procedurilor de vot la necesitățile persoanelor cu
diferite tipuri de dizabilități, de către autoritatea responsabilă au fost întreprinse
următoarele acțiuni:
În calitatea sa de organ de stat constituit pentru realizarea politicii electorale, pentru
organizarea și desfășurarea alegerilor, Comisia Electorală Centrală își stabilește și
realizează obiective menite să asigure condiții de participare neasistată la procesul
electoral a persoanelor cu dizabilități, precum cele cuprinse în Planul strategic pentru anii
2016-2019, aprobat prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 4341 din 8 decembrie
2015, și, respectiv, în planurile anuale ale Comisiei.
În scopul identificării măsurilor necesare pentru asigurarea accesibilității sediilor
organelor electorale, Comisia Electorală Centrală a auditat nivelul de accesibilitate a
acestora prin intermediul unui chestionar propus spre completare funcționarilor electorali
care au activat în cadrul consiliilor electorale de circumscripție și birourilor electorale ale
secțiilor de votare la alegerile noi desfășurate în 17 localități la 14 mai 2017 și 19
noiembrie 2017. Astfel, au fost completate 99 de chestionare care au cuprins întrebări
privind gradul de accesibilitate a secțiilor de votare și aspectele ce țin de nivelul de dotare
a secțiilor de votare cu echipament logistic. Chestionarele au contribuit la evaluarea
situației privind amenajarea și nivelul de dotare a secțiilor de votare în sensul accesului
fizic, inclusiv cu rampe de acces, la identificarea măsurilor menite să faciliteze exercitarea
dreptului la vot al persoanelor cu dizabilități și la stabilirea de noi acțiuni și prerogative
menite să îmbunătățească calitatea proceselor electorale aplicabile acestui grup de
beneficiari, atît în calitate de alegători, cît și de candidați.
În conformitate cu prevederile Instrucțiunii cu privire la asigurarea infrastructurii
secţiei de votare, aprobată prin hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 2625 din 12
august 2014, la cererea organelor administrației publice locale, dotările secţiilor de votare
au fost completate cu un număr suplimentar de cabine de vot pentru persoanele cu
dizabilităţi locomotorii. Totodată, fiecare secție de votare a primit lupe speciale și plicuri
șablon pentru facilitarea procesului de votare al persoanelor cu dizabilități de vedere.
La acțiunea 5.2. din Planul de acțiuni - Publicarea informației (format video,
audio, tipar) cu privire la alegeri și concurenții electorali în format accesibil și ușor de
înțeles pentru persoanele cu dizabilități senzoriale (auz,văz) și intelectuale, au fost
întreprinse următoarele acțiuni:
Comisia Electorală Centrală a elaborat în anul 2017 conceptul Ghidului alegătorului
în limbajul Braille, care urmează să fie realizat în versiune audio și într-un format adaptat
necesităților persoanelor cu dizabilități psihosociale și intelectuale. Ghidul va oferi o
imagine de ansamblu asupra alegerilor parlamentare, va defini principalele noțiuni ce țin
de procedura de vot și va prezenta detalii despre specificul alegerilor parlamentare în baza
sistemului de vot mixt, în formate accesibile persoanelor cu dizabilități de vedere și auz.
În scrutinul parlamentar ce urmează să aibă loc în anul 2018, Comisia Electorală
Centrală va asigura translarea simultană a ședințelor CEC în limbaj mimico-gestual pentru
persoanele cu dizabilități auditive, atît în ziua alegerilor, cît și în ziua următoare zilei
alegerilor, precum și a spoturilor video de informare și educație civică, difuzate la
posturile TV.
Totodată, Consiliul Coordonator al Audiovizualului a informat că, pe parcursul
anului 2017, în vederea reflectării obiective a alegerilor și a asigurării accesului egal al
tuturor concurenților electorali la mijloacele de informare audiovizuale în perioada
electorală, a monitorizat mai multe posturi TV și radio, în rezultat au fost aplicate 7 –
avertizări publice și 3 – amenzi. De asemenea au fost elaborate patru rapoarte cu privire la
volumul de emisie electorală (spoturi informative, materiale electorale difuzate în cadrul
rubricilor special create pentru reflectarea campaniei electorale, dezbateri electorale,
emisiuni informative – titrate sincron) pentru perioadele 17-29 octombrie 2017, 30
octombrie – 05 noiembrie 2017, 06-12 noiembrie 2017 și 13-19 noiembrie 2017 (deciziile
nr. 28/201 din 13 noiembrie 2017 și nr. 29/213 din 30 noiembrie 2017).
Concomitent, în vederea respectării de către radiodifuzori a asigurării accesului la
informație pentru persoanele cu dizabilități, Consiliul Coordonator al Audiovizualului,
prin Decizia nr. 23/155 din 27.09.2017, a decis monitorizarea generală a 31 de posturi de
televiziune: „Moldova-1, „Prime”, „Canal 2”, „Canal 3”, „CTC Mega”, „Euro TV”, „PRO
TV CHIȘINĂU”, „Jurnal TV”, „TV 8”, „Publika TV”, „N 4”, „TVC 21”, „Noroc”,
„Accent TV”, „Orhei TV”, „Acasă în Moldova”, „ITV”, „Ren Moldova”, „RTR
Moldova”, „Exclusiv TV”, „Bravo”, „NTV Moldova”, „Impact TV”, „TV Elita”,
„SOR-TV ”, „Studio-L”, „TV Drochia”, „TV-Prim”, „Media TV”, „TV-Găgăuzia” și
„Canal Regional”, la capitolul respectării prevederilor Deciziei CCA nr. 16/101 din 21
iulie 2017 – Cu privire la accesul persoanelor cu deficiențe de auz și văz la serviciile de
programe audiovizuale și abrogarea Deciziei CCA nr. 21 din 26.02.2008, pe parcursul a
24 ore/fiecare.
În cadrul ședinței din 19 decembrie 2017, CCA a examinat rezultatele monitorizării
a 20 de posturi TV: „Moldova-1, „Prime”, „Canal 2”, „Canal 3”, „CTC Mega”, „PRO TV
CHIȘINĂU”, „Jurnal TV”, „TV 8”, „Publika TV”, „N 4”, „TVC 21”, „Accent TV”,
„Orhei TV”, „Acasă în Moldova”, „ITV”, „Ren Moldova”, „RTR Moldova”, „Exclusiv
TV”, „NTV Moldova” și „Canal Regional” (Decizia nr. 33/234 din 19.12.2017).
În ședința din 11 ianuarie 2018, Consiliul a examinat rezultatele monitorizării a 11
posturi TV: „Euro TV”, „Noroc”, „Bravo”, „Impact TV”, „TV Elita”, „SOR-TV ”,
„Studio-L”, „TV Drochia”, „TV-Prim”, „Media TV” și „TV-Găgăuzia” (Decizia nr. 1/1
din 11.01.2018).
În cadrul dezbaterilor publice, președintele CCA, Dragoș Vicol, a menționat că
monitorizarea respectării de către radiodifuzori a asigurării accesului la informație pentru
persoanele cu necesități speciale se încadrează în Planul național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova–Uniunea Europeană în
perioada 2017-2019, fiind un subiect deosebit de important și, în același timp, sensibil
pentru public. Radiodifuzorii au obligația de a fi competitivi, iar scopul este de a atrage o
audiență cât mai vastă. Astfel, radiodifuzorii ar trebui să fie competitivi și din poziția
atragerii persoanelor cu nevoi speciale, fiindcă există o categorie importantă în societatea
noastră care trebuie să aibă aceleași drepturi și același acces la serviciile audiovizuale
precum o au și ceilalți consumatori de programe. În acest sens, președintele CCA a punctat
îndatoririle radiodifuzorilor în vederea asigurării incluziunii sociale referitor la
obligativitatea de asigurare a condițiilor de accesibilitate la programele TV. Așadar,
radiodifuzorii vor realiza zilnic câte un buletin de știri, între orele 17.00 și 23.00, în
limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron în limba română pentru persoanelor cu
deficiențe de auz și prin semnal sonor pentru persoane cu deficiențe de vedere. Despre
începerea emisiunilor difuzate cu limbaj mimico-gestual sau prin titrare sincron,
telespectatorii vor fi informați printr-un simbol vizual. Titrele inserate în aceste programe
vor fi amplasate în partea de jos a ecranului, vor avea o mărime citibilă, cu o viteză medie
de rulare și vor corespunde cu esența și imaginile difuzate. Este esențial ca în buletinele de
știri, în timpul intervievării persoanelor, să fie rostit numele, prenumele și funcția acestora.
Prognoza meteo va fi difuzată atât în format video, cât și audio. În limbajul semnelor vor fi
difuzate și programele de importanță majoră sau rezumatele acestora, mesajele de urgență,
de securitate sau sănătate publică.
Pentru că este un prim exercițiu de monitorizare la acest capitol, membrii CCA au
decis atenționarea posturilor TV asupra respectării cu strictețe și maximă responsabilitate a
Deciziei CCA nr. 16/101 din 21 iulie 2017 – Cu privire la accesul persoanelor cu
deficiențe de auz și văz la serviciile de programe audiovizuale.
La acțiunea 5.4. din Planul de acțiuni - Asigurarea progresivă de către instituțiile
responsabile de obiectivele culturale, turistice, sportive și de petrecere a timpului liber a
accesibilității la infrastructură și la evenimente pentru persoanele cu diferite tipuri de
dizabilități, precum şi susținerea sportivilor cu dizabilități, în condiții de egalitate cu alți
sportivi, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a întreprins următoarele acțiuni:
De către Muzeul Național de Istorie a Moldovei - au fost organizate 10 activități
muzeale – vizite ghidate în expoziția permanentă „Istorie și civilizație” și în expoziția
interactivă „Secretele Egiptului Antic”, participarea la atelierele de Origame, de arheologie
experimentală și din cadrul expoziției „Secretele Egiptului Antic”, la care au participat 210
de copii cu cerințe speciale în educație. Activitățile au fost organizate în colaborare cu
Fundația de Binefacere „Misiunea Fără Frontiere Moldova”, Direcția Municipală pentru
Protecția Drepturilor Copilului, Asociația Surzilor din Republica Moldova și Asociația
Obștească „Speranță și sănătate”. MNIM este dotat cu rampe de acces la parter pentru
persoanele cu deficiențe locomotorii.
Muzeul Național de Etnografie și Istorie Naturală a organizat Ateliere de creație, cu
participarea inclusiv a persoanelor cu dizabilități – 6 (din 18 ateliere organizate în 2017).
Muzeul este dotat cu rampă de acces, la intrarea principală în blocul expozițional al
muzeului, și cu bară de sprijin, la intrarea auxiliară în blocul expozițional al muzeului.
La acțiunea 5.5. din Planul de acțiuni - Implicarea persoanelor cu dizabilități în
procesul de organizare a activităților și măsurilor culturale, sportive și de divertisment,
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a întreprins următoarele acțiuni:
În anul de studii 2016 – 2017, 737 persoane cu dizabilități au fost încadrați în
instituțiile de învățământ profesional tehnic și au participat la toate activitățile didactice și
măsurile cultural sportive desfășurate în IÎPT.
Pe parcursul anului 2017 s-au desfășurat două evenimente importante cu
participarea persoanelor cu dizabilități, inclusiv:
- Festivalul Internațional „Taur de aur” pentru persoanele cu necesități speciale, la
șapte ramuri de sport (șah, joc de dame, armresling, tenis de masă, powerlifting, boca,
novus) care s-a desfășurat în perioada 25-28 aprilie 2017, unde au participat 130 de
persoane, în incinta Î.S. „Manejului de Atletică Uşoară”. Festivalul a adunat sportivi din
România, Rusia și Ucraina;
- Jocurile Olimpiadei Speciale, consacrate “Zilei internaționale a persoanelor cu
necesități speciale” care s-a desfășurat în orașul Granz, Austria, în perioada 14 – 25 martie
2017, unde au participat două persoane.
La acțiunea 5.6. din Planul de acțiuni - Elaborarea, aprobarea și organizarea
instruirilor tematice a colaboratorilor din domeniile culturii, sportului, turismului
privind accesibilitatea, acomodarea rezonabilă a evenimentelor și nediscriminarea
persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării a
întreprins următoarele acțiuni:
Acțiune în curs de realizare. S-au trimis circulare prin care instituțiile au fost
informate sa-și programeze, pentru 2018, activități de instruire tematică a colaboratorilor
din domeniile culturii și sportului privind accesibilitatea, acomodarea rezonabilă a
evenimentelor și nediscriminarea persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități.
Totodată, în vederea adaptării obiectivelor de menire socială din domeniul
turismului la necesitățile persoanelor cu dizabilități, Agenția Turismului a întreprins
următoarele măsuri.
Conform prevederilor art. 18 alin. (2) al Legii nr. 352 – XVI din 24.11.2006 cu
privire la organizarea și desfășurarea activității turistice în Republica Moldova, structurile
de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de servire a mesei, pentru a activa sunt
obligate să obțină de la Agenția Turismului certificatul de clasificare (pe stele).
Unul din criteriile obligatorii ce stă la baza clasificării structurilor de primire
turistică pe categorii (stele), este ca acestea să fie dotate cu rampă de acces al cărucioarelor
pentru persoanele cu dizabilități.
În cazul cînd structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare și de deservire a
mesei nu sunt dotate cu acest criteriu obligatoriu, Agenția Turismului nu acordă acestora
certificatul de clasificare pe categorii (stele).
Agenția Turismului întreprinde măsurile necesare de a introduce în normele
metodologice a criteriilor de clasificare aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 643 din
27.05.2003, a unui alt criteriu obligatoriu ce va sta la baza clasificării structurilor de
primire turistică cu funcțiuni de cazare, ce constă în faptul că, proprietarii acestora să aibă
obligația să adapteze cel puțin o cameră pentru găzduirea persoanei cu dizabilități care
utilizează fotoliu rulant, de asemenea să monteze panouri de afișaj corespunzătoare
nevoilor persoanelor cu dizabilități vizuale și auditive.
Menționăm că, structurile de primire care prestează servicii turistice sau sportive au
obligația să asigure accesul gratuit al persoanelor cu dizabilități la aceste servicii în
proporție de cel puțin 2 %, din numărul total de locuri.
La Obiectivul 6 „Asigurarea accesibilității la infrastructură, la transporturi, la
informație și comunicații pentru persoanele cu dizabilități” pentru anul 2017 au fost
prevăzute 5 acțiuni.
La acțiunea 6.3. din Planul de acțiuni - Elaborarea, aprobarea și implementarea
unor programe naționale și locale în domeniile construcțiilor, transporturilor,
informației și comunicațiilor privind asigurarea accesibilității persoanelor cu diferite
tipuri de dizabilități, Ministerul Economiei și Infrastructurii a întreprins următoarele
acțiuni:
A fost inițiată procedura de elaborare a proiectului hotărârii de Guvern cu privire la
aprobarea Programului național privind asigurarea accesibilității persoanelor cu diferite
tipuri de dizabilități.
Pe dimensiunea transport, în scopul asigurării prevederilor Legii nr. 60 din
30.03.2012 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități şi întru îmbunătățirea
condițiilor de deservire şi transportare a persoanelor cu dizabilități de către Î.S. „Gările şi
Stațiile Auto” au fost întreprinse următoarele acțiuni:
- sălile de așteptare ale gărilor şi stațiilor auto ale întreprinderii au fost asigurate cu
locuri amenajate pentru așteptare;
- la filialele întreprinderii sunt amenajate trotuare şi pante de urcare-coborâre la
intrările gărilor şi stațiilor auto;
- la 12 filiale ale întreprinderii au fost efectuate lucrări de reconstrucție în sensul
optimizării calității serviciilor prestate în scopul oferirii persoanelor cu dizabilități de a se
bucura de drepturi depline si de a beneficia complet de toate serviciile acordate de
autogara;
- în toate filialele întreprinderii persoanelor cu dizabilități li se comercializează bilete
de călătorie privilegiat şi este acordată posibilitatea ocupării primelor patru locuri în
unitățile de transport la cursele regulate;
- colaboratorii întreprinderii sunt instruiți în scopul îmbunătățirii serviciilor prestate;
- la moment sunt întreprinse acțiuni de amenajare la toate filialele întreprinderii.
Pe dimensiunea accesul la informație și comunicații, informăm că Legea
comunicațiilor electronice, nr. 241-XVI din 15.11.2007, prevede expres că utilizatorii
finali cu dizabilităţi pot beneficia de oferte de servicii de comunicații electronice
disponibile pentru majoritatea utilizatorilor finali.
Astfel, persoanele cu diferite tipuri de dizabilități pot accesa fară restricții toată gama
de servicii de comunicații electronice prestate de furnizori (telefonie fixă, telefonie mobilă,
acces la Internet la puncte mobile şi puncte fixe, difuzare şi retransmisie a programelor
audiovizuale), inclusiv la serviciul de telefonie fixă care este unul accesibil la preț de 6
lei/lună.
În Republica Moldova, conform datelor statistice prezentate de Agenţia Naţională
pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei, serviciile de
comunicații electronice au un grad înalt de penetrare a teritoriului și a populației.
Î.S. “Administrația de Stat a Drumurilor” gestionează rețeaua de drumuri naționale
(drumuri expres, republicane și regionale) cu o lungime totală de 5850,11 km, din care
1818,22 km sunt în limitele localităților și servesc drept străzi. Astfel, pe parcursul anului
2017, de-a lungul drumurilor menționate au fost construite trotuare pentru deplasarea
pietonilor (inclusiv și celor cu dizabilități) cu o lungime totală de 8856,2 metri lineari. La
fel, în cadrul tuturor proiectelor de reabilitate a drumurilor se prevede amenajarea
acceselor laterale în curți (după caz, cu executarea podețelor pentru asigurarea trecerii
peste șanțurile laterale) la nivelul părții carosabile. Spre exemplu, în perioada anilor
2015-2016 în cadrul reabilitării drumurilor au fost construite 2556 accese laterale în curți.
La acțiunea 6.4. din Planul de acțiuni - Asigurarea controlului, evaluării și
monitorizării de către autoritățile publice responsabile de domeniile construcțiilor,
transporturilor, informației și comunicațiilor privind respectarea normativelor și
standardelor tehnice de accesibilitate a persoanelor cu dizabilități, au fost întreprinse
următoarele acțiuni:
Agenția pentru Supraveghere Tehnică (Inspecția de Stat în Construcții) pe parcursul
anului 2017 a întreprins măsuri concrete de realizare a acțiunilor de asigurare a
accesibilității și încadrare în societate a persoanelor cu dizabilități. În total în această
perioadă s-a verificat și efectuat peste 1640 de controale la acest capital în procesul
proiectării și execuției lucrărilor de construcție-montaj la obiectivele aflate în faza de
construire, recepție finală și a obiectivelor aflate în exploatare.
La solicitarea Agenției (Inspecției) pentru respectarea cerințelor legislative ce se
referă la asigurarea accesibilității persoanelor cu probleme fizice la infrastructura socială,
în mod obligatoriu, sunt incluse în certificatele de urbanism pentru proiectare, fapt ce va
exclude ignoranța respectării condițiilor speciale de importanță majoră, la etapa de
proiectare și construcție a obiectelor noi.
O importanță majoră s-a acordat conlucrării și consultărilor reciproce a Agenției
(Inspecției) cu întreprinderile licențiate în domeniul construcțiilor și asociațiile
nonguvernamentale ce reprezintă interesele persoanelor cu dizabilități, evocând probleme
și necesități din interiorul acestei societăți.
Un element important al realizării Planului de acțiuni constituie și planul de
învățământ și instruire pentru atestarea profesională a specialiștilor din domeniu al
Institutului de Cercetări Științifice în Construcții „Incercom” în care au fost incluse
discipline de instruire ce țin de asigurarea accesibilității persoanelor cu dizabilități la
infrastructura socială. În scopul realizării unei transparențe constructive, Inspecția a
solicitat includerea în proiectul Codului Urbanismului și Construcțiilor aprobat în prima
lectură în Parlament, în componența comisiilor de recepție finală a obiectivelor sociale ce
reprezintă interesele persoanelor cu dizabilități.
Pe parcurs după intervenția organului de control constatăm, că, 382 obiecte s-au
conformat prevederilor legale și au prevăzut asigurarea accesibilității persoanelor cu
dizabilități, conform documentelor normative tehnice.
Luînd în considerație multiplele încălcări la acest capitol, la propunerea Inspecției în
Codul contravențional la art. 177 s-a inclus o cerință nouă lit. (i1) care prevede
sancționarea persoanelor fizice, cu funcții de răspundere și juridice pentru neasigurarea
amenajării adecvate, conform normativelor în vigoare, a clădirilor, instalațiilor și
încăperilor, inclusiv a celor de locuit, pentru a asigura accesul și folosirea lor de către
persoanele cu dizabilități.
În această perioadă au fost întocmite și înmânate 104 prescripții, aplicate sancțiuni
contravenționale la 36 persoane, în baza întocmirii a 36 procese-verbale cu privire la
contravenție, pentru neîndeplinirea prescripțiilor înmânate și neasigurarea accesibilității
infrastructurii la necesitățile persoanelor cu dizabilități. Menționam că, Agenția (Inspecția)
a înaintat în perioada menționată solicitări de examinare sau retragere a certificatelor de
atestare tehnico-profesională către Comisiile de atestare tehnico-profesională a
specialiștilor pe domenii și specialități, conform clasificatorului stabilit în art. 13 al
Hotărârii de Guvern nr. 329 din 23.04.2009. Adresările efectuate în acest an, în număr de
19, se referă în întregime la art. 177 al Codului Contravențional, care prevede încălcarea
legislației și documentelor normative tehnice.
Agenția va continua activitățile în domeniul, ce ține de respectarea cerințelor
documentelor normative, care reglementează accesibilitatea persoanelor cu dizabilități,
executarea calitativă a lucrărilor de construcții-montaj la obiectivele sociale, culturale și
locative din teritoriul republicii.
Alte instituții cu funcții de control, evaluare și monitorizare în domeniul
transporturilor, informației și comunicațiilor nu au raportat despre măsurile întreprinse în
acest sens.
La acțiunea 6.5. din Planul de acțiuni - Formarea profesională inițială şi continuă
a specialiştilor din domeniile construcţiilor, transporturilor, informaţiei şi
comunicaţiilor privind respectarea şi aplicarea normativelor şi standardelor tehnice de
accesibilitate a persoanelor cu dizabilităţi, inclusiv în cadrul instituţiilor de învăţămînt
de profil, Ministerul Economiei și Infrastructurii a întreprins următoarele acțiuni:
Pe parcursul anului 2017 au fost atestați 548 de specialiști în domeniul construcțiilor,
care au fost instruiți inclusiv în scopul respectării și aplicării normativelor și standardelor
tehnice de accesibilitate a persoanelor cu dizabilități.
Alte instituții, organizații responsabile de organizarea cursurilor de formare
profesională privind respectarea şi aplicarea normativelor şi standardelor tehnice de
accesibilitate a persoanelor cu dizabilităţi pentru specialiștii din alte domenii (transport,
informații și comunicațiilor) nu au prezentat informație despre măsurile întreprinse.
La acțiunea 6.6. din Planul de acțiuni - Organizarea măsurilor de informare şi
sensibilizare a specialiştilor din domeniile construcţiilor, transporturilor, informaţiei şi
comunicaţiilor privind respectarea şi aplicarea normativelor şi standardelor tehnice de
accesibilitate a persoanelor cu dizabilităţi, precum şi a conceptelor de design universal
şi adaptare rezonabilă, Ministerul Economiei și Infrastructurii a întreprins următoarele
acțiuni:
În cadrul Expoziției Internaționale Specializate „Moldconstruct-2017" a fost
organizat, un seminar de instruire cu tematica „Priorități în domeniul construcțiilor și
dezvoltării regionale" în cadrul căruia a fost discutată și implementarea măsurilor de
accesibilitate a persoanelor cu dizabilități la infrastructura socială. La seminar au participat
reprezentanți ai companiilor de construcții din țară și din străinătate, reprezentanți ai
autorităților centrale și locale, precum și reprezentanți ai companiilor expozante.
Totodată, în cadrul exercițiului de atestare a specialiștilor în domeniul construcțiilor,
au fost organizate 21 de cursuri în cadrul cărora au participat 613 specialiști. La acțiunea 6.7. din Planul de acțiuni - Modificarea și completarea legislației în
vederea sporirii timpului de difuzare a emisiunilor cu utilizarea limbajului
mimico-gestual pentru persoanele cu dizabilități de auz, Consiliul Coordonator al
Audiovizualului a aprobat în ședința publică din 21 iulie 2017, Decizia nr. 16/101 - Cu
privire la accesul persoanelor cu deficiențe de auz și văz la serviciile de programe
audiovizuale și a abrogat Decizia CCA nr. 21 din 26.02.2008. Astfel, Radiodifuzorii sunt
obligați să:
- elaboreze serviciul de programe în așa fel, încât să devină accesibil persoanelor cu
deficiențe de auz și văz, prin mesaje text, interpretare, descriere audio sau alte tehnici
similare;
- informeze telespectatorii printr-un simbol vizual despre începerea emisiunilor
difuzate cu limbaj mimico-gestual sau prin titrare sincron, totodată avertizeze verbal
începerea programelor pentru persoanele cu deficiențe de vedere;
- creeze programe prin care vor promova imaginea pozitivă și drepturile persoanelor
cu deficiențe de auz și văz, vor prezenta practici privind nediscriminarea, vor propaga
principiul egalității în drepturi și participarea în viața socială a persoanelor cu deficiențe
auditive și de vedere;
- transmită zilnic câte un buletin de știri, între orele 1700 şi 2300, în limbajul
mimico-gestual sau prin titrare sincron pentru persoanele cu deficiențe de auz şi prin
semnal sonor pentru persoanele cu deficiențe de vedere; Titrele trebuie să corespundă
următoarelor cerințe: să fie amplasate în partea de jos a ecranului, să aibă o mărime
citibilă, să fie cu o viteză medie de rulare, să corespundă cu esența și imaginile difuzate,
literele să fie puțin mai îngroșate de culoare albă, având un contur de culoare neagră;
- transmită în cadrul buletinelor de știri, reportajele realizate într-o limbă străină, să
fie dublate sau titrate sincron, iar în timpul intervievării persoanelor, să fie rostit numele,
prenumele și funcția acestora;
- difuzeze prognoza meteo atât în format video cât și audio, iar după fiecare buletin
meteo, vor indica sursele folosite la prezentarea acestora;
- difuzeze în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron programele de
importantă majoră sau rezumatele acestora, mesajele de urgenţă, de securitate sau sănătate
publică;
- asigure accesibilitatea persoanelor cu deficiențe de auz sau de vedere la programele
de actualități, spoturilor electorale în timpul campaniilor electorale prin difuzarea acestora
în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron. Dezbaterile electorale vor fi transmise
în reluare în limbajul mimico-gestual sau prin titrare sincron (în vigoare din 01 ianuarie
2018);
- favorizeze accesibilitatea la principalele programe de actualități electorale în orele
de maximă audiență.
Totodată, prin Decizia nr. 25/177 din 10 octombrie 2017, CCA a completat și modificat
Decizia nr. 16/101 din 21 iulie 2017 - Cu privire la accesul persoanelor cu deficiențe de
auz și văz la serviciile de programe audiovizuale și abrogarea Deciziei CCA nr. 21 din 26
februarie 2008”, respectiv Radiodifuzorii aflați sub jurisdicția Republicii Moldova, care
difuzează buletine informative, începând cu 01 septembrie 2017, vor transmite zilnic câte
un buletin de știri, între orele 1700 şi 2300, în limbajul mimico-gestual sau prin titrare
sincron pentru persoanele cu deficienţe de auz şi prin semnal sonor pentru persoanele cu
deficiențe de vedere.
La Obiectivul 7 „Asigurarea suportului persoanelor cu dizabilități în exercitarea
capacității juridice și garantarea accesului la justiție” pentru anul 2017 au fost prevăzute
3 acțiuni.
La acțiunea 7.1. din Planul de acțiuni - Elaborarea și aprobarea cadrului normativ
conex în scopul asigurării aplicabilității Legii nr. 66 din 13 aprilie 2017 cu privire la
modificarea și completarea unor acte legislative informăm următoarele.
Ministerul Justiției a elaborat și de către Parlament a fost adoptată Legea nr. 66 din 13
aprilie 2017, prin care au fost operate modificări și completări la unele acte legislative
inclusiv, Codul civil.
Potrivit prevederilor Codului civil al Republicii Moldova, nr. 1107 din 6 iunie 2002,
cu modificările și completările ulterioare, pentru ocrotirea drepturilor şi intereselor
persoanelor fizice incapabile sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă sau limitate în
capacitatea de exercițiu se instituie măsuri de ocrotire judiciară.
Conform prevederilor art. 24 alin. (1) din Codul civil, persoanei fizice care, în urma
unei boli mintale ori a unei deficienţe fizice, mintale sau psihologice, nu poate, în mod
deplin, conştientiza acţiunile sale ori exprima voinţa poate fi instituită, prin hotărîre
judecătorească, măsura de ocrotire judiciară sub forma de ocrotire provizorie, curatelă sau
tutelă.
Articolul 4843 din Codul civil prevede că instanţa de judecată desemnează curatorul
și tutorele.
Instanţa de judecată şi autoritatea tutelară exercită supravegherea generală a măsurilor
de ocrotire. Autoritatea tutelară (autoritatea administrației publice locale) de la domiciliul
sau reşedinţa persoanei fizice minore ori a persoanei supuse unei măsuri de ocrotire,
supraveghează activitatea tutorelui, curatorului sau altei persoane însărcinate cu ocrotirea.
Potrivit prevederilor art. 4830 din Codul civil, cererea de instituire a măsurii de
ocrotire judiciare poate fi depusă de către:
a) persoana fizică în privinţa căreia se cere instituirea măsurii de ocrotire judiciare;
b) soţul persoanei indicate la lit. a);
c) persoana cu care persoana indicată la lit. a) locuieşte împreună de mai mult de 3
ani;
d) ruda sau afinul persoanei indicate la lit. a);
e) mandatarul împuternicit printr-un mandat de ocrotire în viitor, indiferent dacă
mandatul produce sau a încetat să producă efecte;
f) autoritatea tutelară.
Revocarea măsurii de ocrotire judiciară se inițiază la cererea persoanei ocrotite sau a
persoanelor indicate mai sus, astfel că instanţa de judecată poate dispune revocarea
măsurii de ocrotire judiciare dacă necesitatea acesteia a dispărut.
La acțiunea 7.4. din Planul de acțiuni - Formarea profesională inițială și continuă a
specialiștilor responsabili de aplicarea prevederilor legislației privind capacitatea de
exercițiu a persoanelor cu dizabilități, precum și a măsurilor de ocrotire/suport,
Inspectoratul General al Poliției a asigurat delegarea persoanelor pentru formarea inițială
și continuă a angajaților.
În acest sens în perioada anului 2017, au fost organizate următoarele cursuri:
- 6 cursuri de formare profesională iniţială (485 angajaţi instruiți); - 44 cursuri de perfecţionare/specializare (877 angajaţi instruiți); - 54 cursuri în diverse domenii (3 881 angajaţi cu statut special);
- 10 cursuri de formare managerială (258 angajați instruiți). Cursurile prenotate fiind organizate preponderent pe următoarele domenii: activitatea
de menținere a ordinii și securității publice (violența în familie, delicvenţa juvenilă,
constatarea şi documentarea contravențiilor, patrularea rutieră ), activitatea de prevenire și
combatere a traficului de ființe umane, investigarea infracțiunilor, tehnologii
informaţionale, intervenţia profesională, protecția drepturilor minorităţilor naţionale,
prevenirea și combaterea corupției, constatarea şi documentarea infracţiunilor, pregătirea
psihologică, etica şi integritatea organizaţională în cadrul MAI, etc. Cît privește, formarea profesională cu tematica ”Drepturile omului ”comunicăm că, în
baza Acordului de parteneriat semnat între Inspectoratul General al Poliției și Institutul
pentru Drepturile Omului din Republica Moldova, pe parcursul anului 2017 au fost
realizate 8 sesiuni de instruire specializate, de care au beneficiat 162 persoane din cadrul
Poliției.
Instruirile au fost realizate de către experți în domeniul drepturilor omului, prevenirii
și combaterii relelor tratamente din cadrul Ministerului Justiției, Procuraturii Generale și
ONG-urilor de profil.
La acțiunea 7.6. din Planul de acțiuni - Formarea profesională inițială și continuă
a specialiștilor din cadrul instituțiilor de drept (procuratură, sistemul judecătoresc,
asistență juridică garantată de stat, avocatură, executorii judecătorești, penitenciare,
poliție, birourile notariale) privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale
ale persoanelor cu dizabilități, autoritățile responsabile au întreprins următoarele acțiuni.
Procuratura Generală, cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în
cadrul Proiectului ”Consolidarea capacităților naționale de protejare a celor mai
vulnerabile persoane din Republica Moldova de tortură”, finanțat de Uniunea Europeană și
co-finanțat de Oficiul Înaltului Comisar ONU pentru Drepturile Omului și Fundațiile Est
Europeană și Soros-Moldova, a elaborat recomandările metodologice, aprobate prin
Ordinul Procurorului General nr.39/8 din 30.12.2015, pentru investigarea eficientă a
infracțiunilor de tortură, tratament inuman sau degradant, care implică persoane cu
dizabilități psiho-sociale și intelectuale.
Obiectivul principal al Recomandărilor contribuie la creșterea calității investigațiilor
efectuate pe cauzele de rele tratamente în instituțiile de sănătate mintală – spitale de
psihiatrie și internatele psio-neurologice, oferind îndrumări concrete și practice, care sunt
utilizate de procurori la investigarea și urmărirea penală a cazurilor de tortură și maltratare.
În conformitate cu prevederile art.531 alin.(4) din Codul de procedură penală, în
scopul asigurării legalităţii urmăririi penale, Procuratura Generală a elaborat Instrucțiunea
cu caracter general în vederea asigurării respectării de către procurori/reprezentanții
organului de urmărire penală a prevederilor legale privind aplicarea măsurilor procesuale
de constrângere, în speță privative de libertate, precum și a modului de acționare în
privința persoanelor identificate ca fiind suferinde/prezumate a fi suferinde de tulburări
psihice.
Procurorilor și reprezentanților organului de urmărire penală li s-a cerut asigurarea
corespunderii investigaţiilor în privința persoanelor vizate la standardele de eficienţă și
promptitudine impuse atât de legislaţia naţională, cât şi de cea internaţională prin prisma
jurisprudenţei CEDO.
Concomitent Procuratura Generală şi-a adus contribuţia la perfecţionarea
mecanismului de audiere a minorilor participanţi la procesul penal. Astfel, a fost elaborat
Ghidul metodologic cu privire la instrumentarea cauzelor cu copii victime/martori ai
infracţiunilor, care a fost aprobat prin ordinul Procurorului General nr.25/25 din
03.08.2015 şi hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.619/25 din 02.09.2015.
Subliniind importanţa asigurării interesului superior al copilului în procesul adoptării
deciziilor în privinţa acestora, inclusiv atunci când este implicat în procedura penală,
procurorilor li s-a recomandat utilizarea camerelor de audiere în condiții speciale a
copilului victimă/martor cu dizabilități mentale în cadrul tuturor cauzelor penale.
În anul 2017 procurorii au participat la şcoala de vară, de formare a formatorilor, pe
domeniul prevenirii şi combaterii relelor tratamente. Desfăşurarea instruirii s-a axat pe
elaborarea unor procese simulate și opțiuni de investigaţii și judecare a unor cazuri de
tortură și alte rele tratamente, care vor constitui obiect al curriculei de formare inițială în
cadrul programelor de formare profesională continuă în cadrul Institutului Național de
Justiție.
De asemenea, în perioada vizată în parteneriat cu IDOM, procurorii au participat la 7
seminare de instruire care au avut ca beneficiari diverse grupuri de funcţionari de stat:
- factorii de decizie şi manageri ai Inspectoratelor de poliţie teritoriale;
- conducătorii şi angajaţii Internatelor psihoneurologice;
- angajaţii spitalelor clinice de psihiatrie.
În cadrul instruirilor au fost dezbătute probleme şi dificultăţi practice, generate de
condiţiile activităţii într-un mediu specific, necesitatea menţinerii unor reguli corecte de
comunicare cu persoanele aflate în custodia statului.
S-a accentuat necesitatea menţinerii unei prestaţii profesionale echitabile, fără
discriminări, în raport cu persoanele instituţionalizate sau, după caz, deţinute,
consemnându-se caracterul absolut al art. 3 CEDO.
Alte instituții responsabile de formarea profesională inițială și continuă a
specialiștilor din cadrul instituțiilor de drept (sistemul judecătoresc, asistență juridică
garantată de stat, avocatură, executorii judecătorești, penitenciare, poliție, birourile
notariale) privind respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor cu
dizabilități nu au prezentat informație privind măsurile întreprinse.
La Obiectivul 8 „Consolidarea capacităților instituționale pentru implementarea
Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități” pentru anul 2017 au fost
prevăzute 4 acțiuni.
La acțiunea 8.1. din Planul de acțiuni - Integrarea, de către autoritățile
administraţiei publice centrale și locale, a problemelor persoanelor cu dizabilități în
politicile sectoriale și programele locale, inclusiv prin desemnarea unei persoane
responsabile (instituirea unui punct focal) de promovarea, monitorizarea și raportarea
implementării acestora, de către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au fost
întreprinse următoarele acțiuni:
- în scopul ajustării actelor normative în vigoare la prevederile Legii nr. 201 din
28.07.2016 pentru modificarea și completarea unor acte legislative, au fost elaborate și
aprobate prin Hotărîrea Guvernului nr. 592 din 24.07.2017 modificări și completări la
unele acte normative (49 de acte normative în vigoare, din diferite domenii, au fost
ajustate la prevederile legislației în vigoare, în cea mai mare parte a fost ajustată
terminologia – de ex. noțiunea de invalid a fost substituită cu noțiunea de persoană cu
dizabilități, ș.a.);
- a fost elaborat și prin Hotărîrea Guvernului nr. 723 din 8 septembrie 2017,
Programul național de incluziune socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii
2017-2022. Programul prevede o abordare intersectorială în incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilități și asigurarea respectării drepturilor fundamentale ale acestora în
egală măsură cu ceilalți cetățeni în toate domeniile vieții sociale. Liniile prioritare de
intervenție ale Programului pentru următorii 6 ani au fost stabilite în rezultatul ședințelor
de consultări publice (8 ședințe) desfășurate pe parcursul anului 2016 cu reprezentanții
autorităților publice centrale și locale, ai societății civile, mediului academic, precum și cu
participarea persoanelor cu diferite tipuri de dizabilități;
- s-a lucrat la elaborarea Programului național de dezinstituționalizare a
persoanelor cu dizabilități din instituțiile subordonate Ministerului. Programul este
axat pe realizarea procesului de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități
intelectuale și psihosociale din instituțiile rezidențiale, prin oferirea serviciilor sociale la
nivel de comunitate, transformarea instituțiilor rezidențiale în centre regionale cu atribuții
în dezvoltarea și prestarea serviciilor alternative la nivel de comunitate;
- s-a lucrat la elaborarea și definitivarea un nou proiect de lege privind ocuparea
forței de muncă, care stabilește cadrul juridic privind promovarea ocupării forței de
muncă și protecţiei sociale în caz de șomaj și are drept scop creșterea nivelului de ocupare
în cîmpul muncii, inclusiv a persoanelor cu dizabilități. Proiectul de lege menționat
prevede, inclusiv, măsuri pentru stimularea angajatorilor și a şomerilor din rîndul
persoanelor cu dizabilități, la incluziunea în cîmpul muncii.
În contextul semnării Protocolului Opțional la Convenția ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilităţi, a fost elaborat și consultat cu autoritățile publice centrale și
locale, societatea civilă, Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană,
pachetul de documente privind examinarea oportunității semnării acestuia.
Prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 216 din 12 iunie 2017 a fost
aprobată semnarea Protocolului Opțional la Convenția ONU privind drepturile persoanelor
cu dizabilităţi
În procesul de elaborare a politicilor, a actelor normative și legislative în domeniu,
toate proiectele elaborate sunt consultate cu autoritățile responsabile și societatea civilă,
inclusiv sunt plasate pe pagina web a Ministerului și pe pagina web a Guvernului
(www.particip.gov.md, platformă online, unde sunt plasate proiectele de acte legislative și
normative a tuturor autorităților publice centrale) pentru a fi consultate public.
Astfel, în procesul de consultare a proiectelor poate participa fiecare cetățean,
inclusiv persoanele cu dizabilități și societatea civilă.
La acțiunea 8.3. din Planul de acțiuni - Asigurarea, de către autoritățile
administraţiei publice centrale și locale, în baza competențelor funcționale și serviciilor
prestate, a evidenței și raportării numărului persoanelor cu dizabilități pe criterii (tip de
dizabilitate, gen, vîrstă, stare civilă, mediul de rezidență), au fost întreprinse următoarele
acțiuni.
Autoritatea administrativă centrală, Biroul Naţional de Statistică în calitatea sa de
organ central de statistică, îndeplineşte rolul de coordonare şi conducere a activităţilor în
domeniul statisticii oficiale a statului. Biroul este responsabil și prezintă informaţia la
capitolul statistică, inclusiv informația privind situaţia persoanelor cu dizabilităţi în
Republica Moldova.
Evidența și datele privind numărul persoanelor cu dizabilități, dezagregate pe vârstă,
sex, locul de trai, tip prestații, mărimea prestației, tip servicii sociale, statutul ocupațional,
studii, experiență profesională, ș.a. se realizează de mai multe instituții responsabile de
măsurile de protecție socială, ocupare în cîmpul muncii, reabilitare, prestatoare de servicii
sociale (Casa Națională de Asigurări Sociale, Agenția Națională de Ocupare a Forței de
Muncă, Centrul Republican Experimental Protezare, Ortopedie și Reabilitare, Autoritățile
Administrației Publice Locale, etc.).
Conform situației de la 01.01.2018, persoanele cu dizabilităţi reprezintă 5,0% din
populaţia totală a ţării, iar copiii cu dizabilităţi constituie 1,7% din numărul total al
copiilor din Republica Moldova.
Distribuția numărului persoanelor cu dizabilități Persoane cu dizabilităţi Total
Persoane cu dizabilităţi severe 27 567
Persoane cu dizabilităţi accentuate 114995
Persoane cu dizabilităţi medii 37066
Total 179628
Dintre care:
Adulţ
i
cu dizabilităţi severe 22 535
cu dizabilităţi accentuate 110451
cu dizabilităţi medii 34 966
Total 167952
Copii
cu dizabilităţi severe 5 032
cu dizabilităţi accentuate 4 544
cu dizabilităţi medii 2 100
Total 11 676
Conform gradului de severitate a dizabilității, cea mai mare pondere în rândul
adulților o au dizabilitățile accentuate, iar în rândul copiilor – dizabilitățile severe.
De exemplu, structurile teritoriale de asistență socială, prestatorii serviciului social
„Asistenţă personală”, au raportat și Ministerul a făcut o analiză a situației la nivel de
republică privind activitatea serviciului, inclusiv date statistice care indică că, la nivel
național activează 2566 asistenți personali (77% din asistenții sociali sunt femei, respectiv
23% - bărbați), care deservesc 2620 persoane cu dizabilități severe, dintre care:
- 718 sunt copii, inclusiv 284 fete și 434 băieți;
- 1902 sunt adulți, inclusiv 891 femei și 1011 bărbați.
Consiliul Naţional pentru Determinarea Dizabilităţii şi Capacităţii de Muncă, este
instituţia de stat, abilitată cu funcţii plenipotenţiare în domeniul determinării dizabilităţii şi
capacităţii de muncă, care utilizează un modul al Sistemului Informațional Automatizat
Asistența Socială, ce asigură evidenţa electronică a persoanelor cărora li s-a determinat
gradul de dizabilitate primar/repetat, generînd date statistice dezagregate pe domeniul său
de competență, care sunt publicate în rapoartele trimestriale, semestriale și anuale ale
Consiliului.
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării deține evidența și datele privind numărul
copiilor/elevilor cu dizabilități care își fac studiile în diferite instituții de învățământ. În
anul de studii 2016-2017 în instituțiile de ÎPT ale Ministerului Educației, Culturii și
Cercetării și-au făcut studiile 737 elevi cu dizabilități, inclusiv la programe de formare
profesională tehnică postsecundară și postsecundară nonterțiară – 406 elevi, iar în
învățământul profesional tehnic secundar -331 persoane. Distribuția pe genuri constituie -
408 băieți și 329 fete.
La acțiunea 8.4. din Planul de acțiuni - Colectarea de la autoritățile administraţiei
publice centrale și locale, sistematizarea, analiza și raportarea datelor statistice privind
persoanele cu dizabilități pe criterii (tip de dizabilitate, gen, vîrstă, stare civilă, mediul de
rezidență), inclusiv în contextul implementării Hotărîrii Guvernului nr. 1033 din 8
septembrie 2016, Biroul Național de Statistică a întreprins următoarele acțiuni.
În perioada octombrie – decembrie 2017, BNS a prelucrat și analizat date colectate în
cadrul recensămîntului din 2014 conform setului minim de întrebări recomandate de
Washington Group privind dificultățile populației în desfășurarea activităților
zilnice/dizabilitate. Metodologia și datele preliminare au fost prezentate la Conferința
națională cu privire la implementarea Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu
dizabilități din 4 decembrie. Raportul final va fi diseminat pînă la finele lunii martie.
În conformitate cu prevederile Hotărîrii nr. 4 a ședinței Consiliului Național pentru
drepturile persoanelor cu dizabilități din 18.05.2017, BNS a instituit prin ordin comun
Grupul de lucru intersectorial în vederea coordonării și setării priorităților pentru statistica
dizabilității. Grupul de lucru va analiza și identifica necesarul de date, inclusiv
valorificarea surselor de date pentru îmbunătățirea disponibilității datelor privind
dizabilitatea. Colectarea datelor dezagregate după toate criteriile socio-demografice și a
datelor care lipsesc depind de toți producătorii de date statistice oficiale, inclusiv de
responsabilii implementării Hotărîrii nr. 1033 din 08.09.2016 privind setul național de
indicatori pentru monitorizarea Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Biroul Național de Statistică dispune de date privind persoanele cu dizabilități din
cercetările realizate în gospodării. Începînd cu anul 2017, în chestionarul cercetării
Ancheta Forței de Muncă a fost inclus și colectat pentru prima dată și date ce țin de
dizabilitate.
În I trimestru 2017, în baza informațiilor primite de la autoritățile publice centrale,
locale și societatea civilă, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat
Răspunsurile la lista întrebărilor Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu
dizabilități, care au audiat Republica Moldova în perioada 21 - 22.03.2017 la Geneva. În
rezultat, Comitetul a prezentat observații, recomandări cu referire la respectarea drepturilor
persoanelor cu dizabilități în Republica Moldova.
La acțiunea 8.5. din Planul de acțiuni - Efectuarea, de către autoritățile
administraţiei publice centrale și locale, în baza competențelor funcționale și
serviciilor prestate, inclusiv cu implicarea societății civile, de studii și rapoarte
tematice privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități în diverse
domenii (protecție socială, ocupare în muncă, educație, sănătate, justiție,
accesibilitate, nediscriminare) și atitudinea populației față de persoanele cu
dizabilități, autoritățile responsabile au efectuat următoarele studii și cercetări:
1. Raport General privind situația în domeniul prevenirii și combaterii discriminării în
Republica Moldova pentru anul 2017, elaborat de Consiliul pentru Prevenirea și
Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității. Raportul prezintă о abordare a
situației în domeniul prevenirii și combaterii discriminarii și asigurării egalității,
prin prisma activității desfășurate de Consiliul pentru prevenirea și eliminarea
discriminării și asigurarea egalității pe parcursul anului 2017.
2. Studiul „Identificarea barierelor și lacunelor în procesul de contractare de către stat
a serviciilor furnizate de OSC” a fost elaborat în cadrul proiectului „Creșterea
gradului de participare a persoanelor cu dizabilități în procesele de politici publice”,
de către Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu Dizabilități. Scopul
studiului este de a scoate în evidență barierele existente în aplicarea mecanismului
de contractare de stat a OSC-lor și a formula propuneri de îmbunătățire a cadrului
legal și a practicilor existente. Pentru funcționarea mecanismului de contractare
socială, în cadrul Studiului au fost propuse ajustări în trei domenii majore: prestarea
serviciilor sociale, finanțarea serviciilor sociale și nemijlocit contractarea socială.
3. Studiul ,,Creșterea gradului de participare a persoanelor cu dizabilități în procesele
de politici publice”, elaborat de Centrul de Asistență Juridică pentru Persoane cu
Dizabilități. Acordul de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană
reprezintă un angajament profund de a realiza reforme comune în domeniile
demografiei și statului de drept, drepturilor omului, bunei guvernări, economiei de
piață și dezvoltării durabile. Acordul obliga Republica Moldova sa adopte о agenda
de reforme ambițioasa, care a fost reflectata În Planul național de acțiuni pentru
implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeana
2014-2016 și Planul Național de acțiuni pentru implementarea Acordului de
Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeana 2017-2019. Pentru a spori
gradul de realizare a acțiunilor și prevederilor Acordului de asociere si Planurilor
naționale de acțiuni, sunt formulate unele recomandări.
4. Studiul ,,Accesibilitatea infrastructurii instituțiilor educaționale amplasate pe
ambele maluri ale r. Nistru”, elaborat de echipa de autori ai Institutului de Politici
Publice din Moldova. Scopul studiului constă în evaluarea comparativă a
infrastructurii instituțiilor educaționale de învățământ general amplasate pe ambele
maluri ale Nistrului, în asigurarea accesului egal la educație, din perspectiva
Obiectivelor Dezvoltării Durabile. Studiul presupune o abordare sistemică, care
integrează indicatori statici cantitativi, micro și macro, indicatori ce țin de
infrastructură, educație, incluziune, discriminare etc.
5. Studiul ,,Analiza situațională cu privire la asistenta medicală comunitară”, elaborat
în cadrul Proiectului Viață Sănătoasă. Obiectivul primordial constă în evidențierea
particularităților în procesul de fortificare a asistenței medicale primare în Republica
Moldova, îmbunătățirea performatei AMP și a stării de sănătate a populației, în
special din localitățile rurale, prin asigurarea gestionării eficiente a surselor
financiare destinate instituțiilor AMP.
6. De către Oficiul Avocatului poporului au fost realizate 2 Rapoarte, inclusiv:
Raportul privind situația copiilor plasați în Casa-internat pentru copii cu deficiențe
mintale Orhei, Casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale Hîncești; Raportul
privind integrarea persoanelor cu dizabilități severe în comunitate: Impactul
serviciului social ”Asistență personală”.
La Obiectivul 9 „Creșterea nivelului de conștientizare a populației privind
drepturile și abilitățile persoanelor cu dizabilități” pentru anul 2017 au fost prevăzute 4
acțiuni.
La acțiunea 9.1. din Planul de acțiuni - Organizarea, de către autoritățile
administraţiei publice centrale și locale în baza competențelor funcționale și serviciilor
prestate, inclusiv cu implicarea societății civile, a campaniilor de informare și
sensibilizare a opiniei publice cu privire la promovarea drepturilor, abilităților și
imaginii pozitive a persoanelor cu dizabilități, inclusiv prin publicarea și difuzarea prin
sursele mass-media de materiale informative, video, audio, au întreprins următoarele
acțiuni.
Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat și aprobat prin Ordinul
nr. 848 din 14.11.2017 Planul de acțiuni în vederea consemnării Zilei internaționale a
persoanelor cu dizabilități – 3 decembrie.
În perioada 27.11. – 06.12.2017 au fost organizate mai multe acțiuni, inclusiv:
- Expoziția cu vânzare a lucrărilor confecționate de către persoanele cu dizabilități, la
care au participat circa 150 persoane cu dizabilități,
- Gala ”RemarcAbilitatea – 2017” – au fost premiați/apreciați public angajatorii din
Republica Moldova (5 companii), care s-au remarcat prin incluziunea în câmpul muncii a
persoanelor cu dizabilități, și mai nou în acest an în cadrul evenimentului au fost
premiați/apreciați și angajați din rândul persoanelor cu dizabilități (5 persoane);
- Deschiderea a 4 Locuințe protejate (Orhei, Badiceni, Zgurița și Cocieri);
- Conferința națională privind implementarea Convenției ONU privind drepturile
persoanelor cu dizabilități;
- Acordarea ajutoarelor materiale unice din FRSSP pentru circa 29.000 persoane cu
dizabilități, iar suma totală alocată în acest scop a constituit 14 677,60 mii lei.
De către Ministerul Justiției, la 02.04.2017, a fost organizat evenimentul „Ziua
faptelor bune” pentru persoanele cu dizabilități, în cadrul sistemului de probațiune, unde
au fost implicați consilierii de probațiune și voluntari. Astfel, la 02.04.2017 a fost
organizată campania de informare la Azilul Republican pentru invalizi și pensionari și
Centrul de resurse și ajutor pentru copii de către Birourile de probațiune Centru și
Buiucani, mun. Chișinău unde au fost implicați 18 persoane în vederea desfășurării
activităților.
În perioada 1-30 decembrie 2017, Alianța Organizațiilor pentru Persoanele cu
Dizabilități în colaborare cu A.O. ”Centrul Media pentru Tineri”, sub egida Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale au organizat expoziția ”Oamenii care inspiră”,
protagoniști ai cărei au fost 9 lideri ai organizațiilor care promovează respectarea
drepturilor persoanelor cu dizabilități. Expoziția a fost lansată în incinta Ministerului
Sănătății, Muncii și Protecției Sociale și a continuat prin a fi expusă în holul Parlamentului
Republicii Moldova.
La acțiunea 9.2. din Planul de acțiuni - Efectuarea cercetărilor pre și postcampanie
de informare și sensibilizare a atitudinii populației față de persoanele cu dizabilități sau
întreprins următoarele acțiuni.
În rezultatul evaluării impactului Campaniei de informare și promovare a drepturilor
persoanelor cu dizabilități din Moldova ”UE mă ajută sa-mi apăr drepturile”, s-a constatat
că, la Serviciul asistență telefonică 080010808 au parvenit 1500 apeluri. Dintre acestea,
1104 au constituit apelurile persoanelor cu dizabilități care trăiesc în instituțiile
rezidențiale și 396 apeluri din partea persoanelor cu dizabilități sau familiile acestora din
comunitate.
Persoanele cu dizabilități din instituțiile rezidențiale care apelează la serviciul de
asistență telefonică solicită informare cu privire la traiul în comunitate; posibilitățile de
obținere a scaunelor rulante; posibilitatea de căutare a rudelor; procedura de restabilire a
capacității juridice etc. Persoanele din comunitate cel mai des solicită informații despre:
procedura de solicitare a ajutorului social şi material; informații privind alocațiile şi
pensiile de dizabilitate; procedura de obținere şi contestare a gradului de dizabilitate;
posibilități de instruire şi angajare în câmpul muncii; servicii de recuperare și reabilitare;
informații despre organizațiile ce oferă servicii juridice gratuite pentru persoanele cu
dizabilități etc.
În 656 de cazuri au fost oferite servicii de consiliere psihologică. Solicitanții au
menționat ca au apelat la serviciul telefonic 080010808 deoarece nu-și pot permite să
beneficieze de servicii de consiliere psihologică din mai multe motive: sunt plasați în
instituțiile rezidențiale cu profil psihoneurologic; sunt imobilizați la pat sau dependenți de
scaun cu rotile; în localitățile unde locuiesc nu sunt psihologi; lipsa mijloacelor bănești
pentru achitarea serviciilor unui psiholog. Din aceste motive, consilierea psihologică la
telefon a acestei categorii de apelanți s-a dovedit a fi de mare valoare și ajutor.
În 95 cazuri au fost suspectate încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în
cadrul cărora consilierii au inițiat intervenții specifice în dependență de necesitatea
apelantului. Din instituțiile rezidențiale cu profil psihoneurologic cel mai frecvent au fost
sesizate apeluri cu încălcarea drepturilor în cadrul instituțiilor rezidențiale.
În cazul a 13 persoane cu dizabilități din instituțiile rezidențiale au fost înaintate
dosare în judecată pentru redobândirea dreptului la proprietate și 2 cazuri de abuz și
violență.
La acțiunea 9.3. din Planul de acțiuni - Formarea profesională inițială și continuă
a reprezentanților mass-mediei cu privire la modul de reflectare și promovare a imaginii
pozitive a persoanelor cu dizabilități în produsele media, Consiliul Coordonator al
Audiovizualului a întreprins următoarele acțiuni.
Consiliul Coordonator al Audiovizualului, în 2017, a desfășurat trei seminare zonale
pentru radiodifuzorii locali și distribuitorii de servicii din regiunile de nord, sud și centru
ale Republicii Moldova, în dorința de a stabili modalități și proceduri de comunicare cât
mai eficiente în asigurarea și promovarea interesului public în domeniul comunicațiilor
audiovizuale etc. Cele trei seminare cu genericul „Noile modificări la legislația
audiovizuală – protecția consumatorului de programe și dezvoltarea produsului
autohton” (29 septembrie – la Bălți, 05 octombrie – la Comrat și 19 octombrie – la
Chișinău) au întrunit la un dialog comun experți naționali în domeniile drepturile
copilului, drepturile omului, minorități naționale, și drepturile persoanelor cu deficiențe de
auz și văz la serviciile de programe etc. La seminare au participat reprezentanții CCA,
experți, reprezentanții societății civile și partenerilor de dezvoltare.
CCA, cu suportul Consiliului Europei, a desfășurat, pe data de 15 decembrie 2017,
un training de instruire pentru jurnaliștii și editorii de la instituțiile mediatice audiovizuale
cu genericul: „Drepturile omului în cadrul serviciilor audiovizuale” la care, în calitate de
vorbitori, au evoluat experți naționali și internaționali, diplomați și personalități din
domeniul jurnalismului. Evenimentul, la care au participat peste 80 de jurnaliști și editori
de la posturile de radio și televiziune, a fost organizat în vederea consolidării capacităților
jurnaliștilor în reflectarea echidistantă și obiectivă a informațiilor privind drepturile
omului. Prezentă la trening, Asya Verbanova, reprezentanta UN Women Moldova, a
subliniat că prezența mai mare a femeilor cu dizabilități în viața politică și civică ar
contribui la respectarea mai bună a drepturilor lor și ar produce o schimbare, mai ales în
ceea ce privește egalitatea de gen și mass-media și modul în care femeile sunt prezentate
în presă.
Totodată, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, în scopul asigurării calității
procesului de formare iniţială a cadrelor didactice la nivelurile învăţământului superior în
domeniul educației incluzive, cu suportul LUMOS, a elaborat şi aprobat cursul Educaţie
incluzivă, componentă obligatorie în formarea iniţială a cadrelor didactice la nivelurile
învăţământului superior.
Formarea profesionala inițială la domeniul general de studiu Jurnalism se
organizează in următoarele instituții de învățământ superior: Universitatea de Stat din
Moldova (USM), US Bălți, US Comrat, Universitatea Liberă Internațională din Moldova,
US Slavonă.
Actualmente, la specialitatea ”Jurnalism și procese mediatice” își fac studiile 715
studenți la studii superioare de licență, ciclul I, inclusiv 87 la buget. Anual, circa 200 de
persoane absolvesc această specialitate.
La studii superioare de master, ciclul II, anual, se alocă 35 de locuri bugetare la
programe de master de profesionalizare (120 ECTS).
Astfel, prin intermediul formarii profesionale inițiale de pregătire a viitorilor
reprezentanți ai mass media în cadrul cursurilor sunt abordate subiecte ce reflectă și
promovează imaginea pozitivă a persoanelor cu dizabilități în produsele mass media.
Un ghid pentru jurnaliști, utilizat de universități este ”Comunicarea cu şi despre
persoanele cu dizabilităţi”, elaborat cu susținerea Keystone Human Services International
Moldova Association.
În perioada 26 septembrie - 12 octombrie 2017, Alianța Organizațiilor pentru
Persoanele cu Dizabilități a organizat curs teoretic - practic pentru circa 100 studenți ai
Facultății de Jurnalism a Universității de Stat din Moldova cu privire la utilizarea
terminologiei și atitudinii corecte față de persoane cu dizabilități.
La acțiunea 9.4. din Planul de acțiuni -.Informarea prin mijloacele mass-mediei de
către autoritățile administraţiei publice centrale și locale privind politicile sectoriale și a
programele locale elaborate și implementate pentru persoanele cu dizabilități, în baza
competențelor funcționale și serviciilor prestate au fost întreprinse mai multe măsuri.
Pe parcursul perioadei de raportare. reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și
Protecției Sociale, ai Direcției politici de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități
au participat la diferite emisiuni radio și TV, în cadrul cărora au fost discutate aspecte ce
țin de drepturile persoanelor cu dizabilități, politicile din domeniu ș.a.
Totodată, au fost organizate companii de comunicare privind respectarea drepturilor
persoanelor cu dizabilități, inclusiv:
1. Campania de comunicare în contextul lansării Conceptului privind reformarea
sistemului de determinare a dizabilității. Reprezentanții Ministerului au participat la 15
emisiuni TV și Radio, în cadrul acestora au fost discutate măsurile care urmează a fi
întreprinse în contextul reformei. Comunicatele de presă au fost preluate de către toate
portalurile de știri on-line și TV, au fost realizate în jur de 10 reportaje de către canalele
TV și radio. Au fost acordate interviuri pentru A.P. ”Moldpress” și Radio ”Europa
Liberă”. Campania a avut o acoperire media pe toată țara.
2. Campania de promovare a abilităților persoanelor cu dizabilități „Merit să fiu
apreciat”. Au fost realizate în jur de 15 reportaje TV și radio despre abilitățile persoanelor
cu dizabilități, despre lucrările realizate de către persoanele cu dizabilități, importanța
integrării acestora în societate. Reprezentanții Ministerului au participat la 5 emisiuni TV
și radio. Evenimentul a fost promovat pe toate rețelele de socializare și canalele de
comunicare ale Ministerului.
În scopul promovării respectării drepturilor persoanelor cu dizabilități mintale din
instituțiile rezidențiale cu profil psiho-neurologic prin sensibilizarea factorilor de decizie și
a publicului larg, în perioada ianuarie – aprilie 2017, cu suportul A.O. Keystone Moldova
și finanțare din partea UE, a fost desfășurată Campania de promovare a drepturilor
persoanelor cu dizabilități din Moldova ”UE mă ajută sa-mi apăr drepturile”. Campania a
fost desfășurată în 4 regiuni: Orhei, Soroca, Bălţi, Edineţ.
În cadrul Campaniei au fost realizate mai multe activități, inclusiv: conferințe de
presă; activități interactive, expoziție foto, derulare de filme, la care au participat persoane
cu dizabilități și cetățeni, au fost distribuite materiale informative, organizat club de presă,
promovare în mass-media și pe rețelele de socializare prin participare la diferite emisiuni
și prin materiale informative. Au fost invitați jurnaliști la diferite evenimente, s-a
comunicat cu jurnaliștii la evenimente, etc. Unele materiale pot fi accesate la următoarele
link-uri:
✓ http://trm.md/ro/social/serviciu-de-asistenta-telefonica-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-lansat-in-
moldova/
✓ http://www.realitatea.md/video-egali-in-drepturi-exper-ii-din-occident-au-lansat-o-campanie-pentr
u-a-ajuta-tinerii-din-moldova-cu-probleme-mentale_51465.html
✓ https://news.yam.md/ro/story/5393101
✓ http://portal-ro.com/post/serviciu-de-asistenta-telefonica-pentru-persoanele-cu-dizabilitati-lansat-/
✓ http://www.allmoldova.com/ro/news/serviciu-de-asistenta-telefonica-pentru-persoanele-cu-dizabil
itati-lansat-in-moldova
✓ http://www.tvelita.md/index.php/tvelitaorhei.html
✓ http://news.click.md/item/egali-in-drepturi-expertii-din-occident-au-lansat-o-campanie-pen-08118
c75886bc6a6ff1720ceec77572f
În perioada desfășurării Campaniei au fost postate pe facebook 53 materiale care au
reflect activitățile. În total, 36.225 persoane au văzut postările; din ei 1394 au menționat că
le-a plăcut, iar 383 au distribuit materialele.
Reprezentanții Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ai Direcției politici
de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități au participat și organizat, inclusiv cu
suportul ONG-lor şi a donatorilor din domeniu, mai multe evenimente, inclusiv:
conferinţe, seminare, trening-uri, ş.a. în scopul informării, capacitării angajaţilor
instituţiilor publice, reprezentanților societății civile și a persoanelor cu dizabilități. Cele
mai importante evenimente au fost:
- Evenimentul public de prezentare a Raportului privind respectarea drepturilor și
libertăților fundamentale ale omului în Republica Moldova;
- Evenimentul de consolidare a dialogului dintre organizațiile societății civile și
autoritățile publice centrale și locale, responsabile de incluziunea socială a persoanelor cu
dizabilități;
- Lansarea serviciului social Locuință Protejată, Orhei; s.Zgurița, rl. Drochia;
- Evenimentul de promovare a copiilor și tinerilor cu dizabilități, Festivalul Național:
Dans – 2017;
- Evenimentul de lansare a Dicționarului limbajului mimico-gestual din Republica
Moldova;
- Ateliere de lucru cu privire la elaborarea proiectului Programului Național de
Dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale;
- Grupul de lucru privind elaborarea Mecanismului de creare, rezervare și menținere a
locurilor de muncă pentru angajarea persoanelor cu dizabilități;
- Grupul de lucru multisectorial privind examinarea solicitărilor de plasament în
instituțiile sociale;
- Conferința națională”Programul comunitate incluzivă Moldova: realizări și
perspective”, organizată de A.O. „Keystone Moldova” la 31.03.2017;
- Conferința națională „Deficiențe și soluții în asigurarea respectării drepturilor
persoanelor cu dizabilități aflate în instituțiile rezidențiale”, organizată de IDOM la
28.06.2017;
- Masa rotundă „Cooperarea dintre ONG-uri și autoritățile publice în vederea
asigurării incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități”, organizată de A.O. „Speranță și
Sănătate” la 17.05.2017;
- Seminarele de instruire a angajaților instituțiilor rezidențiale cu tematica „Drepturile
persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale și dezinstituționalizarea acestora”,
organizate de IDOM;
- Masa Rotundă de prezentare a Studiului Sociologic, Incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilități, ș.a.
Concluzii și Recomandări
După ratificarea Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități s-a
reuşit înregistrarea mai multor progrese în ceea ce priveşte incluziunea socială a
persoanelor cu dizabilităţi.
Și în anul 2017, au fost elaborate și aprobate mai multe acte legislative și normative,
care reglementează incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități și procesul de
reformare a domeniului, inclusiv au fost aprobate: Programul național de incluziune
socială a persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022, Conceptul privind reforma
sistemului de determinare a dizabilității din Republica Moldova, a fost inițiată procedura
de semnare a Protocolului Opțional la Convenția ONU, a fost reglementat serviciul de
reabilitare profesională, au fost ajustate 49 de acte normative, ș.a.
Totodată, mai este necesar de întreprins în continuare acțiuni concrete în vederea
implementării prevederilor Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități
și a recomandărilor, observațiilor Raportorilor speciali ONU, care au vizitat RM și ale
Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, din luna martie 2017 (RM a
fost audiată la Comitetul ONU privind implementarea Convenției).
Respectiv, în acest sens a fost aprobat și Programul național de incluziune socială a
persoanelor cu dizabilități pentru anii 2017-2022, care a intrat în vigoare la 15.09.2017
odată cu publicarea în Monitorul Oficial.
Pentru anul 2017, în Planul de acțiuni pentru implementarea Programului au fost
prevăzute 48 de acțiuni, majoritatea sunt acțiuni care se realizează anual pe parcursul
implementării Programului.
Autoritățile responsabile au întreprins măsuri pentru realizarea acțiunilor, la unele
acțiuni nu toate autoritățile responsabile au raport despre măsurile întreprinse și acest lucru
este menționat în Raport.
Reieșind din cele menționate și din faptul că, majoritatea acțiunilor urmează a fi
realizate anual pe parcursul implementării Programului, putem concluziona că, autoritățile
responsabile, care nu au raportat, vor întreprinde măsuri concerte în perioada următoare
pentru implementarea acțiunilor din Plan.
În acest sens, în perioada următoare (în anul 2018) vor fi întreprinse acțiuni concrete
pentru a continua implementarea Programului și a reformelor deja inițiate, inclusiv:
- implementarea Conceptului privind reforma sistemului de determinare a dizabilității
din Republica Moldova, aprobat prin Dispoziția nr. 43 din 04.05.2017, care stabilește
cadrul de reformare a sistemului de determinare a dizabilității în vederea implementării
angajamentelor pe care și le-a asumat Republica Moldova în respectarea drepturilor
persoanelor cu dizabilităţi;
- reformarea Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de
Muncă, pentru a se asigura evaluarea imparțială, obiectivă și echidistantă a persoanelor în
procesul de determinare a dizabilității;
- definitivarea și aprobarea Programului național de dezinstituționalizare a
persoanelor cu dizabilități, care va fi axat pe realizarea procesului de dezinstituționalizare
a persoanelor cu dizabilități din instituțiile rezidențiale prin oferirea serviciilor sociale la
nivel de comunitate, transformarea instituțiilor rezidențiale în centre regionale cu atribuții
în dezvoltarea și prestarea serviciilor alternative la nivel de comunitate;
- majorarea cuantumului alocațiilor sociale de stat pentru unele categorii de cetățeni,
care nu îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea dreptului la pensie conform Legii privind
sistemul public de pensii;
- indexarea la 01.04.2018 a pensiilor, inclusiv de dizabilitate, și unor prestații sociale
pentru persoanele cu dizabilități;
- promovarea și implementarea codului normativ care stabilește finanțarea cu
destinație specială de la bugetul de stat a ”pachetul minim de servicii sociale”;
- promovarea proiectului de lege privind ocuparea forței de muncă, care prevede,
inclusiv, măsuri pentru stimularea angajatorilor și a şomerilor din rîndul persoanelor cu
dizabilități, la incluziunea în cîmpul muncii;
- elaborarea, aprobarea și implementarea programelor locale de asistență socială
pentru persoanele cu dizabilități, bazate pe necesitățile evaluate ale acestora;
- crearea și dezvoltarea de servicii sociale comunitare destinate persoanelor cu
dizabilități în vederea dezinstituționalizării și/sau prevenirii instituționalizării acestora;
- acordarea asistenței medicale și serviciilor de reabilitare a persoanelor cu
dizabilități;
- promovarea educației incluzive de către de către autoritățile responsabile;
- asigurarea controlului, evaluării și monitorizării de către autoritățile publice
responsabile de domeniile construcțiilor, transporturilor, informației și comunicațiilor
privind respectarea normativelor și standardelor tehnice de accesibilitate a persoanelor cu
dizabilități;
- formarea profesională inițială şi continuă a specialiștilor din domeniile
construcțiilor, transporturilor, informației şi comunicaților privind respectarea şi aplicarea
normativelor şi standardelor tehnice de accesibilitate a persoanelor cu dizabilităţi;
- asigurarea accesului la justiție și în exercitarea capacității juridice, precum și
formarea profesională a specialiștilor din cadrul instituțiilor de drept;
- organizarea, de către autoritățile responsabile a campaniilor de informare și
sensibilizare a opiniei publice cu privire la promovarea drepturilor, abilităților și imaginii
pozitive a persoanelor cu dizabilități, ș.a.
În perioada următoare, pentru implementarea cu succes a acțiunilor din Plan, este
necesară implicarea tuturor autorităților responsabile atît la nivel central cît și local, a
societății civile, precum şi asistență tehnică din partea donatorilor.
Top Related