7/25/2019 Psihosociologie
1/29
Psihosociologie
Definitii:
D. Cartwright: psihologia sociala reprezinta acea ramura a stiintelor sociale ce incearca sa explice felul in
care societatea influenteaza cognitia, motivatia, dezvoltarea si comportamentul indivizilor si felul in care
aceasta, la randul ei, e influentata de indivizi.
R. Baron: psihologia sociala se focalizeaza asupra comportamentului social, felul in care oamenii
interactioneaza intre ei si gandesc unul despre altul, domeniul stiintific ce cauta sa inteleaga natura si
cauzele comportamentului si gandiirii individului in situatii sociale.
P. Ilu: psihologia sociala vizeaza felul in care contextele mirco, mezo si macrosociale afecteaza
continutul proceselor psihice si comportamentele indivizilor, precum si felul in care iau nastere, sestructureaza ori sunt modificate contextele socioculturale, in special cele micro si mezo, prin interactiunea
mental!emotionala si comprtamentala a acestora.
"R. Baron# trei trasaturi importante ale psihologiei sociale:
$. Stiintificitateapsihologiei sociale
%curatetea & culegerea si evalurea informatiilor cu mare gri'a, intr!o maniera precisa pentru a se
evita erorile
()iectivitatea & incercarea de a o)tine si evalua informatii intr!o maniera detasata de propriile
convingeri "neutralitate!axiologica#
*cepticismul & orice constatare tre)uie socotita ca adevarata numai in masura in care a fost
verificata in mod repetat
Deschiderea intelectuala "open!mindedness# & schim)area viziunii stiintifice daca apar argumente
in privinta faptului ca aceasta nu este corecta
Principiul nontrivialitatii & evitarea teoriilor )anale
Principiul posi)ilei validari & falsifica)ilitatea, evitarea teoriilor irefuta)ile
+. Centrarea pe comportamente (sociale) individuale focalizarea asupra conduitelor persoanelor in
diverse situatii si aran'amente sociale
. Examinarea cauzelor multiple ale comportamentelor si gandirii sociale
%ctiunile, caracteristicile si afirmatiile celorlalti
Importanta proceselor cognitive
-aria)ilele ecologice care tin de mediul fizic si au impact asupra comportamentului social
Contextele culturale
actori )iologici
"/. Doise# sistematizare a campului psihologiei sociale
7/25/2019 Psihosociologie
2/29
0xista patru niveluri de analiza: (1)procese psihice intra!personale & modul de organizare a experientei
individuale cu privire la lumea sociala1 (2)dinamica relatiilor interpersonale & structuri si procese ce au
loc intre indivizi ca actori intersan'a)ili1 (3)perimetrul de grup & diferentele de status si de roluri care se
reflecta in interactiuni situationale cu relatii asimetrice1 (4) relatiile intergrupale & importanta functionarii
ideologiilor sociale.
In legatura cu o)iectul si pro)lematica psihologiei sociale putem considera ca avem de!a face cu un camp
de cunoastere )ine constituit si structurat, cu un domeniu deschis si dinamic, iar psihologia sociala a
psihologilor si psihologia sociala a sociologilor raman )ine marcate si delimitate.
Psihologia sociala sociologica (PSS)are ca o)iecte de analiza urmatoarele aspecte: $. experienta sociala
a indivizilor, derivata din calitatea lor de mem)ri ai unor grupuri sociale1 +. interactiunea cu ceilalti1 .
efectele mediului sociocultural asupra acumularii experientei sociale si asupra interactiunii cu ceilalti1 2.
emergenta structurilor sociale in urma interactiunilor respective.
*unt studiate prioritar: sinele social rezultat in urma interactiunilor cu ceilalti, procesul socializarii,
grupuri mici, rolurile, comunicarea, precum si relatia dintre caracteristicile individuale, si institutiile si
procesele de ordin macro3
Psihologia sociala psihologica (PSP) se centreaza asupra explicarii comportamentelor "cognitive,
emotionale, ver)ale si actionale# in contexte sociale, ca raspuns la stimulii sociali, dintre care preenta
fizica a celorlalti este decisiva, ea studiza mecanismele si consecintele influentei sociale.
*u)iectele de mare interes sunt: conformismul n grup, supunerea la norme si autoritate, comportamentele
de a'utorare si agresivitate, relatiile de afiliere, stereotipiile, atitudinile, perceptiile, si procesele
atri)utionale.
Diferente dintre psihologia sociala psihologica, psihologia sociala sociologica si sociopsihologie:
PSP& centrate pe individ1 cercetatorii incearca sa inteleaga comportamentul social prin analiza stimulilor
imediati, a starilor psihice si a trasaturilor depersonalitate1 principala metoda este experimentul, apoi
ancheta.
PSS& centrare pe individ sau pe societate1 cercetatorii incearca sa inteleaga comportamentul social prin
analiza varia)ilelor sociale, precum statusurile sociale, rolurile sociale, normele1 metodele principale sunt
ancheta si o)servatia participativa, apoi experimentul.
Sociopsihologie& centrare pe indivizi grupati in configuratii mai mult sau mai putin coerente, de nivel
mezo si macrosocial, impregnate de caracteristici si mecanism psihosociale1 cercetatorii incearca sa
inteleaga comportamentul social-colectiv atat prin varia)ile psihosociale structurate "valor, norme,
stutusuri, retelesociale#, cat si prin varia)ile psihosociale de interactiune si proces "functionarea
capitalului social si emotional, incredere miscari sociale#1 foloses strategii multimetodice complexe,
com)inarea principiilor si metodelor calitative si cantitative.
7/25/2019 Psihosociologie
3/29
Cognitia sociala
Structuri mentale
Prin cognitie socialase intelege studierea felului in care oamenii, pe )aza informatiilor pe care le detin,fac inferente, 'udecati sociale despre indivizi, grupuri, fenomene si procese sociale si despre propria
conditie ca fiinte sociale, despre experienta lor in asemenea contexte. Cognitia sociala se refera si la
cunoasterea celorlalti indivizi, dar in calitatea lor de actori sociali, de mem)ri ai unor grupuri, si mai putin
in calitate de persoane fizice concrete.
(amenii cauta mereu informatii care sa fie cat mai operant si de mare acuratete. 4ai ales atunci cand se
intalnesc cu persoane, grupuri, situatii si fenomene noi sau mai putin cunoscute, agentul cognitiv cotidian
se intereseaza, aduna date, le 'udeca si selecteaza, se informeaza de la atii si isi compara 'udecatile sale cu
ale acestora.
Structurile mentalene a'uta sa facem fata unui flux continuu de stimuli, sa filtram si sa ordonaminformatiile si, astfel, sa putem comunica si actiona.
Schema mentalaeste un set organizat si structurat de cognitii despre un anumit concept sau stimul, care
include cunostinte despre acesta, precum si relatiile dintre aceste cunostinte si anumite exemple specifice.
*chemele se refera la propria persoana, la alte persoane particulare, la roluri si institutii sociale, la grupuri
sociale si natiuni, la situatii, evenimente si fenomene sociale. %cestea au functia de a simplifica si a face
mai rapida filtrarea si organizarea informatiei, stocarea in memorie si reamintirea, de a lua decizii si de a
actiona cat maiprompt si eficient.
Categoriareprezinta o clasa de o)iecte ce prezinta trasaturi comune si un grad mare de similaritate.
%cestea nu se refera la o proprietate a indivizilor, ci la mai multe atri)ute in configuratie de tip ciorchina"cluster#. Categriile sunt structurate pe verticala, avand diferite niveluri de a)stractizare, existand trei
niveluri: nivelsupreordonat, nivel de rang mi'lociu, nivel su)ordonat. %cestea sunt structurate si pe
orizontala, categoriile fiind cu granite )ine conturate sau multimi vagi "fuzz5#.
Prototipulexprima modelul de trasaturi tipice caracteristice mem)rilor unui grup. Prototipurile sunt
descrieri condensate, existente in mintea noastra, care functioneaza ca repere decisive in clasificare si
nterpretarea realitatii incon'uratoare. %ceste repere sunt fie modele sau tipuri ideale, fie un model ce
reprezinta media trasaturilor dintr!o categorie, fie trasatura sau com)inatia de trasaturi cea mai frecventa,
fie un reprezentant concret al clasei respective considerat tipic. 4ai mult decat prototipurile, in
comportamentele efective ale oamenilor conteaza exemplarele, persoanele reale reprezentative pentru un
grup, pentru o organizatie, pentru o cauza.
Stereotipurile
$. 6atura si continutul*tereotipurile sunt un ansam)lu de convingeri impartasite social, vizand caracteristicile specifice
unui grup de persoane "trasaturi de personalitate, atitudini si valori, moduri de comportare#. *tereotipurile
sunt scheme mentale ce se refera la grupuri sociale. *tereotipiile sunt afirmatii si evaluari care circula in
mediul sociocultural alindividului si pe care acesta le preia de regula fara sa le analizeze critic.
7/25/2019 Psihosociologie
4/29
0xistand in mintea noastra, ele ne spun la ce ne putem asteptade la persoane care fac parte dintr!
un grup sau altul, iar pe )aza acestui fapt sim cum ar fi mai eficient sa ne comportam cu ele. 7n stereotip
este o convingere exagerata asociata cu o categorie, functia acestuia fiind de a 'ustifica conduita noastra in
relatia cu acea categorie.*tereotipurile inseamna nu doar atri)ute desemnate grupului ca intreg, ci au un rol fundamental in
formarea primelor impresii despre o persoana. *tereotipurile sunt intim legate de pr'udecati sidiscriminare, stereotipurile reprezinta aspectul cognitiv al relatiilor intergrupale, pre'udecata presupune
adaosul afectiv la cel cognitiv, deci atitudinea, iar discriminarea, )azata pe pre'udecata, reprezinta
comportamentul efectiv.+. 0valuarea si masurarea
4asurarea stereotipurilor s!a facut multa vreme cu a'utorul listelor de ad'ective, din care su)iectii
tre)uiau sa le aleaga pe cele care, in opinia lor, caracterizau cel mai )ine un grup. 4ai exista metoda
numita raporturi de diagnostic, la aceasta adaugandu!se mentiunea ca su)iectii sa estimeze in ce procent
grupul evaluat detine o trasatura sau alta. 4ai exista si tehnici indirecte, precum dispzitivul de masurare
autentica")ona fide pipeline#, care mizeaza pe efectul de amorsa' "priming# recent, care stipuleaza ca
informatia recent primita afecteaza procesarile informationale ulterioare.
. -aloare de adevar(rice stereotip are un sam)ure de adevar "teoria 8ernel of truth#, in acelasi timp, nici un stereotip
exprimat in propozitii universale nu are valoare de adevar.2. %ctivarea si functionarea
*tereotipurile sunt declansate automat la intalnirea cu mem)rii grupului vizat, ele functioneaza ca
automatisme de adancire si evaluare. %ctivarea, defapt, nu este total automata si neconditionata, ci,
dimpotriva, ea este puternic marcata de o serie de factori "varia)ile moderatoare# . Conteaza ce valoare de
interes si ce implicare prezinta tinta stereotipizarii pentru cel ce o percepe. Daca nu exista o implicare in
ceea ce priveste tinta, ea va fi stereotipizata mai superficial, prin categorii generale, in schim), daca exista
implicare, atunci categoriile generale li se asociaza si unele mai specifice. Cel care isi formeaza impresii
si 'udecati despre persoanele cu care vine in contact se afla in fata categorizarii multiple, intrucat
respectivele persoane au concomitent mai multe statusuri sociale.9. intele stereotipizarilor
;%menintarea stereotipizarii
7/25/2019 Psihosociologie
5/29
(amenii vor renunta in masa la anumite stereotipuri, pre'udecati si discriminari daca asemenea
practici se intorc impotriva intereselor lor. *chim)arile profunde in privinta stereotipizarilor se produc
atunci cand realitatea sociala insasi se transforma.
ipuri importante de scheme mentale
Schemele de persoanareprezinta ansam)lul de trasaturi de personalitate si comportamentale despre care
se considera ca definesc un anumit tip de persoana. *chemele de persoana au un impact puternic in
'udecarea celor pe care a)ia ii cunoastem, in formarea de impresii despre celalalt si, in consecinta, in
gestionarea reactilor noastre fata de respectiva persoana.
Scheme de sine, scheme ce au in vedere propria persoana, se refera la structuri organizate de cunostinte si
pareri pe care indivizii le au despre ei insisi. %ceste scheme se coaguleaza in 'urul unor atri)ute de
personalitate sii conduita evidente pe care indivizii considera ca le detin.
Schemele de rol social, adica un ste de cunostinte in legatura cu felul in care se va comporta "ver)al sinonver)al# un individ ce detine un anumit rol social.
Scheme de scenarii cognitive, stiind algoritmul sau planul dupa care se desfasoara in mod uzual anumite
comportamente, evenimente si fenomene, ne organizam propriile actiuni si le putem prevedea pe ale
altora.
!unctionarea schemelor
6u percepem la fel si nu acordam aceasi atentie tuturor elementelor din mediul incon'urator, apropiat sau
mai indepartat. *chemele preexistente, in momentul intalnirii cu un indicator al o)iectului pe care ilreprezinta, ne trimit imediat in cautarea celorlalti indicatori, in scopul intregirii continutului respectivului
o)iect social. 0xistenta preala)ila a schemelor in mintea noastra ghideaza atentia si in sens contrar,
facandu!ne sa ne concentram asupra elementelor care ;ies< din schema, care nu o confirma.
Informatiile consonante cu schema mentala se intiparesc mai )ine si mai rapid in memorie si le regasim
cu mai mare usurinta in procesul de amintire, indiferent daca informatiile sunt consonante sau disonante
cu schema detinuta, ele sunt mai )ine retinute decat cele irelevante pentru schema.
*chemele mentale sporesc viteaza de prelucrare a informatiei, dar sunt situatii cand evocarea unor scheme
ce cuprind o multime de elemente, care nu sunt perfect consonant, incetineste formarea unei pareri sau
luarea unei decizii
*tructurie mentale indeamna persoana sa caute elementele pe care nu le!a sesizat inca, dar care ar tre)ui,
conform schemei, sa fie asociate cu cele pe care le!a perceput de'a. *chemele au functia ca printr!o
inferenta automatasa completeze ta)loul informational.
In confruntarea schemelor cu realitatea empirica, aproape intotdeauna apare in prim!plan comparatia
dintre la ce m-am asteptat si ce am gasit. (ri, masura in care cele doua planuri coincid este o sursa
7/25/2019 Psihosociologie
6/29
puternica de satisfactie sau insatisfactie. Intalnirea dintre structurile noastre mentale si datele realitatii
concrete, in cele mai multe cazuri, se armonizeaza. "$# pentru ca alegem situatiile astfel incat sa ne
confirme structurile1 "+# pentru ca percepem, 'udecam, rationalizam in asa fel datele realului incat sa nu
fie in disonanta cu schemele noatre1 "#ne modificam partial sau radical respectivele scheme1 "2#
functioneaza fenomenul prin care schemele se impun realitatii, transformand!o in conformitate cu
asteptarile curpinse in eleprofetii care se autoindeplinesc.
%steptarie celorlalti in legatura cu noi au efecte asupra comportamentelor noastre, insa doar in limitele in
care nu contravin conceptiei )ine conturate despre noi insine. 0fectul schemelor asupra cognitiei sociale
depinde si de cat de puternice si dezvoltate sunt respectivele scheme. orta schemelor este data de
incarcatura lor cognitiva, iar ceea ce contri)uie la intarirea ei este in legatura cu efortul mental necesar
prelucrarii informatiei. C7 cat acesta este mai mare, cu atat schema mentala in cauza va fi invocata mai
mult.
"ecanisme si strategii cognitive individuale
4a'oritatea rationametelor de la nivelul simtului comun se inscriu intre rigoarea logica si caracterul o)tuz
al cliseelor si schemelor fixe de gandire.
Cufundat intr!un spatiu informational hipercomplex, actorul social cotidian este condamnat sa opereze
selectii, filtra'e, sa adopte mai mult sau mai putin dei)erat diferite strategii de simplificare, de reducere a
volumului de date si a odalitatilor de realizare a inferentelor ?@ ;drumul mental cel mai scurt< sau
;scurtaturi mentale< "mental shortcuts# desemneaza faptul ca si activitatea de cunoastere a ma'oritatea
oamenilor urmeaza legea minimului efort.
(amenii utilizeaza diverse strategii euristice pentru a o)tine informatii si concluzii care sa fie cat mai
simple si in acelasi timp cat mai acurate.
$. Euristica reprezentativitatii sau a 'udecarii prin asemanare, cu cat un individ este mai
asemanator cu un mem)ru tipic "prototip# al unui grup, cu atat este mai mare pro)a)ilitatea ca el
sa aprtina grupului respectiv. (amenii folosesc deseori acest rationament, mai ales in initierea
contactelor cu persoane pana atunci necunoscute, si acesta functioneaza.+. Euristica disponi#ilitatii sau a accesa)ilitatii, cu cat ceva ne vine mai repede si mai usor in
minte, cu atat avem tendinta sa!l consideram ca fiind ceva frecvent si important.
. Efectul falsului consesn "legata de euristica disponi)ilitatii#, indivizii au tendinta de a se
considera, in ceea ce priveste actiunile, 'udecatiile si modul general de comportament, mult mai
asemanatori cu semenii lor decat sunt in realitate. (amenilor le place sa creada ca sunt foarte
asemanatori cu cei din 'urul lor, pentru ca astfel isi consolideaza credinta ca 'udecatile si actele lorde conduita sunt normale si corecte1 retinandu!se si procesandu!se intr!o mai mare proportie
informatiile concordante cu propriile puncte de vedere, acestea vor aparea mai frecvent in
evocari, vor fi mai disponi)ile1 intrucat indivizii isi aleg cu precadere prieteni si asociati care le
impartasesc ideile si stilurile de viata, ei sunt efectiv expusi mai mult la atitudini si
comportamente consensuale, si nu disensuale.
7/25/2019 Psihosociologie
7/29
2. Efectul falsei unicitati, oamenilor le place sa creada ca sunt unici, si nu comuni, multi dintre ei
estimeaza ca ideile pe care ei le dezapro)a sunt acceptate de catre ceilalti din comunitate
"ignoranta pluralistica#9. Efectul incadrariisau a cadrului de referinta, pre'udecatile si aprecierile noastre privind diferite
o)iecte, persoane, institutii si pro)leme sociale sunt afectate in mare masura de felul in care este
prezentata informatia referitoare la ele. %tunci cand insusirile sunt descrise in termeni pozitiviapar asociatii de stimuli favora)ili.
=. Efectul ancorarii, in 'udecatile noastre apreciative conteaza si punctul de referinta de la care
pornim. (data sta)ilite anumite puncte de ancorare in legatura cu o pro)lema discutata, estimarile
oamenilor tind sa fie legate de ele, chiar daca informatiile initiale "'udecate la rece# nu sunt
coretce, si nu ar tre)ui sa ai)a impact asupra 'udecatilor ulterioare.A. Efectul stimularii mentale, reactile oamenilor la diferite evenimente depind nu numai de
evenimentele in sine, ci si de scenariile alternative pe care la provoaca. !alsa diferenta de sanse si implicarea suspiciunii, indivizii sunte tentati ca atunci cand
intalnesc evenimente putin pro)a)ile, sa le considere sansele ca ele sa ai)a loc la modul a)solut,
nu relativ. Daca numarul a)solut este mic, ei devin suspiciosi, nu accepta fapttul ca ele s!au
produs prin hazard1 dimpotriva, daca numarul este mare, atunci producerea datorita sansei esteacceptata. "aplici pt un 'o) si ai $ sansa din $ sa intrii, inseamna ca ai intrat pe pile1 aplici pt un
'o) si ai $ sanse din $ sa intrii, ai avut noroc#
Procese si erori atri#utionale
%tri)uirea este un tip special de inferenta in cognita sociala, prin care incercam ca, pe )aza o)servarii
comportamentelor indivizilor, sa deducem ce cauze, motive, intentii, atitudini si trasaturi de personalitate
i!a determinat sa actionee intr!un fel sau altul.
4ecanismele atri)uirii sunt aplica)ile in considera)ila masura nu doar la indivizi luati in parte si larelatiile dintre ei, ci si a grupuri si institutii sociale.
Conceptele si ideile mai importante privind mecanismele si erorile implicate in atri)uire:
$. %tri)uirile au loc pentru comportamente, situatii si evenimente ce ies cumva din tipar, acestea nu
intr in 'oc pentru lucruri evidente si familiare, ci pentru cele mai putin asteptate si mai putin
o)i'nuite.+. *untem inclinati sa facem atri)uiri din mai multe motive:
din tendinta de a nu lasa o pro)lema ;in aer< fara a incerca sa dam raspunsuri
in spiritul reactiei spontante in fata noului, prin atri)uire oamenii spera ca in viitor sa
poata controla situatii si episoade identice sau macar sa le evite explicatiile in legatura cu motivele si intentiile actiunilor celorlalti fata de noi ne
determina stari emotional afective
atri)uirile au un impact serios asupra performantelor din viitor
. Inferenta corespondentei& in mod curent si intuitiv, indivizii adopta strategii destul de valide in
culegerea, prelucrarea si interpretarea datelor cu privire la comportamentul semenilor in vederea
deducerii starilor interne. %ici tre)uie avute in vedere urmatoarele:
7/25/2019 Psihosociologie
8/29
re)uie avute in vedere doar actele de comportament liber alesede autorul lor, deoarece
din lucrurile savarsite fortat nu putem conchide titudini si trasaturi de lunga durata
(amenii isi indreapta prioritar atentia spre conduite ce au distinctivitate, care sunt
cauzate de un factor specific si nu de mai multi factori posi)ili
0fectul dezirabilitatii sociale & intentie sporita acordata acelor acte care nu sunt
dezira)ile in grupulsau cultura respectiv. Comportamentele ce se a)at de la normelesociale convenite si pretuite informeaza mai mult si ai )ine in legatura cu trasaturile
indivizilor in comparatie cu cee dezira)ile, profesate de ma'oritatea oamenilor2. Resurse cognitive limitate, proces ce implica trei sarcini distincte: "$# categorizarea, incadrarea
comportamentului intr!un tip sau altul, intr!o categorie de conduite1 "+# caracterizarea acelui
comportament a'utandu!ne de atri)utele categoriei in care a fost plasat1 "# corectarea, daca este
cazul, inferentelor de categorizare in functie de informatiile referitoare la caracteristicile situatiei
in care a actiona individul. "exemplul cu )ar)atul )ine im)racat pe care il prinde controlorul si pt
ca nu auzim discutia dintre ei tragem concluzia ca acesta este un zgarcit, pt ca dupa modul in care
se im)raca isi permite sa isi cumpere )ilert, iar daca auzim mai tarziu ce s!a intamplat mai exact
ne corectam ideea despre el#
9. Modelul covariantei, inercarea de a vedea daca exista asocieri intre o anumita cauza si un anumit
efect in conditii variate. Din multitudinea de cauze ce determina conduitele noastre, doua tipuri
sunt considerate relevante in procesul atri)utional: cauzele internesau dispozitionale"trasaturi de
personalitate, motive, intentii, atitudini# si cauzele externe, situationale sau circumstantiale
"aspecte ale lumii fizice sau sociale#. In stradania lor de a vedea care sunt cauzele, oamenii recurg
la trei dimensiuni principale:
consistenta! masura in care o persoana reactioneaza la fel fata de aceasi stimuli sau fata
de unii forte asemanatori in momente diferite.
distinctivitatea! masura in care o persoana reactionaeaza in aceasi maniera la alt stimul si
in alte impre'urari.
consensul ! masura in care si alti indivizi reactioneaza la fel ca persoana avuta in vedere,
la aceasi stimuli.
%ici mai avem de a face cu principiul nesocotirii sau al neluarii in considerare, prin care se
afirma ca rolul unei anumite cauze in producerea unui efect este de neluat in considerare daca alte
posi)ile cauze sunt, de asemenea, prezente.=. Erori de atribuire frecvente
Eroarea fundamentala a atribuiriipresupune ca oamenii au tendinta de a da o explicatie
comportamentelor semenilor mai mult prin cauze interne, dispizitii personale, omitand
sau negli'and factorii externi, cauzele situationale. Ii percepem pe ceilalati actionand intr!
un anumit fel pentru ca ;sunt genul ala de persoane
7/25/2019 Psihosociologie
9/29
A. -iziuni cu privire la fenomenul atri)uirii
eoriile clsice au ca asumptie de )aza faptul ca oamenii construiesc prin atri)uire o
imagine clara, nonam)igua si a)stracta despre lumea sociala si diferitele sale aspecte.
Inferentele atri)utionale depind intr!o masura decisiva de modelele aprioripe care le are
atri)uitorul cu privire la cat de mult conteaza in conduita trasaturile de personale si cat
conteaza parametrii situationali. Caracterul rigiditate!flexi)ilitate in modelul dispozitii personale, parametrii situationali.
7nii indivizi tin sa aplice cvasimecanic, indiferent de persoanele la care se refera, de
situatii sau de tipul de comportament, aceasi eticheta. %ltii folosesc un model mai
felxi)il, aplicandu!l nuantat, de la un caz la altul.
%tri)uiri mai nuantate se fac in-groupde genul ;noi suntem mai )uni, ei sunt mai rai
7/25/2019 Psihosociologie
10/29
psihicului nostru, realizandu!se congruenta dintre dispozitia sufleteasca si 'udecata1 "+# afectul actioneaza
ca o indicatie euristica, un mode rapid de a face inferente cu privire la reactiile pe care tre)uie sa le
adoptam fata de stimuli specifici din exterior, ne consutam starea afectiva si o folosim ca reper
fundamental in a 'udeca o)iecte, persoane sau evenimente, chiar daca intre acestea si dispozitiile noastre
interioare nu exista o legatura logica.
&eprezentri sociale
Reprezentrile au o natura si o geneza sociala, in sensul ca, atat ca imagini si idei despre lumea fizica, cat
si despre cea sociala, elese nasc si se formeaza prin socializarein cadrul familiei, al scolii, al grupului de
similaritate
*copul reprezentarilor sociale este de a face ceva nefamiliar sau chiar nefamiliaritatea insasi, familiar.
untcioneaza o tendinta involuntara de incorporare sau cel putin a'ustare a neo)i'nuitului, a anormalului,
a nefamiliarului la familiar.
0xista o tendinta a fiintei umane spre exotic, fantasitc, misterios, spre tot ce iese din rutina "curiozitate
epistemica# ce se )azeaza pe instinctul de explorare. %ici apare o tensiune si consonanta intre familiar si
nefamiliar. ensiune , pntru ca individul se z)ate intre a ramane pe un teren cunoscut si familiar si de a
pasi pe un teren necunoscut, neo)i'nuit si cu unele riscuri. Constanta, deoarece pana la urma se instaleaza
convietuirea si sinteza dintre familiar si nefamiliar.
Procesele mai importante implicate in tensiunea si con'unctia dintre cele doua stari sunt urmatoarele:
$. $ncorarea, ceea ce presupune legarea necunoscutului de spatiul de gandire construit social al
individului. *tarniul, noul, ciudatul sunt comparate, puse in legatura si asimilate in cunoscut si
firesc prin introducerea lor in categorii preexistente si raportarea lor la prototipuri. In constiintacomuna si lim)a'ul uzual al unor termeni ca nevroza sau complex se reliefeaza realitatea unor
stari de )ulversare, neadaptare si alienare, care, odata cunoscute si numite nu mai deran'eaza atat
de mult. %ncorarea prespune clasificarea si numirea, operatiuni fara de care lucrurile raman nu
doar stranii si straine, ci si amenintatoare si stresante.+. '#iectificareainseamna traducerea a)stractului in concret, descoperirea calitatii iconice. "ex: il
comparam pe Dumnezeu cu un tata#. ()iectificarea vizeaza nefamiliarul provenit din
a)stractizari, conceptualizari, teorii ela)orate in stiinta si ideologii, adica materializarea
imagistica a conceptelor, tratarea cuvintelor ca imagini.
%ncorarea si o)iectificarea sunt procedee cognitive de solicitre a memoriei si prelucrare a informatiei,
astfel incat lucrurile care sunt inca necunoscute se transforma in ceva cunoscut. Prima recurge laclasificari in functie de prototip si acorda etichete lingvistice, iar a doua gaseste sau fa)rica imagini pe
care le reproduce in lumea exterioara.
. eoria nodului central. 6odul central este cel care da semnificatie celorlalte parti constitutive
ale reprezentarilor, acestea capatand astfel sens si valoare. %re o functie generativa, dar mai re si
functia de a organiza intr!un anuit fel celelalte elemente, determinand natura legaturilor dintre ele.
Componenetele periferice sunt cele care fac fata stimulilor ce vin din exterior, amortizeaza scoul
7/25/2019 Psihosociologie
11/29
intalnirii cu neo)i'nuitul, apara esenta reprezentarii incercand sa integreze noile informatii fara a
fi necesara o restructurare a intregii reprezentari. %cestea negociaza cu ;nou!venitii
7/25/2019 Psihosociologie
12/29
difuz3)inedefinit. *i sunt in stransa conexiune unele cu altele, formand un sistem complex. *istemul de
credinte face parte din universul simbolic al societatii.
Precizari importante referitoare la sistemul de credinte si la raporturile dintre componentele sale:
iind in mod necesar propozitii, credintele sunt mai conceptuale, mai detasate de imagini
concrete "decat reprezentarile#, nu insa eli)erate de ele, orice afirmatie sau rationament, oricat de
a)stract ar fi, este insotit automat de imagistica.
In societatiile complexe, )ine stratificate, sistemul de credinte cuprinde trei componente:
reprezentari sociale, ideologie si stiinta.
0xista un univers al reprezentarilor sociale, universul consensual, unde societatea este o relatie
vizi)ila, continua, patrunsa de sens si scop, omul fiind masura tuturor lucrurilor1 si un univers al
stiintei,universul reificat, unde societatea este transformata intr!un sistem de entitati elementare,
solide, invaria)ile, indiferente la individualitate si carora le lipseste identitatea. Dar, de retiunut ca
reprezentarile cotidiene au ca o)iect si concepte, si teorii stiintifice, intre reprezentari si achizitii
stiintifice functioneaza un permanent imprumut reciproc, si la nivelul cognitiei sociale, agentul
o)i'nuit devolta strategii euristice foarte asemanatoare omului de stiinta. Raporturile dintre stiinta si ideologie se impun a fi privite mai nuantat, renuntandu!se la opozita
dintre ele deoarece intereselor grupurilor, transcrise in ideologii, determina orientarea tematica a
stiintei, resurselor de cercetare, pu)licarea rezultatelor si deci diseminarea lor. Ideologia afecteaza
stiintele nu numai din exterior, ci si in continut, neutralismul axiologic pur fiind imposi)il de
realizat. Iar, la randul sau, discursul ideologic face tot mai mult apel la datele culese cu metode
riguroae stiintifice.
*chemele mentale, reprezentarile si credintele constituie suportul conduitelor si al comunicarii
sociale. 0le sunt produse alre practicilor sociale, dar si generatoare ale acestora. 7n concept
important in descrierea si explicarea respectivului circuit dintre mentalitati si actiune sociala, este
cel de abitus.
Reprezentarile sociale si memoria sociala, exista reprezentari sociale referitoare la trecut, ele
cuprind 'udecati si interpretari ale evenimentelor, precum si coagularea acestora intr!o imgine
coerenta, iar odata existente, acestea devin resortul informational alnoilor inferente.
In inferentele despre grupuri conteaza informatiile existente de'a in memorie. Daca intre mem)rii
concreti ai unui grup si grupul ca atare "in memorie# se percepe o coerenta diferita "decat cea
amintita# se restructureaza nota)il memoria.
Prieteneie% dragoste% casatorie
evoia de afiliere
(amenii vadesc o puternica tendinta de a fi fizic in prea'ma altora si de a sta)ili raporturi sistematice si de
durata cu unii dintre semenii lor, de a lega prietenii si relatii afective.
7/25/2019 Psihosociologie
13/29
Dincolo de tendinta spre viata de grup, chiar atasamentul in diada are valoare de supravietuire )iologica,
fapt evident in cazul copiilor. %tasamentul acestora fata de parinti avand doua functii importante: "$#
securitatea, copilul fiind in mai mare siguranta cand se afla su) ocrotirea fizica a adultului1 "+#
atasamentul confera copilului informatii despre mediulapropiat si ii da astfel posi)ilitatea sa se orienteze.
%tasamentul copiilor fata de cei care ii au in gri'a este un fenomen universal si are la )aza, pe langa
factorul )iogenetic, invatarea sociala, in centrul careia se afla principiul invatarii
0xista trei tipuri principale de atasament in relatia dintre parinti si copii:
$. $tasamentul securizat& parintii sunt gri'ulii cu copii lor, au tot timpul in atentie nevoile acestora
si sunt responsa)ili.+. $tasamentul de evitare & parintii manifesta negli'enta fata de tre)uintele copiilor, nu sunt
preocupati de ei sau chiar ii resping. In astfel de situatii, la inceput, copii protesteaza, ;cersesculieta#1 "+# 'ocul de!a fi greu de cucerit "pla5ing hard to get# unde varianta cea mai
atractiva pentru un )ar)at este cea oferita de ;femeia greu de cucerit, care este interesata numai de el
7/25/2019 Psihosociologie
21/29
au pierdut din semnificatie. In etapa a treia, focalizarea este pe compatibilitatea nevoilor de rol, fiecare
indvid se intrea)a si incearca sa testeze in ce masura celalat ii poate satisface nevoia si aspiratia de a avea
in el un iu)it, un prieten, un )un tata. Cu toate ca si in aceasta faza compati)ilitate de stimuli si cea
valorica sunt influente, ele au trecut pe planul al doilea, atentia cuplului fiind indreptata spre intre)area
daca in casnicie partenerul va putea 'uca la cote suficient de inalte rolurile dorite. Cand raspunsul este
afirmativ, urmeaza, cu mare pro)a)ilitate, casatoria.
Satisfactie si insatisfactie in viata cuplului marital
0valuarea gradului de satisfactie familiala se face prin indicatori obiectivi si subiectivi. *atisfactia si
fericirea sunt realitati pur su)iective, la care nu avem acces decat prin mi'locirea declaratiilor indivizilor.
0xista deose)iri importante pe planul confortului psihic si al satisfactiei intre barbati si femeiin cuplurile
maritale, diferente si mai prountate apar insa intre sotiile care lucreaza si cele casnice. emeile
necasatorite si cele casatorite care au slu')a sunt, din punct de vedere fizic si psihic, mult mai sanatoase
decat cele casnice, pe cand )ar)atii casatoriti "in principiu cu slu')a# par mai sanatosi decat cei
necasatoriti. emeile de varsta mi'locie casatorite si casnice sufera intr!o mai mare masura de depresiedecat )ar)atii de aceasi varsta, pe cand cele de varsta mi'locie necasatorite sau care lucreaza nu prezinta
diferente in privinta gradului de depresie fata de )ar)ati.
In cazul femeilor, indiferent daca lucreaza sau nu, intrucat in ;economia< de ansam)lu a fericirii in viata
conteaza mai mult decat la )ar)ati, ele )eneficiaza spiritual mai mult de maria'. *atisfactia maritata difera
mult si pe parcursul ciclului familial. Chestiunea satisfactiei si fericirii familiale se diferentiaza si in
functie de categoriilesocioprofesionale.
'ursele de satisfactie si insatisfactie maritala sunt foarte strans legate intre ele, formand un gen de
sindrom al incapacitatii de convietuire con#ugala normala, iar in centrul acestuia ar sta ;lipsa
sentimentelor de dragoste
7/25/2019 Psihosociologie
22/29
'tilurile "cognitive# de a se aprafata de factorii de stres si de a face fata "coping#
&aracteristicile individualecum ar fi ostilitatea, tendintele depresive
7n predictor de mare acuratete pentru instaisfactiile si, in final, destramarile familiale in constituie
narcisismul.
isruptia maritala+ cauze si consecinte
Intr!un cuplu intervine inevita)il tensiunea dintre nevoile si preferintele fiecaruia si convietuirea intima,
apropiata. In *7% GH dintre cei casatoriti declara ca s!au ivit neintelegeri din acest motiv.
Potentialul tensional este prezent in orice cuplu si familie. Intelepciunea celor care vor sa pastreze
maria'ul consta in a evita ca tensiunile sa se manifeste la cote maxime si sa se transforme in conflicte sau,
daca acest lucru s!a intmplat, sa stie sa depaseasca momentele de criza.
Modelul reactiei la insatisfactieprezinta patru modalitati principale de raspuns la insatisfactie:
erbalizarea pozitiva, care re loc atunci cand persoana in cauza defineste si exprima ver)al
pro)lema respectiva, cand incearca sa im)unatateasca relatia cu celalalt. %ceasta reactie este
tipica in cazul partenerilor care pana atunci au avut satisfactie in viata de cuplu, au investit mult
in ea si, se pare ca se manifesta mai frecvent la femei3 oialitateainseamna un mod pasiv, dar optimist de a astepata sa se im)unatateasca situatia. %cest
tip de raspuns este caracteristic indivizilor care considera ca neintelegerile nu sunt grave, nu
traiesc insatisfactia la cote inalte si, oricum, nu vad alte variante. .egli#areaeste tot o astepatare pasiva, dar neinsotita de speranta de mai )ine,ci, dimpotriva, de
gandul ca relatia tot se va sfarsi odata si odata. Persoana cu aceasta atitudine isi ignora partenerul,
refuza sa discute pro)lemele cu el si chiar se comporta urat. Raspunsul de acest fel este asociat cu
lipsa de satisfactie maritala si in trecut, si atunci cand nu s!au facut mari investitii in viata
familiala. Iesirea fermadin relatia de cuplu se realizeaza prin intentarea divortului, dar pot avea loc si alte
comportamente su)iective sau adiacente respectivului act: parasirea domiciliului comun,
sicanarea si agresarea continua a partenerului.
0xista doua mari clase ale cauzelor generatoare de divort: cauze generale "de ordin macrosocial# si
factori specifici "microsociali#. Intre cele doua niveluri su)zista o stransa conexiune, macrosocialul
convertindu!se in forme particulare la nivel individual.
&auzele generale au in vedere o noua mentalitate in privinta divortului/ Indivizii din societatea
contemporana, care se aleg in mod li)er ca sot si sotie pe temeiul dragostei adevarate, dezinteresate, a'ung
sa divorteze in proportii foarte mari. Ironia este ca tocmai de aceea are loc acest fenomen. Daca cineva secasatoreste din dragoste, ceea ce inseamna suport emotional, afectiune, confort psihologic nu mai doreste
sa continue convietuirea con'ugala odata ce aceste elemente au disparut. *istemul marital fundamentat pe
nevoi expresiveconduce la o mai mare li)ertate de dizolvare oficiala a cuplurilor ce prezinta carente din
punct de vedere psihoemotional.
( cauza ma'ora a cresterii ratei divortului o constituie emanciparea economica a femeii. Cand sotia
considera ca ;nu mai merge
7/25/2019 Psihosociologie
23/29
ceea ce era mai greu de imaginat in trecut, cand constrangerile sociale, cu precadere cele economice, le
determinau pe cele mai multe femei, inclusiv prin socializare, sa nu a'unga la gandul ca ;nu mai merge< si
la divort.
Pe fundalul industrializarii, modernizarii, ur)anizarii, automatizarii si cresterii nevoii de forta de munca in
sfera serviciilor a aparut distantarea dintre abitat si locul de munca. Posi)ilitatea pentru am)ii parteneri
de a intalni alti indivizi si de a sta)ili legaturi de afectiune este acum mult mai mare. Pe de alta parte,
dezvoltarea economica si cresterea ur)anistica au insemnat in tarile avansate si rezolvarea problemei
locuintei, care era un impediment serios in privinta divortului.
Democratizarea si liberalizarea vietii sociale de ansamblu au determinat o mai mare permisivitate in ceea
ce priveste divortul. *caderea influentei Bisericii si a religiei, ;indulcirea< legistaltiei, micsorarea
considera)ila a presiunilor normelor si conduitelor traditionale faciliteaza ruperea oficiala a legaturilor
con'ugale. Cu cat divortul devine mai raspandit, cu atat este mai vizi)il si mai acceptat. *!a schim)at
astfel mentalitatea despre divort, el nu mai este apreciat ca un esec, ci ca osolutie, un raspuns pozitiv la o
situatie critica.
( alta cauza este cresterea considera)ila asperantei de viata, cand pentru unul dintre parteneri, apare clar
la o varsta relativ tanara ca in continuare casatoria ar fi o povara, el se intrea)a de ce ar tre)ui sa isi mai
prelungeasca suferinta.
7n alt motiv este violenta familialcare, este un raspuns complexla anumite conditii: saracie, lipsa puterii
sociopolitice, promovarea in mass!media a violentei fata de femei, ideologia dominantei si agresivitatii
masculine. *tudiile au aratat in consensualitate ca violenta nu rezolva tensiunile din familie, ci le
amplifica. -iolenta naste violenta si o transmite prin socializare si invatare sociala " teoria transferului
generational al violentei familiale#.
actorii si varia)ilele mai specifice ar putea fi grupate in trei mari clase:
$. ,aria#ile de ordin premarital, dintre care semnificativa in privinta divortialitatii este
scolaritatea, scolaritatea sensi)il egala a sotilor descreste disolutia maritala. *otii cu studii
superioare divorteaza intr! mai mare masura decat celelalte, dar, in acelasi timp stoii care nu au
reusit sa termine un anumit nivel scolar, de asemenea, o pro)a)ilitate de divort mai mare. Pentru
divortialitate conteaza exterm de mult statutul social al parintilor si mediul de provenienta.Cu cat varsta la casatorieeste mai mica, cu atat pro)a)ilitatea divortului este mai mareConteaza de asemenea rasa si etnia, exista tendinta ca maria'ele interetnice si, mai ales, cele
interrasiale sa fie mai putin sta)ile. In general, cu cat diferenta culturala dintre partenerii
con'ugali este mai mare, cu atat riscurile despartirii sunt mai ridicate. Diferenta culturala
presupune atat scolaritatea, capitalul cultural, cat si etnia si rasa.
%ici se incadreaza si personalitateaextrovertit3introvertit, irasci)il, deschis la nou care isi auoriginea in ereditatea )iologica, dar si in cea culturala, aici fiind decisiv procesul de socializare si
educatie.
+. ,aria#ilele de investitie, existenta copiilor in casnicie afecteaza fundamental hotararea de a
divorta. Constituind un capital marital specific, a carui valoare scade odata cu despartirea, copii
favorizeaza sta)ilitatea cuplului. &apitalul marital specific de proprietate"investitii monetare in
locuinta si in alte )unuri de folosinta indelungata# este o varia)ila relevanta in privinta
divortialitatii. Cuplurile care nu au divortat au o proprietate comuna mult mai valoroasa decat
7/25/2019 Psihosociologie
24/29
cele care s!au despartit. Investitiile psiologicein maria' "atasamente, sentimente, gri'a fata de
ceilalti mem)ri ai familiei# au mecanisme si efecte asemanatoare investitiilor economico!
monetare. %nga'andu!te mai mult intelectual si emotional, te costa mai mult despartirea, iar atunci
cand percepi neintelegerile grave si o eventuala ruptura, nu te anga'ezi psihic intr!o masura prea
mare.
. !actorii de piata"forta de munca si maritala#, reflectat in primul rand in statutul socioeconomical sotilor, reprezinta o clasa importanta de varia)ile in privinta intelegerii divortialitatii. Divrotul
are o mai mare incidenta in cazul cuplurilor in cadrul carora sotia este anga#ata in munca
determinat de independenta data de castig, schim)area rolurilor traditionale in familie si
programul de munca care poate afecta nivelul de satisfactie a sotului. 6ivelul a)solut al statului
socioeconomic al sotuluinu afecteaza divortul, ci, mai degra)a,scimbarile rapideale acestuia.
Daca sotul devine somer pentru o perioada mai lunga sau castiga in mod neasteptat mai mult sau
mai putin decat in mod o)i'nuit sunt situatii ce predispun la divort. *chim)arile pozitive in
conditia socioeconomica a sotului pot avea consecinte contrarii, castigand mai )ine si avand un
pretigiu mai mare, valoarea )ar)atului creste pe piata maritala, ceea ce incita la divort. In acelasi
timp, el este mai atractiv pentru sotie, ceea ce consolideaza familia.
(data deteriorate, relatiile de cuplu sunt greu reversi)ile. %cest lucru este posi)il sa se intampleatunci cand: "$# se percepe ca, prin restaurarea lor, nevoile fiecarui partener pot fi satisfacute1 "+#
fiecare vrea, in fond, sa continue relatia1 "# nu exista inca o alternativa serioasa de iu)ire1 "2#
sansele de revenire la o viata de cuplu cresc prin terapie.
-olumul mare de recasatoriri ne demonstreaza ca aspiratia oamenilor pentru prietenie si iu)ire, pentru
relatii intime sta)ile este mai puternica decat experientele negative si esecurile sentimentale traite in
trecut.
rainicia si fragilitatea dragostei
Influenta asupra evolutiei relatiei de iu)ire a idealizarii partenerului prin iluzionare pozitivain faza deinceput: intimitatea construita de agentii iu)irii prin iluzionare pozitiva este o sursa de satisfactie dura)ila.
4icrospatiul astfel ela)orat are menirea de a intretine un tonus afectiv si spiritual ridicat intre cei doi si de
a prote'a cuplul de vicisitudinile vietii. Doua conditii se impun insa ca fiind indispensa)ile: a# idealizarea
sa fie reciproca1 )# idealizarea sa insemne nu negarea realitatii, ci 'ustificarea acesteia, punerea, pe cat
posi)il, intr!o lumina accepta)ila. Distanta dintre idealizat si real sa nu fie prea mare, astfel incat iu)irea
sa nu devina ;casa)ila< in totalitate
Intimitatea si functionarea de durata a acesteia se cladesc pe confidentialitate, pe autodezvaluire.
%utodezvaluirea este tipul special de conversatie prin care impartasim informatii intime si sentimente cu
o alata persoana, si are urmatoarele motivatii:
.evoia de a exprima sentimente si ganduriunui apropiat, pur si simplu de a te ;descarca
Top Related