5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 1/40
Statiunea Cheia
1
UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE SI MEDICIN
VETERINAR BUCURETI
FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMIC ÎN
AGRICULTUR I DEZVOLTARE RURAL
Organizarea i amenajarea turistic a spaiului geografic din Statiunea Cheia, judeul Prahova
Studenti: Preda Robertino Adrian,
Iancu Andrei Aurelian
Prof. Univ. : Hontus Adelaida
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 2/40
Statiunea Cheia
2
Cuprins
Capitolul 1. Analiza potenialului turistic ........................................................... 3
1.1. Potenialul turistic natural .................... 3Error! Bookmark not defined. 1.2. Potenialul turistic antropic«««««««««««««««««..15
1.3. Economia ..............................................................................................17
1.4. Dotri tehnico ± edilitare, sociale, culturale i comerciale.....................18
1.5. Potenialul turistic, cultural i istoric .....................................................20
Capitolul 2. Stadiul actual de amenajare turistic a arealului din Statiunea Cheia ..
..........................................................................................................................23
2.1. Structuri de primire turistic de cazare ....................................................23
2.2. Pensiunile turistice ..................................................................................26
2.3. Structuri de alimentaie public ..............................................................30
2.4. Circulaia turistic ...................................................................................30
2.5. Forme de turism practicate ......................................................................31
2.6. Programe turistice oferite în Statiunea Cheia ..........................................31
Capitolul 3. Propuneri de organizare i amenajare turistic a spaiului administrativ
al Statiunea Cheia .............................................................................................32
Capitolul 4. Promovarea turismului i publicitatea turistic 36Error! Bookmark
not defined.
Capitolul 5. Impactul economic, ecologic i socio ± cultural al dezvoltrii
turismului în Statiunea Cheia ........................................................................ 3838
Concluzii si Bibliografie ................................ 40Error! Bookmark not defined.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 3/40
Statiunea Cheia
3
Capitolul 1. Analiza potenialului turistic
1.1 Potentialul Turistic Natural
Asezare si Relief
Statiunea Cheia este o statiune renumita de odihna si tratament din Romania avand
3.383mp, accesibila in toate anotimpurile, situata in sud-estul central al Romaniei, pe raza
comunei Maneciu din judetul Prahova, pe raul Teleajen, in depresiunea Teleajen, la poalele
muntilor Ciucas din formatiunea Carpatilor Orientali, la o altitudine de 871 m si o distanta de
aproximativ 60 km nord de Municipiul Ploiesti (resedinta judetului Prahova) . Statiunea Cheia
ocupa o pozitie pitoreasca la poalele Masivului Ciucas intr-o mica depresiune strajuita de culmea
Zaganului, ca si de muntii Balaban si Babes. Spre ea converg piraiele Timpa si Cheita care
constituie obirsiile riului Teleajen.
Condiiile naturale: sunt reprezentate de prin: relief, hidrografie, clim, flor, faun.
Asezare si limite. Situat in partea centrala a Carpatilor, in grupul muntos al Carpatilor de
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 4/40
Statiunea Cheia
4
Curbura, Masivul Ciucas se detaseaza net fata de regiunile inconjuratoare prin abrupturile sale,
dar in special prin peisajul variat dat de conglomerate si calcare.
Ciucasul nu scapa privirilor din orice parte l-ai vedea. Daca pornesti pe valea
Teleajenului, el se remarca pe fundalul peisajuluide indata ce depasesti Valenii de Munte; de la
Intorsura Buzaului inchide zarea spre sud-vest; venind dinspre Brasov pare inaccesibil prin prin
masivitate, dar irezistibil de atragator prin formele de relief.
Masivul Ciucas este cuprins intre 450 25¶ si 450 35¶ latitudine nordica si 25055¶ si 2604¶
longitudine estica si ocupa o arie destul de restransa (circa 200 km2)fata de alte unitati montane
din tara. Limitele fata de muntii inconjurator sunt indeobste reprezentate de vaile raurilor care il
încer-cuiesc ca un inel, intre acestea si inaltimile maxime intalnindu-se denivelari de aproximativ
1000m.
Spre est, valea superioara a Buzaului, care se indreapta catre nord si Valea Boncutei de la
obarsia Teleajenelului, indreaptata spre sud, vai despartite prin Pasul Boncuta (1 078 m),
formeaza limita spre Masivul Siriu si Muntii Tataru.
Spre sud, Depresiunea Cheia, continuata spre nord-vest de cursul superior al Teleajenului
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 5/40
Statiunea Cheia
5
(Valea Berii), culoarul Bratocei si apoi paraul Ramura Mica (afluent al Tarlungului) separa
Ciucasul de Muntii Grohotis si de prelungirile nord-estice ale acestora Bobu Mare si Babes.
La vest, limita propriu-zisa este formata de vaile paraielor Ramura Mica, Tarlung, Testla
si a unui parau de obarsie al Zizinului. Acestea il despart de prelungirile sudice ale Muntilor
Intorsurii.
Valea Dalghiului este cea care, in unduirea ei catre est formeaza limita nordica a
masivului, tot spre Muntii Intorsurii, lasand de o parte si de alta mici terase, cu pasuni si fanete
sau plopi si salcii.
Privit de aproape, Masivul Ciucas este bine delimitat prin vai sau culoare depresionare ±
Telejenelul, Buzaul, Dalghiul, Babarunca si Ramura Mica, la care se aduga depresiunile Cheia si
Poiana Valea Stanei. Numai spre sud-vest Muntii Grohotis, cu promotoriul Muntelui Babes, par
sa-l concureze prin inaltime, insa aspectul domol al culmilor il deosebesc clar de Masivul Ciucas.
Relieful si alcatuirea geologica. In regiunea muntoasa de la est spre Valea Prahovei ,
Masivul Ciucas reprezinta unul din cele mai frumoase si atragatoare tinuturi, o personalitate
geografica marcanta, care il detaseaza net fata de regiunile inconjuratoare.
Privit dinspre sesul Brasovului sau dinspre Depresiunea Intorsura Buzaului, Ciucasul
pare o veritabila cetate de piatra, dominand culmile ondulate, mai scunde, ce staruie in jur de 1
400 ± 1 500 m. Dinspre sud, aspectul sau este mai putin masiv, dar crestele crenelate ale
Zaganului sau proeminenta Varful Ciucas si al Tigailor apar aproape tot atat de impunatoare.
Conturarea masivului este strans legata de constitutia lui litologica si de structura. El
corespunde unui synclinal de conglomerate, cu axul situate in partea de est, fapt care ii confera
individualitate prin inaltimi de peste 1 700 m, prin abrupturile ce taie capetele de strat, prin
relieful ruinfor si suprafetele structurale localizate cu precadere in partea de nord-nord-vest si in
cea de est.
Ca si Bucegii si Ceahlaul, Ciucasul este alcatuit din conglomerate de varsta albiana-
conomaniana ± care formau in cretacic o arie cu mult mai intinsa ± roci dure dispuse pe
formatiuni mai moi ale flisului sistos-marnos-greznos de varsta cretacit inferior si cretacic
superior.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 6/40
Statiunea Cheia
6
Conglomeratele, a caror grosime atinge in Ciucas pana la 600 m, sunt alcatiute din
elemente rotunjitede roci cristaline, sedimentare (calcare) sau eruptive bazice, legate intre ele
printr-un ciment calcaros-grezos. Dimensiunea lor variaza de la blocuri de cativa metri cubi pana
la cativa centimetri diametru. Eroziunea a fragmentat in timp masa de conglomerate, asa incat la
mica departare de culmile proeminente ale Ciucasului au ramas massive isolate ca Tesla (1 613
m)si Dungu (1 502)m, in partea de vest, si mici maguri cu inaltime de 1 100 -1 300 m la nord, in
apropiere de Vama Buzaului.Modul de comportare a conglomeratelor la eroziune, mai ales cand
au intercalatii de gresii, a generat un relief specific de turnuri, stalpi, ciuperci, stanci in forma de
³capatani de zahar´, forme ce se datoreaza unui ansamblu de procese de modelare, intre care
inghetul si dezghetul, vantul si apa din precipitatii au jucat un rol insemnat.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 7/40
Statiunea Cheia
7
Clima
Clima masivului Ciucas se incadreaza in tinutul climei de munti cu altitudine mijlocie
(800-1700 m) si, mai putin, in clima muntilor inalti. Ea este ceva mai calda decat cea din
masivele inalte ale Carpatilor, fapt care se reflecta si in extensiunea mai redusa a pajistilor
subalpine propriu-zise, fata de alte masive montane din tara.
Configuratia reliefului, a generat diferente relative inseminate pe vericala, intre poalele muntelui
si varful Ciucas fiind o diferenta de nivel de aproximativ 1000m.
Culmea inalta a Ciucasului este caracterizata prin temperaturi medii anuale de 1-2°C si
mai ridicate in statiunea Cheia (4°C) iarna, media lunii ianuarie prezinta valori cuprinse intre -8
si -9°C pe creste si -6°C la Cheia, iar vara media lunii iulie ajunge la 10-12°C pe creste si 15-16°C la Cheia. Amplitudinea termica insumeaza astfel valori de 18,5-19°C pe creste si 20°C la
Cheia.
Precipitatiile care cad in masivul Ciucas sunt relative abundente dar acestea prezinta
variatii in privinta repartizarilor lor sezoiniere. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de
1200mm spre poalele muntelui si de 1300-1350mm pe culmi. In semestrul rece ea scade la
350mm la Cheia, pe creste ajungand la 400mm. in semestrul cald, media precipitatiilor este de
500mm la Cheia si 600mm pe creste. In timpul unui an precipitatiile se produc intr-un numar de160-180 zile, cele mai abundente fiind repartizate in intervalul mai ± iunie. Cele mai putine
precipitatii cad la sfarsitul verii si inceputul toamnei, cand vremea devine mai stabila.
Stratul de zapada destul de abundant in Ciucas apare de obicei din luna octombrie si
mentine pana la jumatatea lunii mai pe versantii cu expunere nordica si nord-vestica. Numarul
anual de zile cu strat de zapada este de 150-180 in regiunea inalta si de 100 de zile la Cheia.
Viscolele mai frecvente pe creste, se produc in ianuarie si februarie.
Durata de stralucire a soarelui insumeaza in masivul Ciucas un numar de peste 1800 ore
anual. Cu toate acestea, numarul de zile in intregime cu cer senin nu depaseste annual 40 de zile,
mai frecvente in sptembrie si jumatatea lui octombrie, pe cand zilele cu cer acoperit insumeaza
420 ± 140 zile. Nebulozitatea oscileaza intre 6,5 ± 7,0 zecimi, in functie de altitudine
In masivul Ciucas cea mai mare frecventa o au vanturile din sectorul nord ± estic
(Crivatul), care aduce viscole, si din vest ± Vantul de Vest ± bogat in precipitatii. Vaile, prin
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 8/40
Statiunea Cheia
8
directie si adancime, modifica, local, directia vanturilor, canalizandu-le in lungul lor .In general,
viteza medie anuala a vanturilor este de 4- 5 m/s, ea marindu-se la 7 m/s pe culmi. Zona cea mai
expusa este creasta, lipsita de obstacole, zonele cele mai adpostite fiind regiunile cele mai joase
ale masivului, mai impadurite.
Ca mai in toate regiunile muntoase, si in Masivul Ciucas se remarca brizele de munte ±
vale, formate ziua prin aerul cald care urca spre inaltimi si, noaptea, prin aerul rece ce coboara
de-alungul pantelor.
Unul din enomenele meteorologice care intereseaza turismul montan este ceata; ea se
produce in tot cursul anului, dar mai frecvent in sezonul recesi ingreuneaza vizibilitatea, in
special pe creasta. Pentru evitarea accidentelor si a ratacirilor se recomanda respectarea riguroasa
a potecilor marcate.Umiditatea aerului este relativ ridicata (peste 76% anual).
Statiunea se caracterizeaza prin presiune atmosferica relativ coborata, aer curat fara praf
si alergeni, bogat in raze ultraviolete, ionizare atmosferica substantiala. Este un loc minunat de
odihna si recreere pentru persoane care sufera de astenie nervoasa, suprasolicitare fizica si
intelectuala, hipertiroitism benign, rahitism, dereglari de crestere juvenila, anemii secundare.
Presiunea atmosferic - este determinat de altitudine i anume ea scade cu un centimetru
pe fiecare 185 m. Spre deosebire de climatul de câmpie i de mare, unde gsim presiuni mari, lamunte vom avea presiuni moderate i chiar mici, presiuni care au un efect excitant asupra
organismului. Presiunea atmosferic în Statiunea Cheia variaz între 645 - 665 mm. Aceste
presiuni mresc frecvena, capacitatea i debitul respirator prin supra-oxigenri.
Calitatea aerului ± in aceasta zona aerul are un rol therapeutic deoarece are puritate, avand
absenta de praf, a germenilor infecioi i a substantelor care provoac astmul. Este recomandat
o vizita de minim 2 saptamani tuturor care au probleme pulmonare si de respiratie.
Reteaua hidrografica
Teritoriul Masivului Ciucas este brazdat de paraie ce apartin la trei bazine
hidrografice:Buzaului, Teleajenuluisi Tarlungului. In drumul lor spre regiunile mai joase de la
poalele muntelui, apele au sapat vai adanci, dand nastere adesea unor chei sau lunci largi si
terase.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 9/40
Statiunea Cheia
9
O trasatura caracteristica a hidrografiei Ciucasului o constituie faptul ca la obarsie vaile
sunt lipsite de apa, izvoarele propriu-zise aparand abia la 1 200 ± 1 350 m altitudine, la baza
conglomeratelor din care este alcatuit masivul.
Teleajenul, desi ocupa locul doi in aria Masivului Ciucas, dupa suprafata bazinului, face
parte organica din masiv, aceasta vale fiind cea mai acesibila turistilor.
Teleajenul are o lungime de 113 km, din care zonei de munte ii revin 27 km, iar masivului
Ciucas (pana la confluenta cu Tampa, numai 10 km). Izvorul propriu-zis la Teleajenului,
cunoscut si sub numele de paraul Berii se gaseste la circa 1350 m altitudine, apa ivindu-se de sub
stiva groasa de conglomerate si este marcata de fantana cunoscuta in trecut sub denumirea ³3
izvoare´.
In amonte de izvor, valea paraului Berii impreuna cu micii lui afluenti este lipsita total de
apa, cu exceptia perioadelor cu ploi torentiale. De aceea, profilul longitudinal este accentat, cumulte repezisuri, iar in albie se intalnesc bolovani cu dimensiuni mari, trunchiuri si crengi aduse
de viituri. Dupa 2 km de la izvor, versantii se departeaza, valea largindu-se considerabil. Se intra
astfel in mica depresiune cu fundul plat, unde apa curge lin, loc cunoscut drept Podul Berii.
Buzaul curge pe teritoriul Ciucasului pe o lungime de circa 15 km (pana la Vama
Buzaului). El isi aduna apele prin intermediul a 2 izvoare ce vin din directii diferite: Paraul Fetei,
cu obarsia in culmile nord-vestice ale muntelui Tabla Butii si Paraul Strambu cu obarsia in
versantul nordic al Ciucasului. Tarlungul dreneaza partea de vest a Ciucasului prin doua paraie:Babarunca (intre Muntele Tesla si culmea Bratocei) si Ramura Mica. Ramura Mica, unita cu
Babarunca se varsa in Tarlung in apropierea cabanei Babarunca. De la aceasta confluenta,
Tarlungul se indreapta catre depresiunea Barsei.
Vegetatia si fauna
In Masivul Ciucas se intalneste o mare diversitate de specii care alcatuiesc covorul
vegetal, datorita conditiilor impuse de clima, relief, soluri, precum si asezarii geografice a tarii la
raspantia mai multor areale de vegetatie a numeroaselor plante. Aici se intalneste padurea
de amestec( predomina fagul, dar se intalnesc si carpenul, frasinul, ulmul de munte, frasinul si
arinul), care inconjoara muntele de la 800 m la 1 400 m, paduri de conifere (predomina molidul,
iar razlet se intalnesc bradul si lariceap) ana la 1 500 ± 1 600 m altitudine, vegetatia subalpina cu
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 10/40
Statiunea Cheia
10
tufarisuri si pajisti de la 1 600m. Dar ceea ce a facut faima Ciucasului este smirdarul sau bujorul
de munte.Pe alocuri asociatiile de afin, ienupar si smirdar formeaza tufarisuri care ocupa 60%
din totalul pajistilor (Gropsoarele, Bobu Mare). Ca si vegetatia, fauna cunoaste o etajare pe
verticala, fiind influentata in special de temperatura si umidiate. Limitele in care animalele isi
desfasoara viata sunt insa mai largi si mai putin conturate, iar numarul speciilor scade odata cu
altitudinea.
Dintre mamifere sunt intalnite caprioara si cerbul si mai rar se intalnesc rasul, bursucul,
hermelina, nevastuica si dihorul, atat in padurile de fag, cat si in cele de molid. In padurile dese
se poate intalni ursul, mistretul, lupul si vulpea cat si jderul de copac si jderul de piatra. Dintre
felinele mici se remarca pisica salbatica. In padurile de fag si amestec se pot intalni sitarul de
padure, ierunca, gaia rosie, pitulicea fluieratoare, sturzul de vasc, lastunul de stanca, mugurul
comun si mugurul rosu; alaturi de acestea se afla numeroase pasari care urca si spre etajul paduriide conifere: fluierarul de munte, soimul calator, sorecarul comun, uliul pasarar, ciocanitoarea
neagra, mierla de piatra si mierla de apa. In padurile de conifere se adapostesc cocosul de munte,
cucuveaua pitica, ciocanitoarea cu trei degete, mierla gulerata, brumarita de padure, pitigoiul de
bradet, cel motat si de munte, gaita de munte si corbul. Animalele mici sunt reprezentate de
soparla de ziduri, soparla de munte si soparla fara picioare. Se remarca de asemenea vipera
comuna.
Cerb
Caprioara
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 11/40
Statiunea Cheia
11
Dihor
Nevastuica
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 12/40
Statiunea Cheia
12
Urs negru
Ciocanitoare
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 13/40
Statiunea Cheia
13
Jder
Ras
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 14/40
Statiunea Cheia
14
Rezervatii naturale
Frumusetea si ineditul peisajului Muntilor Ciucas a dus la constituirea unor rezervatii in
care acestea sa fie ocrotite si mentinute nealterate atat pentru generatiile noastre cat si pentrucele viitoare.
Zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) din Muntii Ciucas, situata in zona de intalnire
a potecii ce urca Muntele Rosu cu cea care vine de la Culmea Gropsoarele, pune sub ocrotire
o suprafata de 2 ha cu smirdar, planta declarata monument al naturii.
Culmea Zaganului care cuprinde zona de stancarie cu o suprafata de 3 ha. Este o
suprafata complexa ± botanica si zoologica ± cu plante endemice si rare intre care Koeleria
transsilvanica, Aconithum anthora, Erysmum wittamanni, Dianthus kitaibelii, cat si
numeroase specii ale melcului Alopia.
Tigaile Mari, cu o suprafata de 3 ha, in care intra culmea de stancarie, pana la poteca ce
duce spre Varful Ciucas. Are un caracter complex ± botanic si geologic ± pe intinsul ei fiind
ocrotite atat formatiuni geologice specifice, cat si plante endemice sau rare, precum si cele
calcicole si termofile.
. Dintre acestea se remarca clopotelul, stanjenelul de munte, cupe, floarea de colt, garofite.
Jneapanul de pe Muntele Bratocea, situat la limita superioara a padurii de molid, este format
din mai multe palcuri (aprox 2 ha)ce se gasesc pe versantul de vest al Culmii Bratocea, sub
Varful Bratocea(1 827 m), usor de remarcat din Saua Tigailor, ca si in stancariile de la vest si
nord de Varful Ciucas si sub stanca Mana Dracului. Suvitele Benii, de pe culmea Suvitelor,
cuprinde asociatii vegetale cu floarea de colt in suprafata de 2 ha, alaturi de care se gasesc
clopotei, garofite, gentian.
Bujor de munte - Zona cu Rhododendron
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 15/40
Statiunea Cheia
15
1.2 Potenialul turistic antropic
Populatia Din Prahova pe ultimii 6 ani
Anii Populatie(numar)
2005 813.943 2006 831.185 2007 832.558 2008 819.600 2009 817.092 2010 812 800
Populatia din Cheia . pe ultimii 6 ani
Anii Populatie(numar)
2005 674
2006 734
2007 712
2008 698
2009
2010
717
745
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 16/40
Statiunea Cheia
16
Grafic cu totalitatea populatiei din cheia ( feme, barbati)
0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
2005 2006 2007 2008 2009 2010
Total populatie
Femei
Barbati
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 17/40
Statiunea Cheia
17
1.3 Economia
Economie din Statiunea Cheia este in crestere fiind reprezentata de agricultura, turism, sicomert.
Agricultura
Suprafata Agricola din Statiunea cheaia ocupa 21,6%(726,408mp) din totalul de
3.383mp, fiind reprezentata de terenuri agricole si in mare parte de pasuni, fanete si paduri.
Agricultura din punct de vedere economic nu ajuta foarte mult Statiunea Cheia in comparatie cu
comertul si turismul. Agricultura este practica in general de oamenii comuni pentru gospodariile
lor.
Comertul
Comertul in Statiunea Cheia din punct de vedere economic este valoros, fiind localizat in
locatiile obiectivilor turistice.
Turismul
Teritoriul Statiunii Cheia este foarte bogat in potentialul turistic economic. Economic
vorbind, turismul aducand un mare venit acestei regiuni, fiind principala sursa economica.
Consiliul local profita de aceasta opurtunitate realizand si imbunatatind locurile turistice.
Staiunea Cheia vrea s amenajeze prima pârtie din zon
Autoritile din comuna Mneciu, sprijinite de vicepreedintele Consiliului Judeean Prahova, AuraDragomir, vor s amenajeze prima pârtie din staiunea Cheia, care s ofere noi portuniti de dezvoltare
turismului din zon. "Toat documentaia, inclusiv studiul de fezabilitate, este întocmit. Au fost luate
chiar i avize de la Agenia de Mediu, deoarece trebuie defriat o poriune de pdure aflat în interiorul
Sitului Natura 2000. Îns exist ceva probleme, deoarece Primria Mneciu nu deine suprafaa necesar
pârtiei - de 13,6 hectare - i trebuie s fac un schimb de teren cu Romsilva. Deocamdat, administraia
local nu a identificat un teren adecvat pentru schimb", a declarat vicele C.J. Prahova, Aura Dragomir .
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 18/40
Statiunea Cheia
18
Noua pârtie din staiunea Cheia va avea o lungime de 1.700 metri i va fi amenjat la altitudinea de
1650 metri, pe Muntele Babes. Sursa - maxmedia.ro articol facut in 20 martie 2011
1.4 Dotri tehnico ± edilitare, sociale, culturale i comerciale
In Statiunea Cheia alimentarea cu apa se face la fantanile publice dar si de la sistemul de apa
realizat de consiliul local, calitatea apei potabile fiind monitorizat de Compania Naional
Apele Române ± S.G.A. Prahova i de S.C Hidro Prahova SA ca operator al serviciului public de
furnizare a apei, neînregistrându-se surse de poluare care s depeasc normele de calitate în
vigoare.
Ridicare deseurilor se face de echipa de salubrizarea publica, SALUB SA.
Invatamantul nu este unul foarte bogat avand doar o scoala cu clasele I-IV, 1 gradinita, osala de sport, majoritea copiilor fiind fortati sa faca naveta in Valenii De Munte si Maneciu.
Structura personalului
Tip Personal Numar Persoane
Educatori 2
Invatatori 3
Personal administrativ 12
Asociati 20
Total 37
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 19/40
Statiunea Cheia
19
Locuri publice
Gradinite 1
Scoli 1
Sala de sport 1
Biblioteca 1
Sectie Politie 1
Laboratoare si ateliere 5
Sali administrative 3
Anexe 6
Dispensar 1
Total 19
1.5 Potenialul turistic, cultural i istoric
Bogia cultural-istoric:
Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului"--ilustreaza flora si fauna din aceasta zona.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 20/40
Statiunea Cheia
20
Mnstirea Cheia, mnstire de clugri cu hramul Sfânta Treime este situat pe malul
drept al pârâului Tâmpa, în partea de sud-est a localitaii. Atestat începând cu 1770, a fost
distrus de turci, reconstruit, apoi mistuit de un incendiu. Biserica actual a fost construit din
crmid între anii 1835-1839 i pictat de Gheorghe Tattarascu în 1837.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 21/40
Statiunea Cheia
21
Mnstirea Suzana. Situat la o distan de 40 km de oraul Valenii de Munte, pe valea
râului teleajen, Mnstirea Suzana ± monument istoric ± este aezat pe un tapan înconjurat de
pduri de brazi si fagi. Pe aceste locuri, prima aezare monahal a fost ridicat in anul 1740.
Aceasta era o biseric din bârne ce purta hramul µ¶Sf. Ierarh Nicolae¶¶, hram pe care il are si
astazi. Numele de Suzana îl motenete de la ctitora Stanca Arsica din Sacele Brasov care
clugarindu-se s-a numit Suzana. Biserica din lemn a durat 100 de ani si devenind
necorespunzatoare a fost înlocuita cu o alta din zid care i aceasta din pcate s-a nruit la un
cutremur. Actuala biserica a fost construita intre anii 1880-1882 in vremea stareiei maicii
Natalia Perlea, matua marelui dirijor Ionel Perlea si cu ajutorul ctitorului Filip Treti precum si
alti oameni de buna credinta. Pictura deosebita a bisericii este executata in ulei si se datoreste
mesterului Petre Nicolau ucenic al lui Gh. Tattarescu. Ea a fost restaurata in anul 1976 de
pictorul Gheorghe Vanatoru. Mnstirea mai are inca o bisericuta ± Paraclisul- cu hramul µ¶Acoperamantul Maicii Domnului¶¶ care a fost construit in anul 1911 in vremea maicii starete
Tomaida Perlea. Intr-un spatiu special amenajat mnstirea mai detine si o minunat colectie in
care sunt expuse icoane pictate pe lemn si pe sticl, numeroase cari vechi cu litere chirilice
precum si alte obiecte de cult.
Intregul ansamblu al mnstirii a fost restaurat intre anii 1965-1970, in timpul
adormitului intru Domnul, Fericitul Patriarh Justinian, dandu-i-se o noua si frumoasa infatisare.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 22/40
Statiunea Cheia
22
Tradiii i obiceiuri ale locului
Pusul canilor se facea de Anul Nou pentru pretendentii la insuratoare sau la maritis.
Femeile varstnice asezau sub canile de pamant, carbune, bani, un pieptene, o floare etc. Cand
tanarul sau tanara nimerea sub cana ridicata carbune sau floare insemna ca viitoarea pereche era
neagra sau frumoasa ca o floare.
Iordanitul era urarea de bine pentru noul an in care se intra. Pentru iordanit, de la
Boboteaza la Sf. loan, grupuri de flacai (care intrau si in curtile caselor), pe cine intalneau in
cale, in special pe barbati, ii ridicau in pozitie verticala de la pamant, facandu-le in mare zgomot,
urarea de bine pentru Anul Nou. Flacaii erau daruiti cu bani, cozonaci ca si in zilele noastre la
colindat sau plugusor.
Strigatul se practica la lasatul secului de Pasti, cand flacaii se urcau pe inaltimile
apropiate de sat, pe deal, in pomi, si cu voce tare, pentru a fi mai bine auziti de tot satul, strigau
sub forma dialogata in linistea serii cand satenii ieseau din casa curiosi sa auda informatiile ce se
dadeau, dezvaluind mai putin calitatea, dar mai mult defectele unor fete de maritat. Exemplu,
despre unele fete varstnice, despre altele uracioase, puturoase, altele cuminti, bune, blande etc.
Traditii de iarna
Doua mari posturi au loc in timpul iernii, timp in care femeile tes panza si covoare, pentru ca
atunci au mai mult timp.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 23/40
Statiunea Cheia
23
Capitolul 2. Stadiul actual de amenajare turistic a arealului din
Statiunea Cheia
2.1. Structuri de primire turistic de cazare
Statiunea Cheia are o mare varietate de locuri de cazare incepand de la mici vile,
pensiuni, case de vacanta,vile, pana la hoteluri.
Tabel 1 ± Numarul unitatilor turistice
TipUnitate Turistica Numar
Hoteluri 5
Pensiuni 25
Vile 7
Case de vacanta 5
Hanuri 4
Total 46
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 24/40
Statiunea Cheia
24
Tabel 2 ± Pensiuni
Denumire Calitate Numar cam
Casa Dorobantu 2 margarete 5 camere duble
Gainusa de munte 4 margarete 8 camere duble
Floarea Reginei Cheia 4 margarete 5 camere duble, 3 apart
Cleo 3 margarete 6 camere duble, 8 camere single
La rosa 3 margarete 8 camere duble, 2 camere single
Medina 4 margarete 10 camere duble
IL Rifugio 3 margarete 8 camere duble
Ami 3 margarete 8 camere duble
Casa romana 3 margarete 10 camere duble
Bella 2 margarete 6 camere duble
Silvian 4 margarete 8 camere duble
Marius Si Alex 3 margarete 6 camere duble
Casa ardeleana 3 margarete 14 camere duble
La Ilie 2 margarete 3 camere duble
Carmen 4 margarete 10 camere duble
Cu noroc 2 margarete 3 camere duble
La padure 3 margarete 12 camere duble
Tabel 3 - Hoteluri
Denumire Calitate Numar camere
Royal 2 stele 3 apartamente , 3 camera triple
,.matrimonitale 4
Zaganu 3 stele 1 camera single , 4 duble, 2 apart
Cheia 3 stele
1 camera single, 2 garsoniere, 2
apart, 4 suite, 2 camere duble
Minotel Floris 3 stele 24 camere duble, 9 apart
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 25/40
Statiunea Cheia
25
Tabel 4 ± Vile
Denumire Numar camere
Emy si Alex 3
REDFORD 8
Alexia 8
Cheia Muntilor 9
Smaranda 12
Tabel 5 - Case de vacanta si hanuri
Tip unitate Denumire Numar camere
Casa vacanta LA ADI 4
Casa vacanta MIHAELA 7
Casa vacanta MAR 4
Hanul Valea Babaruncii 2
Hanul Valea Ursului 2
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 26/40
Statiunea Cheia
26
2.2. Pensiunile turistice
Denumire Calitate Coeficient de utilizare al capacitii de
cazare
2006 2007 2008 2009 2010
Casa Dorobantu 2 margarete 35% 42% 50% 60% 65%
Gainusa de munte 4 margarete 50% 65% 70% 85% 90%Floarea Reginei Cheia 4 margarete 54% 60% 72% 840% 88%
Cleo 3 margarete 45% 50% 77% 79% 80%
La rosa 3 margarete 55% 65% 72% 80% 87%
Medina 4 margarete 66% 72% 78% 80% 87%
IL Rifugio 3 margarete 44% 54% 64% 66% 70%
Ami 3 margarete 66% 67% 70% 77% 80%
Casa romana 3 margarete 53% 55% 64% 72% 80%
Bella 2 margarete 67% 72% 54% 45% 32%
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 27/40
Statiunea Cheia
27
Pensiunea Gainusa de Munte Cheia
Servicii oferite - Pensiunea Gainusa de Munte Cheia
y Restaurant, terasa exterioara, gratar .
y Teren de fotbal, tenis si baschet, masa de ping-pong.
y Living spatios cu semineu.
y Spatii de relaxare la liziera padurii.
y Loc de joaca pentru copii.
y Parcare proprie.
Prezentare Pensiunea Gainusa de Munte Cheia
Construita in 2007 langa padure, pensiunea reprezinta un loc de relaxare perfect, la distanta de cel putin 50 de
kilometri de orice sursa de poluare.
Pensiunea Gainusa de Munte, clasificata la 4 margarete, dispune de un living mare, cu semineu si terasaexterioara. In curte va asteapta terenul de tenis, fotbal sau baschet, pentru cei sportivi; locul de joaca pentru cei mici
si spatii de relaxare la liziera padurii, pentru cei stresati!
Pensiunea Gainusa de Munte va ofera 8 camere duble (dintre care 6 la etajul 1), spatioase, peste 18 mp, toate
mansardate, avand baie proprie, echipate cu minibar, internet, telefon si televiziune prin satelit.
Celelate 2 camere sunt situate la mansarda; sunt mai spatioase, au o suprafata de 25 mp si dispun si de canapele
extensibile.
Imprejurimi - Obiective turistice Cheia
Pe langa Muzeul Florilor de Mina din Cheia, puteti vizita manastirile Suzana si Cheia, puteti urca la Muntele Rosu
(1260 m) sau pe trasee turistice la Cabana Ciucas, Poiana Stanii, Valea Berii sau Varful Siriu. De asemenea, puteti
ajunge la lacul de acumulare Maneciu (17 kilometri), la salina Slanic (30 de kilometri) sau la Brasov (50 km).
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 28/40
Statiunea Cheia
28
Pensiunea Floarea Reginei Cheia
Servicii oferite - Pensiunea Floarea Reginei Cheia
y Biliard. y Sauna, sala de fitness.
y Parcare propie.
y Incalzire centrala.
y Acces Internet .
y Terasa acoperita si foisor cu gratar si cuptor .
Prezentare Pensiunea Floarea Reginei Cheia
Repartitia camerelor pe etaje este urmatoarea:
Etajul I: apartament (1 living cu canapea exstensibila si 1 dormitor cu pat dublu, 1 tripla (un pat dublu si un pat single)
si 3 duble (un pat dublu)
Etajul II: 5 double.
Etajul III: 1 apartament format din 2 dormitoare.
Costurile cazarii includ micul dejun si asigura accesul gratuit la biliard, sauna, hidromasaj, sala de fitness. Pensiunea
are 4 margarete.
Pentru inchirierea la capacitate maxima a Pensiunii Floarea Reginei se acorda reduceri la cazare.
Imprejurimi - Obiective turistice Cheia
Zona Cheia este binecunoscuta pentru aerul puternic ozonat si pentru liniste, beneficii rar intalnite in peisajulautohton.
Cheile Cheitei cu izvorul sulfuros sunt o alta tinta pe harta zonei.
Ca obiective turistice se pot vizita Manastirea Cheia, Manastirea Suzana si Muzeul cu flori de mina.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 29/40
Statiunea Cheia
29
Hotel Zaganu Cheia
Servicii oferite - Hotel Zaganu Cheia
y Incalzire centrala.
y Inchiriere echipament sportiv.
y Acces internet.
y Restaurant.
y Parcare proprie.
Prezentare Hotel Zaganu Cheia
Complexul are o capacitate 46 de locuri in camere single, camere duble, garsoniere si apartamente.
Hotel Zaganu dispune de o sala de conferinte complet echipata. In incinta se afla si o sala de sport
dotata corespunzator .
Parcul propriu de 30.000 Mp, raul, cascadele din incinta, padurea si muntele care fac corp comun cu
hotelul, ofera celor mai exigenti clienti vacante de neuitat.
Restaurantul elegant, amenajat dupa ultimele cerinte in domeniu, ofera un bogat sortiment de retete din
bucataria traditionala romaneasca dar si de rafinament occidental.
Optional se pot organiza mese campenesti in aer liber cu foc de tabara. Beraria si terasa sunt unice in
peisajul nostru montan.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 30/40
Statiunea Cheia
30
2.3. Structuri de alimentaie public
Renumire Restaurant Numar locuri
Nicoltana
Cheia 70
Livia 45
Torres 73
LA SALCIANU 99
SANIUTA DE AUR 67
VERA & LIVIA 230
ALGIN 46POPASUL VOINICULUI 66
CARMINA 70
2.4. Circulaia turistic
In Statiunea Cheia circulatia turistica a crescut in ultimii 5 ani sesizabil, ajungand de la
aproximativ 10000 de turisti pana la aproximativ 45000 . Turistii vin in special in aceasta regiune pentru
odhina si relaxare, dar si pentru turismul cultural si de afaceri .
Anii Nr Turisti
2006 9987
2007 13431
2008 19231
2009 26134
2010 43892
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 31/40
Statiunea Cheia
31
2.5. Forme de turism practicate
În cadrul localitii Buteni se practic urmtoarele forme de turism:
- Drumeii montane;
- Turism tiinific (de cunoatere);- Turism de weekend;
- Turism de odihn si relaxare;
- Turism cultural.
2.6. Programe turistice oferite în localitatea Statiunea Cheia
Programele turistice din Statiunea Cheia includ manastiri, muzee si multe locuri create de
natura si altele ca:
- Manastirea Suzana,
- Manastirea Cheia,
- Manastirea Ghighiu
- Manastirea Zamfira
- Muzeul ´ Flori de mina´
- Muzeul "Natura vaii superioare a Teleajnului
- Muzeul de Antropologie ³Francisc Rainer´
- Sfinxul de pe Bratocea
- Pasul Bratocea
- Valea Stanii
- Valea Berii- Poiana Stanei
- Casa memoriala Nicolae Iorga
Acestea pot fi vizitate atat vara,iar iarna doar daca sunt accesibile,
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 32/40
Statiunea Cheia
32
Vara mai puteti vizita si Culmea Zaganului ,zona cu Rhododendron (Bujorul de munte) si
puteti pescui in Lacul de acumulare Maneciu.
Iarna puteti inchiria snowmobil sau puteti incerca derdelusurile cu tradioanala sanie,
partii nu sunt deocamdata dar in anul 2011 Consilului local i-a fost aprobat un proiect pentru
amenajarea unei partii.
Capitolul 3. Propuneri de organizare i amenajare turistic a spaiului
administrativ in Statiunea Cheia
Propuneri de organizare
Staiunea Cheia reprezint punctul de plecare în drumeii montane pe unele dintre cele
mai atractive trasee din masivul Muntele Rosu. Potecile marcate faciliteaz excursiile începând
cu durata de ½ or, pân la cele de o zi. Dintre acestea se evideniaz prin frumuseea peisajelor
strbtue, a monumentelor naturii întâlnite precum Sfinxul de pe Bratocea .
Ca propunere de vizitare a obiectivelor turistice din Cheia va recomand urmatoarele trasee :
- Din staiunea Cheia se ajunge la Cabana Muntele Rou, apoi la Cabana Ciuca
sau vârful Ciuca, sunt împrejurimi cu peisaje linitite dar i copleitoare ,
spectaculoase.
- Vf. Ciucas (1954 m) - Saua Ciucas (1525 m) - PlaiulDomnesc - Poiana Dalghiu -
Dalghiu - Vama Buzaului.
Marcaj: cruce rosie
Durata : 4 - 4 1/2 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
- Poiana Stanii - Valea Paraul Alb - Cheile Paraul Alb.
Marcaj: triunghi albastru
Durata : 2 1/2 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 33/40
Statiunea Cheia
33
- Cabana Babarunca (910 m) - Valea Babarunca - Saua Tesla (1347 m).
Marcaj: triunghi rosu
Durata : 1 1/2 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil cand stratul de zapada este mare.
- Maneciu Pamanteni - Cheia - Piscul Turistilor - Culmea Buzaianu - Muntele
Zaganu - Muntele Gropsoare - La Rascruce.
Marcaj: cruce rosie
Durata: 4 ± 5 ore
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
- Podul Teslei - Piciorul Teslei - Poiana Tesla - Piatra Dudului - Saua Tesla - Saua
Tigai (1745 m) - Muntele Chirusca - Cabana Ciucas (1595 m).
Marcaj: cruce rosie
Durata : 4 - 5ore .
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
- Maneciu Pamanteni - Cheia (900 m) - Muntele Balabanu - Cabana MunteleRosu
(1280 m) - Cabana Ciucas (1595 m) - Muntele Urlatoarea Mica.
Marcaj: banda galbena
Durata: 3 ore
- Maneciu Pamanteni - Cheia - Pasul Bratocea (1263 m) -releu - Coltii Bratocei -
Culmea Bratocea - Saua Tigailor -Vf. Ciucas (1954 m) - Cabana Ciucas (1595 m).
Marcaj: banda rosie
Durata: 5 - 6 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna
- Podul Berii - Valea Berii - Fantana N. Ioan - Cabana Ciucas.
Marcaj: cruce albastra
Durata: 3 - 3 1/2 ore.
Observatii: Traseu accesibil in perioade cu zapada mica.
- Cheia - Valea Cheitei.
Durata: 1 1/4 ore.
Marcaj: triunghi albastru
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 34/40
Statiunea Cheia
34
- Cabana Ciucas (1595 m) - Saua Chirusca - Curmatura Stanei - Culmea Vaii
Stanei - Pasul Boncuta (1078 m).
Marcaj: banda rosie
Durata: 5 - 6 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
- Cabana Muntele Rosu (1280 m) - Muntele Rosu - Culmea Gropsoare (La
Rascruce).
Marcaj: triunghi rosu
Durata: 1 1/2 ore
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
- Culmea Zaganu - Coltii Vanatorului - Paraul Sterp - Paraul Alb - Poiana Stanii.
Marcaj: triunghi albastru
Durata : 2 ore.Observatii:Traseu nerecomandabil iarna
- Maneciu Pamanteni - Cheia - Piscul Turistilor - Culmea Buzaianu - Valea Sipote
- Culmea Cazaturii - Poiana Stanii (950 m).
Marcaj: Banda albastra
Durata : 2 1/2 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil cand stratul de zapada este mare.
- Cabana Ciucas (1595 m) - Muntele Chirusca (1567 m) - Saua Chirusca (1567 m) -
Culmea Piatra Laptelui - Izvorul Laptisorului - Pirusca - Valea Strambu - Piatra
Mitocului - Dealul Seciului - Vama Buzaului.
Marcaj: cruce albastra
Durata : 5 - 6 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
- Poiana Tesla - Muntele Tesla - Muntele Dungu - Poiana Dalghiu - Vama
Buzaului.
Marcaj: cruce albastraDurata : 4 ore.
Observatii: Traseu nerecomandabil iarna.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 35/40
Statiunea Cheia
35
- Cabana Muntele Rosu (1280 m) - Paraul Rosu - Valea Berii - Stana Bratocea.
Propuneri de amenajare turistica
In Statiunea Cheia ca turismul sa aiba mai mult succes trebuie Consiliul Local sa ia in
vizor unele reparatii electrice si iluminarea in unele parti ale reginunii. Deasemenea trebuie
asfaltate unele trasee cu o varietate de obiective turistice cum ar fi drumul din Statiunea Cheia
spre Muntele Rosu care este foarte greu preacticabil cu masina , acest lucru fiind un inconvenient
pentru multi turisti . Obiectivelor turistice din aceasta zona le-ar trebui o amenajare mult mai
complexa mai informativa si o accesibilitate mult mai usoara . Prin complextitate ne referim la
curatarea acestora , mentinerea ordinii , plasarea a mai multor cosuri de gunoi , plasarea a mai
multor semne de indrumare .
Locurilor de relaxare si odihna din Statiunea Cheia trebuie improvizate cu saune ,
piscine.
Pentru ca statiunea sa fie una din cele mai atractive locuri turstice din jud. Prahova
propunem ca Administratia si Conducerea sa modernizeze si sa o organizeze in asa fel incat toate
drumetiile practicate in aceasta zona sa fie usor accesibile, dotate cu toalete publice si cu mai
multe mesaje de mentinere a curateniei si chiar sa angajeze o firma de salubritate, deorece unii
turisti romani, dupa cum stim toti, nu au bunul simt sa isi adune resturile daunatoare naturii si
aspectului din aceasta zona.
Cheia mai are nevoie de parcuri de distractie pentru copii din zona sau a celor in vizita.
Inafara Hotelurilor Royal, Cheia, Zaganu, regiunii Cheia ii lipsesc terenuri de practicare a
diferitelor activitati sportive.
Pentru atragerea tinerilor Statiunii Cheia ii trebuie mai multe locuri de distractie pe timp
de noapte, dupa o zi de drumetii si vizite, cum ar fi mici cluburi, si amenajarea a mai multor spatii de distractii vara cum ar fi, strand, iar iarna amenajarea unor patinuarea artificiale si partii.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 36/40
Statiunea Cheia
36
Capitolul 4. Promovarea turismului i publicitatea turistic
Tursimul din Statiunea Cheia ar trebui promovat prin metode mult mai moderne cum ar fi
Internetul, mass-media si agentii de turism prin pachete speciale.
Promovrea pe Internet
In opinia noastra Statiunea Cheia nu e foarte promovata pe aceasta retea globala, deoarece pentru
crearea acestui proiect Internetul nu ne-a dat multe date despre aceasta zona.
Pentru ca Statiunea Cheia sa fie mult mai promovata pe internet noi venim cu propunerea
crearii unui site special dedicat acestei regiuni, in cadrul caruia sa fie explicat desavarsit toata
istoria, majoritatea obiectivelor turistice, date informative despre turistii anual care viziteaza,
listarea tuturor locurilor de cazare si a locurilor de distractie din zona si alte multe detalii cat mai
complexe. Dupa crearea lui sa fie pus pe toate motoarele de cautare si sa fie promovat pentru ca
sa ajunga in topul cautarilor din Romania ca zona turistica. Acest lucru se poate face prin
angajarea unor oameni specializati in domeniul IT. Inafara de crearea acestui site, Cheia mai
poate fi promovata prin punerea unor mici detalii pe site-urile de zone turistice din Romania.
Promovarea in Mass-Media
Promovarea Mass-Media poate cuprinde de la ziare locale pana la reclame tv sau ziare nationale.
Consiliul Local trebuie sa angajeze personae specializate in promovarea turismului in publicitatea mass-media prin creearea unor pliante, reclame tv, prin publicarea unor articole in
ziare locale, reviste turistice, ziare nationale care sa prezinte zona astfel incat sa le capteze
atentia potentialilor turisti. Turistii mai pot fi atrasi prin crearea unei proprii reviste despre
aceasta zona, care sa apara lunar, si care sa contina, pe langa informatiile dedicate regiunii,
diferite mici premii (agende, pixuri s.a.).
Pentru ca zona sa aiba o siguranta in mass-media si sa nu aiba parte de publicitate
negativa din partea concurentei, trebuie sa aiba o marca si sa nu deschida un subiect direct
adresat rivalitatii.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 37/40
Statiunea Cheia
37
Promovarea si aducerea de turisti prin agentii de turism cu pachete speciale
Administratia si Conducerea Statiunii Cheia poate incheia contracte cu agentii de
turism care sa indrume turstii in aceasta zona. Pentru ca turistii sa fie multumiti si dornici sa
viziteze aceasta regiune, ei trebuie sa fie atrasi prin pachete speciale.
Pachetele Speciale trebuie sa aiba un prêt acceptabil si care sa contina:
- Cazare intr-una din pensiunile,hotelurile,vilele cu reputatie buna
- Un traseu cu obiective turistice
- Transport catre Statiunea Cheia si a Obiectivelor Turistice a carui ora de plecare
sa fie stabilita de turistii inscrisi in acest pachet
- Pachetul sa contina pliante si mici brosuri,agende, pixuri, calendare cu peisaje,
informatii din Cheia
- Permitarea si abaterea de la traseu la dorinta turistilor
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 38/40
Statiunea Cheia
38
Capitolul 5. Impactul economic, ecologic i socio ± cultural al dezvoltriiturismului în Statiunea Cheia
Impactul Economic
Din punct de vedere economic turismul este un factor al progresului economic, cu largi i
pozitive implicaii asupra dezvoltrii întregii societi, acionând în direcia introducerii în
circuitul economic (intern i internaional) a resurselor turistice, a patrimoniului cultural istoric,
de mare atracie i a unora din realizrile contemporane în domeniile construciilor i artei. Din
punct de vedere economic, turismul prezint numeroase avantaje fa de alte domenii deactivitate, i anume : valoarea adugat în turism fa de alte ramuri este superioar, datorit
faptului c importul de materii prime, pentru acest domeniu este nesemnificativ; turismul nu
este o ramur energo-intensiv: utilizeaz în mare parte, materii prime autohtone, practic
inepuizabile: pemite transferarea în valut a unor resurse material i umane, neexplorabile pe
alt cale; cursul de revenire în turism este avantajos comparabil cu alte ramuri, deoarece
realizându-se ca export invizibil (în interiorul rii) preul produselor turistice nu mai este
încrcat cu cheltuieli de ambalare, transport, asigurare, taxe vamale; turismul reprezint o parte
însemnat a consumului intern antrenând, direct sau indirect, importante cantiti de produse
industriale; asigur dezvoltarea echilibrat a tuturor zonelor rii, inclusiv a celor considerate
lipsite de ofert turistic atractiv.
Turismul acioneaza ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea
turismului se obine un semnificativ spor de producie, aportul su la PIB fiind proporional cu
nivelul de dezvoltare al fiecei ri .
Pentru msurarea progresului economic indicele bunstrii economice durabile ine cont de:
cheltuieli "de aprare" - cheltuieli ce acoper costurile sociale i legate de mediu; distrugerile
cadrului natural pe termen lung; invesiile nete; schimbrile în distribuia veniturilor; munca în
gospodrie .
Turismul se manifest ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei ri, aprând
astfel anumite activiti specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu,
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 39/40
Statiunea Cheia
39
ageniile de voiaj, producia de artizanat, imprimând noi dimensiuni unora dintre activitile
existente: agricultura, industria alimentar, construcii, transporturi, servicii culturale. Turismul
reprezint o cale de valorificare superioar a tuturor categoriilor de resurse.
Impactul Economic asupra Statiunii Cheia este intr-o crestere rapida, deoarece in 2011,
conform Domnului Iancu Andrei Aurelian, care locuieste in Valenii De munte, aproape de
Cheia, regiunea este din ce in ce mai vizitata si mai cunoscuta.
Impactul Ecologic
Impactul ecologic este reprezentat de mediul înconjurtor, el constituind ³viata´ turismului.
Mediul înconjurtor constituind obiectul, domeniul de activitate i locul de desfurare a
turismului. De aceea o mare importan este acordat calitii mediului, deoarece orice
modificare produs acestuia ducând la diminuarea, iar uneori chiar anularea resurselor sale.
Componentele mediului înconjurtor ± relieful, pdurile, râurile, lacurile, marea,monumentele naturii, aerul sau apele minerale - contribuie la dezvoltarea i desfurarea
turismului de odihn, recreere sau tratament balnear. Cu cât aceste resurse sunt mai variate, mai
complexe i mai nealterate cu atât valoarea turistic a zonei este mai mare, gradul de
atractivitate al zonei respective fiind mai mare, ducând astfel la satisfacerea unor foarte variate
motivaii turistice .
Dependena evident a turismului de calitatea mediului înconjurtor, face ca acesta s fie
interesat în toate aciunile de protecie a mediului. Degradarea resurselor turistice are implicaiisocial-economice grave.
Impactul Socio-Cultural
Impactul socio-cultural asupra turismului asigura accesul oamenilor la tezaurul de
civilizaie i frumusee al societii, faciliteaz schimbul de opinii, idei, gânduri, contribuind în
mod egal la formarea intelectual a indivizilor i la înelegerea între popoare. În turism esenial
este comunicarea, realizându-se astfel inevitabil relaii personale între oamenii foarte diferii i
pe ci foarte variate. Turismul alege o destinaie pentru a înltura monotonia, pentru a schimba
mediul i a realiza dimensiunea unor contraste între diferite medii socio-economice.
5/8/2018 Proiect Amenajari anul 2 - slidepdf.com
http://slidepdf.com/reader/full/proiect-amenajari-anul-2 40/40
Statiunea Cheia
40
Concluzii si Bibliografie
Statiunea Cheia este o zona, din punct de vedere turistic, in crestere deorece are o
varietate de obiective turistice. Puteti vizita Manastiri(Cheia, Suzana), Culmi ale muntilor,Muntii Ciucas, muzeul ³Flori de mina´. Noi o recomandam tuturor pasionatilor de natura, religie
istorie, oamenilor care au probleme cu sanatatea ( aerul este foarte curat) si nu numai.
Bibliografie
http://statiunea-cheia.blogspot.com/
http://turism.ro/ http://google.ro/
http://www.tourismguide.ro/
http://infoturism.ro/
Top Related