5/15/2018 podisul dobrogei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/podisul-dobrogei-55ab4e124173c 1/3

 

Podişul Dobrogei

1. Aşezare şi limite

a) Aşezare. Este situat în sud-estul României.

b) Limite

−la nord şi vest Dunărea

−la est Marea Neagră

−la sud graniţa cu Bulgaria

2. Relieful

Masivul Dobrogei de Nord cuprinde in partea nord-vestica  Muntii Macinului , respectiv partea cea mai inalta , care pastreaza aspecte montane, atingand abia 467 m in vf Greci. Spre est, seindividualizeaza culmea  Niculitelului  ce atinge 363 m, iar   Dealurile Tulcei  scad treptat inaltitudine, terminandu-se ca o peninsula intre apele lagunei Razim si Delta Dunarii. Mai la sud deDealurile Tulcei se afla Depresiunea Nalbant , depresiune care margineste la nord  Podisul 

 Babadagului. La sud de Podisul Babadagului se afla Podisul Casimcei remarcabil prin tetezimealui si suprafata mare impadurita, cu un relief modelat pe sisturile verzi . 

Podisul Dobrogei de Sud, situat la sud de aliniamentul Harsova-Capul Midia, este unteritoriu care nu depaseste decat pe alocuri altitudinea de 200 m. Pe un fundament de calcare sigresii s-a asternut o cuvertura de loess. Relieful, in genere, usor ondulat este intrerupt de unele

abrupturi stancoase. De-a lungul vaii Carasu, se afla partea cea mai joasa, folosita pt construireaCanalului Dunare – Marea Neagra.

Unitatile care il alcatuiesc sunt:  Podisul Negru Voda, Podisul Oltinei, Podisul Medgidiei . Seremarca in partea estica, la contactul cu Marea Neagra, prezenta unei  zone litorale inalte, undenota specifica o da relieful de faleza, cu totalitatea proceselor geomorfice specifice.

3. Clima

Clima acestui podiş este temperat-continentală de tranziţie. Totuşi, altitudinea a impus etajareaelementelor climatice; acestea se includ etajului colinar jos, cu valori de temperatură cuprinse între

10 şi 11 °C (mai crescute spre deltă) şi de precipitaţii de cca 500 mm/an.Sectorul predominat deinfluenţă climatică este continental (de ariditate) cu frecvenţa crivăţului, iarna. Înspre litoral se facresimţite influenţe pontice afectate de brizele marine.

4. Apele

Marginile vestice şi nordice sunt marcate de prezenţa Dunării, din care la Cernavodă se desprindeCanalul Dunăre – Marea Neagră, ce scurtează distanţele cu 400 km şi permite accesul la apă

5/15/2018 podisul dobrogei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/podisul-dobrogei-55ab4e124173c 2/3

 

într-o zonă semiaridă. Râurile dobrogene sunt tributare unor lacuri litorale: Teliţa şi Taiţa, LaculuiBabadag, Casimcea, Lacului Taşaul.

Cele mai mari lacuri ale României au dispunere litorală şi sunt de tip lagună: L. Razim, L. Sinoe,L. Zmeica, L. Goloviţa. O altă lagună se află la nord de Constanţa: L. Siutghiol. Limanurilefluvio – maritime sunt: L. Babadag, L. Taşaul, L. Techirghiol, L. Mangalia. Lângă Dunăre apar lacuri de luncă precum L. Oltina.

5. Vegeta ia, fauna şi solurileţ

Vegetatia

Asociaţiile vegetale aparţin stepei şi silvostepei, puternic transformată de culturile agricole. Sprenordul regiunii silvostepa este înlocuită cu pâlcuri de pădure de stejar .

Fauna

Caracteristice stepei sunt rozătoarele precum şoarecele de câmp, hârciogul , popândăul, iepurele, păsările precum ciocârlia, vrabia, dropia, mierla, potârnichea, şoimul şorecar , reptilele, insectele.

Solurile

Partea superficială terestră se succede de la clasa molisolurilor cu tipul sol bălan dobrogean, la

clasa argiluvilsolurilor cu tipurile cenuşiu şi brun – roşcat.

5/15/2018 podisul dobrogei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/podisul-dobrogei-55ab4e124173c 3/3